Dimineaţa, septembrie 1924 (Anul 21, nr. 6396-6425)

1924-09-01 / nr. 6396

BUCUREȘTI, Sărindar 9-1? 8 pagini Win 1984 de Const MIN­E Spre pacificarea deplină a Europei După agitate dezbateri cari nu dădeau de loc impresia­ că vor face izbânditor curentul cel să­nătos al păcii, Reichstagul ger­man a acceptat în sine, toate legile ce sunt necesare realizării planu­lui Dawes. E un nou și mare triumf al spi­ritului cel bun care se lasă, după o lungă așteptare, asupra Europei ruinate. Și e cu atât mai impresio­nant acest triumf al păcii, cu cât el cucerește chiar conștiințele cele mai îmbolnăvite de răul reacțiu­­nei și al nădejdilor războinice. In adevăr, pentru a obține vo­tarea proectelor și, implicit a pro­tocoalelor de la Londra, guvernul Reichului avea nevoe de asenti­mentul, a două treimi din nu­mă­­rul membrilor parlamentului. Or, această majoritate nu se putea ob­ține numai cu voturile partidelor cari susțin azi cabinetul Marx. Din capul locului nu s’a Întrevă­zut decât o singură soluție posi­bilă: disolvarea Reichstagului. Ei bine, s'a petrecut la parla­mentul german un fenomen care învederează cât de miraculoase sunt sugestiile curentului de de­mocratizare care primenește și În­viorează azi Europa. O mare par­te din deputații dreptei germane, și anume „naționalii germani”, de sub conducerea contelui Westarp, Hergt și a altor conservatori cu­noscuți, s-au raliat la decizia par­tidelor republicane din stânga care erau pentru imediata și com­pleta acceptare a legilor necesare aplicării planului Dawes. Așa, gu­vernul Marx a avut la îndemână o majoritate mai mare chiar de­cât iî trebuia. Disolvarea Reichs­tagului, socotită până era inevi­tabilă, nu m­ai e trebuincioasă. Marea operă de realizare a păcii și de reconstrucție a lumii, e a­­cum în plină desfășurare. E o ves­te care a umplut de bucurie su­fletul tuturor democraților și pa­cifiștilor de pretitideni. Cuibul de provocare pe­ cari generalii în­frânți ai lui Wilhelm II, îl păs­trau la mijlocul Germaniei repu­blicane, a fost spart la vreme. E o minunată izbândă. In capitularea reacțiunei ger­mane față de asaltul spiritului nou care, pornind cu arma since­rității și bunei credinți din An­glia și din Franța, a spart chiar fortărețele revanșarde iunkerești, p­romovând acțiunea încă fragedă a democrației Reichului — noi ve­dem doar începutul decisiv al a­­celei primeniri generale de con­cepții și de viață, care va înfrân­ge la curând, până departe, chiar îndărătniciile cele mai întârziate pentru completa democratizare și, deci, înfrățire a popoarelor. Răii crizei de mierar " «fl ---------------— ! Un strigăt de alarmă al unui ziar de partid Efectele crizei de numerar la sate ÎT-p- m 4| flpflP #>'(•*»fli ^ ■»■ [UNK] [UNK] ■>'! I'fre L._ g de numerar la din *1 în zi­a­ral Ingrijșoara, tratat d­upăzi numeroasele ori de muncitori atât la ta­din Ardeal cât «1 la anele fa­it vechi in regat ! Faptul a format «1 preia de par­tdd. Iar p­dosul partidului poporului « publica* era o manșetă în capul inginei anunțând că, după o anchetă a sa, nu cel mult două săptămâni «raliul formidabil se va produce. Bancile strâng creditul și-i execută pe datornici, iar Banca Națională refuză reescomptarea polițelor. In­­­dustria mică și mare și-a restrâns activitatea și mii de funcționari și lucrători sunt aruncați pe drumuri formând o imensă armată e șomeri. * îndreptarea conchide dl dacă mi­nistrul de finanțe se va Întoarce tn țară fără nici un Împrumut, vom a­­vea primejdia unui dar aéira. CRIZA LA SATE !Ziarul „Argus", după ce enu­­mera efectele crizei de numerar la oraș relevă efectele ei la sate. Din pricina secetei care a distrus roa­dele muncii din anul trecut și din pricina lipsei de credit, mulți ță­rani au fost nevoiți să-și vândă gospodăriile și pământul. In multe părți țăranii și-au des­făcut recolta salvată pe prețuri de nimic pentru a-și putea nutri vi­tele. In Basarabia țăranii vuă să-și vândă și scoarțele conti­din casă. La Constanța și prin împre­jurimile orașului țăranii vând vi­tele și pământul al căror preț sca­de mereu, comerțul STAGNEAZĂ și Capitală comerțul stagnează complect, situația a devenit în ade­văr îngrijitoare. La începutul toamnei când începe marele sezon, marile și micile pră­vălii nu izbutesc de multe ori să-și acopere din vânzare cheltuelile zil­nice. Proprietarii magazinelor care des­fac obiecte de artă nu văd câte 4— 5 zile un client și cam acelaș lucru se observă la magazinele cari vând obiecte de lux. In fiecare zi numărul protestelor crește în mod îngrijitor și cererile de declarare în stare de faliment sunt mai frecvente ca altă dată. Unde ne va duce această stare de lucruri se poate lesne întreve­dea. 1 Vizita ziariștilor polonezi ruși intră in țară, prin punctul Ghica-Vodă, 15 ziariști polonezi, do­ritori să ne cunoască de aproape și să controleze personal tot ce-au pu­tut afla din presa străină asupra situației noastre. Conduși de reprezintanți ai mini­erului nostru de externe, ziariștii polonezi vor vizita in primul rând Basarabia, acea parte din România care e mai expusă atacurilor ce pot deveni periculoase și pentru Polo­nia.Din Basarabia, confrații polonezi vor merge să viziteze portul Galati, atât de însemnat pentru tranzitul mărfurilor din Polonia, destinate exportului pentru occident. De­ acolo vor trece in regiunea petroliferă din Prahova, unde vor avea ocazia să pre­uiască munca depusă de noi pentru a reface industria de petrol aproape distrusă in timpul războ­iului. Starea actuală a acestei industrii de la noi va fi cu atât mai inter­e­­s­santă pentru ziariștii polonezi, cu că vestita regiune de petrol din Ga­­t­liția e departe de a fi readusă la ce a­ fost înainte de război. Vor trece apoi Carpații, pentru a­zi la marile uzini ale Astrei“ din iad și pe acelea ale ..Reșiței de ide vor veni să viziteze Bucur­eș­­s fărșinău­ și apoi excursiunea în România prin cercetarea portului Constanța, de­ acolo plecând la Con­­stantinopol. Ca ziariști, suntem cei mai bucu­roși că un număr de confrați polo­nezi vin să ne viziteze țara. Dânșii sunt purtătorii de cuvânt ai neamului din care fac parte și nu ne îndoim că intorcându-se in Polonia, au să scrie cu sinceritate și căldură despre cele constatate la noi, ca să se întărească și mai mult convingerea acolo că poporul polon are de vecin și aliat un alt popor muncitor, doritor de civilizație și cu o țară plină de bogății naturale. Astfel se întăresc și sufletește le­găturile ce au decurs din necesități politice. Datoria noastră e să primim pe ziariștii polonezi cât mai bine și să le facem cât mai plăcută aflarea printre noi. E o datorie de confraternitate și mai ales una națională. N’avem motive să ne îndoim că o asemenea datorie ne-o vom face pe deplin. Deocamdată salutăm cu cea mai vie bucurie intrarea pe pământul României a ziariștilor poporului amic și aliat. C­DEM. * * * * * * sau** ■o—un ilustru­ fruntaș socialist despre chestia Basarabiei - « IINN­US- ---- ■ -------------------------------­Socialismul și România.­­ Situația la Balcani Afișe mari anunțau pe străzile Rusciucului sosirea de la București a „camaradului“ Vandervelde. Se ignora acolo contramandarea vizi­tei lui în România și numai prezen­ța noastră neașteptată bulgar deze organizației în portul socialiste de acolo putința de a primi cu so­lemnitatea cuvenită pe ilustrul doc­­trivau și luptători în sosirea vapo­ n­rului din Belgrad. A fost o primire emoționantă. Deputații socialiști ai regiunei — cei din Sofia nu sosiseră la timp din cauza inundațiilor re­cente — însoțiți de membrii parti­dului și în frunte cu barierele roșii ale mișcării se strânseră numeroși la debarcader. Și când, la apropie­rea vasului, fruntașul socialist bel­gian apăru pe covertă, puternice aclamații entuziaste îl întâmpinară. Nu era acolo nici un reprezentant al guvernului reacționar din Sofia, care să tulbure bucuria, și nici un cordon inoportun de jandarmi. Sin­guri și nestânjeniți socialiștii bul­gari își primeau oaspetele. Oricât de frumos ar fi fost însă spectacolul, nu pentru el venisem acolo. Trebuia să smulg pe Vander­velde din cercul socialiștilor bul­gari, pentru a-i duce pe o clipă cel puțin în România, în apele noas­tre. Prietenul Const C. Petrescu, trimisul partidului socialist român urmăria aceeaș țintă. Cu sprijinul u­­nui aliat spontan, confratele belgian Vanderghvist, redactor la ziarul „Le Peuple“ am spus lui Vandervelde: — Sunteți pe punctul de a acor­da bulgarilor 12 zile de conferințe, sfaturi și încurajări. România care v’a salutat la Iași în timpul răsboiu­­lui, are cel puțin dreptul la o jumă­tate de ceas. Insistența presiunei nu a dat greș. D. Vandervelde se desprinse ama­bil din brațele camarazilor săi bul­gari și porni cu noi spre Giurgiu. Și iată-ne­instalați liniștiți pe co­verta pentru o capitivantă și liniș­tită conversație. Odată­­ cu gran­dioasa panoramă a malurilor Du­nărei, problemele europene se des­fășurau fulgerător înțelegerii noas­tre. Bulgarii rămâneau să aștepte resemnați întoarcerea­ unei desmembrări a statului a dispărut. Centralizarea excesivă va face loc unei juste descentra­lizări și prin aceasta motivele de nemulțumire vor dispare. Cred că nimeni nu dorește în Iugoslavia o schimbare a structu­rii­ statului, ci numai asigurarea unui regim de libertate­­ largă d­­­at privește pe socialiști, sunt încân­tat de vigoarea tinerească și de desvoltarea repede a acestui par­tid, care cu puțin timp înainte fu­sese redus aproape la neființă. E în fond, natural, să fie așa. So­cialismul nu avea nevoe decât de condiții mai prielnice. Am plecat de acolo plin de încredere, covârșitoarea majoritate a locuitorilor de acelaș neam cu el. Știm insă în acelaș timp că rușii au cerut un plebiscite­, cee­a ce e întotdeauna un lucru suggestiv pentru opinia mondială. — A admite plebiscitul ar însem­na a repune în chestiune dreptul ce ne-a fost recunoscut. Ar însemna să punem noi înșine la îndoială a­­cest drept. — Dar mai știu că în Basara­bia există nemulțumiri chiar prin­tre români. — Suprimând cauzele lor vom putea însă suprima și nemulțumiri­le. Și cauzele sunt trecătoare, ca și viața guvernelor. — Aceasta e și părerea mea. Dar trebue să va grăbiți a se su­prima, riscurile fiind prea mari. Nu cred că Rusia ar lua asupra ei răspunderea unui conflict acut cu România pentru revendicarea Ba­­sarabiei. Un asemenea conflict ar putea avea consecințe neprevăzu­te. Protestele sovietelor — cunosc­­au declarațiile d-rului Racovski o semnificație principială. Dacă problema nu poate fi cla­rificată net și deîndată, luați Ru­siei cel puțin mijlocul de a pro­testa și faceți să înceteze nemul­țumiri care ar țintea fi speculate. VORBE SEMNIFICATIVE — Lucrul atârnă deci de politi­ca noastră internă... — De­sigur. Am față de guvernul d-­ul Brătianu obligații de curtoazie ce da­ează dela primirea ce mi s’a făcut la Iași. Vă pot spune însă că ochii cu care priveam guvernele răsboiului nu mai pot fi aceiași când cercetăm guvernele năcel. Răsbo­­iul a impus aproape pretutindeni guverne conservatoare sau guver­ne de concordie unanimă. Eu însumi am crezut necesar să colaborez, în răsboi, la guvernarea belgiană, ca­re nu era democratică Astăzi situa­ția e alta. Ne-am reluat libertatea de acțiune și am revenit la biogra­­ficele noastre. E normal deci ca, personal, să-mi rezerv aceeaș­iiber­­tate de apreciere și de opinie față de guvernele din a­lte state, chiar dacă în răsboi le-am acordat sim­patia. H­miȚ Iugoslavi — Veniți din Iugoslavia. E acolo o întreagă prefacere politică. Ce credeți despre ea? — înlocuirea asprului regim al d-lui Pasici printr’un guvern de­mocrat a produs acolo o binefă­cătoare destindere. Viața politică iugoslavă dă semne reale de nor­malizare și consolidare. Primejdia Piei ® su­i is Ulii — Dar v’ați ocupat la Belgrad și de animozitățile bulgaro-iugoslave. De primejdiile ce amenință pacea în Balcani... — Natural. Și am constatat că motivele neînțelegerilor sunt artifi­­ciale. Cred că dacă e vorba de po­poare, atât iugoslavii cât și Bulga­rii doresc o înțelegere ferită de ac­cidente. Și fără a­m fost încă la So­fia, am impresia că vina neînțele­gerilor prezente revine mai mult guvernului de la Sofia care pare a se bucura de sprijinul caracteristic și nu tocmai fericit al altor guverne­ nedemocrate. Pacea balcanică poa­te fi menținută fără greș printr’o democratizare a tuturor statelor din Balcani și prin înțelegerea firească a acestor regimuri democratice sau socialiste. Cu guverne reacționare înțelegerea e grea. Intre guverne cu idei identice și largi, înțelegerea va Mii in r­oi — Pentru că vorbim de Balcani și ne aflăm pe fluviul ce desparte peninsula de România... — România! Sunt un vechi și sin­cer prieten al națiunii române ,care mi-a dăruit atâția prieteni și elevi. Am asistat în cele mai grele clipe ale răsboiului român la sforțarea e­­roică și la suferințele României. Nu am uitat impresiile profunde ale vi­zitei făcute la Iași guvernului și parlamentului român în 1917, ca trimis al guvernului de coaliție na­țională belgian din care făceam par­te. Am văzut atunci în Moldova cu ce stoică răbdare, cu ce înțelepciu­ne, poporul român îndura asprimile răsboiului, am ascultat speranțele lui nezdruncinate. Clipele dureroase au trecut. România e azi o țară ma­re, bogată și prosperă și ar avea dreptul să fie fericit.poporul Bssarb’a­e — Griji noui s’au ivit însă. Cu­noașteți chestia Basarabiei. — © cunosc și am de» si arat nu de mult că nu mă isi doesc de legitim?­' 9 Inmațl­ei latsa au­s peris ei la Rosmâ­­nia. Afara are drepturi­le istorice, poporul român are asupra Basarabiei dreptul ce derivă, din V 2022 Socialismul în România — Ca socialist v’ați interesat de­sigur de starea partidului socialist în România. — Nu cunosc îndeajuns situa­ția lui și-mi rezerv s’o cercetez la prima ocazie. Partidul socialist român a trecut ca și cele din alte state printr’o criză de creștere. Acum el se reface, probabil. Ori­cât de mare ar fi fost această cri­ză, nu pot crede că reprezentarea lui în parlamentul actual, unde are un singur deputat, să fie exac­tă. Nu mi se pare deci că situația deja dvs. e cu totul normală. Și pe măsură ce vaporul se a­­propia de malul românesc, convor­birea alunecă spre problemele in­ternaționale ale clipei. Rând pe rând cu elocventa lui clasică, cu limpiditatea și precizia judecății sa­le, cu blândețea și prietenia perso­nalității sale fascinante, cu adânci­mea emisiei și experiență, d. Van­­dervelde lumină problema desar­mării, perspectivele socialismului și ale comunismului în Europa, si­tuația in Belgia, problema germană și proectele sale personale. Era o revărsare de înțelepciune politică. Ideile acestea le vor reda în Adevă­rul de Luni. • EUGEN FILOTTI ANUL X H - No. 6396 Luni 1 Septembrie 1924 2 Lei exemplarul ț € Lei tn străm­utat« întrevederea lu­i. UN COMUNICAT ASUPRA CON­FERINȚEI DINTRE CEI DOI MI­­NIȘTRI DE EXTERNE Liubliana, 30 (Rador).­­Conferința dintre d-nii Duca și Marancovici, a început la orele 1O și a durat trei ore. După con­ferință s-a transmis pre­sei următorul comuni­cat: „După un schimb de vederi asupra tuturor, chestiunilor tratate an­­terior, ambii miniștri au căzut de acord nentrsu a constata că nu există nici un motiv pentru schimbarea, ori­cât de neînsemnată, a hotărâ­rilor adoptate în trecut. Deopotrivă însuflețiți­ de dorința strângerei le­găturilor între țările lor, cei doi miniștri au decis ca delegații Micei An­tante să lucreze de acord în toate chestiunile la ordinea zilei, în sesiunea Ligei Națiunilor. lor Examinarea chestiuni­pendinte dintre Ro­mânia și Jugoslavia a adus de asemenea la o complectă concordarnță de vederi. După conferința d nicr Duca și Marincovici a a­­vut loc un dejun în pa­latul guvernamental, a­­sistând ambii miniștri de externe, d-nii Emandii și Ciolac Antici, prefectul, subprefectul și nul din Liubliana. episco­ După dejun miniștri au făcut o excursiune cu automo* balul la Ried. Sinii Slin mm ut birt LAFAYETTE. 30.­­ Moscova. _ Fostul ministru de război generalul Saciskov a fost condamnat la moarte de tribunului suprem. mmmmm «nn—mi MMiMiwrmiirTiin^mfnr^T^r^qBBHgaap^^ jmam&iiMMmn lin mwi iiMT«iiri«iaw4iiwwyaiB«gaBaaa «nsrașssi Groaznică furtună în fără --------------—10 ^1­0—W ------------­Dobrogea complect izolată Furtună și oro­­ torențiale în regiunea Dunărei In cursul zilei de eri s’a deslănțuit în Dobrogea o groaznica furtună urma­­tă de o ploaie torențială având ca punct comuna și stația central­ă M Medji­­dia. Viiturile de apă au i­­nundat linia ferată între stațiunile Medjidia și do­robanțul făcând imposi­bilă circulația trenurilor spre Constanța. Din această cauză, sta­țiunea București nu a eli­berat bilete ori decât pâ­nă la Medjidia. PuhoaBele au surpat castelul de apă din Med­­jidia, ceea ce a provocat imposibilitatea de a se a­­limenta locomotivele. Furtuna care s’a puf­ens la Nord și la Sud la SV Med­­jidia, a inundat de ase­meni linia între stațiile Cebadîn și Biugbiul de pe linia M­edjidia-Cara Omer. Pe această porțiune, s-a încercat să se facă trans­­portîare­luându-se și mă­suri pentru restabilirea circulației.­­­­ La nord de M­edjidiia, trenurile nu pot circula decât până la stații Es­ter. Furtuna ar fi pricinuit pagube imense desrădă­­cinând arbori, desvelind case, iar puhoaiele de a­­pă ar fi distrus totul în calea lor. Lipsind legăturile tele­grafice, autoritățile din Capitală n’au putut pri­mi amănunte asupra în­tinderii dezastrului, fiin jjir la Galați M­ MORT. NUMEROASE CASE DESVELITE GALAȚI, 30. — O groaznică furtună, însoțită de o ploaie to­rențială, s-a abătut aseară asupra orașului, făcând ravagii mari. La magrinea orașului, o sumă de case au fost desvelite și geamu­rile sparte și sute de pomi desră­­dăcinați. In județ, furtuna a luat propor­țiile unui uragan care a pricinuit pagube imense livezilor și viilor. In oraș, furtuna a rupt firele telefonice și firele electrice ale tramvaiului. Ion Țapa, din strada Șoimului întorcându-se de la servicii, in îm­­­pedicându-se în firele efert,­c­e a fost carbonizat. Furtună la Brăil BRAI SA. După o ploaie torențială, care a conti­nuat până noaptea târziu, un uragan teribil s’a des­­lănțuit dărâmând gar­duri, desrădăcinând pomi și desvelind numeroase case. O sumă de case în curs de construcție, au suferit pagube enorm de mari, iar alte case mai vechi a­­menință să se surpe. Un pom de pe strada Victoraeâ, colț cun bulevar­dul Casa, a căzut peste un state al liniei tramva­iului, întrerurnând circu­lația spre gară. Firele telegrafice și te­lefonice au fost în m­are parte rupte. Numeroase bărci cu mo­tor și șlepuri au fost smulse de la cheiu și as­­vârlite spre larg. Până acum nu se cu­noaște care este soarta vaselor ce se anco­rate pe cana Macacu­lui. , Ploaia a fost atât de puternică, încât în vadul­­ Sângeriei a prăbușit un mal, pe care se afată mai multe case locuite d­e muncitori. Toate aceste locuințe au fost complect distruse.

Next