Dimineaţa, septembrie 1924 (Anul 21, nr. 6396-6425)
1924-09-01 / nr. 6396
BUCUREȘTI, Sărindar 9-1? 8 pagini Win 1984 de Const MINE Spre pacificarea deplină a Europei După agitate dezbateri cari nu dădeau de loc impresia că vor face izbânditor curentul cel sănătos al păcii, Reichstagul german a acceptat în sine, toate legile ce sunt necesare realizării planului Dawes. E un nou și mare triumf al spiritului cel bun care se lasă, după o lungă așteptare, asupra Europei ruinate. Și e cu atât mai impresionant acest triumf al păcii, cu cât el cucerește chiar conștiințele cele mai îmbolnăvite de răul reacțiunei și al nădejdilor războinice. In adevăr, pentru a obține votarea proectelor și, implicit a protocoalelor de la Londra, guvernul Reichului avea nevoe de asentimentul, a două treimi din numărul membrilor parlamentului. Or, această majoritate nu se putea obține numai cu voturile partidelor cari susțin azi cabinetul Marx. Din capul locului nu s’a Întrevăzut decât o singură soluție posibilă: disolvarea Reichstagului. Ei bine, s'a petrecut la parlamentul german un fenomen care învederează cât de miraculoase sunt sugestiile curentului de democratizare care primenește și Înviorează azi Europa. O mare parte din deputații dreptei germane, și anume „naționalii germani”, de sub conducerea contelui Westarp, Hergt și a altor conservatori cunoscuți, s-au raliat la decizia partidelor republicane din stânga care erau pentru imediata și completa acceptare a legilor necesare aplicării planului Dawes. Așa, guvernul Marx a avut la îndemână o majoritate mai mare chiar decât iî trebuia. Disolvarea Reichstagului, socotită până era inevitabilă, nu mai e trebuincioasă. Marea operă de realizare a păcii și de reconstrucție a lumii, e acum în plină desfășurare. E o veste care a umplut de bucurie sufletul tuturor democraților și pacifiștilor de pretitideni. Cuibul de provocare pe cari generalii înfrânți ai lui Wilhelm II, îl păstrau la mijlocul Germaniei republicane, a fost spart la vreme. E o minunată izbândă. In capitularea reacțiunei germane față de asaltul spiritului nou care, pornind cu arma sincerității și bunei credinți din Anglia și din Franța, a spart chiar fortărețele revanșarde iunkerești, promovând acțiunea încă fragedă a democrației Reichului — noi vedem doar începutul decisiv al acelei primeniri generale de concepții și de viață, care va înfrânge la curând, până departe, chiar îndărătniciile cele mai întârziate pentru completa democratizare și, deci, înfrățire a popoarelor. Răii crizei de mierar " «fl ---------------— ! Un strigăt de alarmă al unui ziar de partid Efectele crizei de numerar la sate ÎT-p- m 4| flpflP #>'(•*»fli ^ ■»■ [UNK] [UNK] ■>'! I'fre L._ g de numerar la din *1 în ziaral Ingrijșoara, tratat dupăzi numeroasele ori de muncitori atât la tadin Ardeal cât «1 la anele fait vechi in regat ! Faptul a format «1 preia de partdd. Iar pdosul partidului poporului « publica* era o manșetă în capul inginei anunțând că, după o anchetă a sa, nu cel mult două săptămâni «raliul formidabil se va produce. Bancile strâng creditul și-i execută pe datornici, iar Banca Națională refuză reescomptarea polițelor. Industria mică și mare și-a restrâns activitatea și mii de funcționari și lucrători sunt aruncați pe drumuri formând o imensă armată e șomeri. * îndreptarea conchide dl dacă ministrul de finanțe se va Întoarce tn țară fără nici un Împrumut, vom avea primejdia unui dar aéira. CRIZA LA SATE !Ziarul „Argus", după ce enumera efectele crizei de numerar la oraș relevă efectele ei la sate. Din pricina secetei care a distrus roadele muncii din anul trecut și din pricina lipsei de credit, mulți țărani au fost nevoiți să-și vândă gospodăriile și pământul. In multe părți țăranii și-au desfăcut recolta salvată pe prețuri de nimic pentru a-și putea nutri vitele. In Basarabia țăranii vuă să-și vândă și scoarțele contidin casă. La Constanța și prin împrejurimile orașului țăranii vând vitele și pământul al căror preț scade mereu, comerțul STAGNEAZĂ și Capitală comerțul stagnează complect, situația a devenit în adevăr îngrijitoare. La începutul toamnei când începe marele sezon, marile și micile prăvălii nu izbutesc de multe ori să-și acopere din vânzare cheltuelile zilnice. Proprietarii magazinelor care desfac obiecte de artă nu văd câte 4— 5 zile un client și cam acelaș lucru se observă la magazinele cari vând obiecte de lux. In fiecare zi numărul protestelor crește în mod îngrijitor și cererile de declarare în stare de faliment sunt mai frecvente ca altă dată. Unde ne va duce această stare de lucruri se poate lesne întrevedea. 1 Vizita ziariștilor polonezi ruși intră in țară, prin punctul Ghica-Vodă, 15 ziariști polonezi, doritori să ne cunoască de aproape și să controleze personal tot ce-au putut afla din presa străină asupra situației noastre. Conduși de reprezintanți ai minierului nostru de externe, ziariștii polonezi vor vizita in primul rând Basarabia, acea parte din România care e mai expusă atacurilor ce pot deveni periculoase și pentru Polonia.Din Basarabia, confrații polonezi vor merge să viziteze portul Galati, atât de însemnat pentru tranzitul mărfurilor din Polonia, destinate exportului pentru occident. De acolo vor trece in regiunea petroliferă din Prahova, unde vor avea ocazia să preuiască munca depusă de noi pentru a reface industria de petrol aproape distrusă in timpul războiului. Starea actuală a acestei industrii de la noi va fi cu atât mai interessantă pentru ziariștii polonezi, cu că vestita regiune de petrol din Gatliția e departe de a fi readusă la ce a fost înainte de război. Vor trece apoi Carpații, pentru azi la marile uzini ale Astrei“ din iad și pe acelea ale ..Reșiței de ide vor veni să viziteze Bucureșs fărșinău și apoi excursiunea în România prin cercetarea portului Constanța, de acolo plecând la Constantinopol. Ca ziariști, suntem cei mai bucuroși că un număr de confrați polonezi vin să ne viziteze țara. Dânșii sunt purtătorii de cuvânt ai neamului din care fac parte și nu ne îndoim că intorcându-se in Polonia, au să scrie cu sinceritate și căldură despre cele constatate la noi, ca să se întărească și mai mult convingerea acolo că poporul polon are de vecin și aliat un alt popor muncitor, doritor de civilizație și cu o țară plină de bogății naturale. Astfel se întăresc și sufletește legăturile ce au decurs din necesități politice. Datoria noastră e să primim pe ziariștii polonezi cât mai bine și să le facem cât mai plăcută aflarea printre noi. E o datorie de confraternitate și mai ales una națională. N’avem motive să ne îndoim că o asemenea datorie ne-o vom face pe deplin. Deocamdată salutăm cu cea mai vie bucurie intrarea pe pământul României a ziariștilor poporului amic și aliat. CDEM. * * * * * * sau** ■o—un ilustru fruntaș socialist despre chestia Basarabiei - « IINNUS- ---- ■ -------------------------------Socialismul și România. Situația la Balcani Afișe mari anunțau pe străzile Rusciucului sosirea de la București a „camaradului“ Vandervelde. Se ignora acolo contramandarea vizitei lui în România și numai prezența noastră neașteptată bulgar deze organizației în portul socialiste de acolo putința de a primi cu solemnitatea cuvenită pe ilustrul doctrivau și luptători în sosirea vapo nrului din Belgrad. A fost o primire emoționantă. Deputații socialiști ai regiunei — cei din Sofia nu sosiseră la timp din cauza inundațiilor recente — însoțiți de membrii partidului și în frunte cu barierele roșii ale mișcării se strânseră numeroși la debarcader. Și când, la apropierea vasului, fruntașul socialist belgian apăru pe covertă, puternice aclamații entuziaste îl întâmpinară. Nu era acolo nici un reprezentant al guvernului reacționar din Sofia, care să tulbure bucuria, și nici un cordon inoportun de jandarmi. Singuri și nestânjeniți socialiștii bulgari își primeau oaspetele. Oricât de frumos ar fi fost însă spectacolul, nu pentru el venisem acolo. Trebuia să smulg pe Vandervelde din cercul socialiștilor bulgari, pentru a-i duce pe o clipă cel puțin în România, în apele noastre. Prietenul Const C. Petrescu, trimisul partidului socialist român urmăria aceeaș țintă. Cu sprijinul unui aliat spontan, confratele belgian Vanderghvist, redactor la ziarul „Le Peuple“ am spus lui Vandervelde: — Sunteți pe punctul de a acorda bulgarilor 12 zile de conferințe, sfaturi și încurajări. România care v’a salutat la Iași în timpul răsboiului, are cel puțin dreptul la o jumătate de ceas. Insistența presiunei nu a dat greș. D. Vandervelde se desprinse amabil din brațele camarazilor săi bulgari și porni cu noi spre Giurgiu. Și iată-neinstalați liniștiți pe coverta pentru o capitivantă și liniștită conversație. Odată cu grandioasa panoramă a malurilor Dunărei, problemele europene se desfășurau fulgerător înțelegerii noastre. Bulgarii rămâneau să aștepte resemnați întoarcerea unei desmembrări a statului a dispărut. Centralizarea excesivă va face loc unei juste descentralizări și prin aceasta motivele de nemulțumire vor dispare. Cred că nimeni nu dorește în Iugoslavia o schimbare a structurii statului, ci numai asigurarea unui regim de libertate largă dat privește pe socialiști, sunt încântat de vigoarea tinerească și de desvoltarea repede a acestui partid, care cu puțin timp înainte fusese redus aproape la neființă. E în fond, natural, să fie așa. Socialismul nu avea nevoe decât de condiții mai prielnice. Am plecat de acolo plin de încredere, covârșitoarea majoritate a locuitorilor de acelaș neam cu el. Știm insă în acelaș timp că rușii au cerut un plebiscite, ceea ce e întotdeauna un lucru suggestiv pentru opinia mondială. — A admite plebiscitul ar însemna a repune în chestiune dreptul ce ne-a fost recunoscut. Ar însemna să punem noi înșine la îndoială acest drept. — Dar mai știu că în Basarabia există nemulțumiri chiar printre români. — Suprimând cauzele lor vom putea însă suprima și nemulțumirile. Și cauzele sunt trecătoare, ca și viața guvernelor. — Aceasta e și părerea mea. Dar trebue să va grăbiți a se suprima, riscurile fiind prea mari. Nu cred că Rusia ar lua asupra ei răspunderea unui conflict acut cu România pentru revendicarea Basarabiei. Un asemenea conflict ar putea avea consecințe neprevăzute. Protestele sovietelor — cunoscau declarațiile d-rului Racovski o semnificație principială. Dacă problema nu poate fi clarificată net și deîndată, luați Rusiei cel puțin mijlocul de a protesta și faceți să înceteze nemulțumiri care ar țintea fi speculate. VORBE SEMNIFICATIVE — Lucrul atârnă deci de politica noastră internă... — Desigur. Am față de guvernul d-ul Brătianu obligații de curtoazie ce daează dela primirea ce mi s’a făcut la Iași. Vă pot spune însă că ochii cu care priveam guvernele răsboiului nu mai pot fi aceiași când cercetăm guvernele năcel. Răsboiul a impus aproape pretutindeni guverne conservatoare sau guverne de concordie unanimă. Eu însumi am crezut necesar să colaborez, în răsboi, la guvernarea belgiană, care nu era democratică Astăzi situația e alta. Ne-am reluat libertatea de acțiune și am revenit la biograficele noastre. E normal deci ca, personal, să-mi rezerv aceeașiibertate de apreciere și de opinie față de guvernele din alte state, chiar dacă în răsboi le-am acordat simpatia. HmiȚ Iugoslavi — Veniți din Iugoslavia. E acolo o întreagă prefacere politică. Ce credeți despre ea? — înlocuirea asprului regim al d-lui Pasici printr’un guvern democrat a produs acolo o binefăcătoare destindere. Viața politică iugoslavă dă semne reale de normalizare și consolidare. Primejdia Piei ® sui is Ulii — Dar v’ați ocupat la Belgrad și de animozitățile bulgaro-iugoslave. De primejdiile ce amenință pacea în Balcani... — Natural. Și am constatat că motivele neînțelegerilor sunt artificiale. Cred că dacă e vorba de popoare, atât iugoslavii cât și Bulgarii doresc o înțelegere ferită de accidente. Și fără am fost încă la Sofia, am impresia că vina neînțelegerilor prezente revine mai mult guvernului de la Sofia care pare a se bucura de sprijinul caracteristic și nu tocmai fericit al altor guverne nedemocrate. Pacea balcanică poate fi menținută fără greș printr’o democratizare a tuturor statelor din Balcani și prin înțelegerea firească a acestor regimuri democratice sau socialiste. Cu guverne reacționare înțelegerea e grea. Intre guverne cu idei identice și largi, înțelegerea va Mii in roi — Pentru că vorbim de Balcani și ne aflăm pe fluviul ce desparte peninsula de România... — România! Sunt un vechi și sincer prieten al națiunii române ,care mi-a dăruit atâția prieteni și elevi. Am asistat în cele mai grele clipe ale răsboiului român la sforțarea eroică și la suferințele României. Nu am uitat impresiile profunde ale vizitei făcute la Iași guvernului și parlamentului român în 1917, ca trimis al guvernului de coaliție națională belgian din care făceam parte. Am văzut atunci în Moldova cu ce stoică răbdare, cu ce înțelepciune, poporul român îndura asprimile răsboiului, am ascultat speranțele lui nezdruncinate. Clipele dureroase au trecut. România e azi o țară mare, bogată și prosperă și ar avea dreptul să fie fericit.poporul Bssarb’ae — Griji noui s’au ivit însă. Cunoașteți chestia Basarabiei. — © cunosc și am de» si arat nu de mult că nu mă isi doesc de legitim?' 9 Inmațlei latsa aus peris ei la Rosmânia. Afara are drepturile istorice, poporul român are asupra Basarabiei dreptul ce derivă, din V 2022 Socialismul în România — Ca socialist v’ați interesat desigur de starea partidului socialist în România. — Nu cunosc îndeajuns situația lui și-mi rezerv s’o cercetez la prima ocazie. Partidul socialist român a trecut ca și cele din alte state printr’o criză de creștere. Acum el se reface, probabil. Oricât de mare ar fi fost această criză, nu pot crede că reprezentarea lui în parlamentul actual, unde are un singur deputat, să fie exactă. Nu mi se pare deci că situația deja dvs. e cu totul normală. Și pe măsură ce vaporul se apropia de malul românesc, convorbirea alunecă spre problemele internaționale ale clipei. Rând pe rând cu elocventa lui clasică, cu limpiditatea și precizia judecății sale, cu blândețea și prietenia personalității sale fascinante, cu adâncimea emisiei și experiență, d. Vandervelde lumină problema desarmării, perspectivele socialismului și ale comunismului în Europa, situația in Belgia, problema germană și proectele sale personale. Era o revărsare de înțelepciune politică. Ideile acestea le vor reda în Adevărul de Luni. • EUGEN FILOTTI ANUL X H - No. 6396 Luni 1 Septembrie 1924 2 Lei exemplarul ț € Lei tn strămutat« întrevederea lui. UN COMUNICAT ASUPRA CONFERINȚEI DINTRE CEI DOI MINIȘTRI DE EXTERNE Liubliana, 30 (Rador).Conferința dintre d-nii Duca și Marancovici, a început la orele 1O și a durat trei ore. După conferință s-a transmis presei următorul comunicat: „După un schimb de vederi asupra tuturor, chestiunilor tratate anterior, ambii miniștri au căzut de acord nentrsu a constata că nu există nici un motiv pentru schimbarea, oricât de neînsemnată, a hotărârilor adoptate în trecut. Deopotrivă însuflețiți de dorința strângerei legăturilor între țările lor, cei doi miniștri au decis ca delegații Micei Antante să lucreze de acord în toate chestiunile la ordinea zilei, în sesiunea Ligei Națiunilor. lor Examinarea chestiunipendinte dintre România și Jugoslavia a adus de asemenea la o complectă concordarnță de vederi. După conferința d nicr Duca și Marincovici a avut loc un dejun în palatul guvernamental, asistând ambii miniștri de externe, d-nii Emandii și Ciolac Antici, prefectul, subprefectul și nul din Liubliana. episco După dejun miniștri au făcut o excursiune cu automo* balul la Ried. Sinii Slin mm ut birt LAFAYETTE. 30. Moscova. _ Fostul ministru de război generalul Saciskov a fost condamnat la moarte de tribunului suprem. mmmmm «nn—mi MMiMiwrmiirTiin^mfnr^T^r^qBBHgaap^^ jmam&iiMMmn lin mwi iiMT«iiri«iaw4iiwwyaiB«gaBaaa «nsrașssi Groaznică furtună în fără --------------—10 ^10—W ------------Dobrogea complect izolată Furtună și oro torențiale în regiunea Dunărei In cursul zilei de eri s’a deslănțuit în Dobrogea o groaznica furtună urmată de o ploaie torențială având ca punct comuna și stația centrală M Medjidia. Viiturile de apă au inundat linia ferată între stațiunile Medjidia și dorobanțul făcând imposibilă circulația trenurilor spre Constanța. Din această cauză, stațiunea București nu a eliberat bilete ori decât până la Medjidia. PuhoaBele au surpat castelul de apă din Medjidia, ceea ce a provocat imposibilitatea de a se alimenta locomotivele. Furtuna care s’a pufens la Nord și la Sud la SV Medjidia, a inundat de asemeni linia între stațiile Cebadîn și Biugbiul de pe linia Medjidia-Cara Omer. Pe această porțiune, s-a încercat să se facă transportîareluându-se și măsuri pentru restabilirea circulației. La nord de Medjidiia, trenurile nu pot circula decât până la stații Ester. Furtuna ar fi pricinuit pagube imense desrădăcinând arbori, desvelind case, iar puhoaiele de apă ar fi distrus totul în calea lor. Lipsind legăturile telegrafice, autoritățile din Capitală n’au putut primi amănunte asupra întinderii dezastrului, fiin jjir la Galați M MORT. NUMEROASE CASE DESVELITE GALAȚI, 30. — O groaznică furtună, însoțită de o ploaie torențială, s-a abătut aseară asupra orașului, făcând ravagii mari. La magrinea orașului, o sumă de case au fost desvelite și geamurile sparte și sute de pomi desrădăcinați. In județ, furtuna a luat proporțiile unui uragan care a pricinuit pagube imense livezilor și viilor. In oraș, furtuna a rupt firele telefonice și firele electrice ale tramvaiului. Ion Țapa, din strada Șoimului întorcându-se de la servicii, in împedicându-se în firele efert,ce a fost carbonizat. Furtună la Brăil BRAI SA. După o ploaie torențială, care a continuat până noaptea târziu, un uragan teribil s’a deslănțuit dărâmând garduri, desrădăcinând pomi și desvelind numeroase case. O sumă de case în curs de construcție, au suferit pagube enorm de mari, iar alte case mai vechi amenință să se surpe. Un pom de pe strada Victoraeâ, colț cun bulevardul Casa, a căzut peste un state al liniei tramvaiului, întrerurnând circulația spre gară. Firele telegrafice și telefonice au fost în mare parte rupte. Numeroase bărci cu motor și șlepuri au fost smulse de la cheiu și asvârlite spre larg. Până acum nu se cunoaște care este soarta vaselor ce se ancorate pe cana Macacului. , Ploaia a fost atât de puternică, încât în vadul Sângeriei a prăbușit un mal, pe care se afată mai multe case locuite de muncitori. Toate aceste locuințe au fost complect distruse.