Dimineaţa, septembrie 1924 (Anul 21, nr. 6396-6425)
1924-09-01 / nr. 6396
1 ȘTIM BS» TOATĂ 1,11 și ea DIMINEAȚA '.w SHUNTU2J CB TOT FELUL UII ADMDB5TBATIB PTOULUK & UI CONGESIOMMJI« «lOOTIKTSJI (BBSCESSO B* PUBUOTATI"» STSAM AQGBI ClfIADA {FOST IMMHEWOTICI} HJl, I, BTJUly—tSIAFeNIaI tMfT €.ro, :. . . . Deschiderea stagmnei Teatrului Național Ajutată pare că special și de vrejos, care a desființat brutal teatrale de vară, prima noastră scenă și-a reluat activitatea mai înainte ca anotimpul vacanței clasice să se fi încheiat deplin. S’a jucat „Viforu!**, violenta oratorica dramă — a 2-a din tribilogia Moldovei — a lui Delavrancea. Spectaculoasă și evocatoare cu toate cusururile ei teatrale și cu toate ororile obositoare se desfășură îndelung, piesa lui Delavrancea continuă să aibă mereu acel succes de public, pe care și l-a asigurat, după moarte, prin mijlocirea actorilor, meșterul cuvântului Mu. Sinistra și respingătoarea figură a lui Ștefănițft nu era, desigur, cel mai potrivit model pentru arta grandilocventă ispatetică a lui Delavrancea. El avea nevo« de figuri toir«țe, bune, otatuare și suverane, ț cuie numai Apus de Soare“ i-a »terit Acolo, ai scureui ți învățătura bună“, găsesc totrâmințare potrivită. O „intrigă“ a țăspoi nu există, — pi odei nu e ara un conflict dramatic. E doar prezentarea portretawia și discursivă a desgusmtorului Ștefănță. Un individ abject, ca^»«5 • nici măcar interesant Un de dezolantă patologie, care interessat doar ce tristă soartă au peer bietele »© roade. Conflict ar putut eileza, bunăoară între Staliniț* și boemeari păstrau «mintea lui Ștefan cel Mare și Sfânt, iar Delavrancea a schițat doar Elian, în actul al IV-lea, ca un fel înxgheere impresionantă acest nullet posibil, care ar fi dat „Vorubii“ im sene dramatic. Sub inluarța evidentă și uneori chiar iner cretă, a lui Shakespeare (cum e nefericita intrare a Oanei nebune o formă de Ofelia bătrână), Dalaria arca a vrut să construiască o piesă de puza de tra furare a unui toractiv, fără vedete, nici unui conflict teatral Ca te» HamM, bunăoară în foarte greu. Greșit, n• realict asemenea lucru, chiar când utilieal limbajul crud de metafore «cuprinsătoare și de filossofare «surfacecă, ce face caracteristica mepeu ■»onaționalului dialog shakespearian. Publicul a ascultat cu interes și stimă „Viforul“ — așa de văsut de cunoscut, totuși — fiindcă e in acel ritm «onor și rewptra,largă, în acea brutalitate sinced* forma, cari dau dramei lui larmcea ceva ce veche epopee ți fant** ta primitivă. Căci, cu toate lipsurile ei, piesa surmă de un ton astru al prozei românești de cel mai elocvent dintre semiton... Interpretarea a rămas cea veche si adăogăm, cea bună. In fruntea ei,' a strălucit măreția de bravură, blândețe și resemnare a lui Luca Arbore, pe care maestrul Nottara l-a sculptat definitiv cu propria-i ființă. Strașnicul Cărăbăț al lui Jenni Petrucu și cuceritorul SMogaridid el lui Ion Brexeanu, sunt tot așa de vii ca la premieră, în rolul lui Șif&nică s-a cheltuit talentul d-lui Demetriad; d-nii Athansescu, Dr. Marculescu, Barbezan, d-nele Olimpia Bartan și Ecaterina Zimniceanu, au completat un ansamblu de cea mai buna calitate. . Nu se cade să sfârșim fără a însemna aici — cu toate că depășește cadrul unei cronici teatrale — manifesada de lungă aclamare care a precedat spectacolul. Ea a salutat pe autorul nouei cortine, pe pictorul Cornescu, care a dotat teatrul cu o podoabă, de inspirație puternică și realizare elocventă. I Publicul încântat de frumoasa surpriză ce i s’a făcut în prealabil, * mulțumit cum știe el: cu aplau** Îndelungi. . vi _____ f-'J ■ tíí- A INTERIM l Teatrul National din București este prtima teatru din lume care ți-a luat ? tgrim. sarcină să reconstituiască spectacord „Bolnavul închipuit”- așa cum a fost realizat pentru prima oară de ■ftttu și Molière la 9 Februar^ 1672. £ «Bolnavul închipuit“ a singura piesă al marelui dramaturg francez dela care nu au rămas nici tai fel de documente piascice. I In masa <Le lacr» a dă Möllere s’au jegăsit încă conturile de cheltuifli răfinate pentru montare precum desre Ltăuri adnotări ale autorului după care [Eduard Thierry, în volumul său „Bostosnents sur le Malade Inmginaire“ ■geconstituești premiera piesei . Ia 1672 Ludovic al XIV-lea înființea eă la Paris .Academia de muzică și Sam“ (actuala Operă) și dă direcția acestei instituții lui Lufil, f Molière temându«« că va pierde protecția regcäid, care va proteja exjfânsiv Opera fiindu-l frică de asemeni că și publicul îi va părăsi și văzându-e lipsița de colaburarea lui LuíiL tot ț atât de popular ca ți dânsei, se hotărăște să facă JBcănarului închipuit“ O montare care să întreacă toate așteptările. In acest scop el scrie cele trei divertislmente și cheltuește pentru costume și decoruri 112 000 franci, sumă destul de apreciabilă chiar pentru timpurile noastre. Mai mult, Molière fixează premiera „Bolnavului închipuit“ în seara în care se deschidea Opera și trimite pe Baron primul actor al trupei, să invite pe rege la spectacol. In afară de cele trei divertismente Molière mai scrie un prolog, care este un imn de preamărire a regelui, pentru cazul când acesta ar fi asistat la spectacol , im prolog-trudă contra vazătcilor pentru cazul când regele s'ar ß dus la deschiderea OpereiRegele n’a venit la spectacol și în seara premierei Molière a recitat acest din urmă prolog în fata cortinei- La Teatrul National spectacolul se va deschide tot cu prologul acesta, pe cre îl va recita d N Bâlțăteanu. * Pleca spusă In soenft de d. Soare Z. Scara iar principalii Interpreți sunt d-nnl: Toneanu, Brezsimu, Ilfiernan, Barbaiîna, Bâlțățeanu, Baldorba; d-nele : Marioara Zimiliveanu, Natașa Eurovisi «, Puia Ioneacu. -1j - - 1 ăT- ,-1 Siliu Bl» la Brîcurești EL VA TINE O SERIE DE CONFERINȚE IN PRINCIPALELE ORAȘE DIN ROMÂNIA 2). Gatton Gérard, primarul orașului Dijon, vicepreședinți continâd general cui departamenal tului Côte d’Or, a sosit în București, fiind trimette misiune de guvernul francez. D-sa va ține a conferință la Fundația Carol, Luni 1 Septembrie la ora 7 seara, despre Bourgogne, ținut renumit prin tezaurele sale de artă și vinurile sale. Conferința va fi prezidată de ministrul Franței. D. Gérard va ține apoi conferințe la Constanța, la Galați și la Iași. Botezul d-lui Hans Herz! UN CAZ IDENTIC IN ROMANIA NU te scries "Ați vorbit in timp despre trecerea la catolicism a tânărului Hans Merz, fiul primului șef al mișcării sioniste, ni decedatului dr. Theodor Herzi, ați arătat, pe cât ne aducem aminte, că botezul s’a făcut la Viena, la o capelă dominicană, și că acela care a oficiat este preotul Schlesigher. Ziarele străine cari au povestit faptul mai dau și alte amănunte, dintre cari unele de interes mai general, iar cu simplu anecdotic. Astfel, de arată că părintele Schesîngher, el însuși de origină evreiască ,1 nncită vreme prieten Intim cu răposații lierzi, susține,— deși preot catolic, — că religia, neavând nici o legătură cu națiunea, el nu consideră ca aparținând încă națiuneivreești. Mai mult decât atât, el se proclamă sionist și spune că ar dori falontul , să-i vază pe evreii deveniți creștini, un rol activ în Palestina-OUG DJ Jewish Cronicle“ de unde luăm aceste detalii și care și-a exprimat „regretele profunde“ ce simte convertirea d-lui Hans Herkn, pentru arată (în Nodda 15 August) că, după cum se zvonește, acesta din urmă procesează să vaei teza în curând Palestina, însoțit de" părintele Schlesingher, pentru a face acolo propagandă creștină printre evrei Du fele de mai sus avem de adăugat că părintele Schlesingher ți d. Hans Herzl, nu sunt cei dintâiu cari, trecuți de la iudaism la creștinism, declară că se consideră și că fin să fie considerați și mai departe ca evrei, prin națiune. In România am avut un caz identic și — lucru bizar — tot cu un evreu sionist și încă unul din cei mai mai tanfi. Sionistul în cauză a fost d. Heinrich Rosenbaum, mort acum vre o doi ani. La un moment dat d. Rosenbaum a fost și conducătorul mișcării pasionale evreești. El s’a botezat, devenind, dacă nu ne înșelăm, protestant și a scris o broșură în care, ca și părintele Schlesinger, se încerca să explice că un evreu botezat poate să rămâe și să fie evreu și chiar naționalist evreu, exact, cum se întâmplă ia, toate celelalte popoare, la cari credinț religioasă este absolut independentă de naționalitate. Experiențele cu razele ultra-violete Vindecarea peritonitei tesberculare W& pot fi i--------------- iîm <0. Ce ne spune d. dr. Saidman Zilele acestea a sosit In Capitali, —venind cu aeroplanul din Paris— d. dr. Jean Saidman, originar din România, un medic ale cărui experiențe cu rasele ultraviolete, au dat loc la atâtea discuțiuni Asupra acestor experiențe d-sa a binevoit a ne da următoarele lămuriri : — Sunt unde invizibile situate intre lumina si razele X. Noi putem zice „in felul“ lui Bergson că atunci când intr’o secunda primim o radiațiune ultravioleta, noi suportăm în realitate acțiunea, unui milion de miliarde de vibrațiuni. Aplicațiunile acestor raze în medicină servesc la vindecarea unui mare număr de boli de piele: lupus, psoriasis, eczeme ți răni. Ele dau rezultate bune asupra tratarei anemiei, scrofulozei, tuberculozelor localizate (în acest caz ele se asociază cu razele X). Vă dați seama de importanța pe care ele o prezintă în lupta contra acestei boli teribile, care ucide mii de bolnavi pe an și contr dareia medicina posedă prea puține mijloace. Se pot vedea în acest caz dispărând supurațiile, Inchizându-se fistule și bolnavi de peritonită tuberculoasă — condamnați cu siguranță la perie — însănătoșindu-se și reluându-și lucrul. Germanii au produs aparate cu raze ultraviolete ca „erzatz“-ul razelor de munte. In realitate aceasta este o comparație grosolană, căci soarele, chiar la Înălțimea de 2000 metri, nu conține o proporție a?» de puternică, nici aceleaș raze ca ale lămpilor de care noi ne servim. — Există aplicații recente la alte boli? — Ca și vă vom cita , rachitismul, care lovește mulți copii din câteva țări. Aceștia nu pot umbla și oasele lor se îndoaie. Sub acțiunea razelor ultraviolete ei se vindecă repede. Eu m'am ocupat, cu tratarea copiilor născuți înainte de timp (cântărind 1600 sau 1700 grame), sau dintre acei cari merg greu. Această chestiune interesează Franța, pentru că natalitatea scăzută necesită masuri pentru o buna Îngrijire a copiilor, cari ae nruec. La Maternitatea din Paris sunt tratați șase copii deodată cu aparatul meu ți se pot trata până la 40 pe ord Adaug aparatului meu dispozitive noi cu camere metalice cu reflexe multiplas ! ! Vedeți deci că razele ultraviolete constituesc un izvor prețios, nou venit in medicină și care se adaugă la descoperirea deja făcute In bacteriologie, chirurgie și phisiotherapie. Cunoscând aceste metode, se impune o luptă contra numeroaselor boli care fac ravagii i DR. SEIDM^Î ura asttani Guvernul turc a ratificat un acord, prin care autorizează Compania Franco-Română de Navigație Aeriană a prelungi linia aeriană Paris-București, până la Constantinopole, și mai departe până la Angora. Aceasta cu începere de la 1 Septembrie 1924 Un avion al Companiei va face deci zilnic legătura, în 4 ore de zbor, între București și Constantinopole, și în trei ore de zbor, între Constantinopole și Angora. Plecarea la orele 8 de dimineață. Cu o începere de a fi se poarte vedea la Canenus Filion, fiului CAS lassi sase sazia tragerii premiilor aiatîi diii Diminața, I * Mei niuses hi j. f' ■ r IAȘI, «O. — .Politia tarsst&t ’iStUzi pe Individul Nicolaae Puiu, care a săvârșit zileu trecute mai multe furturi de bani în localitate, ’ Asupra tui Putu s'șa jrtWi mari same de bani ■ , V-tK ■k'H.i&F Onomastica Mitropolitului primat Eri, înainte de amiază, cu prilejul zilei onomastice a mitropolitului primat al Ungro-Vlahei, un tedeum a avut lor, la catedrala metropolitană din Capitală. Serviciul divin a fost oficiat de către arhiereul Platon Ciosu Înconjurat de ieromonahii Teofil Ionescu și Dionisie Lungu, și diaconul Firmilian Marin. Răspunsurile religioase au fost date de ierodiaconul Evghenie Orghidan și d. Camara Rânzescu. După terminarea slujbei divine clerul metropolitan a făcut urări de bine capului bisericei ortodoxe române. Crima unei femei EA IȘI UCIDE SOȚUL DIN GELOZIE Se anunță din Bacău că o femeie anume Ileana Gheorghe Cucu, în vârstă de 42 ani din comuna Odobești, a omorât pe soțul său pe când acesta dormea, tăindu-i gâtul cu un topor. Mobilul crimei ar fi gelozia. După asasinat criminala s’a predat parchetului, arătând că soțul ei deși avea doi copii cu ea, întreținea relații de dragoste cu văduvă, iar pe ea și copii îi malo trata. Consiliul Ligii Națiunilor și-a Început ședințele LAFAYETTE. 36— Geneva— Consiliui Societății Națiunilor și-a început ședințele sub președinția d-lui Hymans, adoptând cele trei rapoarte prezentate de d. Branting cu privire la sclavie, stupefiante și mendatele coloniale. In ceea ce privește mandatele coloniale, consiliul a adoptat conclusiunile comisiitnei, aducând omagiu operei franceze in teritoriile încredințate administrației redCtiuni se va deschide a 8-a adunare a Societăței Națiunilor, Efectele ciclonului din America LAFAYETTE, 30— New-York— In cursul reoantabd ciclon, transatlanticul Arabic“ a avut doi morti și 52 răniți Cauzele desfacerea fuziunei.Discursurile Hor Stere și Mihalache La Chișinău a avut loc joi congresul regional al partidului țărănesc. Au luat parte între alții, d-nii C. Stere și Mihalache. Primul a luiat cuvântul d. C. Stere. Viu aplaudat, d-sa a arătat că prin fuziune nu înțelegea o unire între Lupu, Mihalache, Maniu și Vaida dintre țăranii din vechiul regat și cei din Ardeal. A arătat pe larg cauza ruperei fuziunei spunând că vina este a conducătorilor partidului național, cari nu au fost sinceri. D-nii Moldovanu și Cazacliu au atins chestia d-lui profesor Matei Cantacuzino, cerând exculderea din partid a acestuia. D. Stere a răspuns că nu-1 interesează și nu l-a impresionat d. Matei Cantacuzino. DECLARAȚIILE D-LUI BURALACHE D. Mihalache arată condițiile în care s’a procedat la facerea fuziunei. Când d. Stere ni-a propus fuziunea, după ce luase contact cu d. Goldiș, eu n’am crezut că se putea face, dar când d. Goldiș mi-a spus că „fuziunea este pe drumul cel bun“ și am luat contact cu d. Stere, am crezut că este posibilă. Ea insă nu s’a aeciizat. Pentru d-nii Maniu și Vaida fuziunae înseamnă spargerea partidului țărănesc. Eu de Stere și Lupu nu mă despart. Noi trei vom munci mai departe alături de ceilalți fruntași și nu ne vom clinti dela datorie. Punându-se al vot denunțarea fuziunei, ea a fost primită in unanimitate cu strigăte entuziaste de bucurie. il 1É Ii li IMS de lângă Proep S’AU OPERAT PESTE 408 DE ARESTARÎ PLOEȘTI. 30 — Cercetările în lumi crimei săvârșite lângă Ploești și despre care am vorbit la timp, continuă cu asiduitate. D. procuror Barăscu, dimpreună cu d. că plan Nita D. Marin, comandantul companiei de Jandarmi, au luat întinse măsuri de urmărire și au orgnaizat razzul în toate comunele de pe distanța Ploești Târgoviște și împrejurimi. Au fost arestați peste 400 de indivizi găsiți fără acte și urmăriți pentru crime, furturi, dezertări etc. Aceștia au fost aduși la Ploești și in prezent se lucrează la trierea lor. E curios înfar că deși au trecut șase zile de la găsirea cadavrului, autoritățile nu au primi uici o reclamație și nici un indiciu asupra celui ucis. Afacerea aceasta pasionează încă cercurile din localitate și împrejurimi. Vermont InW asisisat in Leu» ■ V ■'if' '■ ‘ii-# -if Un Îndoit asasinat in împrejurări curioase s’a petrecut la Leova in Basarabia. Un marinar anume Gheorghe Christea, care era îndrăgostit de o fată pe care o hibeau și alți doi tineri emane Vladimir Gheorghiu și Vasile Cociorvei, întâlnind pe aceștia,a scos un cuțit și s’a năpustit asupra celui dintâi, omorându-L apoi s’a întors spre celălalt și i-a împlântat cuțitul și piept După săvârșirea celor două asasinate, asasinul a încercat să fugă pe Prut cu o barcă, dar a fost prins și arestat ismiiil lui iiuminii li Ea... ^ jur în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh Dumnezeului celui viu cum că ca Român votu susținea totdeauna națiunea noastră română pe calea dreaptă și ieguită și o voiu apăra cu toate puterile în contra oricărui atac Și asupriri; nu voiu lucra niciodată în contra drepturilor și a intereselor națiunei române, ci voiu ținea și apăra legea ți limba noastră română, precum și libertatea, egalitatea și frățietatea ; pe aceste pricine voiu respecta toate națiunile ardelene, poftind egală respectare dela dântele, nu voiu încerca să asupresc pe nimenea, dar nici nu voiu suferi să ne asuprească nimenea; voiu conlucra după putință desființarea iobăgiei, la emancipalarea industriei și comerțului, la păzirea dreptății, la înaintarea binelui umanității, al națiunei române și al patriei noastre. Așa să-mi ajute Dumnezeu și să-mi dea măngâerea sufletului meu. Amin. Palatul justiției a f*—____ UN INTERESANT PROCES DE CHIRIE IN FATA TRIB. ILFOV Lupta Intre d-na Adela dr. Steiner administratoarea hotelului „Astoria“ cu chiriașii ani continuă Înaintea instanțelor judecătorești. După ce s’a judecat inaintea comisiei de arbitri și In fața Curței de casație pentru a spori chiria de 14 ori ca cea din 1916, cu d. Constantin Popescu patronul parfumeria! "Aporia" a pierdut, d-sa a intentat o acțiune in reziliere a contracului de închiriere pe motiv că chiriașul nu i-a plătit chiria, pe care o plătise in 1923 ci numai chiria din contract Tribunalul Ilfov,secția IV, prezidat de către d. Ixide Petrini a avut de rezolvat o foarte importantă chestiune de principiu și anume : dacă chiriașul îa contracte în curs de executare, cari după legea FIorascu erau supuse sporului de chirie, trebue să plătiască acum sub noul regim al chiriilor, chiria sporită conform celei plătite în 1923, când legea cea nouă nu-i obligă la nici un spor de chirie. Discuția a fost asupra interpretării art. 14 din legea Mârzescu. Tribunalul a hotărît că: Ugea nouă nu se poate aplica la atari contracte, că ea a schimbat legea Florescu privitor la aceste sporuri și că âtcă contractul la curs de executare nu a fost făcut cu prețul comprimat de legile excepționale, chiriașul nu va plăti decât numai chiria din contract, fără nici un spor, deși anul trecut a plătit spor conform legei Florescu. Acțiunea a fos respinsă in urma pledoariei d-ui avocat Pompiliu Ion’tescu, pentru pârât. D-na dr. Steiner a fost susținută de d-nii avocați I. Gr. Periețeanu și Ulise Vasilescu. » Poșta Redacției Scriitorul I. Ciocârlan e rugat să treacă pe la redacție sau să-și trimită adresa. * Premiile noastre y. £ sil. n. ~‘';r 1'. 3^Câștigifirul casa din Str. Gr. Tocilescu cimitim iiMtit Cum am arătat acum câteva zile, bicicleta — unul din premiile oferite de ziarul Dimineața abonaților și cititorilor ei — fost câștigată de d. Nicolae Săndulescu, cismar din str. Sf. Nicolae Tol No. 8. Bicicleta e rezervată pentru unul din copiii acestuia, Costică Săndulescu, de 13 ani, pe care reporterii nostru fotografic nu l’a putut „prinde” în clișeul ce reproducem, pentru că — băiat vrednic — Costichă Săndulescu era dus la atelierul Victor din calea Moșilor unde învață să devie șofeur-mecanic, li.ng © ia« Săsîi Blesea» ssfjs si uml dli se aflŭ îm fila locuinței Ier « m Casa din București, str. Gr. Tocilescu, a fost câștigată de un tânăr care abia a împlinit majoratul: Solomon Dines, de fel din Darabani, jud. Dorohoi, acum functionar-practicant la banca „Dacia“ din Iași și elev în anul III al șocalei de comerț curs seral.. Tată său, comerciant în Darabani, mai are opt copii și câștigătorul casei e cel mai mic dintre ei. Tânărul Dines a venit în Capitală însoțit de tatăl său și a și fost pus în posesiunea imobilului, înregistrându-se la trib. Ilfov secția de Notariat, actul de vânzare autentificat la No. 20828 și transcris la No. 10789. Câștigătorul, ne trimite următoarea scrisoare: Stimate domnule director, Nu vă puteți închipui emoția pe care mi-a pricinuit-o vestea că la tragerea premiilor pe care Dimineața le oferă abonaților și cititorilor ei, norocul m’a ales pe mine să câștig imobilul din București, strada Tocilescu. Intru cu adevărat în viață, cu această dovadă de șansă pe care destinul mi-a hărăzit-o. Recunoștința mea permanentă pentru frumoasa inițiativă pe care a avut-o ziarul al cărui conducător sunteți nu mi-o pot manifesta altfel decât asigurându-vă că toată viața, zi cu zi, voi rămâne cititorul devotat al Dimineței. Vă rog să arătați, domnule director, expresiunea admirației mele tiruror colaboratorilor Dimineței, cari alături de dv. au făcut din Adevărul și Dimineața acele ziare cu adevărat occidentale pe cari le apreciem cu toții. Veți vedea din viitor că stima, recunoștința și devotamentul ce vă păstrez nu va ar fi simple vorbe. S. DINES funcționar în Banca „Dacia“ Iași ■] VAGONUL CU LEMNE Un vagon de lemne a fost câștigat de d-na Mark Grigorescu, soția d-lui Grigorescu, lucrator la atelierele nota ale căilor ferate (Grivița) cu domiciliul în strada Ploeșteanu No. 45. Lemnele au și fost date în primirea fericitei câștigătoare. , 4 C^ifu oferul casei die S. Hissel și tafii săi, MARIA I. GRIGORESCU Câștigătoarea vagonului ca lemne Wia Sil Pluti" PLOEȘTI. 30.—Un conflict a tzbucnit între brutari și primăria oratului. Aceasta din urmă a emis o ordonanță pe ziua de 1 Septembrie cu privire la prefiri pâinei, fixând 7, lei kgr. de făină neagră și 11 lei cea albă, fără nici o toleranță la cântar, decât cea legală. Brutarii pretind că pâinea nu se poate vinde în aceste condițiuni decât în cazul când vagonul de grâu se va cumpăra cu 75 mii de tei. ...