Dimineaţa, septembrie 1924 (Anul 21, nr. 6396-6425)

1924-09-01 / nr. 6396

1 ȘTI­M BS» TOATĂ 1,11 și ea DIMINEAȚA '.w SHUNTU2J CB TOT FELUL UII ADMDB5TBATIB PTOULUK & UI CONGESIOMMJI« «lOOTIKTSJI (BBSCESSO B* PUBUOTATI"» STSAM AQGBI Cl­fIADA {FOST IMMHEWOTICI} HJl, I, BTJU­ly—tSIAFeNIaI tMfT €.ro, :. . . . Deschiderea stagmnei Teatrului Național Ajutată pare că special și de vre­­jos, care a desființat brutal teatra­le de vară, prima noastră scenă și-a reluat activitatea mai înainte ca anotimpul vacanței clasice să se fi încheiat deplin. S’a jucat „Viforu!**, violenta oratorica dramă — a 2-a din tri­bi­logia Moldovei — a lui Delavran­­cea. Spectaculoasă ș­i evocatoare cu toate cusururile ei teatrale și cu toate ororile obositoare se desfășu­ră îndelung, piesa lui Delavrancea continuă să aibă mereu acel suc­­ces de public, pe care și l-a asigu­rat, după­ moarte, prin mijloci­rea actorilor, meșterul cuvântului Mu. Sinistra și respingătoarea figură a lui Ștefănițft nu era, desigur, cel m­ai potrivit model pentru arta grandilocventă is­patetică a lui De­­lavrancea. El avea nevo« de figuri­­ toir«țe, bune, otatuare și suverane, ț­ cuie numai­­ Apus de Soare“ i-a »terit Acolo, ai scureui ți învăță­­tura bună“, găsesc totrâmințare potrivită. O „intrigă“ a țăspoi nu există, — pi odei nu e ara un conflict dra­m­­a­­tic. E doar prezentarea portre­­taw­ia și discursivă a desgusmtoru­­lui Ștefănță. Un individ abject, ca­^»«5 • nici măcar interesant Un de dezolantă patologie, care in­­teressat doar ce tristă soartă au peer­ bietele »© roade.­ Conflict ar putut eileza, bunăoară între Sta­­liniț* și boem­­eari păstrau «min­­tea lui Ștefan cel Mare și Sfânt, iar­­ Delavrancea a schițat doar Elian, în actul al IV-lea, ca un fel înxgheere impresionantă acest nullet posibil, care ar fi dat „V­­orubii“ im sene dramatic. Sub in­­luar­ța evidentă și uneori chiar in­­er cretă, a lui Shakespeare (cum e nefericita intrare a Oanei nebune o formă de Ofelia bătrână), Dala­ria arca a vrut să construiască o piesă de puza de tr­a furare a unui toractiv, fără vedete, nici unui con­flict teatral Ca te» HamM, bună­oară î­n foarte greu. Greșit, n• rea­­lic­­t asemenea lucru, chiar când utili­eal limbajul crud de metafore «cuprinsătoare și de filossofare «su­­­rfacecă, ce face caracteristica me­­peu ■»on­aționalului dialog shakes­pearian. Publicul a ascultat cu interes și stimă „Viforul“ — așa de văsut de cunoscut, totuși — fiindcă e in acel ritm «onor și rewptra­­,largă, în acea brutalitate since­­d* forma, cari dau dramei lui larmcea ceva­­ ce veche epopee ți fant** ta primitivă. Căci, cu toate lipsurile ei, piesa s­urmă de un ton astru al prozei românești de cel mai elocvent dintre sem­iton... Interpretarea a rămas cea veche si adăogăm, cea bună. In fruntea ei,' a strălucit măreția de bravură, blândețe și resemnare a lui Luca Arbore, pe care maestrul Not­tar­a l-a sculptat definitiv cu propria-i ființă. Strașnicul Cărăbăț al lui Jen­ni Petr­ucu și cuceritorul SMogar­­idid el lui Ion Brexeanu, sunt tot așa de vii ca la premieră, în rolul lui Șif&nică s-a cheltuit talentul d-lui Demetriad; d-nii Athansescu, Dr. Marculescu, Barbezan, d-nele Olimpia Bartan și Ecaterina Zim­­niceanu, au completat un ansam­blu de cea mai b­una calitate. . Nu se cade să sfârșim fără a în­semna aici — cu toate că depășește cadrul unei cronici teatrale — ma­nif­esad­a de lungă aclamare care a precedat spectacolul. Ea a salutat pe autorul nouei cortine, pe picto­rul Cornes­cu, care a dotat teatrul cu o podoabă, de inspirație puterni­că și realizare elocventă. I Publicul încântat de frumoasa surpriză ce i s’a făcut în prealabil, * mulțumit cum știe el: cu aplau­** Îndelungi. . vi _____ f-'J ■ tíí- A INTERIM l Teatrul National din București este prtima teatru din lume care ți-a luat ? tgrim. sarcină să reconstituiască spec­­­taco­rd „Bolnavul închipuit”- așa cum­­ a fost realizat pentru prima oară de ■ftttu și Molière la 9 Februar^ 1672. £ «Bolnavul închipuit“ a singura piesă al marelui dramaturg francez del­a care­­ nu au rămas nici tai fel de documente­­ pi­ascice. I In masa <Le lacr» a dă Möllere s’au jegăsit încă conturile de cheltu­ifli ră­­finate pentru montare precum d­­esre­ Ltăuri adnotări ale autorului după care [Eduard Thierry, în volumul său „Bo­­­stosnents sur le Malade Inmginaire“ ■geconstituești premiera piesei . Ia 1672 Ludovic al XIV-lea în­fii­­nțea eă la Paris .Academia de muzică și Sam“ (actuala Operă) și dă direc­ția acestei instituții lui Lufil, f Molière temându­«« că va pierde protecția regcäid, care va proteja ex­­jfânsiv Opera fiindu-l frică de asemeni că și publicul îi va părăsi și văzându­­-e lipsi­ța de colaburarea lui LuíiL tot ț atât de popular ca ți dânsei, se hotă­răște să facă JBcănarului închipuit“ O montare care să întreacă toate aș­teptările. In acest scop el scrie cele trei divertislmente și cheltuește pen­tru costume și decoruri 112­ 000 franci, sumă destul de apreciabilă chiar pen­tru timpurile noastre. Mai mult, Mo­­lière fixează premiera „Bolnavului închipuit“ în seara în care se deschi­dea Opera și trimite pe Baron primul actor al trupei, să invite pe rege la spectacol. In afară de cele trei divertismente Molière mai scrie un prolog, care este un imn de preamărire a regelui, pentru cazul când acesta ar fi asistat la spec­tacol , im prolog-trudă contra vazăt­­cilor pentru cazul când regele s'ar ß dus la deschiderea Operei­­Regele n’a venit la spectacol și în seara premierei Molière a recitat a­­cest din urmă prolog în fata cortinei- La Teatrul National spectacolul se va deschide tot cu prologul acesta, pe cre îl va recita d N­ Bâlțăteanu. * Pleca s­pusă In soenft de d. Soare Z. Scara iar principalii Interpreți sunt d-nnl: Toneanu, Brezsimu, Ilfier­­nan, Barbaiîna, Bâlțățeanu, Baldo­­rba; d-nele : Mari­oara Zim­iliveanu, Natașa Eurovisi «, Puia Ioneacu. -1­j - - 1 ăT- ,-1 Sil­i­u Bl» la Brîcurești EL VA TINE O SERIE DE CON­FERINȚE IN PRINCIP­ALELE O­­RAȘE DIN ROMÂNIA 2). Gatt­on Gérard, primarul o­­rașului Dijon, vicepreședinți conti­nâd general cui departamen­al tului Côte d’Or, a sosit în Bucu­rești, fiind trimet­te misiune de guvernul francez. D-sa va ține a conferință la Fundația Carol, Luni 1 Septem­brie la ora 7 seara, despre Bour­gogne, ținut renumit prin tezaure­le sale de artă și vinurile sale. Conferința va fi prezidată de mi­nistrul Franței. D. Gérard va ține apoi conferințe la Constanța, la Galați și la Iași. Botezul d-lui Hans Herz! UN CAZ IDENTIC IN ROMANIA NU te scries "Ați vorbit in timp despre trecerea la catolicism a tânărului Hans Merz­, fiul primului șef al mișcării sioniste, ni decedatului dr. Theodor Herzi, ați arătat, pe cât ne aducem aminte, că botezul s’a făcut la Viena, la o capelă dominicană, și că acela care a oficiat este preotul Schlesigher. Ziarele străine cari au povestit fap­tul mai dau și alte amănunte, dintre cari unele de interes mai general, iar cu simplu anecdotic. Astfel, de arată că părintele Schesîngher, el însuși de origină evreiască ,1 nncită vreme prie­ten Intim cu răposații lierzi, susține,— deși preot catolic, — că religia, nea­­vând nici o legătură cu națiunea, el nu consideră ca aparținând încă națiu­ne­­ivreești. Mai mult decât atât, el se proclamă sionist și spune că ar dori falontul , să-i vază pe evreii deveniți creștini, un rol activ în Palestina-OUG DJ Jewish­ Cronicle“ de unde luăm a­­ceste detalii și care și-a exprimat „re­gretele profunde“ ce sim­te convertirea d-lui Hans Herkn, pentru arată (în No­­dda 15 August) că, după cum se zvonește, acesta din urmă proce­­sează să v­aei teza în curând Palestina, însoțit de" părintele Schlesingher, pen­tru a face acolo propagandă creștină printre evrei Du­­ fele de mai sus avem de adău­gat că părintele Schlesingher ți d. Hans Herzl, nu sunt cei dintâiu cari, trecuți de la iudaism la creștinism, de­clară că se consideră și că fin să fie considerați și mai departe ca evrei, prin națiune. In România am avut un caz identic și — lucru bizar — tot cu un evreu sionist și încă unul din cei mai mai tanfi. Sionistul în cauză a fost d. Heinrich Rosenbaum, mort acum vre­ o doi ani. La un moment dat d. Rosenbaum a fost și conducătorul miș­cării pasionale evreești. El s’a bote­zat, devenind, dacă nu ne înșelăm, protestant și a scris o broșură în care, ca și părintele Schlesing­er, se încerca să explice că un evreu botezat poate să rămâe și să fie evreu și chiar na­ționalist evreu, exact, cum se întâmplă ia, toate celelalte popoare, la cari cre­­dinț religioasă este absolut indepen­dentă de naționalitate. Experiențele cu razele ultra-violete Vindecarea peritonitei tesberculare W& pot fi i--------------- iîm <0. Ce ne spune d. dr. Saidman Zilele acestea a sosit In Capitali, —venind cu aeroplanul din Paris— d. dr. Jean Saidman, originar din România, un medic ale cărui expe­riențe cu rasele ultra­violete, au dat loc la atâtea discuțiuni Asupra acestor experiențe d-sa a binevoit a ne da următoarele lă­muriri : — Sunt unde invizibile situate intre lumina si razele X. Noi putem zice „in felul“ lui Bergson că atunci când intr’o secunda primim o ra­­diațiune ultravioleta, noi suportăm în realitate acțiunea, unui milion de miliarde de vibrațiuni. Aplicațiunile acestor raze în me­dicină servesc la vindecarea unui mare număr de boli de piele: lupus, psoriasis, eczeme ți răni. Ele dau rezultate bune asupra tratarei ane­miei, scrofulozei, tuberculozelor lo­calizate (în acest caz ele se aso­ciază cu razele X). Vă dați seama de importanța pe care ele o pre­zintă în lupta contra acestei boli teribile, care ucide mii de bolnavi pe an și contr dareia medicina po­sedă prea puține mijloace. Se pot vedea în acest caz dispărând supu­­rațiile, Inchizându-se fistule și bol­navi de peritonită tuberculoasă — condamnați cu siguranță la perie — însănătoșindu-se și reluându-și lu­crul. Germanii au produs aparate cu raze ultraviolete ca „erzatz“-ul ra­zelor de munte. In realitate aceasta este o comparație grosolană, căci soarele, chiar la Înălțimea de 2000 metri, nu conține o proporție a?» de puternică, nici aceleaș raze ca ale lămpilor de care noi ne servim. — Există aplicații recente la alte boli? — Ca și vă vom­ cita , rachitis­­mul, care lovește mulți copii din câteva țări. Aceștia nu pot umbla și oasele lor se îndoaie. Sub acțiunea razelor ultra­violete ei se vindecă repede. Eu m'am ocupat, cu tratarea co­piilor născuți înainte de timp (cân­tărind 1600 sau 1700 grame), sau dintre acei cari merg greu. Această chestiune interesează Franța, pen­tru că natalitatea scăzută necesită masuri pentru o buna Îngrijire a copiilor, cari ae nruec. La Materni­tatea din Paris sunt tratați șase copii deodată cu aparatul meu ți se pot trata până la 40 pe ord Adaug aparatului meu dispozitive noi cu camere metalice cu reflexe multi­pla­­­s ! ! Vedeți deci că razele ultra­violete constituesc un izvor prețios, nou venit in medicină și care se adaugă la descoperirea deja făcute In bac­­teriologie, chirurgie și phisiothera­­pie. Cunoscând aceste metode, se impune o luptă contra numeroase­lor boli care fac ravagii i DR. SEIDM^Î ur­a asttani Guvernul turc a ratificat un a­cord, prin care autorizează Compa­nia Franco-Română de Navigație Aeriană a prelungi linia aeriană Paris-București, până la Constanti­­nopole, și mai departe până la An­gora. Aceasta cu începere de la 1 Septembrie 1924 Un avion al Companiei va face deci zilnic legătura, în 4 ore de zbor, între București și Constanti­­nopole, și în trei ore de zbor, între Constantinopole și Angora. Plecarea la orele 8 de dimineață. Cu o începere de a fi se poarte ved­ea la­ Canenus Filion­, fiului CAS lassi sas­e sazia tragerii premiilor aiatîi diii Diminața, I * Mei ni­uses hi j. f­' ■ r IAȘI, «O. — .Politia t­arsst&t ’iStUzi pe Individul Nicolaae Pu­iu, care a să­vârșit zileu­ trecute mai multe furturi de bani în localitate, ’ Asupra tui Putu s'șa jrtWi mari same de bani ■ , V-tK ■k'H.i&F Onomastica Mitropo­litului primat Eri, înainte de amiază, cu prilejul zilei onomastice a mitropolitului primat al Ungro-Vlahei, un tedeum a avut lor, la catedrala metropoli­tană din Capitală. Serviciul divin a fost oficiat de către arhiereul Platon Ciosu Încon­jurat de ieromonahii Teofil Ionescu și Dionisie Lungu­, și diaconul Fir­­milian Marin. Răspunsurile religioase au fost date de ierodiaconul Evghenie Or­­ghidan și d. Camara Rânzescu. După terminarea slujbei divine clerul metropolitan a făcut urări de bine capului bisericei ortodoxe ro­mâne. Crima unei femei EA IȘI UCIDE SOȚUL DIN GE­LOZIE Se anunță din Bacău că o fe­meie anume Ileana Gheorghe Cu­­cu, în vârstă de 42 ani din co­muna Odobești, a omorât pe so­țul său pe când acesta dormea, tăindu-i gâtul cu un topor. Mobilul crimei ar fi gelozia. După asasinat criminala s’a pre­dat parchetului, arătând că soțul ei deși avea doi copii cu ea, în­treținea relații de dragoste cu văduvă, iar pe ea și copii îi mal­o trata. Consiliul Ligii Națiunilor și-a Început ședințele LAFAYETTE. 36— Geneva— Consiliui Societății Națiunilor și-a început ședințele sub președinția d-lui Hymans, adoptând cele trei rapoarte prezentate de d. Bran­­ting cu privire la sclavie, stupe­fiante și mendatele coloniale. In ceea ce privește mandatele coloniale, consiliul a adoptat con­­clusiunile comisiitnei, aducând o­­magiu operei franceze in terito­riile încredințate administrației redCt­iuni se va deschide a 8-a adu­nare a Societăței Națiunilor, Efectele ciclonului din America LAFAYETTE, 30— New-York— In cursul reoantabd ciclon, trans­atlanticul­­ Arabic“ a avut doi morti și 52 răniți Cauzele desfacerea fuziunei.­Discursurile­­ Hor Stere și Mih­alache La Chișinău a avut loc joi congre­sul regional al partidului țărănesc. Au luat parte între alții, d-nii C. Stere și Mihalache. Primul a luiat cuvântul d. C. Ste­re. Viu aplaudat, d-sa a arătat că prin fuziune nu înțelegea o unire între Lupu, Mihalache, Maniu și Vai­da d­­intre țăranii din vechiul regat și cei din Ardeal. A arătat pe larg cauza ruperei fuziunei spunând că vina este a conducătorilor partidu­lui național, cari nu a­u fost sinceri. D-nii Moldovanu și Cazacliu au a­­tins chestia d-lui profesor Matei Cantacuzino, cerând exculderea din partid a acestuia. D. Stere a răspuns că nu-1 intere­sează și nu l-a impresionat d. Matei Cantacuzino. DECLARAȚIILE D-LUI BURA­­LACHE D. Mihalache arată condițiile în care s’a procedat la facerea fuziu­nei. Când d. Stere ni-a propus fuziu­nea, după ce luase contact cu d. Goldiș, eu n’am crezut că se putea face, dar când d. Goldiș mi-a spus că „fuziunea este pe drumul cel bun“ și am luat contact cu d. Ste­re, am crezut că este posibilă. Ea insă nu s’a aeciizat. Pentru d-nii Maniu și Vaida fuziunae în­seamnă spargerea pa­rt­idului țără­nesc. Eu de Stere și Lupu nu mă des­part. Noi trei vom munci mai de­parte alături de ceilalți fruntași și nu ne vom clinti dela datorie. Punându-se al vot denunțarea fu­ziunei, ea a fost primită in unani­mitate cu strigăte entuziaste de bu­curie. il 1É­ Ii­ li IMS de lângă Proep S’AU OPERAT PESTE 408 DE ARES­­TARÎ PLOEȘTI. 30­ — Cercetările în lumi crimei săvârșite lângă Ploești și des­pre care am vorbit la timp, continuă cu asiduitate. D. procuror Barăscu, dimpreună cu d. că plan Nita D. Marin, comandantul companiei de Jandarmi, au luat întinse măsuri de urmărire și au orgnaizat ra­zz­ul în toate comunele de pe distanța Ploești Târgoviște și împrejurimi. Au fost arestați peste 400 de indi­vizi găsiți fără acte și urmăriți pentru crime, furturi, dezertări etc. Aceștia au fost aduși la Ploești și in prezent se lucrează la trierea lor. E curios înfar că deși au trecut șase zile de la găsirea cadavrului, autorită­țile nu au primi uici o reclamație și nici un indiciu asupra celui ucis. Afacerea aceasta pasionează încă cercurile din localitate și împrejurimi. Vermont InW asisisat­­ in Leu» ■ V ■­'if' '■ ‘ii-# -if Un Îndoit asasinat in împreju­rări curioase s’a petrecut la Leo­va in Basarabia. Un marinar anume Gheorghe Christea, care era îndrăgostit de o fată pe care o hibeau și alți doi tineri emane Vladimir Gheorghiu și Vasile Cociorvei, întâlnind pe aceștia,­a scos un cuțit și s’a nă­pustit asupra celui dintâi, omo­­rându-L apoi s’a întors spre celă­lalt și i-a împlântat cuțitul și piept După săvârșirea celor două asasi­nate, asasinul a încercat să fugă pe Prut cu o barcă, dar a fost prins și arestat ismiiil lu­i ii­­um­in­ii li Ea... ^ jur în numele Tatălui și al Fiu­lui și al Sfântului Duh Dumnezeu­lui celui viu cum că ca Român votu susținea totdeauna națiunea noastră româ­nă pe calea dreaptă și ieguită și o voiu apăra cu toate puterile în contra oricărui atac Și asupriri; nu voiu lucra niciodată în con­tra drepturilor și a intereselor na­­țiunei române, ci voiu ținea și a­­păra legea ți limba noastră româ­nă, precum și libertatea, egalita­tea și frățietatea ; pe aceste pricine voiu respecta toate națiunile ardelene, poftind egală respectare dela dântele, nu voiu încerca să asupresc pe nime­nea, dar nici nu voiu suferi să ne asuprească nimenea; voiu conlucra după putință desființarea iobăgiei, la emancipa­la­rea industriei și comerțului, la pă­­zirea dreptății, la înaintarea bine­lui umanității, al națiunei române și al patriei noastre. Așa să-mi ajute Dumnezeu și să-mi dea măngâerea sufletului meu. Amin. Palatul justiției a­ f*—­____ UN INTERESANT PROCES DE CHIRIE IN FATA TRIB. ILFOV Lupta Intre d-na Adela dr. Steiner administratoarea hotelului „Astoria“ cu chiriașii ani continuă Înaintea instanțelor judecătorești. După ce s’a judecat inaintea co­misiei de arbitri și In fața Curței de casație pentru a spori chiria de 14 ori ca cea din 1916, cu d. Cons­tantin Popescu patronul parfumeria! "Aporia" a pierdut, d-sa a intentat o acțiune in reziliere a contracului de închiriere pe motiv că chiriașul nu i-a plătit chiria, pe care o plă­tise in 1923 ci numai chiria din con­tract Tribunalul Ilfov,­­secția IV, prezi­dat de către d. Ixide Petrini a avut de rezolvat o foarte importantă ches­tiune de principiu și anume : dacă chiriașul îa contracte în curs de e­­xecutare, cari după legea FI­or­as­cu erau supuse sporului de chirie, tre­­bue să plătiască acum sub noul re­gim al chiriilor, chiria sporită con­form celei plătite în 1923, când le­gea cea nouă nu-i obligă la nici un spor de chirie. Discuția a fost asupra interpr­etă­­rii art. 14 din legea Mârzescu. Tribunalul a hotărît că: Ugea nouă nu se poate aplica la atari contracte, că ea a schimbat legea Florescu privitor la aceste sporuri și că âtcă contractul la curs de exe­cutare nu a fost făcut cu prețul comprimat de legile excepționale, chiriașul nu va plăti decât numai chiria din contract, fără nici un spor, deși anul trecut a plătit spor conform legei Florescu. Acțiunea a fos respinsă in urma pledoariei d-­ui avocat Pompiliu Io­­n’tescu, pentru pârât. D-na dr. Steiner a fost susținută de d-nii avocați I. Gr. Periețeanu și Ulise Vasilescu. » Poșta Redacției Scriitorul I. Ciocârlan e rugat să treacă pe la redacție sau să-și tri­mită adresa. * Premiile n­oastre y­. £ sil. n­. ~‘';r 1'­­­.­ 3^­Câștigifirul casa­ din Str. Gr. Tocilescu cimitim ii­Mtit Cum am arătat acum câteva zile, bicicleta — unul din premiile­­ oferite de ziarul Dimineața abonaților și cititorilor ei — fost câștigată de d. Nicolae Săndulescu, cismar din str. Sf. Nicolae Tol No. 8. Bicicleta e rezervată pentru unul din copiii acestuia, Costică Săndu­lescu, de 13 ani, pe care reporterii nostru fotografic nu l’a putut „prin­­de” în clișeul ce reproducem, pen­tru că — băiat vrednic — Costichă Săndulescu era dus la atelierul Vic­­tor din calea Moșilor unde învață să devie șofeur-mecanic, li.­n­g © ia« S­ăsîi Blesea» ssfjs si uml dli se aflŭ îm fila locuinței Ier « m­ Casa din București, str. Gr. To­­cilescu, a fost câștigată de un tânăr care abia a împlinit majoratul: So­lomon Dines, de fel din Darabani, jud. Dorohoi, acum­ functionar-prac­­ticant la banca „Dacia“ din Iași și elev în anul III al șocalei de co­merț curs seral.. Tată său, comerciant în Dara­bani, mai are opt copii și câștigă­torul casei e cel mai mic dintre ei. Tânărul Dines a venit în Capitală însoțit de tatăl său și a și fost pus în posesiunea imobilului, înregis­­trându-se la trib. Ilfov secția de Notariat, actul de vânzare auten­tificat la No. 20828 și transcris la No. 10789. Câștigătorul, ne trimite următoa­rea scrisoare: Stimate domnule director, Nu vă puteți închipui emoția pe care mi-a pricinuit-o vestea că la tragerea premiilor pe care­ Di­mi­­neața le oferă abonaților și citito­rilor ei, norocul m’a ales pe mine să câștig imobilul din București, strada Tocilescu. Intru cu adevărat în viață, cu această dovadă de șansă pe care destinul mi-a hărăzit-o. Recunoș­tința mea permanentă pentru fru­moasa inițiativă pe care a avut-o ziarul al cărui conducător sunteți nu mi-o pot manifesta altfel de­cât asigurându-vă că toată viața, zi cu zi, voi rămâne cititorul de­votat al Dimineței. Vă rog să arătați, domnule di­rector, expresiunea admirației me­le tiruror colaboratorilor Dimi­neței, cari alături de dv. au făcut din Adevărul și Dimineața acele ziare cu adevărat occidentale pe cari le apreciem cu toții. Veți vedea d­in viitor că stima, recunoștința și devotamentul ce vă păstrez nu va ar fi simple vorbe. S. DINES funcționar în Banca „Dacia“ Iași ■] VAGONUL­­ CU LEMNE Un vagon de lemne a fost câști­gat de d-na Mark Grigorescu, soția d-lui Grigorescu­, lucrator la atelie­rele nota ale căilor ferate (Grivița) cu domiciliul în strada Ploeșteanu No. 45. Lemnele au și fost date în primi­­rea fericitei câștigătoare. , 4 C^ifu­ oferul casei die S. Hissel și ta­fii săi, MARIA I. GRIGORESCU Câștigătoarea vagonului ca lemne Wia Sil Pluti" PLOEȘTI. 30.—­Un conflict a tzbuc­­nit între brutari și primăria oratului. Aceasta din urm­ă a emis o ordonan­ță pe ziua de 1 Septembrie cu privire la prefiri pâinei, fixând 7, lei kgr. de făină neagră și 11 lei cea albă, fără nici o toleranță la cântar, decât cea legală. Brutarii pretind că­ pâinea nu se poate vinde în aceste condițiuni de­cât în cazul când vagonul de grâu se­ va cumpăra cu 75 mii de tei. ...

Next