Dimineaţa, ianuarie 1925 (Anul 21, nr. 6514-6540)

1925-01-14 / nr. 6525

I BUCUREŞTI, UIMar 9-11 ii pagini foanat In 1904 de Sonst KILLE ANUL XXI — Nr. 652S­­ Miercuri H ianuars 1925 Trei lei exemplarul“ 6 Lei In străinătate împrumutul cultural Guvernul, în unire­a 1 oarecum cu girul autorităţilor universitare ro­mâneşti, va întreprinde acţiunea necesară pentru a obţine un Împru­mut cultural prin intermediul Socie­tăţii Naţiunilor. Să însemnăm mai înainte de toa­te acest moment al istoriei civiliza­ţiei : e în putinţa României de a face un astfel de împrumut indiciul că acea mutualitate culturală a Eu­ropei, pe care o visau mai eri doar poeţii chlrncrei, e pe drum de făp­tuire. Căci pentru mulţi oameni, cu minţi foarte realiste totuşi, cel mai eficace birou din cele in cari se dis­­­­tribuie munca ideală încă a Socie-­­tăţii Naţiunilor, nu e nici cel al ar­bitrajului, nici cel al asistenţei mun­cii, ci cel prezidat de filosoful Berg­son , biroul cooperaţiei intelectuale a lumii. Altădată, statele se împrumutau pentru a-şi întări armatele. Toate împrumuturile de stat făcute­ în ul­timii 40 de ani dinaintea războiului mondial n'au avut decât acest scop: înarmarea. Şi iată un progres real în conşti­inţa morală a popoarelor. Româ­nia, a cărei politică financiară a fă­cut să nu-i izbutească încheerea u­­nui împrumut economic, e uu puţin­, că totuş să spere într'un împrumut cultural. E o Indicaţie şi e o preci­zare a nouei vieţi europene. Dar tocmai în această împreju­­rare se vede mai bine că anarhiza­­rea şcoalei noastre, săvârşită sub influenţa unor apostoli de barbarie, nu e menită să ne prezinte în chip simpatic in faţa lumii. împrumutul pe care e vorba să-l obţinem nu ne bucură atât din punctul de vedere practic, al sumei ce vom incasa, cât, şi în primul rând, din punctul de vedere al progresului omenirei care se vădeşte in faptul de solidaritate culturală pe care-l constituie împrumutul. Or, motive­le scandalurilor universitare­ — aşa cum le mărturiseşte d. A. C. Cuza— sunt cu totul de altă natură şi do­vedesc cu totul altceva decât soli­daritatea culturală. Nădăjduim, însă, că în marile centre ale Apusului, faptele deşu­­chiate de pe la noi, nu vor fi reuşit să ne atragă deconsiderarea opiniei autoriza­te asupra şcoalei româneşti în genere, noi aşteptăm ca împru­mutul cultural al României să izbu­tească pentru a fixa cu încă un fapt solidaritatea sufletească a popoa­relor şi pentru a înlesni învăţămân­tului nostru orânduirea de care are trebuinţă D. Tancred Constantinescu a de­­clarat că va pleca mâine, Miercuri, la Paris. Azi urmează să-i soseas­că o comunicare de la D. Vintilă Brătianu dacă trebue să plece in acea zi, sau să mai amâne plecarea cu o zi sau două. Ministrul de industrie trebue să sosească la Paris atunci când mi­nistrul de finanţe va deveni liber, adică după închiderea conf­er­in­ţei privitoare la reparaţiuni. Cei doi miniştri vor vizita cercu­rile financiare din Paris şi Londra, atât în vederea împrumutului pen­tru căile ferate, căt şi pentru găsi­rea capitalurilor de colaborare la Întreprinderile comercializate. Proectul de lege pentru acorda­rea autonomiei căilor ferate a fost luat de d. Vintilă Brătianu, stare a fi arătat financiarilor cu cari se tratează In vederea împrumutului respectiv. D. Tancred Constantinescu va duce cu tine la Paris un proect al organized porturilor, care e în le­gătură cu viitoarea exploatare a căilor ferate, ca şi cu societăţile de navigaţie. Din aceste informaţii mi te poate deduce că reprezentanţa economiei ai guvernului nostru urmăresc să rezolve partea financiară, adică găsirea de capital, pentru întreaga problemă a transporturilor în Ro­mânia (căi ferate, navigaţie şi por­turi), încercările sunt lăudabile şi nu dorim decât să fie încununate de succes. Bineînţeles că acel succes nu poate fi aşteptat de azi pe mâine, încercările fiind de-abia la început. D. 11 nymnifr— fr—nflțjnr"—------­ Delegaţii noştri la lina Naţiunilor D. PROF. DR. CIUCA Explicaţia pvem­ului in chestia raportului experţilor ! Am expus in corpul ziarului­­ chestiunea raportului experţilor fi­nanciari, în care s'ar fi spus că România a ptat prea mult din te­ritoriul ungar. Am arătat că asupra acestei chestiuni nu există o versiune ofi­cială, ci numai relatarea ziarului N­ew-York Herald". „Viitorul de azi publică o rela­tare care poate fi socotită ca a guvernului nostru. Iată acea relatare: „In realitate iată ce s’a petrecut: Experţii admi­nistrativi ai conferinţei­­ dela Paris aia introdis în raportul prezintat în ziua a doua a conferinţei un pa-­­ragraf în care se exprimă regretat că România n’a iscălit convenţia de la Ins­­bruck. „Se ştie că această con­venţie privea repartiţia datoriei fostei monarhii austro-ungare asupra stat, Celor succesoare în spe­­cial în ce­ea ce priveşte ti­tlurile deţinute de state!® aSiate­„România a refuzat sa iscă­lească această con­ven­ţie până când nu se va fi­xa şi «Bfra reparafiurasier datorit© de Austria şi^Un» gorîa şi îa ©a®*î Romani® „Această chestiune ne­­întrând insă în competin­­ţa experţilor ad-fivi şi nefiind nici la ordinea zilei, delegaţia românea­scă a intervenit, — cu drept cuvânt — pe lângă d. Clemenţei, ministrul de finanţe al Franţei, pro­testând contra introduce­rei neobişnuite a acestui paragraf. „D. preşedinte al confe­rinţei a dat deplină drep­tate delegaţiei române şi spre a-şi manifesta sim­patia faţă de România, a propus chiar în şedinţa plenară suprimarea aces­tui paragraf — ceea ce s’a admis în unanimitate’11. ltralia e!!! i­nii si ali PARIS 12 (Radar). — D. Merriot a primit eri pe d. Diamandi. D. Herriot ft părăsit eri pentru întâia oară locuința sa și _ *a plimbat în grădina minis­terului. După ani,ia*ă a primit pe colaboratorii hm fot mtmiatgtft». Noi am dat mai mult mult... •României n­­'a dat prea mult din teritoriul sugar*, fetter Lloyd“. ••• Statele laice și­­Iota lui Wranger ■------------ ■ I ■' — — . Un demers pe lângă guvernul francez LONDRA, 12. — „Times“ publică următoarele amănunte din Riga cu privire la demersul proiectat al sta­telor baltice pe lângă guvernul francez in chestia flotei nise dela Bizerta: „Guvernele și opinia publică din statele baltice se arată foarte pre­ocupate de perspectiva apariţiei în Marea Baltică a ex-flotei Iui Wran­ger sub comandament bolşevic. Ele relevă că, dacă Franţa va preda re­almente vasele de război ruseşti cari se află actualmente la Bizerta, guvernul rus nu va voi, desigur, să le închidă în Marea Neagră, ci le va tine in Marea Baltică pentru a intimida pe micii vecini, a căror a­­părare maritimă este neglijabilă, ne­putând face fată nici actualei flote bolșevice din Baltica. LIPSA DE APĂRARE A STATE­LOR BALTICE De pildă, Letonia care are peste 450 de kilometri de coastă şi trei portari de primul rang — Riga, Liban şi Windau — nu dispune de­cât de un torpilor, care-l serveşte pentru urmărirea contrabandiştilor. Se aminteşte că în cursul recentei insurecţii bolşevice in Révai, în Estonia, vase ruseşti au apărut la orizont, gata să debarce întăriri, dacă insurecţia ar fi reuşit- Pri­mejdia nu este deci imaginară şi impresia răspândită în statele bal­tice este că remiterea flotei din Bizerta către bolşevici ar fi o gre­şeală pe care Franţa nu trebue s’o comită în paguba micelor state a­­mice şi, în special a Letoniei şi Estoniei, cam­ de cinci ani luptă din greu pentru a-şi consolida inde­pendenţa şi a rezista neîncetatelor încercări ale guvernului din Mos­cova de­ a provoca revoluţia pe teritoriul lor. Flota din Bizerta poate părea o forţă militară neglijabilă faţă de o mare flotă modernă, dar nu încape îndoială că ea este mai mult decât suficientă pentru a nimici sta­tele baltice. Se ştie că Internaţio­nala comunistă a proclamat în ne­numărate rânduri că Hota şi arma­ta roşie sunt „avangarda menită să favorizeze revoluţia comunistă mondială". STATELE BALTICE VOR LUPTA UNITE CONTRA DUŞMANULUI COMUN Ministrul de război le­ten declară că statele bal­tice vor lupta unit contra duşmanului comun, dacă el va ataca pe unul din ele. Deşi Letonia nu po­sedă o flotă, ea ia acum măsuri urgente pentru a organiza o apărare a coas­tei, înainte ca flota din Bizerta să poată fi repa­rată. Dar aceasta înseam­nă o extrem de gravă sar­cină financiară. In Estonia și in Letonia s’au luat măsuri și pentru expulzarea agenților bol-p iată-i­­şevicâ. Let­onia a închis«’ Contra tanderei părului 12.250! toate piefene dealungul __pwigawl ___ _ _­­ ___ frontierelor, fiindcă ele ofereau tot atâtea puncte de intrare pentru agenţii Moscovei. $1 FINLANDA E ALARMATĂ LONDRA, 12. — Primejdia de­nunţată de corespondentul din Riga al ziarului „Times“ e simţită şi în Finlanda. Un grup de deputaţi fin­landezi a invitat pe ministrul de ex­terne ca să ia iniţiativa unei acţiuni diplomatice a tuturor statelor balti­ce pe lângă Franţa, arătând aceste­ia din urmă primejdia ce ar consti­­tui-o o putere navală mărită a Ru­siei. i Iîrnăațilie din Franța gupa i* oircitis in JaurgQilia mmiwp Gânduri simple Contra tundere! pletelor! Ei da, a sosit momentul în care veţi afla, drăguţe cititoare, rezulta­tele discretei anchete cerută şi ob­ţinută după cum ştiţi. Vom proceda în regulă şi cu tot dichisul cuvenit: Scrisori primite 12.251 Scrisori francate 12.230. Cărţi poştale 113. Aci socotelile s'au cam nt și aranjarea lor a necesitat un per­sonal numeros și benevol compus din subsemnatul cu ambele lui mâini. — Dar rezultatul­ o să strigaţi dv. fierbând de o justă nerăbdare. Aceste puncte au fost puse aci chit ca să lăsăm să se potolească furtuna. -- Da, da, e aşa cum arată ci­frele fără cea mai mică irişare sau intervenţie ocultă a guvernului. Enorma majoritate s'a exprimat în termeni vii şi cu argumente sen­­timentalo-politice pentru păstrarea poeticei podoabe. Declar deci act oficial şi serios că moda părului tuns întâmpină o rezistenţă solidă deşi pasivă. Insă, ştiu ce mai doriţi acum; do­riţi să aflaţi al cui a fost acel unic şi generos vot „pentru”. Dela un meseriaş, simpaticile me­le cititoare. Un meseriaş, care s'a exprimat cam astfel:­­ ..Nu prea sunt deprins cu scri-­­sul, dar tot o fac pentru a spune­­ un cuvânt sincer dela inimă. Cine s are poftă să se tundă, s'o facă, fiind­­­că liber este oricine pe capul lui,­­ in lumea asta. Abia nu vor mai pierde timpul la oglindă cu gă­teala”... Punem punct şi ne ferim ca de foc sa mai facem cel, mai mic co­mentariu, pentru a nu nemulţumi pe nici una din părţile beligerante!.. STAN BOLOVAN [Infirmarea mandatelor de arestare ale deputaţilor croaţi Rădici menţinut în arest (Telegramă particulari) BELGRAD, 12. — Came­ra de punere sub a rurare a tribunalului din Zagreb s’a pronunţat asupra a­­restării deputaţilor din partidul lui Rădici. Hotă­­rârea infirmă toate man­datele afara de acela al lui Rădici şi dispune pui­­nerea deputaţilor în li­bertate. In motivele ho­­târâre­i se arată că nu e­­xistă nici o dovadă de vi­­novaţie a celor arestaţi. Procurorul a făcut apel împotriva acestei decizi­­uni. Până la judecarea a­­pelului, care va avea loc peste câteva zile, deputa­ţii vor fi menţinuţi în sta­re de arest. Decizia a produs marş senzaţie in Belgrad. ta continua in Campania contra presefratelui Germanie­i Moţiune naţionalistă pentru destituirea lui Ebert BERLIN. 12— Partidul naţional­­socialist independent a introdus o moţiune în Reichstag, cerând desti­tuirea preşedintelui Ebert printr’un vot popular. Propunerea e moti­va­tă, mai întâi, prin sentinţa de la Magdeburg care a stabilit că Ebert a comis, după codul penal, crima de înaltă trădare în IOVI prin par­ticiparea S3 la greva­­­durătorilor de muniţii. Al doilea motiv, invocat de moţiunea naţionalistă, este că Ebert întreţine de ani de z0­ relaţii de strânsă amiciţie cu exerocul Bar­­mat, pe care l-ar fi favorizat în mod inadmisibil, abuzând de situaţia sa oficială. Prin aceste fapte, presti­giul preşedintelui Reich­ului a sufe­rit atât în ochii ţării cât şi în aceia ai străinătăţei, încât rămânerea sa mai departe în funcţie nu mai este compatibilă cu demnitatea şi inte­­resele Reichului. LUTHER NU POATE FORMA CA. 15IAT­TUL FARIS, 12.­­ GERMA» PIIA. — Centrul refuzând să colaboreze la o combi­naţi® ministerială Luther, aceasta pare compromisă. Demonstraţii german© contra neevacuărei Coloniei BERLIN, 12. (Rador). — Toate partidele politice din Colonia şi din celelalte oraşe renane au organizat manifestaţii grandioase împotriva prelungirea ocupaţiei Coloniei. S’au votat moţiuni de protestare în con­tra prelungirea ocupaţiei pe timp nelimitat. Moţiunile scot în evidenţă peri­colul politicii de sancţiuni pentru asanarea situaţiei economice şi po­litice a Europei. Această măsură a puterilor aliate întăreşte tendinţa francezilor de a deslipi provineiile renane de Reich. Faţă de aceste tendinţe populaţia din Renania ma­nifestă fidelitatea sa faţă de Recih şi Prusia. Această măsură mai este în con­trazicere cu planul Dawes şi în­seamnă o desminţire a politicei de înţelegere de la Londra. Populaţia renană este hotărltă să nu tulbure liniştea, manifestă însă în faţa lu­me! întregi dreptul său la libertate. O DECLARAŢIE A PREŞEDINTE­LUI EBERT BERLIN, 12 (Rador).­­ Preşedintele Reichului a declarat delegaţiilor din provinciile rhenane că în­crederea în loialitatea pu­terilor aliate va dispare d­acă aceste puteri nu vor respecta convenţiile. I­ I Punerea în libertate a fiului lui Rădici ZAGREB, 12. — Vlatko Rădici, fiul fruntaşului croat Ştefan Rădici, care fusese arestat Sâmbătă, a fost pus in libertate. De asemenea a fost pus în li­bertate şi fostul ministru dr. Km­ic. In schimb, a fost arestat vice»preşed£ntete partidu­lui croat republican, Ko­vacici. După ce­ i s-a luat un interogator, el a fost predat justiției. eri dimineaţă sau redeschis careu­rile Universităţii şi şcolilor specia­­le din Bucureşti. La cursurile tuturor facultăţilor şi la şcolile superioare special, cursurile au urmat în cea mai desă­vârşită linişte. Studenţii au luat parte un număr mare şi nu s-a semnalat nici un In­cident. Totuşi, pentru mai multă siguran­­ţă şi spre a se înlătura pe cât po­sibil provocarea vreunui scandal, a® circulat pe străzile din jurul loca­lului Universităţei. In tot cursul zi­lei de ori, patrule de Jandarmi pa­­deştri,­­ întrucât până spre seară an nu semnalase nici un Incident, aceştia au fost retraș­­i .

Next