Dimineaţa, ianuarie 1925 (Anul 21, nr. 6514-6540)
1925-01-14 / nr. 6525
I BUCUREŞTI, UIMar 9-11 ii pagini foanat In 1904 de Sonst KILLE ANUL XXI — Nr. 652S Miercuri H ianuars 1925 Trei lei exemplarul“ 6 Lei In străinătate împrumutul cultural Guvernul, în unirea 1 oarecum cu girul autorităţilor universitare româneşti, va întreprinde acţiunea necesară pentru a obţine un Împrumut cultural prin intermediul Societăţii Naţiunilor. Să însemnăm mai înainte de toate acest moment al istoriei civilizaţiei : e în putinţa României de a face un astfel de împrumut indiciul că acea mutualitate culturală a Europei, pe care o visau mai eri doar poeţii chlrncrei, e pe drum de făptuire. Căci pentru mulţi oameni, cu minţi foarte realiste totuşi, cel mai eficace birou din cele in cari se distribuie munca ideală încă a Socie-tăţii Naţiunilor, nu e nici cel al arbitrajului, nici cel al asistenţei muncii, ci cel prezidat de filosoful Bergson , biroul cooperaţiei intelectuale a lumii. Altădată, statele se împrumutau pentru a-şi întări armatele. Toate împrumuturile de stat făcute în ultimii 40 de ani dinaintea războiului mondial n'au avut decât acest scop: înarmarea. Şi iată un progres real în conştiinţa morală a popoarelor. România, a cărei politică financiară a făcut să nu-i izbutească încheerea unui împrumut economic, e uu puţin, că totuş să spere într'un împrumut cultural. E o Indicaţie şi e o precizare a nouei vieţi europene. Dar tocmai în această împrejurare se vede mai bine că anarhizarea şcoalei noastre, săvârşită sub influenţa unor apostoli de barbarie, nu e menită să ne prezinte în chip simpatic in faţa lumii. împrumutul pe care e vorba să-l obţinem nu ne bucură atât din punctul de vedere practic, al sumei ce vom incasa, cât, şi în primul rând, din punctul de vedere al progresului omenirei care se vădeşte in faptul de solidaritate culturală pe care-l constituie împrumutul. Or, motivele scandalurilor universitare — aşa cum le mărturiseşte d. A. C. Cuza— sunt cu totul de altă natură şi dovedesc cu totul altceva decât solidaritatea culturală. Nădăjduim, însă, că în marile centre ale Apusului, faptele deşuchiate de pe la noi, nu vor fi reuşit să ne atragă deconsiderarea opiniei autorizate asupra şcoalei româneşti în genere, noi aşteptăm ca împrumutul cultural al României să izbutească pentru a fixa cu încă un fapt solidaritatea sufletească a popoarelor şi pentru a înlesni învăţământului nostru orânduirea de care are trebuinţă D. Tancred Constantinescu a declarat că va pleca mâine, Miercuri, la Paris. Azi urmează să-i sosească o comunicare de la D. Vintilă Brătianu dacă trebue să plece in acea zi, sau să mai amâne plecarea cu o zi sau două. Ministrul de industrie trebue să sosească la Paris atunci când ministrul de finanţe va deveni liber, adică după închiderea conferinţei privitoare la reparaţiuni. Cei doi miniştri vor vizita cercurile financiare din Paris şi Londra, atât în vederea împrumutului pentru căile ferate, căt şi pentru găsirea capitalurilor de colaborare la Întreprinderile comercializate. Proectul de lege pentru acordarea autonomiei căilor ferate a fost luat de d. Vintilă Brătianu, stare a fi arătat financiarilor cu cari se tratează In vederea împrumutului respectiv. D. Tancred Constantinescu va duce cu tine la Paris un proect al organized porturilor, care e în legătură cu viitoarea exploatare a căilor ferate, ca şi cu societăţile de navigaţie. Din aceste informaţii mi te poate deduce că reprezentanţa economiei ai guvernului nostru urmăresc să rezolve partea financiară, adică găsirea de capital, pentru întreaga problemă a transporturilor în România (căi ferate, navigaţie şi porturi), încercările sunt lăudabile şi nu dorim decât să fie încununate de succes. Bineînţeles că acel succes nu poate fi aşteptat de azi pe mâine, încercările fiind de-abia la început. D. 11 nymnifr— fr—nflțjnr"—------ Delegaţii noştri la lina Naţiunilor D. PROF. DR. CIUCA Explicaţia pvemului in chestia raportului experţilor ! Am expus in corpul ziarului chestiunea raportului experţilor financiari, în care s'ar fi spus că România a ptat prea mult din teritoriul ungar. Am arătat că asupra acestei chestiuni nu există o versiune oficială, ci numai relatarea ziarului New-York Herald". „Viitorul de azi publică o relatare care poate fi socotită ca a guvernului nostru. Iată acea relatare: „In realitate iată ce s’a petrecut: Experţii administrativi ai conferinţei dela Paris aia introdis în raportul prezintat în ziua a doua a conferinţei un pa-ragraf în care se exprimă regretat că România n’a iscălit convenţia de la Insbruck. „Se ştie că această convenţie privea repartiţia datoriei fostei monarhii austro-ungare asupra stat, Celor succesoare în special în ceea ce priveşte titlurile deţinute de state!® aSiate„România a refuzat sa iscălească această convenţie până când nu se va fixa şi «Bfra reparafiurasier datorit© de Austria şi^Un» gorîa şi îa ©a®*î Romani® „Această chestiune neîntrând insă în competinţa experţilor ad-fivi şi nefiind nici la ordinea zilei, delegaţia românească a intervenit, — cu drept cuvânt — pe lângă d. Clemenţei, ministrul de finanţe al Franţei, protestând contra introducerei neobişnuite a acestui paragraf. „D. preşedinte al conferinţei a dat deplină dreptate delegaţiei române şi spre a-şi manifesta simpatia faţă de România, a propus chiar în şedinţa plenară suprimarea acestui paragraf — ceea ce s’a admis în unanimitate’11. ltralia e!!! inii si ali PARIS 12 (Radar). — D. Merriot a primit eri pe d. Diamandi. D. Herriot ft părăsit eri pentru întâia oară locuința sa și _ *a plimbat în grădina ministerului. După ani,ia*ă a primit pe colaboratorii hm fot mtmiatgtft». Noi am dat mai mult mult... •României n'a dat prea mult din teritoriul sugar*, fetter Lloyd“. ••• Statele laice șiIota lui Wranger ■------------ ■ I ■' — — . Un demers pe lângă guvernul francez LONDRA, 12. — „Times“ publică următoarele amănunte din Riga cu privire la demersul proiectat al statelor baltice pe lângă guvernul francez in chestia flotei nise dela Bizerta: „Guvernele și opinia publică din statele baltice se arată foarte preocupate de perspectiva apariţiei în Marea Baltică a ex-flotei Iui Wranger sub comandament bolşevic. Ele relevă că, dacă Franţa va preda realmente vasele de război ruseşti cari se află actualmente la Bizerta, guvernul rus nu va voi, desigur, să le închidă în Marea Neagră, ci le va tine in Marea Baltică pentru a intimida pe micii vecini, a căror apărare maritimă este neglijabilă, neputând face fată nici actualei flote bolșevice din Baltica. LIPSA DE APĂRARE A STATELOR BALTICE De pildă, Letonia care are peste 450 de kilometri de coastă şi trei portari de primul rang — Riga, Liban şi Windau — nu dispune decât de un torpilor, care-l serveşte pentru urmărirea contrabandiştilor. Se aminteşte că în cursul recentei insurecţii bolşevice in Révai, în Estonia, vase ruseşti au apărut la orizont, gata să debarce întăriri, dacă insurecţia ar fi reuşit- Primejdia nu este deci imaginară şi impresia răspândită în statele baltice este că remiterea flotei din Bizerta către bolşevici ar fi o greşeală pe care Franţa nu trebue s’o comită în paguba micelor state amice şi, în special a Letoniei şi Estoniei, cam de cinci ani luptă din greu pentru a-şi consolida independenţa şi a rezista neîncetatelor încercări ale guvernului din Moscova de a provoca revoluţia pe teritoriul lor. Flota din Bizerta poate părea o forţă militară neglijabilă faţă de o mare flotă modernă, dar nu încape îndoială că ea este mai mult decât suficientă pentru a nimici statele baltice. Se ştie că Internaţionala comunistă a proclamat în nenumărate rânduri că Hota şi armata roşie sunt „avangarda menită să favorizeze revoluţia comunistă mondială". STATELE BALTICE VOR LUPTA UNITE CONTRA DUŞMANULUI COMUN Ministrul de război leten declară că statele baltice vor lupta unit contra duşmanului comun, dacă el va ataca pe unul din ele. Deşi Letonia nu posedă o flotă, ea ia acum măsuri urgente pentru a organiza o apărare a coastei, înainte ca flota din Bizerta să poată fi reparată. Dar aceasta înseamnă o extrem de gravă sarcină financiară. In Estonia și in Letonia s’au luat măsuri și pentru expulzarea agenților bol-p iată-işevicâ. Letonia a închis«’ Contra tanderei părului 12.250! toate piefene dealungul __pwigawl ___ _ _ ___ frontierelor, fiindcă ele ofereau tot atâtea puncte de intrare pentru agenţii Moscovei. $1 FINLANDA E ALARMATĂ LONDRA, 12. — Primejdia denunţată de corespondentul din Riga al ziarului „Times“ e simţită şi în Finlanda. Un grup de deputaţi finlandezi a invitat pe ministrul de externe ca să ia iniţiativa unei acţiuni diplomatice a tuturor statelor baltice pe lângă Franţa, arătând acesteia din urmă primejdia ce ar constitui-o o putere navală mărită a Rusiei. i Iîrnăațilie din Franța gupa i* oircitis in JaurgQilia mmiwp Gânduri simple Contra tundere! pletelor! Ei da, a sosit momentul în care veţi afla, drăguţe cititoare, rezultatele discretei anchete cerută şi obţinută după cum ştiţi. Vom proceda în regulă şi cu tot dichisul cuvenit: Scrisori primite 12.251 Scrisori francate 12.230. Cărţi poştale 113. Aci socotelile s'au cam nt și aranjarea lor a necesitat un personal numeros și benevol compus din subsemnatul cu ambele lui mâini. — Dar rezultatul o să strigaţi dv. fierbând de o justă nerăbdare. Aceste puncte au fost puse aci chit ca să lăsăm să se potolească furtuna. -- Da, da, e aşa cum arată cifrele fără cea mai mică irişare sau intervenţie ocultă a guvernului. Enorma majoritate s'a exprimat în termeni vii şi cu argumente sentimentalo-politice pentru păstrarea poeticei podoabe. Declar deci act oficial şi serios că moda părului tuns întâmpină o rezistenţă solidă deşi pasivă. Insă, ştiu ce mai doriţi acum; doriţi să aflaţi al cui a fost acel unic şi generos vot „pentru”. Dela un meseriaş, simpaticile mele cititoare. Un meseriaş, care s'a exprimat cam astfel: ..Nu prea sunt deprins cu scri-sul, dar tot o fac pentru a spune un cuvânt sincer dela inimă. Cine s are poftă să se tundă, s'o facă, fiindcă liber este oricine pe capul lui, in lumea asta. Abia nu vor mai pierde timpul la oglindă cu găteala”... Punem punct şi ne ferim ca de foc sa mai facem cel, mai mic comentariu, pentru a nu nemulţumi pe nici una din părţile beligerante!.. STAN BOLOVAN [Infirmarea mandatelor de arestare ale deputaţilor croaţi Rădici menţinut în arest (Telegramă particulari) BELGRAD, 12. — Camera de punere sub a rurare a tribunalului din Zagreb s’a pronunţat asupra arestării deputaţilor din partidul lui Rădici. Hotărârea infirmă toate mandatele afara de acela al lui Rădici şi dispune puinerea deputaţilor în libertate. In motivele hotârârei se arată că nu există nici o dovadă de vinovaţie a celor arestaţi. Procurorul a făcut apel împotriva acestei deciziuni. Până la judecarea apelului, care va avea loc peste câteva zile, deputaţii vor fi menţinuţi în stare de arest. Decizia a produs marş senzaţie in Belgrad. ta continua in Campania contra presefratelui Germaniei Moţiune naţionalistă pentru destituirea lui Ebert BERLIN. 12— Partidul naţionalsocialist independent a introdus o moţiune în Reichstag, cerând destituirea preşedintelui Ebert printr’un vot popular. Propunerea e motivată, mai întâi, prin sentinţa de la Magdeburg care a stabilit că Ebert a comis, după codul penal, crima de înaltă trădare în IOVI prin participarea S3 la grevadurătorilor de muniţii. Al doilea motiv, invocat de moţiunea naţionalistă, este că Ebert întreţine de ani de z0 relaţii de strânsă amiciţie cu exerocul Barmat, pe care l-ar fi favorizat în mod inadmisibil, abuzând de situaţia sa oficială. Prin aceste fapte, prestigiul preşedintelui Reichului a suferit atât în ochii ţării cât şi în aceia ai străinătăţei, încât rămânerea sa mai departe în funcţie nu mai este compatibilă cu demnitatea şi interesele Reichului. LUTHER NU POATE FORMA CA. 15IATTUL FARIS, 12. GERMA» PIIA. — Centrul refuzând să colaboreze la o combinaţi® ministerială Luther, aceasta pare compromisă. Demonstraţii german© contra neevacuărei Coloniei BERLIN, 12. (Rador). — Toate partidele politice din Colonia şi din celelalte oraşe renane au organizat manifestaţii grandioase împotriva prelungirea ocupaţiei Coloniei. S’au votat moţiuni de protestare în contra prelungirea ocupaţiei pe timp nelimitat. Moţiunile scot în evidenţă pericolul politicii de sancţiuni pentru asanarea situaţiei economice şi politice a Europei. Această măsură a puterilor aliate întăreşte tendinţa francezilor de a deslipi provineiile renane de Reich. Faţă de aceste tendinţe populaţia din Renania manifestă fidelitatea sa faţă de Recih şi Prusia. Această măsură mai este în contrazicere cu planul Dawes şi înseamnă o desminţire a politicei de înţelegere de la Londra. Populaţia renană este hotărltă să nu tulbure liniştea, manifestă însă în faţa lume! întregi dreptul său la libertate. O DECLARAŢIE A PREŞEDINTELUI EBERT BERLIN, 12 (Rador). Preşedintele Reichului a declarat delegaţiilor din provinciile rhenane că încrederea în loialitatea puterilor aliate va dispare dacă aceste puteri nu vor respecta convenţiile. I I Punerea în libertate a fiului lui Rădici ZAGREB, 12. — Vlatko Rădici, fiul fruntaşului croat Ştefan Rădici, care fusese arestat Sâmbătă, a fost pus in libertate. De asemenea a fost pus în libertate şi fostul ministru dr. Kmic. In schimb, a fost arestat vice»preşed£ntete partidului croat republican, Kovacici. După ce i s-a luat un interogator, el a fost predat justiției. eri dimineaţă sau redeschis careurile Universităţii şi şcolilor speciale din Bucureşti. La cursurile tuturor facultăţilor şi la şcolile superioare special, cursurile au urmat în cea mai desăvârşită linişte. Studenţii au luat parte un număr mare şi nu s-a semnalat nici un Incident. Totuşi, pentru mai multă siguranţă şi spre a se înlătura pe cât posibil provocarea vreunui scandal, a® circulat pe străzile din jurul localului Universităţei. In tot cursul zilei de ori, patrule de Jandarmi padeştri, întrucât până spre seară an nu semnalase nici un Incident, aceştia au fost retrași .