Dimineaţa, martie 1925 (Anul 21, nr. 6569-6598)

1925-03-01 / nr. 6569

t­ o. Şedinţa de ori a Senatului Universitar O nouă cercetare a memorieii studenţesc Punctele admise versitare şi a societăţilor studen­ţeşti care sunt legal constituite. 5. Senatul universitar, în chestiu­nea naţională a profesorului Rainer, s-a pronunţat împreună cu consiliul profesorilor facultăţii de medicină, atunci când, după război, l-a che­mat de la universitatea din Iaşi la catedra de anatomie de la faculta­tea de medicină din Bucureşti. 6. în ceea ce priveşte mulajul în studiul anatomiei la facultatea de medicină din Bucureşti, Senatul universitar ia notă de declaraţia spontană făcută de profesorul dr. Rainer că acest mulaj va fi de aci înainte facultativ. 7. După reluarea cursurilor şi după stabilirea ordinei în universi­tate, Senatul universitar va ridica forţa armată. 8. Senatul universitar crede că e de dorit ca preparatorii şi asistenţii să fie recrutaţi prin concurs. 9. Senatul universitar, pentru bu­nul mers al cantinelor şi căminelor, decide ca la conducerea căminelor şi cantinelor să participe şi câţiva­­degaţi studenţi. 10. Senatul universitar va inter­­veni, odată liniştea în universitate restabilită ca C. F. R. să revie la Senatul universitar a ţinut ori la orele 4 juni. şedinţă, sub preşedin­ţia d-lui pro­rector Petre Missir, d. Ermil Pangrati, aflându-se încă bolnav. După dezbateri, cari au durat până la orele 6, Senatul universitar a transmis presei următoarea în­ştiinţare : Senatul universitar, în şedinţa sa dela 27 Februarie a. c., luând în dis­­cuţîune cererile studenţilor, pe te­nis­ul referatului d-lui decan al fa­cultăţii de medicină, a hotărît:­­ 1. Chestia cadavrelor va fi solu­ţionată prin obligarea evreilor de a aduce cadavre la disectie; în caz contrar, evreii nu vor putea diseca. 2. Pedepsele disciplinare date u­­nor studenti nu pot îi ridicate, însă, când liniștea în universitate va fi deplină, Senatul universitar, după propunerea decanilor respectivi, va lua deciziunile pe care le va crede necesare. 3. Senatul universitar va numi o comisiune care va studia regula­mentul de ordine şi disciplină a stu­denţilor universitari din 1923 şi va vedea care sunt măsurile nedrepte pentru studenţime, pe care le va modifica. 4. Senatul universitar decide re-­ dispoziţia­ veche, dând reducerea cunoaşterea tutur­o centrelor uni- anterioară pe C. F. R. studenţilor. M BUCUREȘTI, Sărindar 9-11 ÎS pagini Fondat In 1904 sie Const. MIILE­ ­fiuBUOTECA„ASTRA" SIBIU ANUL XXI­­ Nr. 6569 Duminică 1 Martie 1925 Trei lei exemplarul 6 Lei In străinătate ___ D. Vintilă Brătianu s’a hotărît să reguleze si situația pensionarilor. In consecință vom avea în curând o nouă lege a pensiilor,­ pentru că cea veche nu mai e bună. De ce nu mai era bună legea ve­che ? Pentru motivul foarte simplu, că pensionarii prea huzureau de bine, prea trăiau în belşug in mijlo­cul concetăţenilor lor atât de apă­saţi de nevoile vieţii. Şi, fireşte, a­­cest lucru, care este o pildă rea, nu poate fi tolerat. Pe viitor, potrivit nouii legi, care se va vota desigur, dreptul la pen­sie va fi subordonat împlinirii e­­xacte a anilor de serviciu — 35 la număr (cei mulţi înainte) — şi a vârstei candidatului la pensie — numai 57. Cine nu îndeplineşte a­­­peste două condiţii, nu va avea cinstea să figureze în registrele pensionarilor statului. Ceva mai mult. Cei 35 ani de serviciu trebue să fie închinaţi sta­tului fără întrerupere. Căci, dacă după 30 de ani serviţi, funcţionarul demisionează şi, după un scurt in­terval revine sau ia un alt post în serviciul statului, el trebue să pres­teze alţi 35 de ani, pentru a se bu­cura de favoarea legii d-lui Vintilă Brătianu. Desigur că funcţionarii n’ar avea nimic de zis împotriva acestei in­teresante rândueli, dacă d. minis­tru de finanţe ar găsi mijlocul să prelungească viaţa funcţionarilor publici până pe la 200 de ani. Cum însă mare speranţă, în această di­recţie, nu există, funcţionarii vor trebui să se supună. Zic, să se supună, pentru că a­­ceastă originală dispoziţie, în pro­­ectul legii pensiilor, are, în adevăr, caracterul unei „supuneri“ a func­ţionarilor. Om de ordine, cum e, d. minis­tru de finanţe nu înţelege spiritul de răsvrătire, care s’a încuibat, de la război încoace, în clasa funcţio­nărească. Şi, evident, d-sa are drep­t­aii. Auzi d-ta! Funcţionarii au înce­put să se plângă, să formuleze „re­vendicări“ ca nişte derbedei de muncitori. Ba, mai mult, imitându-i pe aceştia din urmă, au început să facă şi greve. Asta nu se poate. Funcţionarul n'are drept să se răs­­vrătească. El trebue să stea nemiş­cat şi cu zâmbetul pe buze la locul lui, să se declare fericit şi să nu pretindă decât ce i se dă. Dacă nu, afară şi odată cu destituirea, adio pensie. Nici vorbă că gândul d-lui Vin­tilă Brătianu e curat şi porneşte din cele mai patriotice sentimente. Cum însă funcţionarii nu sunt tot atât de patrioţi ca d-sa, mă tem că n’o să poată înţelege rostul unei atât de folositoare dispoziţii şi o să-şi per­mită să facă oarecari observaţii în­drăzneţe. Aşa e : până şi funcţioanrii s’au făcut bolşevici. M. IEŞANU Gânduri simple Viaţa vesela... Când, vezi, auzi, citeşti, observi fi pipăi pulsul niţiunei, te coprinde o veselie de-ţi vine, pe a mea onoare, să-ţi dai cu tiflu in pălărie fi să sai în­tr'un picior chiar pe podul Moijuluaei! Spuneţi fi dv. de nu-i a ta? In Ca­meră deputatul Mâţa desvălue pro­­cedi­uri extraordinare în cari trei nutorităţi procedează mână în mână ca să evacuzeze 14 familii... Cusuţi­a achită pe nişte fioroşi co­munişti cari însă n'au nici o faptă fioroasă la activul lor decât doar aceia dp a fi răbdat de oramc pă'^ft la extenuarea propriilor lor forțe ! Trenurile de mărfuri au osii rupte câte stele sunt pe ■ier, iar programele de refaceri ocupă tot a­­tâtea săli prăfuite. — Stăm din ce în ce rhai bine. ar putea zice un opozant­ căruia credi­torii nu-i mai acorda nici un credit. Iar peste situaţia asta trandafirie planează diferitele conflicte externe de cari hoher n'avem fiindcă sun­tem solizi în ţoale, adică, deprinşi cu necazurile cam de pe la o mie una sută zero! Pe alunei erau invazii de barbari azi avem invazii de dolari, tot una o fi puţin ne pasă Fiindcă suntem paşnici în toate şi numai în discuţii dăm cu barda în ale sfinte. In colr pace şi birnici direcţi sau indirecţi, iar progresul merge înainte nivelând cu tăvălucul lui şi bune fi rele, până­ vin alte ge­neraţii să ne judece. Dar până atunci mai v­aşi pofti la un ceaiu dansant sau matineu muzical ca să ne mai treacă ale mizeriei! D. dr. N. Lupu a adus în faţa Camerei, în şedinţa de ieri, o serie de acte, care au provocat o impre­­siune cu atât mai puternică, cu cât spusele d-sale au găsit confirmarea imediată, chiar din partea unora din membrii cei mai disciplinaţi ai majori­tăţei. O serie de comunicări priveau gestiunea prefectului fie Vlaşca — atacat şi în Senat cu violenţă fie către d. senator Coşoî. Intre altele, sa dau pe faţă acte nedemne comise de acest prefect şi de un subprefect, în chiar comuna d-lui deputat Ivea, care s’a grăbit să recunoască fap­tele, pentru a cere măsuri de epu­raţie administrativă­ In altă ordine de idei, d. dr. N. Lupu dă cetire unor denunţuri, din cari rezultă că în Bucovina jandar­mii au împuşcat o femeie — învi­nuită a fi comis urs furt — şi un sătean, sub pretextul cunoscut că este bolşevic. In fine deputatul ţărănist dă ce­tire unor denunţuri din judeţele Borohoî confirmate şi de d. depu­tat Răut — Botoşani şi Ilfov, din cari rezultă pur şi simplu că săte­nii au fost deposedaţi de pămân­turile plătite şi în a căror posesiu­ne au fost puşi. Miniştrii vizaţi erau cel de in­terne şi cel de la domenii. Minis­trul de interne ca de obicei, nu era reprezentat pe banca ministerială. Deci n’a avut cine să răspundă. Cât despre ministerul de domenii, d. Al. Constantinescu lipsea de la şedinţă, iar d. Cipăianu a promis şi in această chestiune că va cerceta şi comunica rezultatul. DIN NOU CHESTIA BONURILOR DE TEZAUR Folositidu-se de prezenta din­ Vintilă Brătianu, d. Virgil Madgea­­nu, In chestiune de regulament, a în­trebat pe ministrul de finanţe, dacă nu crede de cuviinţă să răspundă comunicărei ce i-a făcut în privinţa gestiinei bonurilor de tezaur. D. Vintilă Brătianu a replicat, în câteva cuvinte, că mai are nevoie de adunat actele necesare şi apoi îşi va ţine făgăduiala de a propune o comisiune de anchetă parlamen­tară. In răspunsul acesta d. Virgil Mad­­gearu a văzut o renunţare de a mai cerceta o gestiune, care atinge ci­fra fabuloasă de 1 miliard 400 mi­lioane Iei aur. Şi d. Vintilă Brătianu renunţă pentru că, pe de o parte, ştie că partidul liberal poartă şi el o mare parte de răspundere, pentru bonu­rile emise în 1918 şi 1919, şi, pe de alta, fiindcă nu voeşte ca averescau­nil, cărora li se pregăteşte succe­siunea şi care au o parte de râs­­pundere în materie de bomb­i de te­zaur, să-şi vadă prestigiul scăzut. Inpotriva abilei lovituri duble a d-lui Madgearu, d. Vintilă Brătianu a ripostat prin a-1 in­vinui că-i om rău. Camera a zâmbit, când a vă­zut de la cine pleacă o atare invi­­nuire şi a continuat să zâmbească şi mai mult, când d. Argetoianu a declarat că dacă d. Vintilă Brătianu nu va institui ancheta cât mai stă la guvern — şi mai are de stat foarte puţin — o va institui d-sa când va fi la putere. DIFERITE ECOURI POLITICE ŞI PARLAMENTARE La Sibiu are loc zilele acestea un nou congres al ortodoxiei din Ar­deal. Se asigură că din nou se­ vor în­truni în consfătuire amicii d-lui V. Goldiş, vor adopta o atitudine de­finitivă şi în chestia memoriului în­mânat odinioară d-lui Iuliu Maniu şi in chestia fuziunei.* * î$t ^ In culoarele Camerei se dădea aseară ca fapt cert că d. general A­­verescu va veni astăzi în Adunarea Deputaţilor, pentru a cere oareca­re lămuriri guvernului în chestia reformei administrative şi electo­rale. Printr’o curioasă coincidentă d. Ionel Brătianu va fi prezent pe banca ministerială și va răspunde imediat întrebărilor formulate de șeful partidului poporului, R. O. Viata politică a d-lui dr. Lupu Din nou chestia honurilor de tezaur Congresu­i ortodox de la Sibiu D. Averescu în parlament —— Azi Pagina Cooperaţiei STAN BOLOVAN și Germania BERNA. 27. (Radar). _ Mai multe ziare elvețiene în spe­cial „Nafîonalkeitung“ din Ba­sel și „Tribune de Généve“. i­aMfcff art’nole de fwd în ca­re arată că în conflictul ro­­mâmo-cserman dreptatea este de parcea României. „NaFo­­nakeitung“ califică procedeu­rile «armane ca neloiale. Nebuniei­­vitezei la te uită» nenorocita,­­ ne-a stricat cauciucu, Proectul legii pensiilor Desbateri aprinse în furai obligativităţii neintreruperii leunieiunui Şedinţa comisiunii pentru elaborarea proectului pensiilor Germ­isiunea numită de ministerul dle finanţe pentru a elabora proectul viitoarei legi a pensiilor, s’a întru­nit,­eri după amiază, pentru a lua în desbatere, anteproectul legii în­tocmit de subcomisiunea delegată din sânul plenului DESBATERILE ŞEDINŢEI Şedinţa a fost prezidată de d. Vintilă Brătianu, ministru de fi­nanţe şi a prezentat un interes deo­sebit, deoarece chiar de la început a trebuit pusă în discuţie chestiu­nea obligativităţii legii neintrerupe­­rei anilor de serviciu. Condiţionarea dreptului la pensie de neîntreruperea timpului servit, după cum am arătat la­­timp, e so­cotită în general ca o robire a func­ţionarilor şi a stârnit, pe drept cu­vânt, alarmarea întregei lumi func­ţionăreşti. laic cum au decurs desbaterile şe­dinţei şi modificările ce s'au adus primelor 10 articole din anteproect, care au fost discutate: ART. 1. — „Funcţionarii civili, mi­litari şi eclesiastici ai Statului, cari primesc o retribuţiune bugetară lu­nară, supusă la reţineri vărsate Ca­sei pensiilor, au dreptul la o pensiu­ne în modul şi condiţiunile prevă­zute de legea de faţă. Vor putea beneficia de această le­ge şi funcţionarii judeţelor şi comu­nelor urbane, dacă împlinesc obli­gaţiunile legii de faţă. Comunele şi judeţele cari n’ar a­­dera la această Casă, vor fi obliga­te să asigure pensionarilor lor cel puţin condiţiunile actualei legi. Au deasemenea dreptul la pensiu­rii instituţiilor de utilitate publică, al căror buget se votează de Adu­narea deputaţilor, dacă aceste in­­stituţiuni au adoptat şi aplică legea statutului funcţionarilor“. Acest prim articol a trecut nemo­dificat, afară de aliniatul privitor la pensiunile funcţionarilor comu­nali şi judeţeni. OBIECŢIUNILE D-LUI VINTILĂ BRĂTIANU D. VINTILĂ BRATIANU, a spus că nu se poate lăsa la facultatea comunelor şi judeţelor să adere la Casa generală de pensii, deoarece ar însemna să ne întoarcem la vechea situaţie de acum 20 de ani, când s-a dovedit că judeţele şi comunele nu pot singure să asigure pensiile funcţionarilor. Acestea, din potrivă, trebuesc obligate — cum prevede şi actuala lege in vigoare — să parti­cipe la Casa generală de­ pensiuni. Comisiunea a admis modificarea articolului, in sensul cererei d-lui ministru de finanţe. ART. 2. — „Drepturile la pensiu­ne pentru vechime de serviciu se pot obţine când funcţionarul a îm­plinit vârsta de pensiune, sau chiar înainte de această vârstă, dacă a servit fără întrerupere un timp de 35 ani împliniţi. Vârsta de pensie pentru funcţio­narii civili este de 57 ani, iar pen­tru funcţionarii eclesiastiei 65 ani. Ofiţerii şi asimilaţii lor p­entru care legea poziţiei ofiţerilor a­­xea­ză o etate mai mică de 57 ani, vor fi înscrişi la pensiune pe data trecerii lor în rezervă sau în retragere, fără ca vârsta acestora să se poată sco­­borî mai jos ca: 50 ani pentru ofi­ţerii inferiori, 54 ani pentru maiori şi 56 ani pentru locat.-coloneli. Reangajaţii din armată şi jandar­mii rurali vor putea fi înscrişi la­ pensiune la împlinirea vârstei de 45 ani“. După cum se vede, primul aliniat al acestui articol conţine acea dis­poziţie neverosimilă, care pretinde funcţionarului să servească .20 de ani, fără întrerupere. Sclavajul funcţionarilor D. STAN BRADIŞTEANU, preşe­dintele societăţii funcţionarilor pu­blici şi membru în comisiune precum şi alţi membri s’au ridicat împotri­va acestei dispoziţiuni. D. Brădişteanu a spus că dispa­­ziţia constitue un quasi-sclavaj şi e împotriva statutului funcţionari­lor care permite funcţionarului în­treruperea serviciului pentru maxi­mum cinci ani şi împotriva chiar a unor declaraţii anterioare ale d-lui Vintilă Brătianu care a spus că vii­toarea legiuire a pensiilor trebue să fie mai largă decât cea actuală. Cere ca, nu tot căzut, să se ţină seamă de prevederile statutului funcţionarilor in ce priveşte dreptul de a­ întrerupe serviciul pentru cel puţin cinci ani iar obligativitatea neintreruperei — dacă se admite să nu privească funcţionarii actual­mente in slujbă. STATUL ŞI FUNCŢIONARII D. Vintilă Brătianu, a răspuns că după cum statul e obligat să aibă grije de soarta funcţionarilor lui şi aceştia la rându-le să fie obligaţi să-i garanteze constantă în servi­ciu. A găsit că dispoziţiimile aces­tui articol, în această privinţă, nu nr­­n acel­raşi funcţii,nu­ sunt destul de precise şi trebue pre­văzut clar că, funcţionarul care va demisiona, întrerupând serviciul peste termenul de cinci ani prevă­zut de stat — termen pe care d-sa il recunoaşte — va pierde dreptul la pensie atât el cât şi urmaşii lui. Admite însă că obligativitatea ne­intreruperei r­­ nu atingă pe actua­lii funcţionari ci numai pe acei ce vor intra în funcţii după votarea nouei legi. Chestiunea fiind de o importanţă excepţională şi foarte mult controversată a rămas ca ali­niatul articolului 2, privitor la obli­gativitatea neintreruperei serviciu­lui, să i se dea o altă formulare şi să fie readusă în discuţie. In ce priveşte vechimea de 35 de ani şi vârsta de 57 de ani cu toate cererile unor membri de a fi reduse, d. Vintilă Brătianu s-a opus şi dis­poziţiile respective au rămas ne­­modificate. De asemeni au fost admise, nemo­dificate şi celelalte alineate ale ar­ticolului. Articolele 3, 4, 5 şi 6, au fost admise fără modificări. FUNCŢIUNILE ISTOVITOARE Ante proectul prevede, pentru a­­nume funcţiuni grele următoarele : ART. 7. — „Pentru funcţionarii care îndeplinesc funcţiuni ce prin natura lor le pune viaţa în primej­die sau le istoveşte mai de­vreme puterile, se acordă o reducere a vârstei de pensiune egală cu o trei­me din timpul petrecut efectiv în acele funcţiuni, fără ca această re­ducere să poate trece peste trei ani. Enumerarea acestor funcţiuni se va face prin regulamentul legii de faţă“. D. PRETORIAN, directorul gene­ral al căror ferate la discuţia aces­tui articol a cerut ca reducerea vârstei de pensiune pentru anume funcţiuni prefe de la c. f. r. să meargă până la cinci ani, după cum prevede actuala lege. Cererea, în urma opunere! d-lui Vintilă Brătianu, nu s’a admis şi articolul a rămas nemodificat. De asemenea au trecut nemodi­ficate articolele : 8, 9 şi 10. Discuţiile asupra restului apico­lelor vor continua in şedinţa de azi după amiază. D. TH. VALAHUI Ambasadorii sovietici D. CONSTANTINO JURENEFF ambasadorul guvernului sovietic la Roma. Falsificatori de pașa­poarte la Berlin , NAUEN, 27. — Poliția din Ber­lin a descoperit într’o suburbie, o nouă centrală comunistă, pentru falsificarea pașapoartelor. Fiica ministrului de externe grec finită de un persan Trei complici arestat! la Bucureşti Guvernul nostru a fost sezisat de o cerere a Ministrului Greciei la Bucureşti, pentru extrădarea a 4 in­divizi sosiţi din Grecia. Am putut afla că aceşti patru sunt 1 persan şi 3 greci. Persanul, un tânăr foarte frumos dar şi foarte bogat, proprietar al mai multor fabrici, a răpit pe fiica ministrului de externe al Greciei. In această operaţie a fost ajutat de ceillalţi trei greci. Aflând despre sosirea lor în Ro­mânia guvernul din Atena a făcut demersuri că tus-patru să fie extră­dat la o dificultate; ei au fost arestaţi şi trimişi în Grecia, însă persanul a invocat calitatea lui de supus al Persiei, s’a predat autorităţilor ro­mâne şi a cerut să fie judecat în România. In privinţa acestuia au urmat şi urmează încă tratative şi corespon­denţă. D. ministru a! Belgiei care girea­ză afacerile Persieî în Româian, a depus stăruind energice, pentru ca tânărul Persan să nu fie extrădat. Aceleaşi stăruinţe le face şî consu- lul general al Persiei în Bucureş cunoscutul inginer d. Carpi mai Pentru cei trei greci n’a fost nie

Next