Dimineaţa, martie 1925 (Anul 21, nr. 6569-6598)
1925-03-01 / nr. 6569
mm IfttihYnTcX I KsHB« IQfiS gggg i äufsrü da dureri d§ cap? Suferiţi de Migrenă, de Nevralgii, Suferiţi de dureri Reumatice, dureri de urechi, atunci “^laswmiu pachetul cu 2 tablete Lei 8 — Găsiţi la toate Drog. şi Farmaciile mari bine asortate sau direct, contra mandat poştal de Lei0 (10 pachete a 2 tablete) la Farmacia VUEL dinn Piatra- Neamţ. Reprezentant Societatea „Orientală“ Bucureşti Doamnelor!! Modele originale şi copiate la Pălării di Mătase si Poe a expus spre vânzare En GrossEsmmmssmsssm En DetailliRssim FABRICA FRANCO-RQMANA DE PSLSRI! TORTE GENURILE PENTRU damee şt cop» Strada CAROL 70. Stage ASCENSOR Transformări şi reparaţiuni la orice material Se vopseşte PAE în orice culori FORD Model NOU: Cu pfutomatic« bGon — Oglindă retro«vizoare — alergător de parbriz etc. LINCOLN Model NOU: Cu noua forma de radiátor $9 capou FÖRDSÖN Model NOU: Cu carburatorul modificat, supape to modificate etc. etc. mătăsuri In finale ftrosSmele pentru Fabricile de TlICOTaJE si TSSATCHî, se gissc la: LEVI. WECHSLER lm - BUCUREȘTI - Strada Str. Gheorghe fiion IS Pierdut ‘una servietă de piele, pe str. Mihaiu Vodă în ziua de 27 Febr. a. c. conţinând acte, chitanţă în valoare de 50000 lei precum şi numerar 32.428. Găsitorul este cu insistenţă rugat a o preda, contra u ei bune recompense în str. Cometa No. 54 Bacinsky G. D-tru încasator Se caută personal pt. Industria Petroliferă Ingineri şefi de schelă, ingineri practicanţi, chirovnici, maeştri sondori şi mecanici. Doritorii cari vrea să lucreze la Sondele Statului din Republica Argentina sa vor adresa prin scrisoare indicând şcoala şi practica ce posedă în industria petroliferă, precum şi toate referinţele necesare. Ofertele se vor face numai in Scris pe adresa : Consulatul General al RepubliciiArgentine, Bucureşti, Str. Plantelor No. 11 A. Ofertanţii vor primi răspunsul în prima jumătate a lunei Martie. , CEITURI CORSETE SOItTIENISafla şi de Comandă Ultimele modele cu preţuri reduse la MlfîY CHARLOTTE Calea Victoriei 42, Pasagiul Compedia Comercianţi S Vizitaţi noul magazin ADUTT LEVY din Viena 33, Calea Moşilor, SS Bucureştîi Import de mărunţişuri En gros 1. TA pille ■ tii 81) iii lat ie Isii! „ItiMARIA“ Strada Regală No. 5 Mulţumire publică imobilul meu din Iași str. A. Panu 61, (fabrica de Lumânări) care a ars la 20 Ianuarie a. c. a fost asigurat la soc. Română de asig. generala .Ancora”. Numita societate m’a lichidat in mod curant mi-asocotit exact dauna suferită, mi-a achitat imediat suma convenită, pentru care-i exprim viile mele mulţumiri. IOAN GH. POPOVICI „SOSPIRO“ Societate Anonimă de Petrol ÎNŞTIINŢARE Domnii posesori de titluri provizorii ale Societăţii „SOSPIRO*4 sunt rugaţi a depune aceste titluri la ghişeurile Societăţii, Bucureşti, Str. Romană No. 77, pentru preschimbarea lor în titluri definitive. „SOSPIRO* Soc. Anonimă de Petrol — Bucureşti — Policlinica „VIAŢA“ Bucureşti, Calea Griviţei 107 dedici specialişti, vindecă radical SIFILISUL, BLENORAGIA şi alte boli de Bărbaţi, Femei, Analiza ângelui, injecţiuni fără durere. Consult. 8—1 şi 2 Jum.—8 Jum, n ars Cavaiîi Vechi 5 (Oficiul Stărei Civile) Elenorasii şi Sifilisul Preţuri mici, Cons. 8—12 şi 7-9 Dr. M. Marcovici Boli interne, Sifilis genito-urinare Injecţii intravenoase Piaţa Sf. Anton (Piaţa de Flori) 3 Telef. 668 Cons. 1-3 şi 11-8 AVIZ Subsemnatul Iosef Mendelsohn aduc la cunoştinţă că toate poliţele protestate şi anunţate prin ziare ca acceptant 1. Mendelsohn nu sunt emise de mine, căci eu nu am nici o poliţă protestată până în prezent. 1OSEF MENDELSOHN Magazin de Sticlărie En gros Iaşi, str. Sf. Lazăr 5 ţevi de amis FIERRATOME Materiale Electro-Technice Calități superioare. Preturi reduse. TSTR A 31 Strada Smârdan București. iaşii® Sepsiiy AVOCAT Str. Popa Soare 58 __________Telei 4716 II feti. Silii i 89 Jü 1Í! Éli 8 ia Iasi is apt Straäa Regali No. 5 Societate în Nume Colectiv lng. E, Menții, LIMtr&IL Sărbulescu București, 51, Calea Victoriei, 51 — Y«'I«î®h ®813 REPREZENTANTA AUTORIZATA pk vtBVPA. 0^ BAH4 r*DiNXJL AU SOSIT ULT131ELE iftODELE ie: Costumes Tailleur Pardesivri de dami ta mm I ouai sl S E Ul Eli ii IE) LA MAGAZINUL La Confecfiuni“ str. Iseer 23 Nu confundaţi magazinul Obsert mabine firma twmsassmsBm, FEB B. toate dimensiunile FIER LAMINAT şi FASONAT, TABLA, etc M linM 5 Bs. BUCUREŞTI 123 Calea Victoriei 1288S9Mro^!BO®B@BOBSIS8BS0@S I Abuziile administrativa ii discuţia Interpelarea :Uni dr. Lupu Şedinţa se deschide la orele 3 şi 15 ! Pe banca ministerială d-nii I. G. d. a. Duca, Gh. Mitrzescu, N. D. Chircu-Prezidează D L M. Orleanu, Ilescu, N. N. Săveanu, G. Cipfiianu. Interpelarea d-lui dr. Lupu D. dr. N. LUPU spune că d. V. Brătianu, s'a plâns la discuţia bugetului că opoziţia nu colaborează cu guvernul. La legiuire nu putem colabora, din cauze ştiute. Dar este un teren de colaborare. Este administraţia ţării. Noi vă aducem la cunoştinţă abuzurile iar guvernul să le reprime. Constat mai întâi că ministru de interne nu există. D-sa relevă apoi abuzurile făptuite de d. Paul Rădulescu prefectul judeţului Vlaşca. VOCI: Ascultaţi. D .D. IUCA-Vlaşca, (liberal): N’am nevoe să le ascult ce ştiu. Sunt exacte. D. dr. LUPU arată cum a luat de la săteni grâu pentru şcoli, dar l’a adus la moşia sa. Şi l’a dus cu care de rechiziţie ca sub nemţi D. D. IUCA: De trei ani le spune regretabil c’a ajuns să le spună opoziţia. Nu s’au luat la timp măsuri D. dr. LUPU. A luat lemne destinate şcolilor, silind pe săteni ca apoi să aducă coceni pentru încălzitul şcolilor. Deasemenea relevă şî altele asemenea fapte. Apoi, în Bucovina, arată cum s'au produs omoruri. A fost omorât un flăcău român de un jandarm Tudorache Avram. Nu l’a durut capul. E liber şi nesupărat. Acest jandarm s’a mai dus noaptea la o văduvă cu copii, spre a o chema la secţie. A înspăimântat o casă. D. DR. LUPU Mai departe apoi arată că In jud. Ialomiţa Banca Generală a Ţării Româneşti a vândut în 1919 o moşie care era supusă exproprierii unui grec. Acesta a făcut, prin tertipuri, schimb cu o altă moşie tot supusă expropriere, lăsând pe săteni fără pământ. Reclamaţiile sătenilor nu fost zadarnice. Alt Caz. In jud. Botoşani o moşie a fost sustrasă de la expropriere, invocând că şi un ginere al proprietarului ar fi avut inventar agricol, ceea ce nu este exact. Alt caz. Douăzeci şi una de văduve din Căciulaţi Ilfov se plâng că trecute pe tablou, au fost împroprietărite, puse în posesie, au lucrat pământul, au plătit rate. Dar acum au fost alungate de pe loturi. E ceva de necrezut şi totuşi e adevărat. Aduc toate acestea la cunoştinţa guvernului şi aştept rezultatul. INTERVENŢIA D-LUI D. LUCAVLAŞCA T. D. IUCA : D. dr. Lupu a adus în discuţiune o chestiune legată de judeţul Vlaşca. Domnilor, eu ştiu ce însemnează disciplina de partid — dovadă tot trecutul meu de 21 ani în viaţa politică, regret însă că azi nu mă pot menţine în această disciplină (aplauze) când sunt forţat să constat că încrederea locuitorilor din judeţul Vlaşca, pentru care eu am muncit cinstit şi cu un suflet adevărat democratic, cum pot să fac dovada cu însăși mărturisirea adversarilor mei. VOCI : Așa este. D. D. IUCA, să constat zic că încrederea pe care nu o mai au aceşti locuitori în noi şi se adresează d-lui Lupu, este întocmai a acelora dintr’o comună, care este chiar comuna mea natală. Rog pe d. ministru Tătărăscu care desigur va lua notă de acest lucru, să cerceteze toate cazurile de la Vlaşca pentru că acţiunea pe care a întreprins-o bunul meu prieten şi cinstitul membru al partidului liberal, d. senator Coşoiu, este o acţiune a mea personală, ambii fiind unul şi acelaş în dorința sinceră ce avem de a aduce o purificare în administrarea liberală de acolo, (aplauze). )r. Lupu a cerut o conlucrare cu noi. Eu declar domnilor, că atunci când nu se face demagogie şi se cere ca în cazul de față a conlucra sincer pentru a întrona o operă de purificare morală şi constructivă, eu sunt gata să colaborez cu or şi cine şi chiar cu adversarii mei. (aplauze). D. ALBAUTU: arată că cele spuse de d. dr. Lupu privitor la cele din jud. Botoşani sunt exacte. Şi eu am luptat la timp să împiedic nedreptatea dar totul a fost zadarnic. D. DR. LUPU : De ce nu le-aţi adus aci la tribuna Camerii ? D. RAUTU: Fiindcă ar fi avut aceiaşi soartă ca cele reclamate de d-sttl. BONURILE DE TEZAUR D. V. MADGEARU profită de prezenţa d-lui ministru de finanţe spre a-i repeta cererea ca să aducă în discuţia Camerii ancheta bonurilor de tezaur D. V. BRATIANU : La cercetarea bonurilor de tezaur şi inventarierea lor, va lucra o comisiune. Când va termina lucrările voi aduce aci rezultatul. D. V. MADGEARU răspunde că patru părţi din bonurile de tezaur au foost consolidate. Deci ele nu mai au erecte de inventariere şi cercetare. De ce se întârzie clar aducerea chestiunii " Să vă spun eu. Fiindcă guvernul liberal din 1919 ca și guvernul Gaverescan au motive să nu se cunoască ce se ascunde cu bonurile de tezaur. Și d. V. Brătianu nu va aduce aci chestiunea spre a-și păstra o armă de șantaj pentru guvernul de mâine. Cer, conform regulamentului Camerii ca d. preşedinte să înscrie la ordinea zilei cererea de dare în judecată a d-lui Argetoianu, mai ales că şi d-sa s'a asociat de aceasta. La orele 3 şi jumătate d. a., d. M. Ferechide, preşedintele, deschide şedinţa. Pe banca ministerială, d-nii Al. Constantinescu, general Moşoiu, dr. C. Angelescu, Tancred Constantinescu. D. General MOŞOIU, ministrul lucrărilor publice, depune proectele prin care ministerul lucrărilor publice cedează un teren eforiei şcolare Spiru Haret, din Iaşi, şi pentru modificare legii consiliului tehnic superior. D. M. FERECHIDE explică pentru ce a refuzat cuvântul d-lui Bianu. De fapt comunicarea la care se referea răspunsul d-sale d. Schullerus n’a citit-o în şedinţă publică, ci a depus un memoriu scris la preşidenţia Senatului, protestând contra afirmaţiilor d-lui Bianu în chestia palatului de la Avrig. Pentru că, insă, din greşală, stenografii au trecut-o în desbateri d. Bianu are dreptul la Cuvânt. ACUZAŢII ADUSE SAŞILOR D. dr. BIANU începe cu constatarea că saşii continuă aceiaşi politică duşmănoasă faţă de români, ca şi pe vremea dominaţiei maghiare. In ce priveşte fundaţia Brikental din Avrig, d. Bianu suţine că se cuvine statului şi că saşii au instalat acolo un sanatoriu pustiu, numai spre a împiedica aşezarea şcoalei normale „Gheorghe Lazăr”. In încheere, d. Bianu roagă pe d. ministru al instrucţiunii să institue o anchetă, care să stabilească odată cui revine proprietatea aDe nu veţi face-o, vă veţi cla manca în faţa opiniei publice. D. V. BRĂTIANU: Un contract din cele mai principale e In Italia căci e un proces. Am promis Camerii că voi aduce aci chestiunea şi la timp o voi aduce. Constat că d. Madgearu vorbeşte cu ură şi patimă. D. DR. LUPU: Fiindcă vorbeşti de patimă şi ură, priveşte-te în oglindă, şi-ţi vezi cerul gurii D. ARGETOIANU : Fiindcă d. V. Brătianu nu va mai avea timp să aducă chestiunea în Cameră, îmi iau angajamentul a o aduce eu. Se intră în ordinea de zi. PROECTE DE LEGI VOTATE Se votează fără discuţie următoarele proecte de legi. Pentru ratificarea convenţiei în- cheiată între comercianţii români , ş şi creditorii italieni pentru plata datoriilor postbelice. Pentru autorizaţia Epitropiei Sf. Spiridon din Iaşi de a ceda un teren de 5 hectare şi jum. din marginea satului Unteşti, jud. Tutova locuitorilor ţigani muncitori de pământ. Prin care se autoriză epitropia bisericei Sf. D-tru Vergu din Bucureşti de a vinde imobilul său din b-dul Domniţei No. 53 pe preţ de 610.000 lei. Prin care se autoriză ministerul de război de a ceda com. Vaslui un teren de 5 hectare spre a se împroprietări demobilizaţii. Prin care se autoriză epitropia Sf. Apostoli din Tg.-Jiu să vândă 9 hectare şi jum. din locurile proprietăţii bisericii filiale Sf. Nicolae. Prin care se autoriză ministerul de război să schimbe cu com. Sistina un teren. Şedinţa se ridică la orele H. s.şezământului din Avrig, azi ocupat de saşi. RĂSPUNSUL D-LUI SCHULLERUS * ăia, D. ADOLF SCHULLERUS, sas, afirmă că acel castel a fost clădit cu banii baronului Brukental. Fiind deci instituţie particulară, saşii în deplin drept l-au destinat unui sanatoriu particular, în care sunt primiţi de altfel, bolnavi indiferent de naţionalitate. D. Schulerus aduce la cunoştinţă Senatului că pentru şcoala normală „Gheorghe Lazăr” comunitatea sasă a donat un teren la Avrig. D. MIHAIL POLIGRAT, din majoritate, întreabă pe d. ministru al comunicaţiilor dacă se mai menţin planurile pentru refacerea reţelei ferate din Oltenia, în special linia Craiova-Pleniţa-Gruia, care urmează să străbată regiunea cea mai muntoasă a Doljului, grânarul Olteniei. D. GENERAL VAITOIANU, ministrul comunicaţiilor, face o lungă expunere asupra nevoilor c. f. i. cani însă nu pot fi satisfăcute din cauza lipsei de fonduri. In acest moment, ministerul este preocupat de construcţia a cinci mari linii de interes strategic şi economic, al căror cost se ridică la 5 miliarde lei. După înfăptuirea acestor lucrări, va veni rândul celor de importanţă secundară, cum este cea solicitată de d. Policrat. Intrăndu-se în ordinea zilei, se ia în discuţie legea bacalaureatului. Raportor: d. Ştefan Pop. SS' OT Mirasmy«n Discuţia generală a legii D. N. G. POPOVICI, din majoritate, citeşte protestul episcopului reformat Carol Nagy împotriva proectului-lege al bacalaureatului, care prejudecă asupra reformei învăţământului minoritar, promisă de d. ministru al instrucţiunii şi care tot întârzie. D. AD. SCHULLERUS, din partea saşilor, relevă că un articol lateral — cum este legea bacalaureatului — desfiinţează pur şi simplu legile in vigoare în provinciile alipite, a căror aplicare este garantată de Constituţie până la unificarea complectă. D. Schullerus închee cuvântarea cerând amânarea legii. D. GN. GHIBANESCU, din partidul naţional găseşte o contradicţie între legea actuală şi vechiul program şcolar al partidului liberal, care a desfiinţat bacalaureatul. Oratorul crede că examenul de admitere în cursul superior va provoca mari neajunsuri în special elevilor proveniţi de la ţară. D. AUREL MOŞOIU, profesor, vorbeşte în favoarea legei, găsind că ea este combătută fără temeiu. D-sa e de părere că prin examenul de admitere, în clasa V-a, împreună cu limitarea numărului elevilor în clasele superioare, învăţământul secundar va scăpa de Balastul de până acum, care-i întârzia profesorul. D. TH. RIGU, din majoritate, răspunde obiecţiunilor aduse legii de către oratorii minoritari. D-sa găseşte că pretenţiunile acestora "sunt, exagerată. D. N. G. POPOVICI, spune că bănuelile aruncate de minoritari sunt nedrepte. România este o ţară tolerantă şi liberală. RĂSPUNSUL RAPORTORULUI D. prof. ŞTEFAN POP, raportorul legii, înainte de a răspunde obiecţiunilor ridicate de oratori, în cursul discuţiei, fixează caracterul legii care urmăreşte să pregătească buni studenţi, nu oprimarea minorităţilor. D-sa găseşte neserioasă obiecţiunea oratorilor minoritari că legea ştirbeşte drepturile bisericii, întrucât legea nu conferă nici bisericii dominante dreptul de cuvânt asupra admiterii studenţimii în universităţi. Aceeaşi valoare are şi obiecţiunea oratorilor minoritari că legea introduce ,,numerus clausus”. Face o amănunţită critică a Învăţământului secundar care aşa cum funcţionează astăzi, este o caricatură. Legea a fost impusă de necesitatea salvării învăţământului secundar care, din cauza prea marei aglomerări de elevi, a trebuit să suporte numeroasa amputare a materiei la aproape jumătate din program. Examenul pe de o parte, limitarea locurilor, pe de alta, vor reda — speră d. Popp — învăţământului secundar prestigiul pierdut. La orele 7 şi jumătate seara d. Gr. Procopiu, vice preşedinte, ridică şedinţa.