Dimineaţa, martie 1925 (Anul 21, nr. 6569-6598)

1925-03-01 / nr. 6569

mm IfttihYnTcX I KsHB« IQfiS gggg i äufsrü da dureri d§ cap? Suferiţi de Migrenă, de Ne­vralgii, Suferiţi de dureri Reu­matice, dureri de urechi, atunci “^laswmiu pachetul cu 2 tablete Lei 8 — Găsiţi la toate Drog. şi Farma­ciile mari bine asortate sau di­rect, contra mandat poştal de Lei­­0 (10 pachete a 2 tablete) la Farmacia VU­­EL dinn Piatra- Neamţ. Reprezentant Societatea „Orientală“ Bucureşti Doamnelor!! Modele originale şi copiate la Pălării di Mătase si Poe a expus spre vânzare En Gros­­sEsmmmssmsssm En Detail­liRssim FABRICA FRANCO-RQMANA DE PSLSRI! TORTE GENURILE PENTRU damee şt cop» Strada CAROL 70. Stage ASCENSOR Transformări şi reparaţiuni la orice material Se vopseşte PAE în orice culori FORD Model NOU: Cu pfu­tomatic« bGon — Oglindă retro«­vizoare — alergător de parbriz etc. LINCOLN Model NOU: Cu noua forma de radiátor $9 capou FÖRDSÖN Model NOU: Cu carburatorul modificat, supape to modificate etc. etc. mătăsuri In finale ftrosSmele pentru Fabricile de TlICOTaJE si TSSATCHî, se gis­sc la: LEV­­I. WECHSLER lm - BUCUREȘTI - Strada Str. Gheorghe fiion IS Pierdut ‘una servietă de piele, pe str. Mihaiu Vodă în ziua de 27 Febr. a. c. con­ţinând acte,­­ chitanţă în valoare de 50000 lei precum şi numerar 32.428. Găsitorul este cu insistenţă rugat a o preda, contra u ei bune recompense în str. Cometa No. 54 Bacinsky G. D-tru încasator Se caută personal pt. Industria Petroliferă Ingineri şefi de schelă, ingineri practicanţi, chirovnici, maeştri son­dori şi mecanici.­­ Doritorii cari vrea să lucreze la Sondele Statului din Republica Ar­gentina sa vor adresa prin scrisoa­re indicând şcoala şi practica ce posedă în industria petroliferă, precum şi toate referinţele nece­sare. Ofertele se vor face numai in Scris pe adresa : Consulatul General al Republicii­­Argentine, Bucureşti, Str. Plantelor No. 11 A. Ofertanţii vor primi răspunsul în prima jumătate a lunei Martie. , CEITURI CORSETE SOItTIENIS­­afla şi de Comandă Ultimele modele cu preţuri reduse la MlfîY CHARLOTTE Calea Victoriei 42, Pasagiul Compedia Comercianţi S Vizitaţi noul magazin ADUTT LEVY din Viena 33, Calea Moşilor, SS Bucureştîi Import de mărunţişuri En gros 1. TA pille ■ t­ii 81) iii lat ie Is­ii! „ItiMARIA“ Strada Regală No. 5 Mulţumire publică imobilul meu din Iași str. A. Panu 61, (fabrica de Lumânări) care a ars la 20 Ianuarie a. c. a fost asi­gurat la soc. Română de asig. ge­nerala .Ancora”. Numita societate m­’a lichidat in mod curant mi-a­­so­cotit exact dauna suferită, mi-a a­­chitat imediat suma convenită, pen­tru care-i exprim viile mele mul­ţumiri. IOAN GH. POPOVICI „SOSPIRO“ Societate Anonimă de Petrol ÎNŞTIINŢARE Domnii posesori de titluri provizorii ale Societăţii „SOSPIRO*4 sunt rugaţi a de­pune aceste titluri la ghişeu­­rile Societăţii, Bucureşti, Str. Romană No. 77, pentru pres­chimbarea lor în titluri defi­nitive. „SOSPIRO* Soc. Anonimă de Petrol — Bucureşti — Policlinica „VIAŢA“ Bucureşti, Calea Griviţei 107 dedici specialişti, vindecă radical SIFILISUL, BLENORAGIA şi alte boli de Bărbaţi, Femei, Analiza ângelui, injecţiuni fără durere. Consult. 8—1 şi 2 Jum.—8 Jum, n ars Cavaiîi Vechi 5 (Oficiul Stărei Civile) Elenorasii şi Sifilisul Preţuri mici, Cons. 8—12 şi 7-9 Dr. M. Marco­vici Boli interne, Sifilis genito-urinare Injecţii intra­venoase Piaţa Sf. Anton (Piaţa de Flori) 3 Telef. 66­8 Cons. 1-3 şi 11-8 AVIZ Subsemnatul Iosef Mendelsohn a­­duc la cunoştinţă că toate poliţele protestate şi anunţate prin ziare ca acceptant 1. Mendelsohn nu sunt emise de mine, căci eu nu am nici o poliţă protestată până în pre­zent. 1OSEF MENDELSOHN Magazin de Sticlărie En gros Iaşi, str. Sf. Lazăr 5 ţevi de amis FIERRATOME Materiale Electro-Technice Calități superioare. Preturi reduse. TSTR A 31 Strada Smârdan București. iaşii® Sepsiiy AVOCAT Str. Popa Soare 58 __________Telei 47­16 II feti. Silii i 89 Jü 1Í! Éli 8 ia Iasi is apt Straäa Regali No. 5 Societate în Nume Colectiv lng. E, Menții, LIMtr&IL Sărbulescu București, 51, Calea Victoriei, 51 — Y«'I«î®h ®813 REPREZENTANTA AUTORIZATA pk vtBVPA. 0^ BAH4 r­*DiNXJL AU SOSIT ULT131ELE iftODELE ie: Costumes Tailleur Pardesivri de dami ta mm I ouai sl S E Ul Eli ii IE) LA MAGAZINUL La Confecfiuni“ str. Iseer 23 Nu confundaţi magazinul Obsert m­abine firma twmsassmsBm, FEB B. toate dimensiunile FIER LAMINAT şi FASONAT, TABLA, etc M linM 5 Bs. BUCUREŞTI 123 Calea Victoriei 128­­8S9Mro^!BO®B@BOBSIS8BS0@S I Abuziile administrativa ii discuţia Interpelarea :Uni dr. Lupu Şedinţa se deschide la orele 3 şi 15 ! Pe banca ministerială d-nii I. G. d. a.­­ Duca, Gh. Mitrzescu, N. D. Chircu-Prezidează D L M. Orleanu, I­lescu, N. N. Săveanu, G. Cipfiianu. Interpelarea d-lui dr. Lupu D. dr. N. LUPU spune că d. V. Brătianu, s'a plâns la discuţia bu­getului că opoziţia nu colaborează cu guvernul. La legiuire nu putem colabora, din cauze ştiute. Dar este un teren de colaborare. Este administraţia ţării. Noi vă aducem la cunoştinţă abuzurile iar guvernul să le repri­me. Constat mai întâi că ministru de interne nu există. D-sa relevă apoi abuzurile făp­tuite de d. Paul Rădulescu prefec­tul judeţului Vlaşca. VOCI: Ascultaţi. D .D. IU­CA-Vlaşca, (liberal): N’am nevoe să le ascult ce ştiu. Sunt e­xacte. D. dr. LUPU arată cum a luat de la săteni grâu pentru şcoli, dar l’a adus la moşia sa. Şi l’a dus cu care de rech­iziţie ca sub nemţi D. D. IUCA: De trei ani le spun­e regretabil c’a ajuns să le spună opoziţia. Nu s’au luat la timp mă­suri D. dr. LUPU. A luat lemne des­tinate şcolilor, silind pe săteni ca apoi să aducă coceni pentru încăl­zitul şcolilor. Deasemenea relevă şî altele ase­menea fapte. Apoi, în Bucovina, arată cum s'au produs omoruri. A fost omorât un flăcău român de un jandarm Tudo­­rache Avram. Nu l’a durut capul. E liber şi nesupărat. Acest jandarm s’a mai dus noaptea la o văduvă cu copii, spre a o chema la secţie. A înspăimântat o casă. D. DR. LUPU Mai departe apoi arată că In jud. Ialomiţa Banca Generală a Ţării Româneşti a vândut în 1919 o mo­şie care era supusă exproprierii u­­nui grec. Acesta a făcut, prin ter­tipuri, schimb cu o altă moşie tot supusă expropriere, lăsând pe să­teni fără pământ. Reclamaţiile sătenilor nu fost za­darnice. Alt Caz. In jud. Botoşani o moşie a fost sustrasă de la expropriere, invocând că şi un ginere al proprietarului ar fi avut inventar agricol, ceea ce nu este exact. Alt caz. Douăzeci şi una de vă­duve din Căciulaţi Ilfov se plâng că trecute pe tablou, au fost împroprie­tărite, puse în posesie, au lucrat pământul, au plătit rate. Dar acum au fost alungate de pe loturi. E ceva de necrezut şi totuşi e a­­devărat. Aduc toate acestea la cunoştinţa guvernului şi aştept rezultatul. INTERVENŢIA D-LUI D. LUCA­­VLAŞCA T. D. IUCA : D. dr. Lupu a adus în discuţiune o chestiune legată de judeţul Vlaşca. Domnilor, eu ştiu ce însemnează disciplina de partid — dovadă tot trecutul meu de 21 ani în viaţa po­litică, regret însă că azi nu mă pot menţine în această disciplină (a­­plauze) când sunt forţat să constat că încrederea locuitorilor din jude­ţul Vlaşca, pentru care eu am mun­cit cinstit şi cu un suflet adevărat democratic, cum pot să fac dovada cu însăși mărturisirea adversarilor mei. VOCI : Așa este. D. D. IUCA, să constat zic că încrederea pe care nu o mai au a­­ceşti locuitori în noi şi se adresează d-lui Lupu, este întocmai a acelora dintr’o comună, care este chiar co­muna mea natală. Rog pe d. ministru Tătărăscu ca­re desigur va lua notă de acest lu­cru, să cerceteze toate cazurile de la Vlaşca pentru că acţiunea pe care a întreprins-o bunul meu prie­ten şi cinstitul membru al partidu­lui liberal, d. senator Coşoiu, este o acţiune a mea personală, ambii fiind unul şi acelaş în dorința sinceră ce avem de a aduce o purificare în ad­ministrarea liberală de acolo, (a­­plauze). )­­r. Lupu a cerut o conlucrare cu noi. Eu declar domnilor, că a­­tunci când nu se face demagogie şi se cere ca în cazul de față a con­lucra sincer pentru a întrona o o­­peră de purificare morală şi cons­tructivă, eu sunt gata să colaborez cu or­ şi cine şi chiar cu adversarii mei. (aplauze). D. AL­­BAUTU: arată că cele spuse de d. dr. Lupu privitor la cele din jud. Botoşani sunt exacte. Şi eu am luptat la timp să împiedic nedreptatea dar totul a fost za­darnic. D. DR. LUPU : De ce nu le-aţi a­­dus aci la tribuna Camerii ? D. RAUTU: Fiindcă ar fi avut aceiaşi soartă ca cele reclamate de d-sttl. BONURILE DE TEZAUR D. V. MADGEARU profită de pre­zenţa d-lui ministru de finanţe spre a-i repeta cererea ca să aducă în discuţia Camerii ancheta bonurilor de tezaur D. V. BRATIANU : La cercetarea bonurilor de tezaur şi inventarierea lor, va lucra o comisiune. Când va termina lucrările voi aduce aci re­zul­tatul. D. V. MADGEARU răspunde că patru părţi din bonurile de tezaur au foost­ consolidate. Deci ele nu mai au erecte de inventariere şi cerce­tare. De ce se întârzie clar aducerea chestiunii " Să vă spun eu. Fiindcă guvernul liberal din 1919 ca și gu­vernul G­averescan au motive să nu se cunoască ce se ascunde cu bonu­rile de tezaur. Și d. V. Brătianu nu va aduce aci chestiunea spre a-și păstra o armă de șantaj pentru gu­vernul de mâine. Cer, conform regulamentului Ca­merii ca d. preşedinte să înscrie la ordinea zilei cererea de dare în ju­decată a d-lui Argetoianu, mai ales că şi d-sa s'a asociat de aceasta. La orele 3 şi jumătate d. a., d. M. Ferechide, preşedintele, deschide şe­dinţa. Pe banca ministerială, d-nii Al. Constantinescu, general Mo­­şoiu, dr. C. Angelescu, Tancred Constantinescu. D. General MOŞOIU, ministrul lucrărilor publice, depune proec­­tele prin care ministerul lucrări­lor publice cedează un teren eforiei şcolare Spiru Haret, din Iaşi, şi pentru modificare legii consiliului tehnic superior. D. M. FERECHIDE explică pen­tru ce a refuzat cuvântul d-lui Bianu. De fapt comunicarea la ca­re se referea răspunsul d-sale d. Schullerus n’a citit-o în şedinţă pu­blică, ci a depus un memoriu scris la preşidenţia Senatului, protes­tând contra afirmaţiilor d-lui Bia­nu în chestia palatului de la Avrig. Pentru că, insă, din greşală, ste­nografii au trecut-o în desbateri d. Bianu are dreptul la Cuvânt. ACUZAŢII ADUSE SAŞILOR D. dr. BIANU în­cepe cu constata­rea că saşii continuă aceiaşi poli­tică duşmănoasă faţă de români, ca şi pe vremea dominaţiei maghia­re. In ce priveşte fundaţia Brikental din Avrig, d. Bianu suţine că se cuvine statului şi că saşii au ins­talat acolo un sanatoriu pustiu, numai spre a împiedica aşezarea şcoalei normale „Gheorghe Lazăr”. In încheere, d. Bianu roagă pe d. ministru al instrucţiunii să ins­­titue o anchetă, care să stabileas­­că odată cui revine proprietatea a­De nu veţi face-o, vă veţi cla man­ca în faţa opiniei publice. D. V. BRĂTIANU: Un contract din cele mai principale e In Italia căci e un proces. Am promis Camerii că voi aduce aci chestiunea şi la timp o voi a­­duce. Constat că d. Madgearu vorbeşte cu ură şi patimă. D. DR. LUPU: Fiindcă vorbeşti de patimă şi ură, priveşte-te în o­­glindă, şi-ţi vezi cerul gurii D. ARGETOIANU : Fiindcă d. V. Brătianu nu va mai avea timp să aducă chestiunea în Cameră, îmi iau angajamentul a o aduce eu. Se intră în ordinea de zi. PROECTE DE LEGI VOTATE Se votează fără discuţie următoa­rele proecte de legi. Pentru ratificarea convenţiei în-­­ cheiată între comercianţii români , ş şi creditorii italieni pentru plata datoriilor post­belice. Pentru auto­rizaţia Epitropiei Sf. Spiridon din Iaşi de a ceda un teren de 5 hecta­re şi jum. din marginea satului Un­­teşti, jud. Tutova locuitorilor ţi­gani muncitori de pământ. Prin care se autoriză epitropia bisericei Sf. D-tru Vergu din Bucu­reşti de a vinde imobilul său din b-dul Domniţei No. 53 pe preţ de 610.000 lei. Prin care se autoriză ministerul de război de a ceda com. Vaslui un teren de 5 hectare spre a se împro­prietări demobilizaţii. Prin care se autoriză epitropia Sf. Apostoli din Tg.-Jiu să vândă 9 hectare şi jum. din locurile proprie­tăţii bisericii filiale Sf. Nicolae. Prin care se autoriză ministerul de război să schimbe cu com. Sis­­tina un teren. Şedinţa se ridică la orele H. s.­şezământului din Avrig, azi ocupat de saşi. RĂSPUNSUL D-LUI SCHUL­LERUS * ăia, D. ADOLF SCHULLERUS, sas, a­­firmă că acel castel a fost clădit cu banii baronului Brukental. Fiind deci instituţie particulară, saşii în deplin drept l-au destinat unui sanatoriu particular, în care sunt primiţi de altfel, bolnavi in­diferent de naţionalitate. D. Schulerus aduce la cunoştinţă Senatului că pentru şcoala normală „Gheorghe Lazăr” comunitatea sa­­să a donat un teren la Avrig. D. MIHAIL POLIGRAT, din ma­joritate, întreabă pe d. ministru al comunicaţiilor dacă se mai men­ţin planurile pentru refacerea reţe­lei ferate din Oltenia, în special li­nia Craiova-Pleniţa-Gruia, care ur­mează să străbată regiunea cea mai muntoasă a Doljului, grânarul Olteniei. D. GENERAL VAITOIANU, minis­trul comunicaţiilor, face o lungă ex­punere asupra nevoilor c. f. i. cani însă nu pot fi satisfăcute din cau­za lipsei de fonduri. In acest moment, ministerul este preocupat de construcţia a cinci mari linii de interes strategic şi e­­conomic, al căror cost se ridică la 5 miliarde lei. După înfăptuirea a­­cestor lucrări, va veni rândul celor de importanţă secundară, cum este cea solicitată de d. Policrat. Intrăndu-se în ordinea zilei, se ia în discuţie legea bacalaureatului. Raportor: d. Ştefan Pop. SS' OT Mirasmy«n Discuţia generală a legii D. N. G. POPOVICI, din majori­tate, citeşte protestul episcopului reformat Carol Nagy împotriva proectului-lege al bacalaureatului, care pre­judecă asupra reformei învăţământului minoritar, pro­misă de d. ministru al instrucţiu­nii şi care tot întârzie. D. AD. SCHULLERUS, din par­tea saşilor, relevă că un articol la­teral — cum este legea bacalaurea­tului — desfiinţează pur şi simplu legile in vigoare în provinciile ali­pite, a căror aplicare este garan­tată de Constituţie până la unifi­carea complectă. D. Schullerus închee cuvântarea cerând amânarea legii. D. GN­. GHIBANESCU, din parti­dul naţional găseşte o contradicţie între legea actuală şi vechiul pro­gram şcolar al partidului liberal, care a desfiinţat bacalaureatul. Oratorul crede că examenul de admitere în cursul superior va pro­voca mari neajunsuri în special ele­vilor proveniţi de la ţară. D. AUREL MOŞOIU, profesor, vor­beşte în favoarea legei, găsind că ea este combătută fără­ temeiu. D-sa e de părere că prin exam­enul de admitere, în clasa V-a, împreună cu limitarea numărului elevilor în clasele superioare, învăţământul se­cundar va scăpa de Balastul de până acum, care-i întârzia profeso­rul. D. TH. RIGU, din majoritate, răs­punde obiecţiunilor aduse legii de către oratorii minoritari. D-sa găseş­te că pretenţiunile acestora "sunt, exagerată. D. N. G. POPOVICI, spune că bă­­nuelile aruncate de minoritari sunt nedrepte. România este o ţară tole­rantă şi liberală. RĂSPUNSUL RAPORTORULUI D. prof. ŞTEFAN POP, raportorul legii, înainte de a răspunde obiec­­ţiunilor ridicate de oratori, în cursul discuţiei, fixează caracterul legii care urmăreşte să pregătească buni studenţi, nu oprimarea mino­rităţilor. D-sa găseşte neserioasă obiecţiu­­nea oratorilor minoritari că legea ştirbeşte drepturile bisericii, întru­cât legea nu conferă nici bisericii dominante dreptul de cuvânt asupra admiterii studenţimii în universi­­tăţi. Aceeaşi valoare are şi obiecţiu­­nea oratorilor minoritari că legea introduce ,,numerus clausus”. Face o amănunţită critică a Învă­ţământului secundar care aşa cum funcţionează astăzi, este o carica­tură. Legea a fost impusă de necesita­tea salvării învăţământului secun­dar care, din cauza prea marei a­­glomerări de elevi, a trebuit să su­porte numeroasa amputare a mate­riei la aproape jumătate din pro­gram. Examenul pe de o parte, limitarea locurilor, pe de alta, vor reda — speră d. Popp — învăţământului se­cundar prestigiul pierdut. La orele 7 şi jumătate seara d. Gr. Procopiu, vice preşedinte, ridică şe­dinţa.­­

Next