Dimineaţa, iunie 1925 (Anul 21, nr. 6655-6684)
1925-06-25 / nr. 6679
i Nu există justificare Grupul studenţilor cari au împiedicat conferinţa d-lui Guernut, a ţinut să se justifice. Era inutil. Atitudinea acelora, cari-şi zic „studenţi creştini“, dar a căror activitate numai creştinească nu este, nu se poate justifica. In adevăr, ce era de justificat ? Unul dintre oamenii de seamă ai Franţei, atât prin valoarea sa personală cât şi prin situaţiunea înaltă ce aciuă în importanta organizaţie a Ligii drepturilor omului, a venit la noi. El a fost primit de cei mai înalţi reprezentanţi ai oficialităţii noastre, a conferit cu ei asupra situaţiei generale de la noi, a venit ca francez şi democrat, ca prieten al ţării noastre. A vrut să ţină o conferinţă. Voia să vorbească despre scopurile Ligii drepturilor omului, despre acel mănunchi de idei, care formează patrimoniul moral şi politic al Franţei democratice şi al tuturor democraţiilor lumii. Nu cumva, tocmai aci stă explicaţia atitudinii studenţilor „creştini“? Probabil. In tumultul, care a înăbuşit glasul democraţiei franceze la sindicatul ziariştilor, s-a auzit strigătul, de câteva ori repetat. ..trăiască Maurras“. E caracteristic. Democratului Guernot, căruia i s’a interzis cuvântul, i s’a opus numele unuia dintre cei mai representativi reacţionari ai Franţei. N’a fost ostilitate faţă de persoana secretarului Ligii drepturilor omului, ci o atitudine duşmănoasă pentru cei ce reprezintă instituţia însăşi pentru Franţa democratică şi liberatoare. A fost o manifestaţie de simpatie neutru obscurantismul de pretutindeni, dea care se adapă, cu atâta pasiune, o parte a studenţimei noastre, care se intitulează creştină-Aceasta explică totul şi e trist. Că printrestudenţii cari s’au dedat la durerosul spectacol, sunt şi unii anume instigaţi şi însărcinaţi cu asemenea operaţiuni — se poate. Dar majoritatea turburătorilor trăesc în întunecimea primejdioasă a unor idei medievale, cari înăbuşe bunul simţ şi raţiunea. E rezultatul operei, realizată cu o neobosită străduinţă, de meşterii reacţiunii de la noi, indiferent de partidul din care fac parte, indiferent de scopurile politice şi personale ce urmăresc. Şi atunci, ce justificare se poate da untului gest al celor 100 de Inşi, cari l-au împiedicat pe Guvernut să vorbească ? Că n’a protestat, când s’a spus că în România s’au făcut pogromuri ? Dar ce calitate avea el să protesteze ? Şi de unde putea el şti, dacă afirmaţiunea era sau nu întemeiată? Tocmai de aceia d. Guernut a venit aci. Şi, poate, în conferinţa pe care voia s’o ţină, cu câteva minute înainte de plecarea sa din ţară, d. Guernut şi-ar fi spus cuvântul, în această privinţă- După o şedere de 8 zile în România, democratul francez îţi va fi făcut, desigur, convingerea, că poporul român nu e capabil să facă pogromuri şi că, starea de continuă aţâţare ce dăinueşte, la noi, de un timp, nu se datoreşte decât unor politiciani fără scrupule, cari zăpăcesc sufletele nepregătite încă ale tineretului nostru. Nu. Nu există nici o justificare. A fost o faptă ruşinoasă, care a dăunat ţării ,şi a jignit adânc ideile dominante în Franţa, prin jignirea adusă unuia din reprezentanţii acestor idei. ..........------------------------------— Gântei simte EM. SOCOR UM XX.— Wo. GS” 12 pastul Trellel exemplarul ItagispreS .DliSEAU“, Bucoreşti TELEFOATTELE NOASTRE I Centrala 6/67 24/73 46/79 Direcţia 57/72 Adiţia 7/69 Provincia 16/68J BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 9 — 11 Joi 25 Iunie 1925 Pretai Aboa&meatelor; Lei 850, pe an ani 490, pe 6 luni a 150 pe trei luni FENTED SALARIATI i tel 600, — pe timp de un an " î221 — ■ » » 6 luni Fondat Irt 1904 de Const. MILLE Vă mai advenit aminte, de anii tinereţei? Mai păstraţi în memorie frumosele versuri legănitoare, pline de melancolie şi de un adâne simţimânt poetic. 9 Din generaţia „bătrână“ nu cred să fie .,unul“ sau ,,una“ care să nu poată încă recita la iuţeală câteva strofe din ,,Luceafărul“ sau din ,,Floarea Albastră“. Dar cei cari s’au ridicat, după răsboi, mulţimea tineretului cunoaşte doar jdivtr’o pripită răsfoire a volumului, poeziile lui Ere un eseu şi n’au avut nici timp nici loc, să se aprovie cu adevărat de sufletul acestui mare şi duios gânditor. De ce ne-am mira deci, de putina, mişcare ce s’a produs la comemorarea lui Eminescu? Iii apoi mai este şi osă cauză adâncă şi serioasă: scumpetea cărţilor. Puţini sânt astăzi cei cari îşi pot procura volumele poeţilor noştri, iar cei cari dispun caută, să fie în curent cu tot ce-i la ordinea zilei. Astfel, ne-am îndepărtat puţin câte puţin de marele nostru cântăreţ al, tuturor durerilor, şi ne rostogolim ameţiţi în haosul de pornografii şi mediocrităţi purtând eticheta ritualităţei. Ne doare pe noi cei bătrâni, încercăm o redeşteptare şi poate, cine ştie, să ne fie încă îngăduită fericirea de a vedea o comemorare mare, înălţătoare, sfinţită de sentimentul general purificat în dragostea de tot ce e frumos şi curat... Amin! STAN BOLOVAN . Lucrările pentru elaborarea „Cărţii Verzi“ Comisiunea numită de ministerul de finanţe, pentru a coordona materialul documentar referitor la datoriile interaliate ale României, în vederea publicărei unei „Cărţi verzi“, s-a întrunit,eri după amiază, în continuarea lucrărilor sale. DATORIILE DIN EPOCA NEUTRALITĂŢII Comisiunea a adunat şi coordonat până acum întreg materialul privitor la toate datoriile interaliate — de orice natură — contractată în epoca neutralităţii până la intrarea noastră în război. Totdeodată, comisiunea a adunat şi documentele din care rezultă cheltuelile pe care România le-a făcut — în interesul aliaţilor — în epoca de neutralitate. DATORII ŞI DREPTURI „Cartea verde“ are menirea să demonstreze prin relevarea acestor din urmă documente, ca, dacă statul român recunoaşte în mod formal, toate ajutoarele ce i s‘au dat de aliaţi cu caracter de împru- Vrtînt, e în drept să le ceară să ţină seamă şi de multiplele sacrificii pe care România le-a făcut pentru cauza comună, în chiar timpul neutralităţii, şi, dacă nu s‘o scutească de plata lor, dar cel pufin să-i îngădue regularea lor până când economia raţională, distrusă de sacrificiile răsboiului şi neutralităţii, îi vor da putinţa să Ie plătească. * De altfel în ultimele zile chestiunea datoriilor interaliate a făcut mari progrese spre o clarificare. Prin atitudinea precisă a Statelor Unite cari nu admit nici un fel de reducere a datoriilor aliate către ea — teza engleză care intri o vreme ne dădea şi nouă oarecari speranţe — a căzut complect, Statele Unite neadmiţănd o reducere a datoriilor engleze de război, Anglia va proceda la fel şi astfel toată lumea va fi obligată să-şi plătească datoriilor de război. » In şedinţele următoare, dintre care prima va avea loc mâine după amiază, comisiunea va continua lucrările asupra datoriilor din timpul războiului. REP. PARIS, 22. — „Le Temps“ anunţă din Atena că guvernul a primit ştirea că acordul greco-turc a fost semnat ieri la Angora. Sül® siioipi pii-îi UN FUNCŢIONA®. — Auzi că Amaaâsaa a Sas! Sa PsM Nord și a’a dat doa&sai. CSIî'AIiT. — Sa £1 d©hIS Sa sasi, să sas vadă uscați. Un demers al Statelor Micei Antante la Viena Antante Cine a urmărit cu atenţie desfăşurarea evenimentelor externe a putut observa cât de unitară a fost acţiunea desfăşurată de Mica Antantă. Un lucru important care trebue relevat mai cu seamă, este traducerea in fapt a deriziunilor concrete ce au fost luate în conferinţa de la Bucureşti. Cu prilejul rezolvirei chestiunei corului ce îi prezintă organizaţiile de propagandă comuniste de la Viena. Această deriziune a fost executată iar la sfârşitul săptămânei trecute miniştrii plenipotenţiari ai Micei Antante la Viena, au predat d-lui Mataja, o notă scrisă în această chestie. Nota nu a fost colectivă, ci a fost înmânată separat de fiecare ministru în numele statului său. Ministrul Iugoslaviei la Viena a prezentat cel dintâi nota, care cu acelaş text a fost înmânată apoi şi de d. Mitilineu, ministrul nostru la Viena. Nota cuprindea o expunere asupra desvoltărei luate în ultimul timp de organizaţiile de propagandă comuniste în Capitala Austriei, neindicând persoanele sau mai binezis agenţii cari le conduc, ci numai raza de activitate. S-au mai indicat de asemenea măsurile ce ar putea fi ordonate, cami complectând dispozițiile luate de acum de guvernul austriac, să poată duce la dizolvarea centrului de propagandă. din MM îi Piri MARSILIA, 23 fRador). — Rîazikhan, şeful misiunei militare persane din Franţa, sosind aci a declarat Agenţiei „Havas“ că agitaţia din Persia s-a calmat. Elementele subversive au renunţat la agitaţia provocată de propaganda bolşevistă, iar populaţia cere reîntoarcerea Shahuluî. sporirei efectivului armatei bulgare, punctul de vedere al Micei Antante, a fost respectat şi acum aicia se cunosc în cercurile diplomatice textul notelor schimbate între cabinetele din Praga, Bucureşti şi Belgrad şi consiliul ambasadorilor din Paris. Consecvente hotărîrilor luate la conferinţa Micei Antante, statele competente au şi început opera de apropiere de Bulgaria care urmează a fi ajutată în lucrările de refacere. După ştirile primite de ministerul nostru de externe, zilele acestea vor începe la Belgrad şedinţele comisiunilor mixte sârbo-bulgare pentru elaborarea unei serii de convenţiuni feroviare şi judiciare. Deasemenea se vor examina posibilităţile pentru elucidarea chestiunilor litigioase între cele două ţări. Deasemenea şi Cehoslovacia tratează cu Bulgaria o serie de acorduri cu caracter economic. UN DEMERS LA VIENA CONTRA PROPAGANDEI COMUNISTE Faptul cel mai important în legătură cu conferinţa Micei Antante s-a produs la Viena zilele acestea. După cum se ştie, miniştrii de externe ai Micei Antante au luat deriziunea de a se atrage atenţie guvernului din Viena asupra peri D. MATAJA reuniune a mimst B&sjpă stcrsle ppimsfei sâ Kiatîîssîălor mesă cm seamă îsa sarma de esetem© înțelegerii stafeiSits cm prilejmS Coiîferilai dela Bucureşti, se anunţă o nouă şi isnportantă rea« nîune a IVilsiistriSar de externe ai Micei Antante. Această reuniune va a»7rea Soc Ea Geneva cm câteva zile înainte de aducrarea Ligea Wajianislor. De astădată vor lua parte la lucrările Societăţii, toţi miniştrii ai Micei Antantes cari împreună cu delegatul Poloniei vor porni o acţiune comună. Va fi necesară acestă unitate deoarece Tiga Nafiunilor, urmează, să dezbată chestitnea Ungariei precum şi o serie de chestiuni cari interesează deopotrivă Polonia şi ţările din Mica Antantă. I. NEDELEA o coaliţie a opoziţiei Io Maria Tratative pentru formarea unei noul coaliţii guvernamentale tru 27 persoane. In acelaş timp însă a propus pentru cei minori schimbarea pedepsei in închisoare corecţională. BERLIN, f.2. — Corespondentul din nerilor complotişti din Sofia, procuro- Sofia a ziarului „Vossiche Zeitung“ arui a cerut pedeapsa cu moartea pennantă că, după toate aparențeie, chestiunea schimbării regimului din Bulgaria a intrat într-o fază acută. Smirov a publicat un articol senzaţional prin care îl invită pe suveranul Bulgariei să-i ceară lui Tankoff să-şi deie demisia. Toată presa opoziţionistă cere schimbarea regimului şi formarea unui guvern care să corespundă cerinţelor momentului. Corespondentul ziarului german află că în această privinţă au început tratative între partidele de opoziţie, din iniţiativa partidului socialist. Socialiştii încearcă alcătuirea unei coaliţii compusă din democraţi, radicali, socialişti şi ţărănişti moderaţi. In ce prveşte Sorin afia noului guvern există încă diverghiţe. Democraţii s’ar mulţumi cu un schimb de persoane în sânul partidelor guvernamentale. PROCESUL COMPLOTIȘTILOR MINORI DIN SOFIA SOFIA. 22. — In procesul contra li ■'-----=========? barele eXPOZSII BaniCASA:awgfcvj.EI j|ggJggjigH@$ Citiți azi „Pagina teatrului hs. ishiffisa oră . fr Wara nautici Telegrama d-lui general Presau Membrii guvernului, prezenţi în capitală, recunosc faţă de intimi, că incidentele de la conferinţa d-lui Guernut, sunt profund regretabile şi menite a ne crea multe neajunsuri. Se pare că şi de astă dată s’a făcut dovada că regimul nu are o conducere unitară şi că fiecare face aşa cum îl taie capul. Elementul juvenil din guvern şi mai cu seamă acel, care are sub conducerea lui imediată organele pentru menţinerea ordinei pare a fi făcut o judecată simplistă şi o chestie de ambiţie cu d. Guernot. — „Am oprit conferinţa, şi-au zis aceştia, pentru că ştiam că va fi scandal. D. Guernut n’a voit să înţeleagă. L’am lăsat să se convingă personal că conferinţa nu putea 55 tinetă5“. Juvenilă şi simplistă judecată ! Este foarte just că autorităţile au ştiut că va fi scandal. Dar acestea n’au numai rolul, de a fi informate ci şi acel de a preveni dezordinele. In această privinţă s’a făcut ceva ! Nimic, absolut nimic. Nici o mirare dacă impresia tuturor a fost şi este că guvernul a voit si a patronat scandalul. Guvernul ? Sau numai acei care procedează mereu în formele cele mai simpliste ? Se pare că nu întregul guvern şi în orice caz nu cu consimţământul miniştrilor, care au răspundere şi contact cu lumea din afară. Aceştia sunt pur şi simplu consternaţi. Ei nu-şi dau numai seama de reide urmări din punctul de vedere al bantlul renume al ţarei, dar şi de ridicola situaţie în care au fost puşi d-nii Ionel Brătianu şi I. G. Duca. in cursul întrevederei pe care aceştia au avut-o cu d. Guernut îi s’au dat secretarului Ligei Drepturilor Omului cele mai categorice asigurări de liniştea şi libertăţile care există în ţară. Şi iată că, graţie atitudinei unei părţi din guvern, s’a dat foc la scandalurile voite, care ne acoperă de ruşine. Chestia pare că va avea urmări. Se afirmă că în consiliul de Joi dela Sinaia se va pune şi problema dacă uşurinţi de procedare, ca cele de Luni, n’ar putea îi în viitor evitate. TELEGRAMA D-LUI GENERAL PRESAN Un ziar anunţă că guvernul s’a văzut silit să dezmintă, în locuri înalte, existenţa telegramei de felicitare, pe care d. general Presan a trimis-o cu ocazia nunţii lui Corneliu Zelea Codreanu. Acelaş ziar adaugă că guvernul a dezminţit, deşi faptul este pertinamente exact şi deşi telegrama în chestiune există. Nu ştim întrucât informaţiile confratelui citat corespund adevărului exact. Ceea ce ştim însă este faptul că guvernul deţine lista tuturor personalităţilor, cari au trimis telegrame , că acea listă a fost întocmită de un ministru în legătură cu mersul agitaţiilor antisemito-fasciste , că acel ministru a vestit pe colegii săi, că între alţii, figurează şi d. general Preşan şi doi episcopi“. Se atribuie chiar d-lui Ionel Brătianu următoarea reflecţie, când a luat cunoştinţă de aceste manifestări telegrafice : „Eu înţeleg o mişcare antisemită şi un partid antisemit. Dar ca oameni serioşi să convie a transforma un asasin în erou, asta nu pot pricepe. „Am înţeles omeneşte mişcarea pentru a-l salva pe Codreanui de osânda. Psihologic este o astfel de propagandă şi agitaţie se poate concepe. Atât însă şi nimic mai mult Restd este o nebunie curată şi o mare prostie“. DIFERITE ŞTIRI POLITICE — Chestiunea delimitărei comunelor şi creărei de municipii, în conformitate cu noua reformă administrativă, dând loc la mari intervenţii din partea membrilor majorităţei, nu va fi tranşată în comisia administrativă, decât în şedinţele prezidate de d. Ionel Brătianu. — D. Vintilă Brătianu continuă să fabrice proectele de legi pentru latoamnă. Actualmente lucrează la vreo cinci, între care şi la acea a armonizării salariilor. — D. I. G. Duca a renunţat să meargă la o întrunire la Ploeşti şi să mai facă turneul în Basarabia, aşa cum şi-l propusese. Aceasta fiindcă nu este încă pe deplin restabilit de bronşita de care suferă. R. O. Aplicarea refer administrativ Comisiunea pentru aplicarea reformei administrative a lucrat ori după amiază la ministerul da interne. S’a cercetat diversele propuneri făcute pentru modificarea judeţelor. S’au examinat configuraţia judeţelor din Bucovina, din Muntenia şi din Basarabia. In ce priveşte Bucovina comisiunea s’a oprit deocamdată la solu-,ţiunea ca în această provincie să rămână numai cinei judeţe. Pentru Basarabia s’a stabilit să se ia teritorii dela judeţele prea mari şi să se adaoge la cele mai mici. Se urmăreşte o rotunjire a judeţelor din această provincie şi se caută a se apropia pe cât posibil comunele de capitalele judeţelor In ce priveşte Muntenia nu s’a stabilit încă nimic. După ce se va stabili definitiv configuraţia judeţelor din toată ţara, d. I. Brătianu va face un apel la toate partidele din opoziţie să-şi trimită reprezentanţii lor, spre a-şi da avizie asupra, nouii împărţiri teritoriale a ţării. PROF. DR. SABATIER Prof. Dr. A. BABEŞ A.