Dimineaţa, iunie 1925 (Anul 21, nr. 6655-6684)

1925-06-25 / nr. 6679

i Nu există justificare Grupul studenţilor cari au împie­dicat conferinţa d-lui Guernut, a ţi­nut să se justifice. Era inutil. Ati­tudinea acelora, cari-şi zic „stu­denţi creştini“, dar a căror activi­tate numai creştinească nu este, nu se poate justifica. In adevăr, ce era de justificat ? Unul dintre oamenii de seamă ai Franţei, atât prin valoarea sa per­sonală cât şi prin situaţiunea înaltă ce aciuă în importanta organizaţie a Ligii drepturilor omului, a venit la noi. El a fost primit de cei mai înalţi reprezentanţi ai oficialităţii noastre, a conferit cu ei asupra si­tuaţiei generale de la noi, a venit ca francez şi democrat, ca prieten al ţării noastre. A vrut să ţină o conferinţă. Voia să vorbească despre scopurile Li­gii drepturilor omului, despre a­­cel mănunchi de idei, care formea­ză patrimoniul moral şi politic al Franţei democratice şi al tuturor democraţiilor lumii. Nu cumva, tocmai aci stă expli­caţia atitudinii studenţilor „creş­tini“? Probabil. In tumultul, care a înăbuşit glasul democraţiei fran­ceze la sindicatul ziariştilor, s-a au­zit strigătul, de câteva ori repetat. ..trăiască Maurras“. E caracteris­tic. Democratului Guernot, căruia i s’a interzis cuvântul, i s’a opus numele unuia dintre cei mai repre­­sentativi reacţionari ai Franţei. N’a fost ostilitate faţă de persoana se­cretarului Ligii drepturilor omului, ci o atitudine duşmănoasă pentru cei ce reprezintă instituţia însăşi pentru Franţa democratică şi libe­ratoare. A fost o manifestaţie de simpatie neutru obscurantismul de pretutindeni, de­a care se adapă, cu atâta pasiune, o parte a studen­­ţim­ei noastre, care se intitulează creştină-Aceasta­ explică totul şi e trist. Că printre­­studenţii cari s’au de­dat la durerosul spectacol, sunt şi unii anume instigaţi şi însărcinaţi cu asemenea operaţiuni — se poa­te. Dar majoritatea turburătorilor trăesc în întunecimea primejdioasă a unor idei medievale, cari înăbu­şe bunul simţ şi raţiunea. E re­zultatul operei, realizată cu o neo­bosită străduinţă, de meşterii reac­­ţi­unii de la noi, indiferent de parti­dul din care fac parte, indiferent de scopurile politice şi personale ce urmăresc. Şi atunci, ce justificare se poate da untului gest al celor 100 de Inşi, cari l-au împiedicat pe G­uvernut să vorbească ? Că n’a protestat, când s’a spus că în România s’au făcut pogro­muri ? Dar ce calitate avea el să protesteze ? Şi de unde putea el şti, dacă afirmaţiunea era sau nu întemeiată? Tocmai de aceia d. Guernut a­ venit aci. Şi, poate, în conferinţa pe care voia s’o ţină, cu câteva minute înainte de plecarea sa din ţară, d. Guernut şi-ar fi spus cuvântul, în această privinţă- După o şedere de 8 zile în România, de­mocratul francez îţi va fi făcut, de­sigur, convingerea, că poporul ro­mân nu e capabil să facă pogro­muri şi că, starea de continuă aţâ­­ţare ce dăinueşte, la noi, de un timp, nu se datoreşte decât unor politiciani fără scrupule, cari ză­păcesc sufletele nepregătite încă ale tineretului nostru. Nu. Nu există nici o justificare. A fost o faptă ruşinoasă, care a dăunat ţării ,şi a jignit adânc ideile dominante în Franţa, prin jignirea adusă unuia din reprezentanţii a­­cestor idei. ..........------------------------------— Gântei simte EM. SOCOR UM XX­.—­ Wo. GS” 12 pastul Trellel exemplarul Ita­­gispreS .DliSEAU“, Bucoreşti TELEFOATTELE NOASTRE I Centrala 6/67 24/73 46/79 Direcţia 57/72 Adiţia 7/69 Provincia 16/68J BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 9 — 11 Joi 25 Iunie 1925 Pretai Aboa&meatelor; Lei 850, pe an ani 490, pe 6 luni a 150 pe trei luni FENTED SALARIATI i tel 600, — pe timp de un an " î221 — ■ » » 6 luni Fondat Irt 1904 de Const. MILLE Vă mai advenit aminte, de anii tinereţei? Mai păstraţi în memo­rie frumosele versuri legă­nitoare, pline de melancolie şi de un a­­dâne simţimânt poetic. 9 Din generaţia­ „bătrână“ nu cred să fie .,unul“ sau ,,una“ care să nu poată încă recita la iuţeală câteva strofe din ,,Luceafărul“ sau din ,,Floarea Albastră“. Dar cei cari s’au ridicat, după răsboi, mulţi­mea tineretului cunoaşte doar jdivtr’o pripită răsfoire a volumu­lui, poeziile lui Ere un eseu şi n’au avut nici timp nici loc, să se apro­­vie cu­ adevărat de sufletul aces­tui mare şi duios gânditor. De ce ne-am mira deci, de puti­na, mişcare ce s’a produs la come­morarea lui Em­inescu? Iii apoi mai este şi o­­să cauză adâncă şi serioasă: scumpetea căr­ţilor. Puţini sânt astăzi cei cari îşi pot procura volumele poeţilor noştri, iar cei cari dispun caută, să fie­ în curent cu tot ce-i la ordinea zilei. Astfel, ne­-am îndepărtat puţin câte puţin de­ marele nostru cântă­reţ al, tuturor durerilor, şi ne ros­togolim ameţiţi î­n haosul de por­nografii şi mediocrităţi purtând­ eticheta ritualităţei. Ne doare pe noi cei bătrâni, încercăm o rede­şteptare şi poate, cine ştie, să ne fie încă îngăduită fericirea de a vedea o comemorare mare, înălţă­­toare, sfinţită de sentimentul gene­ral purificat în dragostea de tot ce e frumos şi curat... Amin! STAN BOLOVAN . Lucră­ri­le pentru elaborarea „Cărţii V­er­zi“ Comisiunea numită de ministerul de finanţe, pentru a coordona ma­terialul documentar referitor la da­toriile interaliate ale României, în vederea publicărei unei „Cărţi verzi“, s-a întrunit,­eri după amia­ză, în continuarea lucrărilor sale. DATORIILE DIN EPOCA NEU­TRALITĂŢII Comisiunea a adunat şi coordo­nat până acum întreg materialul privitor la toate datoriile interali­ate — de orice natură — contrac­tată în epoca neutralităţii până la intrarea noastră în război. Totdeodată, comisiunea a adunat­ şi documentele din care rezultă cheltuelile pe care România le-a făcut — în interesul aliaţilor — în epoca de neutralitate. DATORII ŞI DREPTURI „Cartea verde“ are menirea să demonstreze prin relevarea aces­tor din urmă documente, ca, dacă statul român recunoaşte în mod formal, toate ajutoarele ce i s‘au­­ dat de aliaţi cu caracter de împru- Vrtînt, e în drept să le ceară să ţină seamă şi de multiplele sacrificii pe care România le-a făcut pentru ca­uza comună, în chiar timpul neutra­lităţii, şi, dacă nu s‘o scutească de plata lor, dar cel pufin să-i îngădue regularea lor până când economia raţională, distrusă de sacrificiile r­ăsboiului şi neutralităţii, îi vor da putinţa să Ie plătească. * De altfel în ultimele zile chestiu­nea datoriilor interaliate a făcut mari progrese spre o clarificare. Prin atitudinea precisă a State­­lor­ Unite cari nu admit nici un fel de reducere a datoriilor aliate că­tre ea — teza engleză care in­tri o vreme ne dădea şi nouă oa­­recari speranţe — a căzut com­plect, Statele­ Unite neadmiţănd o reducere a datoriilor engleze de război, Anglia va proceda la fel şi astfel toată lumea va fi obliga­tă să-şi plătească datoriilor de război. » In şedinţele următoare, dintre care prima va avea loc mâine du­pă amiază, comisiunea va continua lucrările asupra datoriilor din tim­pul războiului. REP. PARIS, 22. — „Le Temps“ anun­ţă din Atena că guvernul a primit ştirea că acordul greco-turc a fost semnat ieri la Angora. Sül® siioipi pii-îi UN FUNCŢIONA®. — Auzi că Amaaâsaa a Sas! Sa PsM Nord și a’a dat do­a&sai. CSIî'AIiT. — Sa £1 d©hIS Sa sasi, să sas vadă uscați. Un demers al Statelor Micei Antante la Viena Antante Cine a urmărit cu atenţie desfă­şurarea evenimentelor externe a putut observa cât de unitară a fost acţiunea desfăşurată de Mica An­tantă. Un lucru important care trebue relevat mai cu seamă, este tradu­cerea in fapt a deriziunilor con­crete ce au fost­ luate în conferin­ţa de la Bucureşti. Cu prilejul rezolvirei chestiunei corului ce îi prezintă organizaţiile de propagandă comuniste de la Viena. Această deriziune a fost execu­tată iar la sfârşitul săptămânei tre­cute miniştrii plenipotenţiari ai Mi­cei Antante la Viena, au predat d-lui Mataja, o notă scrisă în a­­ceastă chestie. Nota nu a fost colectivă, ci a fost înmânată separat de fiecare minis­tru în numele statului său. Ministrul Iugoslaviei la Viena a prezentat cel dintâi nota, care cu acelaş text a fost înmânată apoi şi de d. Mitilineu, ministrul nostru la Viena. Nota cuprindea o expunere asu­pra desvoltărei luate în ultimul timp de organizaţiile de propagan­dă comuniste în Capitala Austriei, neindicând persoanele sau mai bine­­zis agenţii cari le conduc, ci numai raza de activitate. S-au mai indicat de asemenea măsurile ce ar putea fi ordonate, cami complectând dispozițiile luate de acum de guvernul austriac, să poată duce la dizolvarea centrului de propagandă. din­ MM îi Piri MARSILIA, 23 fRador). — Rîa­­zikhan, şeful misiunei militare per­sane din Franţa, sosind aci a decla­rat Agenţiei „Havas“ că agitaţia din Persia s-a calmat. Elementele subversive au renunţat la agitaţia provocată de propaganda bolşevis­­tă, iar populaţia cere reîntoarcerea Shahuluî. sporirei efectivului armatei bulga­re, punctul de vedere al Micei An­tante, a fost respectat şi acum a­­ici­a se cunosc în cercurile diploma­tice textul notelor schimbate între cabinetele din Praga, Bucureşti şi Belgrad şi consiliul ambasadorilor din Paris. Consecvente hotărîrilor luate la conferinţa Micei Antante, statele competente au şi început o­­pera de apropiere de Bulgaria care urmează a fi ajutată în lucrările de refacere. După ştirile primite de ministerul nostru de externe, zilele acestea vor începe la Belgrad şedinţele co­m­i­siunilor mixte sârbo-bulgare pen­tru elaborarea unei serii de conven­­ţiuni feroviare şi judiciare. Dease­­menea se vor examina posibilităţile pentru elucidarea chestiunilor liti­gioase între cele două ţări. Deasemenea şi Cehoslovacia tra­tează cu Bulgaria o serie de acor­duri cu caracter economic. UN DEMERS LA VIENA CONTRA PROPAGANDEI COMUNISTE Faptul cel mai important în legă­tură cu conferinţa Micei Antante s-a produs la Viena zilele acestea. După cum se ştie, miniştrii de externe ai Micei Antante au luat deriziunea de a se atrage atenţie guvernului din Viena asupra peri­ D. MATAJA reuniune a mimst B&sjpă stcrsle ppimsfei sâ Kiatîîssîălor mesă cm seamă îsa sarma de esetem© înțelegerii stafeiSits cm prilejmS Coiîferilai dela Bucureşti, se anunţă o nouă şi isnportantă rea« nîune a IVilsiistriSar de externe ai Micei Antante. Această reuniune va a»­7rea Soc Ea Geneva cm câ­teva zile înainte d­e adu­­crarea Ligea Wajianislor.­­ De astădată vor lua­ parte la lucrările Societăţii, toţi miniştrii ai Micei An­­tantes cari împreună cu delegatul Poloniei vor porni o acţiune comună. Va fi necesară aces­tă unitate de­oarece Tiga Nafiunilor, urmează, să dezbată chestitnea Unga­riei precum şi o serie de chestiuni cari interesează deopotrivă Polonia şi ţă­rile din Mica Antantă. I. NEDELEA o coaliţie a opoziţiei Io Maria Tratative pentru formarea unei noul coaliţii guvernamentale tru 27 persoane. In acelaş timp însă a propus pentru cei minori schimbarea pedepsei in închisoare corecţională. BERLIN, f.2. — Corespondentul din nerilor complotişti din Sofia, procuro- Sofia a­ ziarului „Vossiche Zeitung“ a­­rui a cerut pedeapsa cu moartea pen­nantă că, după toate aparențeie, ches­­tiunea schimbării regimului din Bulga­ria a intrat într-o fază acută. Smirov a publicat un articol senza­ţional prin care îl invită pe suveranul Bulgariei să-i ceară lui Tankoff să-şi deie demisia. Toată presa opoziţionistă cere schimbarea regimului şi formarea unui guvern care să corespundă cerin­ţelor momentului. Corespondentul ziarului german află că în această privinţă au început trata­tive între partidele de opoziţie, din ini­ţiativa partidului socialist. Socialiştii încearcă alcătuirea unei coaliţii com­pusă din democraţi, radicali, socialişti şi ţărănişti moderaţi. In ce prveşte Sor­in a­f­ia noului guvern există încă di­­verghiţe. Democraţii s’ar mulţumi cu un schimb de persoane în sânul partidelor guver­namentale. PROCESUL COMPLOTIȘTILOR MINORI DIN SOFIA SOFIA. 22. — In procesul contra li­ ■'-----=========? barele eXPOZSII BaniCASA:a­wgfcvj.E­I j|g­gJ­ggj­­igH@$ Citiți azi „Pagina teatrului hs. ish­iffisa oră . fr Wara nautici Telegrama d-lui general Presau Membrii guvernului, prezenţi în capitală, recunosc faţă de inti­mi, că incidentele de la conferin­ţa d-lui Guernut, sunt profund re­gretabile şi menite a ne crea mul­te neajunsuri. Se pare că şi de astă dată s’a fă­cut dovada că regimul nu are o conducere unitară şi că fiecare fa­ce aşa cum îl taie capul. Elementul juvenil din guvern şi mai cu seamă acel, care are sub conducerea lui imediată organele pentru menţinerea ordinei pare a fi făcut o judecată simplistă şi o chestie de ambiţie cu d. Gu­ernot. — „Am oprit conferinţa, şi-au zis a­­ceştia, pentru că ştiam că va fi scandal. D. Guernut n’a voit să înţeleagă. L’am lăsat să se convingă personal că con­ferinţa nu putea 55 tinetă5“. Juvenilă şi simplistă judecată ! Este foarte just că autorităţile au ştiut că va fi scandal. Dar a­­cestea n’au numai rolul, de a fi in­formate ci şi acel de a preveni de­­zordinele. In această privinţă s’a făcut ceva ! Nimic, absolut ni­mic. Nici o mirare dacă impresia tuturor a fost şi este că guvernul a voit si a patronat scandalul. Guvernul ? Sau numai acei care pro­cedează mereu în formele cele mai sim­pliste ? Se pare că nu întregul guvern şi în orice caz nu cu consimţământul miniştrilor, care au răspundere şi con­tact cu lumea din afară. Aceştia sunt pur şi simplu consternaţi. Ei nu-şi dau numai seama de reid­e urmări din punctul de vedere al bantlul renume al ţarei, dar şi de ridicola situaţie în care au fost puşi d-nii Ionel Brătianu şi I. G. Duca. in­ cursul întrevederei pe care aceş­tia au avut-o cu d. Guernut îi s’au dat secretarului Ligei Drepturilor Omului cele mai categorice asigurări de liniş­tea şi libertăţile care există în ţară. Şi iată că, graţie atitudinei unei părţi din guvern, s’a dat foc la scandalurile vo­ite, care ne acoperă de ruşine. Chestia pare că va avea urmări. Se afirmă că în consiliul de Joi dela Si­naia se va pune şi problema dacă uşu­­rinţi de procedare, ca cele de Luni, n’ar putea îi în viitor evitate. TELEGRAMA D-LUI GENERAL PRESAN Un ziar anunţă că guvernul s’a văzut silit să dezmintă, în locuri înalte, existenţa telegramei de feli­citare, pe care d. general Presan a trimis-o cu ocazia nunţii lui Corne­­liu Zelea Codreanu. Acelaş ziar a­­daugă că guvernul a dezminţit, de­şi faptul este pertinamente exact şi deşi telegrama în chestiune exi­stă. Nu ştim întrucât informaţiile con­fratelui citat corespund adevărului exact. Ceea ce ştim însă este fap­tul că guvernul deţine lista tuturor personalităţilor, cari au trimis tele­grame , că acea listă a fost întoc­mită de un ministru în legătură cu mersul agitaţiilor antisemito-fasci­­ste , că acel ministru a vestit pe colegii săi, că între alţii, figurează şi d. general Preşan şi doi epis­­copi“. Se atribuie chiar d-lui Ionel Bră­tianu următoarea reflecţie, când a luat cunoştinţă de aceste manife­stări telegrafice :­­ „Eu înţeleg o mişcare antise­mită şi un partid antisemit. Dar ca oameni serioşi să con­vie a transforma un asasin în erou, asta nu pot pricepe. „Am înţeles omeneşte mişcarea pentru­ a-l salva pe Codreanu­i de osânda. Psihologic este o astfel de propagandă şi agitaţie se poate concepe. Atât însă şi nimic mai mult Rest­d este o nebunie curată şi o mare prostie“. DIFERITE ŞTIRI POLITICE — Chestiunea delimitărei co­­munelor şi creărei de municipii, în conformitate cu noua reformă ad­ministrativă, dând loc la mari in­tervenţii din partea membrilor majorităţei, nu va fi tranşată în comisia administrativă­, de­cât în şedinţele prezidate de d. Ionel Bră­tianu. — D. Vintilă Brătianu continuă să fabrice proectele de legi pen­­tru la­­toamnă. Actualmente lu­crează la vreo cinci, între care şi la acea a armonizării salariilor. — D. I. G. Duca a renunţat să meargă la o întrunire la Ploeşti şi să mai facă turneul în Basa­rabia, aşa cum şi-l propusese. Aceasta fiindcă nu este încă pe deplin restabilit de bronşita de ca­­re suferă. R. O. Aplicarea refer administrativ Comisiunea pentru aplicarea reformei administrative a lucrat ori după amiază la ministerul da interne. S’a cercetat diversele propuneri făcute pentru modificarea jude­ţelor. S’au­ examinat configuraţia ju­­deţelor din Bucovina, din Munte­nia şi din Basarabia. In ce priveşte Bucovina comisi­unea s’a oprit deocamdată la solu-,­ţiunea ca în această provincie să rămână numai cinei judeţe. Pentru Basarabia s’a stabilit să se ia teritorii dela judeţele prea mari şi să se adaoge la cele mai mici. Se urmăreşte o rotunjire a ju­deţelor din această provincie şi se caută a se apropia pe cât po­sibil comunele de capitalele jude­ţelor In ce priveşte Muntenia nu s’a stabilit încă nimic. După ce se va stabili definitiv configuraţia judeţelor din toată ţara, d. I. Brătianu va face un a­­pel la toate partidele din opoziţie să-şi trimită reprezentanţii lor, spre a-şi da avizie asupra, nouii împărţiri teritoriale a ţării. PROF. DR. SABATIER Prof. Dr. A. BABEŞ A.

Next