Dimineaţa, iulie 1925 (Anul 21, nr. 6685-6715)
1925-07-01 / nr. 6685
WH DUMNEATA ssa! m jfi FW., & m m ü® i® H® marca ssa iisaera este mal eftinä m mitrațîuni!e e deoarece de o calitate superioarä și mult mai durabilă cereţi această marca . d’AiMGoddeBidin &Co. Eacnreşil, Strata ffiar®! No. 70, — Eânsaro En-gros fabricafiiinea Sdcc, Pentru fine de saison Marele Magazin 99La ©Fiii! Lf 81 6S m Strada Lipscani Ho. 76 si Str. Gabroveni Ho. 31 SOLDEAZĂ cu mare reducere de prețuri Lei ni An lufimat A. l?tj 91 i. Srapeliae „ „ „ 150 Mir. Crepoane „ „ „ 45 „ Crepe Bonmane «ni „ „ 125 „ Crape Ritaie „ Crepe iara „ „ Crepe le Eline eto Imprimat i: Zel Larg 31 »F. H150 „ n150 „ n 219 , Tel©!,. sunEn gros și En detail PRIMA FABRICĂceMUBM _____■ : ct ip seer si encNZ _________ A SOCIETATEI ANONIME ROMÂNE DE FINANCIARE. . MA2_BUCURE5T^TR. SFINȚII APOSTOLI TELEFON 6A/87.. .j ț —roşetele din laptele şi muşama shimeie b©.t3|S mar© 25srfârs2EÎ eagrcs șl ăsîasl, prsÎH7i elita® &feâFla 1Esogr8SKS97 Sir. fenarl, e&pedips ta provincie® 91^ Voiţi să aveţi un ten curat? a Voiţi să aveţi pielea feţei şi a mâinilor albă, fragedă, lipsită de pistrui, pete, coşuri, puncte negre? Voiţi să nu mai suferiţi de Transpiraţie prea mare ? Atunci Întrebuinţaţi renumitele AilTICSLS OI TOILS "A Crema Adelina AS.“ ti Pudra Adelina*£ÂS*£ ___iiOiiVitela!£a» Săpunul Adelina Bnc. Lei 30 Soluţia S.A.S. împiedică transpiraţii prea mare a mâinilor, a picioarelor, la subţiori Înlătură mirosul greu. [ Găsiţi această soluţie, la farmacii şi drognerii, cu preţul de Lei 30 flaconul mic, şi Lei 60 flaconul mare, sau direct I contra mandat poştal la FARMACIA IVOREL Piatra N. Representant SOC. I Orientala Bnouresti. Ciorapi Mănuşi si Flanele de Sport mei elita ce pri nade la Fraţii Rossin Strada Decebal No. 5 En gros Se vtan 3e şi En detail. La 3 Iulie în Strada Maramureş No. 11 şi Strada Berzei 55 colţ B-d Dinicu Golescu Plata se va face imediat la faţa cuini. Citiţi adeverid Literar“ BĂILE Vatra Bornei Marele Serer TRAIAN ! Aminte deschiderea sezonului la 15 Mai Pentru închirieri de camere onor, clientelă este rugată a se adresa şi In Bucureşti Blănăria Vladimir Bragnea Strada Sfinţilor No. 15, orele 9 12. Telefon 43118. Pentru luna Septembrie mari reduceri de preţuri Jumătate oră distanţă cunul de Tuşnad, două or la Braşov. Sezonul încet I iulie 1925 Băi de acid tarfeoaie şi nomol boragil" a®s calda şi reci. Preţul maximale la băi şi Hotelurinformaţiuni la Ghiczov & 3r. Herotild. Telefon 63185 ,tr. Câmpineanu 51 Bis, Bucureşti. De vânzare avantagios O INSTALAŢIE de ROARA egiptisă dtctr’o curuţătaars de cale, plansloter unilateral, scaune moară cu dublu mers, complect iu pietre, transmisiuni, elevatori, etc. A se adresa la C. Liebbarndulenbauanstalt Apoldn filare Jnd. «bin.___________________ Anunţ Se aduce la cunoştinţa generală că Primăria ţine licitaţie publică orală în zilele de 1 şi 3 Iulie orele 10 dimineaţa pentru vânzarea materialelor rezultate din dărâmarea construcţiilor din străzile arătate mai jos, după cum urmează: La 1 Iulie în Strada Ştirbei Vodă No. 133, * Miercuri Iulie 1923 nvalizi -Cu ocazia unei audienţe „Partea primă a memoriului dv. este cam tare, vă sfătuiesc să vă menţineţi pe terenul moral, ca şi până acuma. Sunteţi o clasă de cetăţeni, cari bine-merită dela ţară, încă puţine sacrificii mai faceţi".Răspunsul d-lui prim ministru după ce a citit moţiunea invalizilor de la Mărăşeşti). Dar dragi camarazi, ni s-a recomandat de d. prim ministru, un ton mai blajin şi noul sacrificii. Ton blajin, congrese şi memorii curtenitoare, au defilat cinci ani în faţa guvernelor noastre. Suntem sătui, domnule prim ministru. Recomandata aceasta ca şi recunoştinţa ţării, ne-aţi mai aruncat-o şi altă dată de la o tribună cu ocazia unui congres de invalizi. Ne-am săturat Sunt şapte ani. Am consimţit atunci la cel mai mar© sacrificiu, acela în faţa căruia toate celelalte nu contează, acel care mobilează, dar care ne-a costat aşa de mult: sacrificiul cărnii, al sângelui nostru. Era în cuvintele domniei voastre o vibraţiune caldă, poate sinceră, atunci, aveaţi in faţă câţiva din cei cari vă aminteau, clipe grele trăite cândva, când părea că şi cei bine trăiţi, făceau mici sacrificii. Cam sunt oare urmele sacrificiilor acestora ?! O vibrare in glas, de durata unei clipe?! Atât! Totuş am pus multe nădejdi, în cele câte ne-aţi spus atunci. O lege nouă, o lege dreaptă cu care ne veţi întâmpina la toamnă pe dealul Mitropoliei. Şi am solit spusa dv. In toată tara, toţi desnădăjduiţii aşteaptă împlinirea acestui ultim cuvânt dat şi vă asigurăm că e ultimul credit ce-i mai acordă „cetăţenii ce bine merită de la ţară" cărmuitorilor lor. A ne cere nouă alte sacrificii, este a ne trimite noi schije în trupurile ciopârţite. Cine se privează in ţara asta, domnule prim ministru? Nimeni, afară de desmoştenţii războiului. Nici noii îmbogăţiţi, cari ne stropesc cu noroiul nesimţirei lor; nici îndestulaţii politiciani cari înoată până în gât în marile afaceri; nici burghezii — afară de prea puţini cari se veselesc. Nu ne mai vorbiţi nouă de „ton liniştit“ şi „noi sacrificii“. Sacrificiul nostru s-a făcut de mult — să înceapă alţii, astăzi! Am fost cetăţeni liniştiţi şi fideli servitori ai ţării până azi, răbdători şi cuminţi, vrem să rămânem. Susţineţi-ne pe această cale. Ordinea socială şi dreptatea sfântă o cere. De atitudinea dva. depinde terenul pe care vom păşi noi. Şi atitudinea aceasta e una singură. Afară de ea, e numai pericol şi nu pentru noi, ci pentru acei cari având frânele ţării în mână, cetăţenii liberi, pot oricând să le ceară socoteală. Aşteptăm încă împlinirea cuvântului dat. C. KIRICUTZA invalizii, în ceea ce priveşte contractele cu chioşcurile din gări. Nu vedem de ce această prigoană contra ciuntiţilor din război. Poate că şefii dela c. f. r. sunt urît impresionati când, dela geamul vagonului special, zăresc, într’o gară, un braţ ciuntit sau o cârjă târîtă cu greutate de bietul invalid, ce-şi hrăneşte copilaş» cu ce bruma câşigă întrun chioşc?! B sfătuim să îşi continue liniştiţi somnul in eleganteie lor vagoane şi să lase pe invalizii In locui lor, legal plasaţi. Vom reveni cu precizări In această chestiune Invalizii din războiu şi văduvele, ca şi orfanii, pot călători cu numile carnet« şi pe Dunăre şi Marea Neagră cu 78 la sută, ca şi cu vechile carnete. * Pentru toate reclamaţiunile ce ni se trimit Ia redacţie ca şi cele trimise direct d-lui căpitan Kiriutză, colaboratorul nostru, se intervin la timp la locurile competinte și se vo răspunde la timp la această rubrică. invalizii din Franţa Modificarea pensiilor de război Toate pensiile de război sunt mfirite cu 880 la sută pe baza pensiei anul simplu soldat, până la cel mai înalt grad. VĂDUVE REMĂRITATE Singure, văduvele remăritate nu vor avea dreptul la mărirea pensiei. Ele vor avea vechea pensie, copii Copiilor 11 s’a mărit cota cu 80 la sută afară de copii marilor mutilaţi şi văduvelor (Senatul Francez a scăzut pentru aceştia cota la 12 la sută — căci aveau o cotă mare, măsură care n’a rămas definitivă). Data mărirei pensiilor este fixată pentru 1 Ianuarie 1925. (Va fi deci o sumă din urmă de primit de 6 luni). TUBERCULOS! Pentru tuberculoşi cota s*a sporit cu ICO la sută. Cei cari nu sunt In sanatorii vor lua o indemnizaţie suplimentarS, care nu va fi Inferioară sumei de 2400 fr. (25.000 Iei) pe an. ORFANII DE RĂZBOI Pentru fiecare copie, orfan din răz boi s’a votat suma de 540 fr. (5886 lei) pe an văduvei de război, afară de pensiunea ei. Astfel ştie Franţa, marea noastră aliată, să-fi răsplătească fiii săi, cari s'au sacrificat pentru ţară. O comparaţie a acestui tratament cu mizeria de la noi nu este posibilă; amintim doar că la noi, un invalid, fără ambele picioare şi o mână lipsită de la cot, primeşte 120 LEI LUNAR, un tuberculos intre 100 şi 150 lei lunar. Frumoase exemple de îmbărbătare pentru nouile generaţii, de la cari aşteptăm sacrificii in viitor pentru apărarea ogorului câştigat cu atâtea jertfe. Am vrea să amintim, turnând cenuşe in cap pentru a nu zdruncina caracterele celor ce se ridică cum ne cerea cândva I. P. Sf. Sa Mitropolitul Moldovei cu ocazia unei răfuieli, dar durerea şi geamătul celor mulţi nu ne lasă. Nu numai că nu vom înceta,dar vom începe a publica liste de toţi acei ce se sting zilnic in mizerie ,pe când guvernanţii fac banchete, sărbătoresc succesele seziunilor parlamentare şi pornesc in călătorii de agrement. la Franţa invalizii s’au pronunţat contra revizuirii pensiilor ,Journal des MutiUs et réformés 13 Iuin 1925. Uniunea Federală a invalizilor din Franţa, a avut un mare congres la Bordeaux. Aci, în unanimitate, congresul s‘a pronunţat contra revizuirii generale a pensionaţilor invalizi din războiu. Dezbaterile au ţinut şase ore în comisiunea care se ocupa cu această chestiune. Congresiştii, după c© au examinat cu deamănuntul toate avantagiile şi pericolele unei revizuiri a invalizilor au hotărât a cere ministrului respectiv aplicarea art. 67, care zice să se urmărească cei de rea credinţă, fără a crea o revizuire generală, care ar face ca cei cu influenţe şi protecţie să continue a fi pensionaţi şi în schimb să se ridice pensia la invalizii deşi mai puţin suferinzi, sunt mai în drept decât protejaţii cari vor fi păsuiţi. Invalizii din Franţa au cerut să lase dreptul ministerului pensiior, ca să aibă oricând puterea de a urmări pensia invalidului şi a o modifica sau ridica, atunci când va putea dovedi prin acte şi documente irefutabile că boala sau Infirmitate, nu a fost contractată, sau agravată în serviciu şi în timpul războiului“. Măsura e foarte dreaptă şi s’ar putea aplica şi la noi. Credem că ar fi uşor să se dovedească exact acest lucru. Comisiunile medico-militare nu au avut nici timpul necesar şi, credem, nici căderea să stabilească neîndoelnic. De altfel când s-a votat în cameră 80 la sută majorarea pensiilor invalizilor, mai multe glasuri s-au ridicat pentru această majorare numai la acei invalizi, cari s’au luptat în mod efectiv. Toate amendamentele au căzut, rămânând, doar acela prin care se modifică articolul relativ la dreptul ministerului pensiilor, de a urmării pensionarii dubioși și a ridica pensia, atunci când se va stabili, fără pic de îndoială, că invaliditatea nu a provenit din război. . Ministrul pensiilor a încheiat se,ma discursurilor cu următoarea fratză: _Ăsta an gest meschin și neapos să tulburăm întreaga operă de pensionare a invalizilor din război, prin o revizuire generală, chiar dacă s’au strecurat câţiva mai puţin sacrite şi printre sutele de mii de brazi, azi după şapte ani de pace, când marii profitori ai războiului, îmbogăţiţi, se răsfaţă în pernele moi ale maşinilor stropind cu noroi cârjele celor ce le-au dat liniştea traiului îmbelşugat în care se răsfaţă fără ca nimenii să-i tragă la răspundere. § I î r i Pe calea aceasta se anunță camaradul căpitan loan Ungureanu, că cererea sa, cu certificatul medical, s’au înaintat locului în drept, cu intervenirea necesară spre a se aproba * S’au primit numeroase aderări la moţiunea votată în congresul de la Mărăşeşti, în urma anunţului pus la această rubrică. Pe lângă cele cincisprezece mii de semnături cu delegaţie, zilnic se primesc zeci de scrisori de aderare. In felul acesta deschiderea parlamentului, seziunea de toamnă va găsi pe toţi invalizii strânşi în jurul comitetului de acţiune şi formând un bloc puternic în faţa căruia guvernul va trebui să se hotărască odată. * Zilnic primim zeci de scrisori, din partea camarazilor invalizi, prin care ni se cere să ne interesăm de chestiunea împroprietăririi şi de diferite dosare. S-a făcut intervenţie în bloc şi sperăm că d. secretar general al ministerului domeniilor şi agriculturei va avea grijă de data aceasta de invalizi. Nu ne putem ocupa pentru moment de fiecare caz în parte, căci ne-ar trebui un serviciu special. La toamnă va fi organizat şi acest serviciu.. . Pentru ultima dată atragem atenta jf.irmaţiei generale a c. f. r. asului cum se procedează ca în tratatcul nou al tuberculozei LONDRA, 29. tRador). Grupul membrilor medicali din Camera comunelor, reîntors de curând din misiunea specială care a avut-o la Geneva în scop de a studia tratamentul lui Spahlinger împotriva tuberculozei, raportează că este mulţumit cu rezultatele obţinute în urma învestitraţiilor sale. Societatea „Apărătorii Patriei* cu adâncă durere şi regret anunţă pe membrii ei, încetarea din viaţă a preşedintelui societăţii inginer în etate de 51 ani şi roagă pe toţi membrii şi cunoscuţii a lua parte la ceremonia funebră care are loc Marţi 30 Iunie, orele 4 p. m. Cortegiul funebru va porni de la locuinţa defunctului, şoseaua Cotroceni 31. Zdrobiţi de durere , Elise Bloomfield cu copii, Londra; Lory şi Ing. Max Wohl, Constantinopol ; Rose şi Maurice Helder, Galaţi . Familiile Zissu, Eigber, Werner, Galatzer Doctor Wechsler-Verea, anunţă încetarea din viaţă după o lungă suferinţă, a iubitei lor mame, bunice, străbunice, sore şi mătuşe, în ziua de 39 Iunie 1925 înmormântarea va avea loc Marţi 60 Iunie 1925. Cortegiul funebru va porni de la locuinţa decedatei stp. Udricani 24 la orele 3 p. m., la cimitirul Filantropia. SOCIETATEA SACRA de înmormântare şi binefacere a israilitilor de rit occidental Cu adâncă părere de rău aducem la cunoştinţă membrilor „Societăţii Sacre“ încetarea din viaţă a mult regretatei soţia răposatului nostru fost menbru ZISU LEIB GUTTMAN Domnii membri ai „Societăţii Sacre“ sunt rugaţi a lua parte la ceremonia funebră, care se va oficia la locuinţa decedatei din str. Udricani 34, în ziua de Marţi 30 Iunie 1925, orele 3 după amiază. COMITETUL Iosef Herşcovici anunţă rudele şi prietenii încetarea din viaţă a bunei şi neuitatei sale mame smm HEHICOMIC! (născută Feldstein) înmormântarea va avea loc Marţi 30 Iunie c. ora 3 p. m. din capela cimitirului israelit, șos. Filantropia.