Dimineaţa, septembrie 1925 (Anul 21, nr. 6749-6775)
1925-09-03 / nr. 6749
-ordinea vreTzi — nu prea încărca^ ;âi, senzaţională — a celei de a şasea adunări a »Ligii Naţiunilor, se găseşte., b chestiune de un real şi răscolit de^interes social: „Propagarea idealului de solidaritate şi pace al Ligii în învăţământul public al statelor participante“. Desiderat practic ţintind la consolidarea unei ordini morale noui prin răbdătoarea educaţie unitară a generaţiilor viitoare. Pentru noi chestiunea aceasta egalează în importanţă tot programul politic al seziunei. E un corolar firesc şi necesar al întregii discuţii, al luptei dramatice pentru justiţia internaţională, pentru dezarmarea spirituală şi materială. Şi dacă acesta luptă nu poate fi dusă la capăt decât prin etape succesive, înfăţişate în faza actuală a lucrurilor prin pădurile regionale de arbitraj şi garanţie — reforma educativă preconizată este susceptibilă de realizare imediată. De unde porneşte propunerea şi în ce constă utilitatea ei? Puterea Ligii Naţiunilor este înainte de orice o putere de ordin moral. Depinzând de adeziunea constantă şi convinsă a popoarelor, ea se întemeiază mai ales pe conştiinţa acestora, pe închinarea lor idealului ei, pe pătrunderea cugetelor populare de pretutindeni de aceeaş credinţă, de aceleaşi aspiraţii. Odată atinsa unitatea aceasta sufletească, scopul primordial al Ligii va fi implicit atins, iar rezolvirea problemelor politice si operelor internaţionale va decurge fără asperitate. Astăzi ea nu este încă realizată şi în lipsa aceasta stă de sigur, explicaţia faptului că Liga Naţiunilor nu e încă pe deplin ceea ce trebue să fie. Dar chiar dacă idealul Ligii ar fi profund înrădăcinat în sufletele masselor naţionale de astăzi, adică ale celor care au făcut şi cunoscut războiul şi preţuesc binefacerile păcii, nimic nu garantează că atât timp cât nimic nu se face pentru pregătirea viitorului, starea de spirit a generaţiilor viitoare va fi aceeaş. Dimpotrivă, totul ne lasă să credem că va fi alta şi că experienţele prezentului vor fi date uitării. Propaganda pentru ideile Ligii este deocamdată ca şi inexistentă şi interesul general pentru operile ei destul de restrâns în ţările mai puţin înaintate, iar educaţia ce se face în şcoalele publice e pur şi simplu străină de ţelurile Ligii, dacă nu chiar ostilă lor. Rezultatele se văd de pe acum şi se vor vedea din ce în ce mai mult în viitor. Profesorii de drept internaţional public ai universităţilor noastre pot confirma oricui că majoritatea studenţilor nu cunosc nici chiar rosturile fundamentale ale Ligii pentru ca să ne dăm seama cât pot şti elevii din gimnazii şi din şcolile primare. Noţiunea dreptului ca unic mijloc pentru regularea raporturilor între popoare le lipseşte, după cum lipseşte şi noţiunea respectului datorit tuturor naţiunilor. Proectul adus în discuţia adunării de la Geneva e sortit să îndrepte răul. Adoptând un principiu comun de educaţie, obligându-se să introducă în programele lor de învăţământ, de orice grad, cursuri speciale despre Liga Naţiunilor şi să insufle acestor programe un spirit pacific şi solidarist, statele participante vor fi creat o garanţie tot atât de solidă, ca şi pactele de arbitraj şi de alianţă ce se închee azi. Există vreo piedică sau vreun argument contrariu acestui învăţământ ar păcea ? Noi nu le vedem. 9 Care stat cinstit în intenţiile lui internaţionale s’ar putea opune ? Şi în numele cărui principiu avuabil? In acela al naţionalismului ? Dar Liga Naţiunilor nu e ostilă lui, ci e dimpotrivă o sumă ideală de existenţe naţionale asigurate. Al patriotismului? Dar ce poate apăra mai mult desvoltarea şi progresul patriei decât pacea, ce armă mai Sigură există pentru ea decât justiţia şi convieţuirea în concordie cu alte patrii ? Să adoptăm deci cu sinceritate salutara reformă educativă. Refuzul ei nu ar dovedi decât că guvernanţii noştri resping idealul Lisei şi nu posedă încă nici ei educaţia sufletească necesară. Eugen Filotti Gânitori simple ital O scrisoare din New-York, a unui bun român■ dus de valurile vieţii prin acele meleaguri, ne aduce o invitaţie f. f. ispititoare. Aşa d. G. Motoacă din W. Street 370 ne atrage în primul rând atenţiunea de pericolul la care ne expunem vorbind de moda femenină în România. „Apoi să vii la noi nene, şi să vezi nu rochii scurte ci chiar costumul Evei natural, aci la New York şi pe legea mea n'ai să mai zici nimic de la barieră, despre România! Citesc ziarele reputat şi ce se petrece acolo e prea modest faţă de civilizaţia de pe aci. Să faci bine şi să pofteşti încoace şi fac pariu că-ţi pierzi curajul şi pleci înapoi de-i zări ce se petrece pe la staţiunile balneare. Cu siguranţă că telegrafiezi după doctor“ . . Noi răspundem tacticos: „Avem nene Motoacă şi noi staţiunile noastre civilizate şi doctori la îndemână pentru cazuri de ameţeli şi sperietură. Avem şi voe de tot soiul internaţionale, dar tot am veni prin ţările ale frumoase cu geamantanul pe baston, dacă leul s-ar cocoţa cât dolarul pe scara devizelor. Aşa oftăm, răbdăm şi aşteptăm făcând ochii când mici când mari, după împrejurări şi perspective. Fiindcă omu e un animal curios şi de aia nu se mulţumeşte niciodată cu ce vede, dar tot mai multe ar vrea să vadă iar moda care se ştie este ceva de progres, îi luminează calea spre civilizaţie Nu mai cârtim şi nu mai cercetăm ci ne vedem de treburi şi tăcem mâlc! Lupte de stradă la Nissa BERLIN, f. (Radar).Eri au avut loc la Nissa lupte de stradă între ca de a restabili ordinea. STAN BOLOVAN - ------- 1^1 ----------- Vi noi m\si Io! Baillasx m imiiii Paris, 1. — (Ranlor). — D. Caillaux a lansat eri prin telegrafia fără fir un non apel !nfavoarea împrumutului, anunțând că emisiunea s’a prelungit până la 30 Sept. Aniversarea primei locomotive Jboooinottai els yllsle stsastre*asogerttä de fiori m TRA m m-wo. 6749 STT^iiSSimmt --------------SSCffilce 12 pagini Trei lei.exemplarul|j f a STBS s a*!~ * 'JDirecția Mp&kA-ii» lim Provteota N/N BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 9 — 11 Fon Camerele agricoleCamerele apglele Încep să w — tf'am ales & ei? sfeâwfat* în £ampa — Cum o si Ie faci «mulat 1 Cr* tu sfii si ii Juri L. ORADEA-MARE, 31. Săptămâni dearândul au durat tratativele între două comisiuni judeţene, una a judeţului Bihor din România şi alta a comitatului Bihor din Ungaria, pentru lichidarea averei mobile şi imobile a judeţului Bihor, între cele două ţări. Comisiunea română de lichidare se compune® din d-nii dr. Victor Hodor, inspector administrativ, Desideriu Tempeleanu subprefectul judeţului Bihor, Victor Fildan prim notar judeţean şi I. Mihuţiu şef contabilul judeţului. Ultimele şedinţe comisiunile muniştii şi monarhiştii ru.l. Politia franco*a a ““ţEJâStyoSSK""a„restat ÎS persoane ttMM«feuungaria. Obiectul tratativelor a fost lichidarea averii mobile şi imobile a judeţului Bihor, a datoriilor judeţului şi a stabili un acord asupra proporţiei în care să se facă împărţirea acestei averi. Această lichidare trebuia să se facă în baza tratatului de la Trianon, care prevede o lichidare de avere între judeţele tăiate de frontieră, rămânând o parte a judeţului într-o ţară, iar cealaltă parte trecând la altă ţară. Judeţul Bihor din Ungaria de elt, a fost tăiat în două de noua frontieră româno-ungară trecând aproximativ 2/3 parte la România şi 1/3 la Ungaria, adică proporţia 65 la sută şi 35 la sută din teritoriul întreg al judeţului. Deci se cuvenea ca în această proporţie să se împartă şi bunurile mobile şi imo- 3 bile care constituesc averea publcă a judeţului. TRATATIVELE Stabilirea averii şi proporţia împărţirii au întâmpinat mari greutăţi, deoarece comisiunea ungară a ridicat pretenţiuni mult mai mari decât avea dreptul conform prevederilor contractului de pace. In unele chestiuni s'a căzut de acord, în altele însă nu, şi tratativele cari au durat săptămâni întregi, s'au încheiat fără a stabili o înţelegere asupra tuturor chestiunilor lor s’a căzut de acord, stabilindu- legat al României şi d. Blaha secrese aceste mobile la 1.700.000 lei. Asupra căilor de comunicaţie, avăndu-se în vedere că acestea au fost aproape complect ruinate la luarea teritoriului de către România, s'a căzut de acord să nu se ceară nici o despăgubire din nici o parte, rămânând ca ambele state să-şi refacă căile de comunicaţie pe cheltuială proprie. Pentru împărţirea averilor s'a stabilit o medie de 60 la sută pentru România și 39,6 la sută pentru Ungaria. LITIGIILE IVITE Asupra imobilelor însă nu s’a căzut de acord. Comisiunea română cerea să se ia ca unitate de măsură valoarea actuală a imobilelor, iar comisia ungară cerea ca să se ia ca bază valoarea pământului, socotindu-se pe deasupra cheltuelile de construcţie actuale. De exemplu, comisia română a evaluat actuala clădire a prefecture! judeţului din Oradea—Mare la 4.500.000 lei, iar comisiunea ungară a evaluat-o la 50.000.000 lei CD. 1 " . De asemenea nu s’a căzut de acord în chestia instituţiilor sanitare publice. Comisiunea română a arătat că instituţiile sanitare, conform tratatului de la Trianon, nu servesc ca bază de împărţire, iar comisiunea ungară susţine că instituţiile sanitare trebuesc şi ele împărţite. Comisia maghiară mai cere ca tablourile istorice, picturi de Feszty, din sala prefecturii judeţului din Oradea-Mare, să fie predate Ungariei, iar comisia română a voit să dea Ungariei o despăgubire de 160.0O0 lei pentru aceste tablouri, ceea ce comisia ungară nu a primit. Deasemenea au rămas litigioase şi alte chestiuni mărunte, de însemnătate redusă. judeţ în doar Tratativele cu Ungaria pentru împărţirea averei judeţului Bihor iar general al ministerului de interne ungar, ca reprezentant al Ungariei. Dacă nici această mică comisie nu va putea stabili un acord asupra chestiunilor litigioase, ele se vor deferi ministrului de Interne al Elveţiei ca arbitru suprem, care va fi chemat să aducă singur hotărîrea definitivă. ION ALBU ARBITRAJUL ELVEȚIEI Punctele rămase litigioase la suspendarea tratativelor, vor fi desbătute de o comisie de două persoane compusă din d. Văsariu dr. Asupra valorii totale a mobile- rector »«svwjd administrativ ca de. America și tratativele franco-engleze D. HOUGHTON ambasadorul Statelor Unite la Londra, care, cu prilejul tratativelor dintre d. Caillaux și d. Winston Churchill, a transmis guvernului englez punctul de vedere american în chestia datoriilor fraceze. TELE ST«»f*«LE NOASTRE Centrala 247S. Direcfla 57/72, Laritrala 667. Jól 3 Saptemnrfo 1929 Preţul Abonamentelor» y «B «n 4Í0, 9« 0 ins« . *50 99 trei Inal ' MUH Affs Const Incidente la Râmnicu-Sâr Conform dispoziunilor legii pentru înfiinţarea Camerelor agricole primul preşedinte al tribunalului de Ilfov care a îndeplinit funcţia de preşedinte al birourilor de votare, a convocat pentru astăzi după amiază la orele 7 pe membrii aleşi din judeţul Ilfov. Adunarea va avea loc la prefectura de judeţ şi se va proceda la validarea mandatelor, la alegerea preşedintelui Camerei agricole şi la constituirea biroului. De mâine conducătorii Camerei agricole vor şi începe activitatea prevăzută de lege. * R.-SARAT, 1. — Pentru constituirea Camerelor agricole din judeţul R.Sărat s-a procedat la validarea celor aleşi. A fost proclamat preşedinte, cu onesei 10 voturi, d. Ionel A) silier agricol. In jurul acestei alegeri vii discuţii, ţărăniştii şi naţionaliştii protestând împotriva felului cum a fst proclamat preşedinte d. Antonescu şi cerând o nouă alegere. Cei 10 membri de drept au arătat că alegerea preşedintelui s-a făcut conform art. 10 din lege. In urma unor discuţii violente, reprezentanţii opoziţiei în frunte cu d. Ionel Lupescu, au părăsit sala în bloc, refuzând semnarea procesului verbal în care au fost înregistrate incidentele petrecute şi obstrucţia făcută de cei plecaţi din şedinţă şi care trebuia să fie înaintat ministerului agriculturei. O anchetă se va institui pentru a stabili cele petrecute, urmând să se facă o nouă alegere. Fioroasa crimă din Piatra-Neamţ 0 familie compuşi din 3 persoane măcelărită.— Milu! crimei este furtul PIATRA-NEAMŢ. 1. — O fioroatat că asasinii au intrat în casă printr’un geam şi au eşit pe uşa die fată, pe care au încuiat-o apoi. Un amănunt impresionant este faptul că fata era logodită şi urma ca peste câteva zile să aibă foc nunta, să crimă a fost comisă astă noapte în oraşul nostru. Azi disdedimineaţă vecinii observând că bătrânul cârciumar Moise Catz din str. Lascar Catargiu nu deschide mica sa prăvălioară de coloniale, au intrat, pe din dos, în locuinţa sa, unde au descoperit un spectacol înfiorător. întreaga familie a cârciumarului compusă din 3 persoane era asasinată. Cadavrele cari aveau răni adânci de cuţit se aflau întinse pe podea şi pe pat. SOSIREA AUTORITĂŢILOR Imediat au sosit la faţa locului reprezentanţii autorităţilor în frunte cu d-nii procuror Panu, judecător de instrucţie Grigoriu şi dr. Coşereanu, medic legist. Aceştia au constatat din primul moment că bătrânul Catz a fost asasinat pe când dormea, în pat, cu o lovitură de cuţit aplicată în abdomen. Bătrâna avea 8 lovituri de cuţit pe obraz iar fata cârciumarului în etate de 18 ani, era legată de mâini şi picioare cu o frânghie. Pe corp se putea vedea numeroase împunsături. Se bănueşte că victima a fost întâia necinstită şi apoi ucisă, cu mai multe lovituri de cuţit. JEFUIREA CASEI DE FIER Casa de fier era deschisă iar înăuntru nu se mai afla nici o sumă de bani. Cheile dela casetă erau risipite pe jos. Din cercetările făcute s’a constat ARESTĂRILE Reprezentanţii poliţiei şi ai parchetului începând imediat cercetările au putut descoperi unele indieni din care reese că asasinii s’ar afla între lucrătorii de la construcţia podului de peste Bistriţa, ce se află în imediata apropiere de casa cârciumarului Moise Catz. Au fost arestaţi mai mulţi dintre aceşti lucrători bănuiţi de a nu fi străini de acest asasinat. Amănunte urmează C. LEONESCU închiderea calismesului sionist din Viena VIENA, 1. (Rador). — Congresul sionist s’a închis. In şedinţa de închidere s'au exprimat mulţumirile congresului către guvernul austriac şi prefectul de poliţie Scobert. IO CHIŞINĂU. 1. — Aseară au plecat din localitate generalul Ivanovich delegatul guvernului, şi Husărescu, inspector general de siguranţă, pentru a lua parte la şedinţele comisiunii mixte ruso-române, cari vor avea loc în zilele de 1 şi 2 Septembrie, la Tiraspol. FIICA PÂCATilLH roman de Xavier de Montepin. AUTORUL popularului roman PRIN CRIMA oglindeşte vremile de mult apuse, când curtea regală franceză strălucea de lux şi bogăţie. In umbra palatului însă clocotea ura, Invidia şi ambiţia de măriri. Puterea drăcească intră în luptă cu candoarea unei fiinţe nevinovate, pe care e gata s’o zdrobească. Prin mijloace infernale, oameni răi caută să se înalţe până la cuhnile cele mai înalte; dar cu cât s’au înălţat mai sus, cu atât căderea este mai bruscă şi deşteptarea mai dureroasă. Triumful nevinovaţilor, pe cari răutatea şi nedreptatea au vrut să-i distrugă, încoronează opera marelui povestitor, care este Xavier de MontAnin. CITIŢI IN „£*IMINEAŢA** imami de^’Duminică 6 Septembrie emoţionantul roman FIICA PĂCATULUI care va apare zilnic