Dimineaţa, octombrie 1925 (Anul 21, nr. 6776-6805)

1925-10-01 / nr. 6776

T­ fim m. - 'fa 6776 12 Piaim Trei îeî exemplarul tea telegrafică JSiKEAÎA", BnciiTBsfi TELEFOANELE NOASTRE­­ Direcția 87/78 AA­V&TIVB ProvincU HN I BIROURILE, București, Str. Sărindar No. 9 —11 | Joi I Delon»; 1925 asaMi !»■; Pretai Aboaameatolor| lel 8S0, pe un soi 490, pe • fang a 950 pe trei laol PENTRU SALARIAȚII tel 600, — pe timp de no m ■ 800, — m m m 6 ltul „ 150, - : ; ; a „ Fondat la 1904 da Const MILLE STAN BOLOVAN Revolte tarineşti în Rusia — Telegramă particulară — VARŞOVIA, 29.­0 tele­gramă din Chabarois, a­­nunţă că autorităţile so­vietice au proclamat sta­rea de asediu pentru a combate o puternică miş­care insurecţională, care s’a manifestat în ultimul timp printre ţărani. Cert­­rul organizaţiei clandes­tine se află la Chabarois. Poliţia ajutată de tru­pe, a operat numeroase arestări; printre arestaţi se află şi câţiva ofiţeri din armata roşie. Regiunile Kislav şi Ma­fia­skaley, de pe ţărmul mărei Caspice, au fost declarate sub stare de a­­sediu în urma unui atac îndrăzneţ al insurgenţi­lor din munți. Toți mem­brii comitetului executiv comunist din Mahatsca­­ley au fost asasinaţi. înmormântarea mani ture înmormântarea paznicului turc Osmanovici, din str. Justiției, omo­­rât m­antea trecută în inînrejurările cunoscute. I­ ii lu­mii grave Când am denunţat că sunt unii care-şi fac o ocupaţie, un scop în viaţă, un program, un ideal de-a se lega de oameni prin trenuri şi aiurea, chiar de femei şi copii, fiind­că ar fi evrei sau numai bănuiţi ca atare, ni s’a răspuns că născo­cim şi ne ponegrim ţara. Dar iată că Direcţiunea cailor ferate, in care poate că există şi antisemiţi, alar­mată de asemenea fapte barbare şi compromiţătoare, a dat o circula­ră de aspre mustrări pentru agen­ţii ei de toată mâna şi plină de a­­meninţări cu pedepse grele, de par­că ar fi vorba de deraeri, ciocniri şi grave nereguli în transporturi. Prin urmare tristele fapte pe care le-am denunţat sunt şi mai nu­meroase, mai dese şi mai grozave decât le credem noi. Altmintreli n’ar fi existat o asemenea circulară, în astfel de termeni mai ales. Se va zice poate de unii că de ce să ne alarmăm până într’atâta de astfel de nimicuri, în definitiv. Aşa ar fi dacă nu ne-am aminti că mai sunt o sumedenie de altele: bătăi nenumărate pe la poliţii, in­structe de procese cu schingiuiri, trenuri bombardate cu pietre, ban­diţi ce sfidează autorităţile fără a putea fi prinşi, etc., lăsând la o parte „ingerinţele în alegeri, urnele sparte şi furate, abuzurile oficiale de tot soiul. Vedeţi dar că avem deja face cu atâtea şi atâtea nimi­curi, cari se adună, fac sumă groza­vă,şi, sfârşesc prin a impresiona a­­dânc...­ Când se află străinii toate aces­tea­ —şi nu se poate să nu le afle până în cele din urmă chiar de-am face un an complotul tăcerii — ei se­­gândesc mai puţin la solul şi subsolul nostru, la palatele şi uni­versităţile noastre, la căile ferate, la­ Constituţia ţării şi la hainele noastre de pe ultimul jurnal de mo­dă, şi merg mai departe, ne pătrund până în suflet, şi să întreabă dacă au de-a face cu­ un stat european sau nu. Şi e natural să fie aşa. Nici a­­nanaşii, nici cafeaua, cauciucul, lemnele de preţ şi alte bogăţii natu­rale ale traficelor nu ne fac să ne iluzionăm asupra caracterului, edu­caţiei şi civilizaţiei negrilor ce o­­dihnesc la umbra curmalilor. Pe câtă vreme ştim mai dinainte pe ce rasă de oameni putem conta în ni­sipurile Olandei şi în smârcurile Danemarcă de pildă, lată că-ţi intră în casă unul po­mădat, frizat, înmănuşat, monoclat, cu cută la pantaloni, cu rufe fine, etc., ca să-ţi ceară mâna fetei, di­plomat pe deasupra, cu slujbă bu­nă şi toate celalte. Un gentlemen în aparenţă. Dar dacă l-ar prinde că înjură ca un surugiu, că-şi suflă nasul cu degetele, că e plin de jeg sub haine, aşa-i că l-ai repezi pe uşă afară? Socotiţi dv. că atunci când mergi la Liga Naţiunilor, când faci recla­mă ţării tale, când ceri bani cu îm­prumut, când pofteşti lumea să vie la tine să întreprindă, când te lauzi cu civilizaţia când pozezi în facla progresului din Orient, aflându-se că în această ţară se bat „jidanii“ în trenuri, pe de­geaba, se bombar­dează mereu cu pietre acele trenuri, se pun ouă ferbinţi la subsiorile a­­cuzaţilor, nu se pot prinde bandiţii nici cu companii întregi de jan­darmi chiar când se dă piept cu ei, răsună palmele în toate poliţiile, toate cele câte le ştim în fine, şi că, colac peste pupăză, nu se ia nici o măsură de îndreptare, — socotiţi zic că putem ţine rang în lume şi inspira vreo încredere morală şi materială ? De aceia, circulara Direcţiei căi­lor ferate e un frumos act de pa­­triotizm... dacă va fi aplicată. I. TEODORESCU KSffcO*- •" »lg—■ Linisteriană De la Bucureşti la Galaţi şi vice­versa vor sbura aeroplane purtând corespondenţa poştală. Dacă n'am citi zilnic că afacerile din portul dunărean merg slab, am avea o viguroasă bucurie, dar aşa nu posedăm decât nişte speranţe a­­nemice în rezultatele economico-fi­­nanciare ale frumoasei iniţiative. Avem însă o aviaţie şi aviatori inimoşi, trebue făcut ceva şi pen­tru ei. In primul rând insă vor trebui deprinşi cetăţenii cu inovaţia, căci mulţi vor preferi poşta străve­che sub cuvânt că fiind înceată e şi sigură. Doar amorezaşi vor fi tre­sărit de bucurie: logodnica scrie lo­godnicului prin poşta aeriană, prin poşta P. T. T. şi T. F. F., de trei ori şi jumătate pe zi!.. Ce bună e civilizaţia pentru oa­menii grăbiţi. Scrii în zori de zi peste un ceas , epistola e la destinaţie! Cei cari vor cere împrumuturi ur­gente, cei cari vor dori să amâne poliţe în ultima clipă, vor fi fericiţi. Dar când vor începe şi transpor­turile de persoane? Casierii literalmente­ îşi vor lua zborul, urmaţi de aproape de pa­tronii păgubaşi, ,,Firnţel­e'',cari dis­par... ce pericol pentru, creditori. Dar şi ce progres de Paşti şi de Crăciun pentru gălăţenii cari cu dor vor zbura la ai lor!... „ Vedem în visul nostru de progres aeroplane sburând în toate direcţii­le, galoşii-şoşoni desfiinţaţi fiindcă vom avea fiecare vehiculul nostru aerian ca să se ştie că dacă-i vor­ba de progres batem recordul, do­ve­dă importul automobilelor şi ex­portul leilor bicisnici! Liga Chiriaşilor a luat iniţiativa de a înfiinţa o societate de construc­ţii de locuinţe eftine şi sănătoase, pentru ca astfel să vie mai efectiv în ajutorul chiriaşilor săraci. De trei luni glasul conducătorilor Ligii a răsunat în toate cartierele Capitalei, răspândind ideea înfiinţării unei so­cietăţi de construcţii. Mii de chiriaşi au acoperit, cu semnăturile lor, lis­tele provizorii de înscriere în so­cietate, lansate de Liga Chiriaşilor, şi suma, cu care s-au obligat să vie în Societate cei ce şi-au dat până astăzi adeziunea, a întrecut cifra de cinci milioane . Nu va dura mult şi Societatea va căpăta fiinţă legală. Pentru a cunoaşte cum este pri­vită iniţiativa Ligii în cercurile po­litice, m-am adresat la diverse per­sonalităţi, aparţinând tuturor parti­delor politice. Am avut până acum convorbiri cu d-nii: C. Argetoianu, fost ministru, N .Chirculescu minis­trul muncii, Dem. Dobrescu preşe­dintele Uniunii a­reaţilor, D. R. Ioa­­nitescu deputat de Ilfov, Gr. Iulian — Cum pripiţi problema locu­inţelor astăzi la noi? — Ea este astăzi mai gravă de­cât pe vremea când eram eu mi­nistru de interne. Pe atunci case­le erau mai eftine, construcţiil­e noui se obţineau mai uşor. Pe a­­tunci arătam că rezolvarea pro­blemei rezidă în construcţiuni ei pentru momentele acelea, şi în în­chirierea forţată. Dacă aceasta din urmă măsură azi nu mai e o­­portună, cea dintâi se impune. De patru ani de zile, de când — Cum priviţi problema locuin­ţelor la noi In raport cu alte state? Criza de locuinţe există la noi astăzi, ca şi acum patru ară? — Construcţiile erau soluţia pro­blemei, dar guvernul actual nu s’a ocupat de loc cu această problemă. Prelungirea contractelor e un pa­liativ. Pe când în ţările din jurul nostru s’a construit în abundenţă, de pildă la Viena aproape 30.000 aparta­mente, la noi nu s’a făcut nimic. Această situaţiune nu mai poate prelungi la infinit. Guvernul de mâine se va ocupa de aproape de construcţiile de locuinţe. — Dacă până la 1927, data expi­rării prelungirii contractelor, nu se construeşte suficient, credeţi că guvernul de atunci va trebui să vie cu o nouă prelungire? — Evident că da! Dar aceasta pe o durată scurtă, pentru că în­­tr’o campanie serioasă de con­­structiuni s’ar putea ridica şi 20.000 apartamente. — Care credeţi că ar fi trebuit să fie aportul statului sau al comu­nei în rezolvarea problemei ? — Scutiri de taxe; simţitoare reduceri la transporturi; materia­lele brute cu preţ redus; sume a­­locate direct de stat şi comună. — Ce părere aveţi despre ini­ţiativa luată de Liga chiriaşilor de a înfiinţa o societate de construc­­ţiuni de locuinţe eftine?. — Iniţiativa dv. este „foarte bună deputat, Dr. N. Lupu fost ministru, N. Madgearu deputat, d. Mirto de­putat, D. Niculescu-Rietz, vice­pre­şedintele Comisiunei Interimare, Alex. Ottetelişanu fost deputat, Gh. Panaitescu Directorul Creditului ur­ban, Mihai Popovici fost ministru, Gr. Trancu-Iaşi fost ministru etc. Voi continua această anchetă şi printre alte personalităţi din lumea politică şi financiară. Graţie largei ospitalităţi ce ne-o acordă ziarul „Dimineaţa“, toate convorbirile vor apărea, în mod treptat în acest ziar, fapt pentru care îi aduc vii mulţu­miri în numele Ligii Chiriaşilor. Aceste convorbiri vor învedera, pe de o parte, modul cum privesc oamenii politici activitatea organi­­zaţiunei noastre iar, pe de altă par­te, veţi afla, că fiecare recunoaşte obligaţiunea Statului şi a Comunei "de a interveni, în mod efectiv, în rezolvirea problemei construcţiilor în general şi de a sprijini lăudabila noastră iniţiativă în mod special. B. MAGDER cei de astăzi sunt la putere, s’ar fi putut face multe în direcţiu­nea construcţiilor. Nu s’a făcut însă nimic. — Credeţi că de In 1927 se vor prelungi contractele ? — Dacă nu se va fi construit suficient, evident că măsura pre­­lungirei se va impune atunci ca si astăzi. Ea nu rezolvă problema dar menţine ordinea internă. — In ce mod credeti dv„ că. ar fi trebuit să intervină Statul şi Comuna în rezolvarea problemei locuinţelor.­­ Problema locuinţelor nefi­­ind de interes privat ci o pro­blemă socială, ea interesează în cel mai înalt grad Statul şi Co­muna, cari trebue să încurajeze, în mod efectiv, pe toţi ce cons­truiau sau intenţionau să cons­truiască şi, acolo unde particu­larii nu puteau se pornească la Construcţii, Statul, secondat de Comună, ar fi trebuit să cons­truiască. In Cehoslovacia s’a con­struit intens, în Austria, la­ fel. — Ce credeţi de iniţiativa Li­gii Chiriaşilor de a înfiinţa o so­cietate de construcfiuni de locu­inţe eftine ? — Salut cu entuziasm şi fre­nezie inițiativa dv. Ea este bine venită şi trebue sprijinită de ori­ce guvern. Fiţi siguri că va fi sprijinită, în mod efectiv, de­ gu­vernul de mâine, dacă bine înţe­les vom face parte din el. Contaţi în­totdeauna în spriji­nul meu larg, şi veţi avea un larg concurs din partea guvernului nostru de mâine. Părerile d lui D. R. loa­­nifescu — Cum priviţi chestiunea locu­inţelor din ţara noastră şi cari sunt perspectivele societăţii de construc­ţii proectată de Liga Chiriaşilor ? — In discursul ce am rostit la Camera Deputaţilor, cu ocazia vo­tării legii chiriilor, am arătat că există o criză de locuinţe, care se menţine şi azi­­şi se­ va menţine în­că fără o măsură radicală. Criza nu poate lua sfârşit decât prin crearea unei mari societăţi, aşa cum au procedat Belgia, Olan­da, Danemarca, Cehoslovacia, Fran­ţa, etc. Toate aceste tari au înfiin­ţat societăţi de credit imobiliar, cu mari ava­pagii din partea sta­tului, şi nu mai puţin de 2 ani au înlăturat criza, construind efectiv locuinţe. Tot astfel se poate rezolvi criza şi la noi. Am indicat în Cameră Creditul Urban,­­condus de d. Panaitescu, care are competinţa necesară şi în­crederea Băncei Naţionale. Ţineam cont că societatea este simpatică partidului liberal, care este totul la Banca Naţională şi ce­ream reorganizarea Creditului Ur­ban pe noi baze, mai precise pe a­­celeaşi baze ca şi Creditul Indus­trial. Socoteam chestiunea garan­ţiilor complect asigurată, atunci când, la baza noilor obligaţiuni e­­mise de Banca Naţională, existau imobilele urbane, care întocmai ca şi clădirile şi instalaţiile fabricilor pot fi socotite drept acoperiri reale. Camera a aprobat modul meu de vedere, dezbaterile o dovedesc şi chiar raportorul a declarat că „so­luţia este foarte bună“. Pentru care motive Creditul Urban, care spre regretul tuturor vegetează, nu a luat în mână această chestiune şi nu s-a pus de acord cu noile cerin­ţe ale vremii, nu ştiu nimic. Ştiu numai atât, că trebue să urmăm exemplul celorlalte state, că so­cietatea de construcţiuni este bine venită şi nu pot decât să felicit Li­ga Chiriaşilor, care a sesizat mai bine decât instituţiile de stat şi so­cietăţile existente, rezolvirea cri­zei de locuinţe. Vă aprob din toată inima şi vă asigur că, mergând pe acest drum, nu veţi avea deziluzii, ci din contră deplin succes, bineînţeles dacă or­ganele de stat, cum e obiceiul în ţa­ra noastră, nu vor începe boicotul contra societăţii dv. Contaţi însă că vremurile sunt schimbătoare şi că pe viitor veţi găsi oameni, care să înţeleagă mai bine problema locuinţelor. Gânduri Simple O nouă societate de construcţii Ancheta Ligii chiriaşilor Vice-Preşedintele Ligii Chiriaşilor Ce declară d. dr. N. Lupu Declaraţiile d-lul C. Argetoianu D. DR. N. LUPU D. C. ARGETOIANU D. R. IOANIŢESCU m inns 3 [ liii ligii üli LONDRA, 29 (Rador). — Viitoarea întrunire a consiliatul Ligii Naţiu­nilor, va avea loc la Geneva la în­ceputul lui Decembrie. La început se aranjase ca întrunirea să aibă loc la Madrid, însă localitatea a fost schimbată datorit faptului că chestiunea Messet va fi discutată la această întrunire. Cercetările privitoare la deporta­rea creștinilor din teritoriile înve­cinate cu linia fixată la Bruxelles, au fost încredințate generalului es­ton Leidonner. liiliiH Minl 18 Filtra lit IAȘI, 29.­­ D. Chesim, procuror general, va pleca mâine la Piatra- Neamt pentru a ancheta dezordine­­le petrecute acolo. In urma unei scrisori anonime profesorul Stănoiu din Arad Îşi omoară nevasta şi răneşte prav pe presupusul amant ARAD. 29. — In şcoala normală de fete din localitate profesorul de geografie era un tânăr cu numele Marius Stănoiu, originar din Olte­nia. Numitul locuia în Arad de trei ani de zile, fiind căsătorit cu fata unui proprietar cu bună situaţie din Timişoara. In timpul din urmă soţia profesorului, contractând un catar de plămâni, a fost internată în sanatoriul din Juaj, cunoscut ca cel mai bun sanatoriu de tubercu­­loşi din Ardeal. URMĂRILE UNUI DENUNŢ in ziua de 23 sau 24 Septembrie profesorul Stănoiu a primit o scri­soare anonimă datată din Juaj, prin­ care i s- aducea la cunoştinţă, că soţia sa internată în sanator în­treţine relaţii de dragoste cu far­macistul sanatoriului, al cărui nu­me ne scapă. Fără a anunţa pe nici unul, dintre cunoştinţele sale, Stă­noiu, în seara zilei de 24, a plecat la Juaj, localitate situată în jude­ţul Hunedoara. Ajuns acolo în pu­terea nopţii, şi-a deşteptat soţia din somn, şi pentru că aceasta dor­mea în aceiaşi cameră cu altă paci­entă, a chemat-o în vorbitor, unde sub pretext, că ar vrea să ştie pozi­tiv mersul boalei, a fost invitat şi farmacistul în chestiune. DESFĂŞURAREA TRAGEDIEI Găsind­u-se în faţa amândurora, fără nici un fel de ocolire şi-a ară­tat scopul venirei spunând, că dacă anonima na minte, el nu are nici un fel de pretenţiune, decât aceia ca farmacistul să-şi ia obligaţia in scris, că după terminarea formelor de divorţ o va lua in căsătorie. Ambii, negând la Început orice fel de legătură, sub ameninţările soţu­lui considerat Înşelat, au mărturi­sit că legăturile lor sânt numai de simpatie reciprocă şi că vor renun­ţa la ele. In urma acestor mărturi­siri Stănoiu, care din declaraţiile prietenilor, Îşi iubea foarte mult soţia într’un moment de desechili­­bru sufletesc a scos revolverul, tră­gând trei gloanţe asupra soţiei, şi alte trei In farmacistul care a În­cercat să fugă. După săvârşirea cri­mei Stănoiu a luat drumul Devei, unde ajuns a doua zi dimineaţa, s’a predat parchetului, declarând cele săvârşite. * In aceiaşi dimineaţă a telegrafiat din Deva direcţiunei şcoalei din Arad, următoarele: „Mi-am omorât soţia, mă duc la închisoare. Stănoiu“. Parchetul Deva cerând relaţii la Juaj, i-au fost confirmate întru toa­te, cele declarate de Stănoiu, după care i s-a lansat mandat de arestare. In ziua arestărei d-na Stănoiu a încetat din viaţă, iar farmacistul în urma intervenţiilor chirurgicale grab­nice, se crede, că va scăpa cu viaţă. AUREL TAMAŞIU Senzaţionala sinucidere din Galaţi — Un comerciant engrosist se împuşcă din cauza jenei financiare — GALAŢI, 29. — O senzaţională sinucidere s’a înregistrat astă seară la orele 8 în valea oraşului nostru in următoarele împrejurări: In str. Canalului 6 colţ cu Cihan Vodă locueşte în proprietatea sa de mai mulţi ani cunoscutul angrosist de vinuri şi proprietarul fabricei de ape gazoase Tom­a Mihalache Moca. De câteva zile numitul venea for­te surescitat acasă, fapt care a în­grijorat foarte mult familia. JENA FINANCIARA dri seara Toma Mihalache după ce făcuse mai multe încasări în o­­raş a venit acasă după ora obişnui­tă şi la repetatele întrebări ale so­ţiei acestuia care sunt cauzele stării lui disperate, numitul ar fi decla­rat că se găseşte în jenă financiară. SINUCIDEREA Astă seară la orele 8 fabricantul Toma Mihalache după ce a stat la masă cu familia sa, ca nici­odată s’a dus mai de­vreme în camera sa, sub pretext că nu-i este bine. Nu au trecut decât câteva minu­te şi o puternică bubuitură de armă se auzi din camera acestuia. Imediat au alergat soţia, copilul şi personalul de serviciu al fabricei, cari au găsit intr’un loc de sânge cadavrul nefericitului comerciant. S’a constatat că acesta imediat ce se retrăsese dela masă intrând în dormitor s’a aşezat pe pat şi cu un revolver ce şi-l luase dintr’o şi­­fonieră şi-a tras un foc de revolver în gură, încetând imediat din viaţă. * Se crede că sinuciderea este pusă in legătură cu mai multe datorii contractate pe piaţă în ultimul timp şi se mai presupune că ar fi pier­dut o importantă sumă de bani la jocul de cărţi in cursul săptămânal trecute. * Anunţându-se autorităţile a sosit imediat primul la faţa locului de comisar Bălan de la circ. 1, care a­­nunțând parchetul, acesta a dispus ca în cauzal când nu există nici o bănuială cadavrul să fie lăsat fa­miliei, continuându-se cu cercetării» Amănunte în numărul viitor. CORESP. li incendiu la Berin O casă din Bern­iei arzând în plină zi, in timp ce chiriașii de la celelalte etaje privesc din bal­coane incendiul.

Next