Dimineaţa, octombrie 1925 (Anul 21, nr. 6776-6805)
1925-10-01 / nr. 6776
T fim m. - 'fa 6776 12 Piaim Trei îeî exemplarul tea telegrafică JSiKEAÎA", BnciiTBsfi TELEFOANELE NOASTRE Direcția 87/78 AAV&TIVB ProvincU HN I BIROURILE, București, Str. Sărindar No. 9 —11 | Joi I Delon»; 1925 asaMi !»■; Pretai Aboaameatolor| lel 8S0, pe un soi 490, pe • fang a 950 pe trei laol PENTRU SALARIAȚII tel 600, — pe timp de no m ■ 800, — m m m 6 ltul „ 150, - : ; ; a „ Fondat la 1904 da Const MILLE STAN BOLOVAN Revolte tarineşti în Rusia — Telegramă particulară — VARŞOVIA, 29.0 telegramă din Chabarois, anunţă că autorităţile sovietice au proclamat starea de asediu pentru a combate o puternică mişcare insurecţională, care s’a manifestat în ultimul timp printre ţărani. Certrul organizaţiei clandestine se află la Chabarois. Poliţia ajutată de trupe, a operat numeroase arestări; printre arestaţi se află şi câţiva ofiţeri din armata roşie. Regiunile Kislav şi Mafiaskaley, de pe ţărmul mărei Caspice, au fost declarate sub stare de asediu în urma unui atac îndrăzneţ al insurgenţilor din munți. Toți membrii comitetului executiv comunist din Mahatscaley au fost asasinaţi. înmormântarea mani ture înmormântarea paznicului turc Osmanovici, din str. Justiției, omorât mantea trecută în inînrejurările cunoscute. I ii lumii grave Când am denunţat că sunt unii care-şi fac o ocupaţie, un scop în viaţă, un program, un ideal de-a se lega de oameni prin trenuri şi aiurea, chiar de femei şi copii, fiindcă ar fi evrei sau numai bănuiţi ca atare, ni s’a răspuns că născocim şi ne ponegrim ţara. Dar iată că Direcţiunea cailor ferate, in care poate că există şi antisemiţi, alarmată de asemenea fapte barbare şi compromiţătoare, a dat o circulară de aspre mustrări pentru agenţii ei de toată mâna şi plină de ameninţări cu pedepse grele, de parcă ar fi vorba de deraeri, ciocniri şi grave nereguli în transporturi. Prin urmare tristele fapte pe care le-am denunţat sunt şi mai numeroase, mai dese şi mai grozave decât le credem noi. Altmintreli n’ar fi existat o asemenea circulară, în astfel de termeni mai ales. Se va zice poate de unii că de ce să ne alarmăm până într’atâta de astfel de nimicuri, în definitiv. Aşa ar fi dacă nu ne-am aminti că mai sunt o sumedenie de altele: bătăi nenumărate pe la poliţii, instructe de procese cu schingiuiri, trenuri bombardate cu pietre, bandiţi ce sfidează autorităţile fără a putea fi prinşi, etc., lăsând la o parte „ingerinţele în alegeri, urnele sparte şi furate, abuzurile oficiale de tot soiul. Vedeţi dar că avem deja face cu atâtea şi atâtea nimicuri, cari se adună, fac sumă grozavă,şi, sfârşesc prin a impresiona adânc... Când se află străinii toate acestea —şi nu se poate să nu le afle până în cele din urmă chiar de-am face un an complotul tăcerii — ei segândesc mai puţin la solul şi subsolul nostru, la palatele şi universităţile noastre, la căile ferate, la Constituţia ţării şi la hainele noastre de pe ultimul jurnal de modă, şi merg mai departe, ne pătrund până în suflet, şi să întreabă dacă au de-a face cu un stat european sau nu. Şi e natural să fie aşa. Nici ananaşii, nici cafeaua, cauciucul, lemnele de preţ şi alte bogăţii naturale ale traficelor nu ne fac să ne iluzionăm asupra caracterului, educaţiei şi civilizaţiei negrilor ce odihnesc la umbra curmalilor. Pe câtă vreme ştim mai dinainte pe ce rasă de oameni putem conta în nisipurile Olandei şi în smârcurile Danemarcă de pildă, lată că-ţi intră în casă unul pomădat, frizat, înmănuşat, monoclat, cu cută la pantaloni, cu rufe fine, etc., ca să-ţi ceară mâna fetei, diplomat pe deasupra, cu slujbă bună şi toate celalte. Un gentlemen în aparenţă. Dar dacă l-ar prinde că înjură ca un surugiu, că-şi suflă nasul cu degetele, că e plin de jeg sub haine, aşa-i că l-ai repezi pe uşă afară? Socotiţi dv. că atunci când mergi la Liga Naţiunilor, când faci reclamă ţării tale, când ceri bani cu împrumut, când pofteşti lumea să vie la tine să întreprindă, când te lauzi cu civilizaţia când pozezi în facla progresului din Orient, aflându-se că în această ţară se bat „jidanii“ în trenuri, pe degeaba, se bombardează mereu cu pietre acele trenuri, se pun ouă ferbinţi la subsiorile acuzaţilor, nu se pot prinde bandiţii nici cu companii întregi de jandarmi chiar când se dă piept cu ei, răsună palmele în toate poliţiile, toate cele câte le ştim în fine, şi că, colac peste pupăză, nu se ia nici o măsură de îndreptare, — socotiţi zic că putem ţine rang în lume şi inspira vreo încredere morală şi materială ? De aceia, circulara Direcţiei căilor ferate e un frumos act de patriotizm... dacă va fi aplicată. I. TEODORESCU KSffcO*- •" »lg—■ Linisteriană De la Bucureşti la Galaţi şi viceversa vor sbura aeroplane purtând corespondenţa poştală. Dacă n'am citi zilnic că afacerile din portul dunărean merg slab, am avea o viguroasă bucurie, dar aşa nu posedăm decât nişte speranţe anemice în rezultatele economico-financiare ale frumoasei iniţiative. Avem însă o aviaţie şi aviatori inimoşi, trebue făcut ceva şi pentru ei. In primul rând insă vor trebui deprinşi cetăţenii cu inovaţia, căci mulţi vor preferi poşta străveche sub cuvânt că fiind înceată e şi sigură. Doar amorezaşi vor fi tresărit de bucurie: logodnica scrie logodnicului prin poşta aeriană, prin poşta P. T. T. şi T. F. F., de trei ori şi jumătate pe zi!.. Ce bună e civilizaţia pentru oamenii grăbiţi. Scrii în zori de zi peste un ceas , epistola e la destinaţie! Cei cari vor cere împrumuturi urgente, cei cari vor dori să amâne poliţe în ultima clipă, vor fi fericiţi. Dar când vor începe şi transporturile de persoane? Casierii literalmente îşi vor lua zborul, urmaţi de aproape de patronii păgubaşi, ,,Firnţele'',cari dispar... ce pericol pentru, creditori. Dar şi ce progres de Paşti şi de Crăciun pentru gălăţenii cari cu dor vor zbura la ai lor!... „ Vedem în visul nostru de progres aeroplane sburând în toate direcţiile, galoşii-şoşoni desfiinţaţi fiindcă vom avea fiecare vehiculul nostru aerian ca să se ştie că dacă-i vorba de progres batem recordul, dovedă importul automobilelor şi exportul leilor bicisnici! Liga Chiriaşilor a luat iniţiativa de a înfiinţa o societate de construcţii de locuinţe eftine şi sănătoase, pentru ca astfel să vie mai efectiv în ajutorul chiriaşilor săraci. De trei luni glasul conducătorilor Ligii a răsunat în toate cartierele Capitalei, răspândind ideea înfiinţării unei societăţi de construcţii. Mii de chiriaşi au acoperit, cu semnăturile lor, listele provizorii de înscriere în societate, lansate de Liga Chiriaşilor, şi suma, cu care s-au obligat să vie în Societate cei ce şi-au dat până astăzi adeziunea, a întrecut cifra de cinci milioane . Nu va dura mult şi Societatea va căpăta fiinţă legală. Pentru a cunoaşte cum este privită iniţiativa Ligii în cercurile politice, m-am adresat la diverse personalităţi, aparţinând tuturor partidelor politice. Am avut până acum convorbiri cu d-nii: C. Argetoianu, fost ministru, N .Chirculescu ministrul muncii, Dem. Dobrescu preşedintele Uniunii areaţilor, D. R. Ioanitescu deputat de Ilfov, Gr. Iulian — Cum pripiţi problema locuinţelor astăzi la noi? — Ea este astăzi mai gravă decât pe vremea când eram eu ministru de interne. Pe atunci casele erau mai eftine, construcţiile noui se obţineau mai uşor. Pe atunci arătam că rezolvarea problemei rezidă în construcţiuni ei pentru momentele acelea, şi în închirierea forţată. Dacă aceasta din urmă măsură azi nu mai e oportună, cea dintâi se impune. De patru ani de zile, de când — Cum priviţi problema locuinţelor la noi In raport cu alte state? Criza de locuinţe există la noi astăzi, ca şi acum patru ară? — Construcţiile erau soluţia problemei, dar guvernul actual nu s’a ocupat de loc cu această problemă. Prelungirea contractelor e un paliativ. Pe când în ţările din jurul nostru s’a construit în abundenţă, de pildă la Viena aproape 30.000 apartamente, la noi nu s’a făcut nimic. Această situaţiune nu mai poate prelungi la infinit. Guvernul de mâine se va ocupa de aproape de construcţiile de locuinţe. — Dacă până la 1927, data expirării prelungirii contractelor, nu se construeşte suficient, credeţi că guvernul de atunci va trebui să vie cu o nouă prelungire? — Evident că da! Dar aceasta pe o durată scurtă, pentru că într’o campanie serioasă de constructiuni s’ar putea ridica şi 20.000 apartamente. — Care credeţi că ar fi trebuit să fie aportul statului sau al comunei în rezolvarea problemei ? — Scutiri de taxe; simţitoare reduceri la transporturi; materialele brute cu preţ redus; sume alocate direct de stat şi comună. — Ce părere aveţi despre iniţiativa luată de Liga chiriaşilor de a înfiinţa o societate de construcţiuni de locuinţe eftine?. — Iniţiativa dv. este „foarte bună deputat, Dr. N. Lupu fost ministru, N. Madgearu deputat, d. Mirto deputat, D. Niculescu-Rietz, vicepreşedintele Comisiunei Interimare, Alex. Ottetelişanu fost deputat, Gh. Panaitescu Directorul Creditului urban, Mihai Popovici fost ministru, Gr. Trancu-Iaşi fost ministru etc. Voi continua această anchetă şi printre alte personalităţi din lumea politică şi financiară. Graţie largei ospitalităţi ce ne-o acordă ziarul „Dimineaţa“, toate convorbirile vor apărea, în mod treptat în acest ziar, fapt pentru care îi aduc vii mulţumiri în numele Ligii Chiriaşilor. Aceste convorbiri vor învedera, pe de o parte, modul cum privesc oamenii politici activitatea organizaţiunei noastre iar, pe de altă parte, veţi afla, că fiecare recunoaşte obligaţiunea Statului şi a Comunei "de a interveni, în mod efectiv, în rezolvirea problemei construcţiilor în general şi de a sprijini lăudabila noastră iniţiativă în mod special. B. MAGDER cei de astăzi sunt la putere, s’ar fi putut face multe în direcţiunea construcţiilor. Nu s’a făcut însă nimic. — Credeţi că de In 1927 se vor prelungi contractele ? — Dacă nu se va fi construit suficient, evident că măsura prelungirei se va impune atunci ca si astăzi. Ea nu rezolvă problema dar menţine ordinea internă. — In ce mod credeti dv„ că. ar fi trebuit să intervină Statul şi Comuna în rezolvarea problemei locuinţelor. Problema locuinţelor nefiind de interes privat ci o problemă socială, ea interesează în cel mai înalt grad Statul şi Comuna, cari trebue să încurajeze, în mod efectiv, pe toţi ce construiau sau intenţionau să construiască şi, acolo unde particularii nu puteau se pornească la Construcţii, Statul, secondat de Comună, ar fi trebuit să construiască. In Cehoslovacia s’a construit intens, în Austria, la fel. — Ce credeţi de iniţiativa Ligii Chiriaşilor de a înfiinţa o societate de construcfiuni de locuinţe eftine ? — Salut cu entuziasm şi frenezie inițiativa dv. Ea este bine venită şi trebue sprijinită de orice guvern. Fiţi siguri că va fi sprijinită, în mod efectiv, de guvernul de mâine, dacă bine înţeles vom face parte din el. Contaţi întotdeauna în sprijinul meu larg, şi veţi avea un larg concurs din partea guvernului nostru de mâine. Părerile d lui D. R. loanifescu — Cum priviţi chestiunea locuinţelor din ţara noastră şi cari sunt perspectivele societăţii de construcţii proectată de Liga Chiriaşilor ? — In discursul ce am rostit la Camera Deputaţilor, cu ocazia votării legii chiriilor, am arătat că există o criză de locuinţe, care se menţine şi azişi se va menţine încă fără o măsură radicală. Criza nu poate lua sfârşit decât prin crearea unei mari societăţi, aşa cum au procedat Belgia, Olanda, Danemarca, Cehoslovacia, Franţa, etc. Toate aceste tari au înfiinţat societăţi de credit imobiliar, cu mari avapagii din partea statului, şi nu mai puţin de 2 ani au înlăturat criza, construind efectiv locuinţe. Tot astfel se poate rezolvi criza şi la noi. Am indicat în Cameră Creditul Urban,condus de d. Panaitescu, care are competinţa necesară şi încrederea Băncei Naţionale. Ţineam cont că societatea este simpatică partidului liberal, care este totul la Banca Naţională şi ceream reorganizarea Creditului Urban pe noi baze, mai precise pe aceleaşi baze ca şi Creditul Industrial. Socoteam chestiunea garanţiilor complect asigurată, atunci când, la baza noilor obligaţiuni emise de Banca Naţională, existau imobilele urbane, care întocmai ca şi clădirile şi instalaţiile fabricilor pot fi socotite drept acoperiri reale. Camera a aprobat modul meu de vedere, dezbaterile o dovedesc şi chiar raportorul a declarat că „soluţia este foarte bună“. Pentru care motive Creditul Urban, care spre regretul tuturor vegetează, nu a luat în mână această chestiune şi nu s-a pus de acord cu noile cerinţe ale vremii, nu ştiu nimic. Ştiu numai atât, că trebue să urmăm exemplul celorlalte state, că societatea de construcţiuni este bine venită şi nu pot decât să felicit Liga Chiriaşilor, care a sesizat mai bine decât instituţiile de stat şi societăţile existente, rezolvirea crizei de locuinţe. Vă aprob din toată inima şi vă asigur că, mergând pe acest drum, nu veţi avea deziluzii, ci din contră deplin succes, bineînţeles dacă organele de stat, cum e obiceiul în ţara noastră, nu vor începe boicotul contra societăţii dv. Contaţi însă că vremurile sunt schimbătoare şi că pe viitor veţi găsi oameni, care să înţeleagă mai bine problema locuinţelor. Gânduri Simple O nouă societate de construcţii Ancheta Ligii chiriaşilor Vice-Preşedintele Ligii Chiriaşilor Ce declară d. dr. N. Lupu Declaraţiile d-lul C. Argetoianu D. DR. N. LUPU D. C. ARGETOIANU D. R. IOANIŢESCU m inns 3 [ liii ligii üli LONDRA, 29 (Rador). — Viitoarea întrunire a consiliatul Ligii Naţiunilor, va avea loc la Geneva la începutul lui Decembrie. La început se aranjase ca întrunirea să aibă loc la Madrid, însă localitatea a fost schimbată datorit faptului că chestiunea Messet va fi discutată la această întrunire. Cercetările privitoare la deportarea creștinilor din teritoriile învecinate cu linia fixată la Bruxelles, au fost încredințate generalului eston Leidonner. liiliiH Minl 18 Filtra lit IAȘI, 29. D. Chesim, procuror general, va pleca mâine la Piatra- Neamt pentru a ancheta dezordinele petrecute acolo. In urma unei scrisori anonime profesorul Stănoiu din Arad Îşi omoară nevasta şi răneşte prav pe presupusul amant ARAD. 29. — In şcoala normală de fete din localitate profesorul de geografie era un tânăr cu numele Marius Stănoiu, originar din Oltenia. Numitul locuia în Arad de trei ani de zile, fiind căsătorit cu fata unui proprietar cu bună situaţie din Timişoara. In timpul din urmă soţia profesorului, contractând un catar de plămâni, a fost internată în sanatoriul din Juaj, cunoscut ca cel mai bun sanatoriu de tuberculoşi din Ardeal. URMĂRILE UNUI DENUNŢ in ziua de 23 sau 24 Septembrie profesorul Stănoiu a primit o scrisoare anonimă datată din Juaj, prin care i s- aducea la cunoştinţă, că soţia sa internată în sanator întreţine relaţii de dragoste cu farmacistul sanatoriului, al cărui nume ne scapă. Fără a anunţa pe nici unul, dintre cunoştinţele sale, Stănoiu, în seara zilei de 24, a plecat la Juaj, localitate situată în judeţul Hunedoara. Ajuns acolo în puterea nopţii, şi-a deşteptat soţia din somn, şi pentru că aceasta dormea în aceiaşi cameră cu altă pacientă, a chemat-o în vorbitor, unde sub pretext, că ar vrea să ştie pozitiv mersul boalei, a fost invitat şi farmacistul în chestiune. DESFĂŞURAREA TRAGEDIEI Găsindu-se în faţa amândurora, fără nici un fel de ocolire şi-a arătat scopul venirei spunând, că dacă anonima na minte, el nu are nici un fel de pretenţiune, decât aceia ca farmacistul să-şi ia obligaţia in scris, că după terminarea formelor de divorţ o va lua in căsătorie. Ambii, negând la Început orice fel de legătură, sub ameninţările soţului considerat Înşelat, au mărturisit că legăturile lor sânt numai de simpatie reciprocă şi că vor renunţa la ele. In urma acestor mărturisiri Stănoiu, care din declaraţiile prietenilor, Îşi iubea foarte mult soţia într’un moment de desechilibru sufletesc a scos revolverul, trăgând trei gloanţe asupra soţiei, şi alte trei In farmacistul care a Încercat să fugă. După săvârşirea crimei Stănoiu a luat drumul Devei, unde ajuns a doua zi dimineaţa, s’a predat parchetului, declarând cele săvârşite. * In aceiaşi dimineaţă a telegrafiat din Deva direcţiunei şcoalei din Arad, următoarele: „Mi-am omorât soţia, mă duc la închisoare. Stănoiu“. Parchetul Deva cerând relaţii la Juaj, i-au fost confirmate întru toate, cele declarate de Stănoiu, după care i s-a lansat mandat de arestare. In ziua arestărei d-na Stănoiu a încetat din viaţă, iar farmacistul în urma intervenţiilor chirurgicale grabnice, se crede, că va scăpa cu viaţă. AUREL TAMAŞIU Senzaţionala sinucidere din Galaţi — Un comerciant engrosist se împuşcă din cauza jenei financiare — GALAŢI, 29. — O senzaţională sinucidere s’a înregistrat astă seară la orele 8 în valea oraşului nostru in următoarele împrejurări: In str. Canalului 6 colţ cu Cihan Vodă locueşte în proprietatea sa de mai mulţi ani cunoscutul angrosist de vinuri şi proprietarul fabricei de ape gazoase Toma Mihalache Moca. De câteva zile numitul venea forte surescitat acasă, fapt care a îngrijorat foarte mult familia. JENA FINANCIARA dri seara Toma Mihalache după ce făcuse mai multe încasări în oraş a venit acasă după ora obişnuită şi la repetatele întrebări ale soţiei acestuia care sunt cauzele stării lui disperate, numitul ar fi declarat că se găseşte în jenă financiară. SINUCIDEREA Astă seară la orele 8 fabricantul Toma Mihalache după ce a stat la masă cu familia sa, ca niciodată s’a dus mai devreme în camera sa, sub pretext că nu-i este bine. Nu au trecut decât câteva minute şi o puternică bubuitură de armă se auzi din camera acestuia. Imediat au alergat soţia, copilul şi personalul de serviciu al fabricei, cari au găsit intr’un loc de sânge cadavrul nefericitului comerciant. S’a constatat că acesta imediat ce se retrăsese dela masă intrând în dormitor s’a aşezat pe pat şi cu un revolver ce şi-l luase dintr’o şifonieră şi-a tras un foc de revolver în gură, încetând imediat din viaţă. * Se crede că sinuciderea este pusă in legătură cu mai multe datorii contractate pe piaţă în ultimul timp şi se mai presupune că ar fi pierdut o importantă sumă de bani la jocul de cărţi in cursul săptămânal trecute. * Anunţându-se autorităţile a sosit imediat primul la faţa locului de comisar Bălan de la circ. 1, care anunțând parchetul, acesta a dispus ca în cauzal când nu există nici o bănuială cadavrul să fie lăsat familiei, continuându-se cu cercetării» Amănunte în numărul viitor. CORESP. li incendiu la Berin O casă din Berniei arzând în plină zi, in timp ce chiriașii de la celelalte etaje privesc din balcoane incendiul.