Dimineaţa, octombrie 1925 (Anul 21, nr. 6776-6805)

1925-10-01 / nr. 6776

Parcul Carol to Pa vl*rnu' $to:st«ru'u: r te toftostrto sl mnm*rt. STRUNGURI DE PRECIZIE Înălţimea vârfurilor: 160, şi 200 mm. Distanţa vârfurilor* 1000 lk00 şi 1600 rpm. Cu roţi dinţate pentru filet „WYTHWORTH“ „ME­­­RIC« şi „MODUL« Transmisie intermediară pentru învârtire in ambele sensuri. Liniile pun­t de depozit. Oferte şi devize la cerere Vizibile la Expoziţia de Sondaje din Staatel No 14 şi IS. ASTRA Prima Fabrică Română de Vagoane şi l Motoare S. A. Direcţiunea Generală BUGUBISŞTI Str. Sascăr Catarila 11 Uzine , Arad Adresa telegrafică:: Vajjanaafra Scrisori: Căsuţa Poştală 138 i.m.itt’M um 1 ■»■»»■■»«mnasinsi •m­ vjesf. Dupa prima­­ întrebuinţară dispară miro­sul urât al flureC■ r« iu cu v iu:ujw ■ « »"■ wail 1 întrebuinţând regulat pasta J CHLORODONT ! căpătaţi dinţi albi­­i sănătoşi ! Beai Rinichi Bolnăvit afunşi de aceste afecţiuni pot să bea incontinuu apă preparată d­­e şite, Diabet Colici hepatici, Boala de Ficat, Gălbinare, Conge* LITHINES DGUSTIN care procură o băutură agreabilă, alcalină, spumoasă. Această băutură diuretică este foarte digestivă şi poate fi aşot amestecată cu vin pe care mi-l tulbură, cu cidru şi cu siropuri, cărora le dă un gust delicios. De vânzare la toaie Farmaciile şi Drogueriile. Colici Nefretici, Albumină, Leziuni Retenţiunea, Incontinenta, Piatra, Cisti­ta, etc Reprezentanta Generală şi Depozitar pentru România U­n­erin­ Agence Résérale Francaise en Roumanie , nr 55 Str. Romulus Bucureşti .0 a FABRICA de TRICOTASE „APOLDA* Piata Hlizeşti 4S Telefon 73133 Pentru sezonul de toamnă şi Iarna ŞALURI BĂRBĂTEŞTI Cele mai noi forme şi desene toate culorile Preţurile cele mai convenabile numai En­ gros wÎMBRAC bArba MIRETE TEASC#­U JUTA mi c0Mand4 CEA MAI BIUNi SURSA “GRANDS MAGASENScePARIS Elevele şi Şcolarii găsesc Im JACK Pelerine Mantale Uniforme Paltonaşe şi Costoline 11, Strada nr.t­rl, 11 INTERESANT PENTRU BUNELE MENAJERE LEM5*LEI este costul unui tub RADIOUL m­impida/ximţiresi. ăidminsăwm&yr.facâmu' pi^m^efop.oSiecie&rdB­­ytd,ߣr.cunni(il­emco^i. mamorâ,nwmic­i sixi ai­­tiw tdendrtéfordmMertor (flcícUcaXmPGU^ repede gecunuri&jLBaikdzmad­ écui zinc. Tl­ainUípártok m nopjea scul gnásim ez curártá repede ei Sine m. Gladicart^. DE VIINZARE LA DROGUERIILE si BĂCĂNIILE PRINCIPALE DIN ȚARA DEPOZIT GENERALLA ZIMMER SC.s­ub B­ixpcomum UCUREST­I PRIN Cf.ft­ ?l COLEC­HETE poştale Ciorapi Mănuşi TRICOTAJE de IERNA S! SPORT man eStin ca ori unde la Fraţii Rossin - Strada Decebal Ro 5 Se visde §1 En detaiL 1 Import OTI de LE 1 pentru transmisie dela ■ 150 până la 1600 m. m. diametru, în dife­rite lăţimi, vând de­pozitele Societ Anon. ... & Export Watson & Toneil, II Dimi N KATA BUCURESTI. CALViaORIEI^r .. PPETUPt REPUl#ă^ ' iNlC'ANIRiei PLATA EXPEDITIA!« TOATATfiRA MINISTERUL JUSTITIEI Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea na­ţionalităţii române, se publică ur­mătoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora , cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dis­­poziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule preşedinte, Subsemnatul Emanoil Schneider, domiciliat în Câmpu-Lung (judeţul Muscel), de profesiune mecanic-şef, născut­ în Moravia la Müglitz 1864 Februarie în 26, supus cehoslovac, stabilit în ţară din 1892, vă rog să binevoiţi a-mi aproba naturalizarea. Depun următoarele acte: 1) Declaraţia de renunţare. 2) Certificatul trib. Muscel. 3) Certificatul de bună purtare.. 4) Certificatul primăriei Câmpu- Lung. 5) Certificatul semnat de Teodor Sapatino. 6) Certificatul semnat de A. Popo­­vici. 7) Certificatul eliberat de direcţia fabricei de hârtie „Câmpu-Lung".. Anexez un timpru de 2 Iei. Cu toată stima, , (ss) Emanoil. Schneider MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizări Conform art 22 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea na­ţionalităţii române, se publică ur­mătoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dis­­poz­iunilor art. 23 din fişa lege. ■­­ Dorhinilt Preşedinţi, Subsemnata Sora Agatha Wied­mann, de profesie călugăriţă din In­stitutul Sf. Maria, în România, do­miciliată în T.­Severin strada An­toniei No. 2, de origină austriacă din oraşul Lochen, vă rog să bine­voiţi a-mi aproba­ încetăţeriirea cu dispensă de stagiu fiind de 12 anii în ţară. Cu distins respect Sora Agatha Wiedmann Turnu-Severin, la 23 iulie 1825. MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea na­ţionalităţii române, se publică ur­mătoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dis­­poziţiunilor art 23 din­ zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnata Sora Muther , Maria, de profesiune călugăriţă, din insti­tutul Sf. Maria în România, domi­ciliată în T.­Severin, str. Antoniei No. 2, de origină austriacă, din ora­şul Bludenz, vă rog să binevoiţi a-mi aproba încetăţenirea cu dispensă de stagiu, fiind de 11 ani în ţară. Cu distins respect Sora Muther Mafia Turnu-Severin, 23 Iulie 1925. MINISTERUL JUSTIŢIEI " Comisiunea , de naturalizări Conform art. 22 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea na­ţionalităţii române, se publică ur­mătoarea cerere de naturalizare, spre­­ ştiinţa acelora cari are voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dis­­poziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnata Leist Emma Eudoxia, de profesiune călugăriţă din Institu­tul Sf. Maria în România, domici­liată în Bucureşti strada G-ral Ber­­thelot No. 56, de origină germană, vă rog să binevoiţi a-mi aproba în­­cetăţenia cu dispensă de stagiu. Cu distins respect Leist Emma Eudoxia Bucureşti, 9 Iulie 1925. Numeroase atestate Mii de suferinzi recunoscători declară că Pedra Louis Legras este­­specific prin excelenţă a tuturor ma­ladiilor de bron­şe şi plămâni. Pudra Louis Legras care a obţi­nut cea mai înaltă recompensă­­ la Expoziţia Universală1 din­ 11900, cal­mează instantaneu cele mai vio­lente accese de astmă, calhar, difi­cultăţi de respiraţie, tuse de vechi bronşite şi vindecă progresiv. Re­prezentant I. Lieitze. Depozit - calea Moşilor 109,­ Bucureşti. - ~ M. GRAUR Avocat Strada Muzelor 19 Xaktion 58[50 Joul I octombrie 1923 Invalizi-orfani-Văduve Pertu I ministru a! ocrotirilor sociale Rubrica invalizilor, orfanilor şi văduvelor de războiu pe care o re­dactăm în fiecare Marţi în coloa­nele acestui ziar, s’a născut din ab­soluta necesitate de a ajunge sub­ ochii organelor conducătoare stri­gătul desperat al mulţimei de dău­naţi de războiu din categoria de mai sus, cari se zbat în ghiarele mizeriei, uitaţi de lume în fundul cătunelor şi a comunelor rurale. Nu este numai o satisfacţie pla­tonică pentru jălbar, când plânge­rea sa vede lumina tiparului. Nu. Când o petiţie este trimeasă pe ca­lea obişnuită, nu are decât doar meritul de a fi oficial tatuată cu zeci de ştampile, numere şi rezoluţii rareori având norocul să fie petre­cută cu privirea de la un capăt la altul. Aşa e birocraţia noastră. Şi a­­poi nevoile sunt mari, plângerile, sute şi mii, e greu să le urmăreşti pe toate. O plângere publicată în ziar, e cu totul altceva. Intervine amorul pro­priu a celui căruia incumbă grija în­­tregei categorii de cetăţeni din care face parte jălbarul, o mulţumire la ziar, sau încetarea înfierării măgu­leşte pe , cel de sus, oricât ar avea aerul că „nu-i pasă de ce spun ziarele Iată de ce, plângerile publicate îşi au ecoul lor aparte. Ceace nu ne mulţumeşte pe noi, e procedeul în felul de a se lua mă­suri. Noi nu publicăm jalba lui „Stan Nicolae” ca autoritatea respectivă să se ocupe de acesta în special. Măsurile generale, anchete, inspecţii şi ordine de accelerare a lucrărilor, acesta este scopul nostru. Nu ştim dacă domnul ministru al ocrotirilor sociale, urmăreşte această rubrică spre a vedea cât e de nebă­nuită mizeria în care zac acei pe cari domnia sa îi ocroteşte; noi ne facem datoria şi publicăm toate plângerile mulţimei de năpăstuiţi. * * * S’au putut citi la această rubrică mizeriile şi şicanele ce au îndurat in­valizii şi văduvele de războiu, fapte ce trec limitele fanteziei omeneşti. Dacă ar fi fost un cuvânt de ordine „şicanaţi victimele războiului, prin orice ' m­ijloci de posibili' ' îrică' nu a daui.­Ti­pulat ■născotf atâtea' m­etode, ştie că invalizii'şi văduvele de războiu grade inferioare primesc pensii de mizerie, cari variază între 40 şi 120 de lei pe lună. Această mizerabilă sumă se plăteşte trimes­trial (şi acesta este un truc finan­ciar, să se pară pensionarului că primeşte mai mult). La plata pensiei perceptorul, pre­zintă un bilet de loterie, sau o cără­midă a agronomului, dând câte 5­6 de ori, apoi tablouri de lemne venite de la comună şi pentru care nu se primesc lemne nici­odată, dări în restanţă şi alte sechestre pe această pensie mizerabilă, încât pen­sionarul ajunge de nu primeşte ni­mic.­­• Invalizii sunt obligaţi să facă gardă, dacă­­ nu o plătesc. împroprie­tărirea barem s’a făcut după bu­nul plac al agronomilor, nesocotin­­du-se legea. Nu pricepem cum poate un comitet agrar, prin ordine de birou să calce o lege. Totuşi legea­­ O. V. este sistematic eludată. Nu pricepem cum ar mai fi rămas măcar un invalid neîmproprietărit, când însăşi legea împroprietărirei îi aşează în categoria I-a. Aceste chestiuni generale deşi s’ar părea că intră în resortul diferite­lor ministere, totuşi tot ministerului ocrotirilor sociale îi incumbă dato­ria de a se ocupa. Victimele războ­iului au fost puse doar sub ocro­tirea ministerului sănătăţii şi ocro­tirilor sociale. Iată de ce zecile şi sutele de jalbe se îndreaptă acolo. Iată de ce se simte atât de mult nece­sitatea unui serviciu special, care să se ocupe cu aceste plângeri. Să n­u se uite că atâtea mii de suflete plâng în umbră aşteptând salvarea, drep­tatea şi ocrotirea acestui minister. Avem societăţi de ocrotire delega­te ale ministerului ocrotirilor socia­le. Prea puţini îşi fac datoria. Un control mai riguros n’ar strica. Să nu se uite că se înghit anual milioa­ne şi nu s’a făcut nici un pas înain­te în îndreptarea situaţiei invalizilor şi văduvelor de războiu. Cazuri relatate nouă în ultimul timp, au dovedit că o societate o­­crotitoare poate să-şi bată joc de o categorie întreagă de oameni, fără a se teme de urmări. Au fost invalizi cărora li s-a stri­gat în faţă „suntem suverni, nu ne temem de minister”. Care e exemplul de disciplină so­cială care se dă acestor descurajaţi ai zilei ! Acestora nu le trebue mult ca să-i transformăm în revoltaţi, în despe­rarea lor, atât le mai lipseşte, să se convingă că nici domnul ministru nu le mai poate face dreptate. De aceea tipelăm­ încă­ odată la domnul ministru­ ■ ,al sănătăţii şi care are puterea de a pune piciorul în prag şi a ordona peste tot să se in­tre în legalitate. Subalternii şi dele­gaţii domniei sale să-şi facă dato­ria. Să nu ne dea până celorlalţi im­presia că domnul ministru al ocro­tirilor sociale este terorizat de o mână de pescuitori în apă tulbure, şi domnia sa nu poate face regulă. Altfel va trebui s’o facem noi,­renda pentru suprafața de 1 jugăr iar îndreptă­ţi­tul folosește numai jumătate jugăr. • - ■ r ? * 3). Agronomul regional este: to­­varăș cu un fabricant de cără mir dă fabricând sute de mii de cără­mizi pe terenul unui particular ca­re în schimbul terenului cedat pen­tru fabricarea cărămizii n. primit dela agronomul regional altă su­prafaţă din terenul expropriat tâ t­­ren care se cuvenea îndreptăţiţi­­lor. Iar nici­decum servind intere­sele agronomului regional, Dolj­. Acestea fiind numai unele punc­te din reclamaţiunile îndreptăţiţi­­lor, el aşteaptă şi acum .Să se facă o anchetă, dar cererea lor, nu se ştie din ce motive s’a oprit deo­camdată la consilieratul Agricol Sibiu. „ Cum în prezent parte din recol­te sunt strânse, iar pentru ca pl­anul agricol care va urma­ să nu se mai facă atâtea nedreptăţi, o anchetă este necesară pentru sta­bilirea adevărului şi pedpsirea ce­lor vinovaţi­ .» lit Sperăm că ministerul de dome- . nii se va seziza de această chesti*^ une şi va ordona o imediată an­­chetă. Mizeriile şi nedreptăţile­­ce se fac invalizilor sunt aşa de mari, în­cât disperarea lor a atins cul­mea răbdării. Să nu se împingă ar­ceşti nenorociţi la atitudini cari ar dăuna şi administraţiei şi ţarei întregi. . Vădute de război Zi cu zi viaţa se scumpeşte for­midabil. Cu toata privaţiunile, cu­ toată munca disperată şi de multe ori necompatibilă cu situaţia socială a ei, văduva de războiu, această ne­fericită victimă se întreabă zi cu zi cum va mai putea trăi, dacă nu se va face nimic pentru ea şi pen­­tru copiii ei. Zilnic primim plângeri semnate de sute de văduve, neîmproprietă­rite, fără sprijin moral, lipsite complect de un sfătuitor sau pro­tector, cărora îi­ se fac cele mai umilitoare şicane. Câte lacrimi! Câtă ingratitudi­ne­! Se poate trăi astăzi cu 2—3 lei pe zi cât primeşte pensie o văduvă cu copii ? Câtă uitare, pentru soţiile, ma­mele cari petreceau cu flori şi zâmbete pe buze, pe voinicii ce s’au sacrificat odinioară pe alta­rul unei mari idei înfăptuite !­­ Uniţi-vă la marea luptă a invali­zilor şi în­ general a tuturor foş­tilor luptători îndestul de nedrep­tăţiţi ai ei. Nici o vorbă că formând un bloc­ toţi sacrificaţii ţării, rezultatul­ frământărilor noastre va fi siguri şi satisfăcător.­­ Cerem cu hotărâre autorităţilor­­ să înceteze cu şicanele ce se fac zilnic invalizilor şi văduvelor de război. Protestăm cu ultima ener­gie în faţa celor ce au răspundere, şi facem apel la sentimentele fru­moase ce le mai au, trimiteţi ordi­ne circulare severe în cele mai în­­de­­ărtate unghiuri ale ţării, să se înceteze cu mizeriile, pensii neplă­tite, biruit­ nelegale, şicane la. Îm­proprietărit şi vânzări de bilete de loterie şi cărămizi scăzând din pensia de mizerie a văduvei de război. Dacă simţul datoriei şi al bunei credinţe a adormit în slujbaşii ţării ,facem apel la sentimentul de milă. Gândiţi-vă, sunt soţiile îndu­rerate ale foştilor camarazi cu cari aţi împărţit nevoile sub focul uci­gător al duşmanului, sunt mamele vlăstarelor crude, fiice şi feciori de eroi. Exemple de demnitate şi muncă nu sunt totdeauna suficiente; să o­­punem celor ce se încăpăţânează unirea tuturor victimilor războiu­lui, solidaritatea lor. Noi nu vom părăsi câmpul de luptă până nu se vor recunoaşte drepturile invalizilor şi văduve­lor în întregime, avem nevoe de sprijinul vostru, şi sperăm că-l vom juca totdeauna. Căpitan C. KIRICUȚĂ. Plângerile nedreptăţiţilor la Împroprietărire din Sebeşul Săsesc Mai mulţi locuitori îndreptăţiţi la împroprietărire cu­ teren de cultură, ca: invalizi, văduve etc., din Sebeşul Săsesc judeţul Sibiu nemulţumiţi de felul cum proce­dează agronomul regional Ilie Po­pesc­u, la punerea în folosinţă a­ în­­dreptăţiţilor cu loturile ce­­ se cuvine, au reclamat pe cale ierar­hică autorităţilor în drept abuzu­rile săvârşite de acest agronom. Văzând că plângerile lor nu sunt ascultate, făcându-li-se doar nu­­mai promisiuni iar abuzurile fiind foar­te mari au reclamat şi ministe­­rului de agricultură aceste nedrep­tăţi încă din luna Iulie 1925. Recla­­maţiunile lor sunt înregistrate la ministerul agriculturii. Registra­tura­ generală sub No. 16111, 16113, un I* R Tulu loos r­o B-prim­ au fost repartizate la C. C._ a împro­prietăririi cu No. 5184/925, care la rândul ei le-a trimis cu No. 24832 din 23 Iulie la Consilierului Agri­col Sibiu. In aceste reclamatiuni sunt acu­zaţi agronomul regional din Sebeş împreună cu vreo câţiva delegaţi că : 1) . Pun în folosinţa terenului ex­propriat pe prieteni şi rude de ai lor cu mai mult teren decât ar a­­vea dreptul și dintre aceia cari,nu au dreptul la împroprietăriră, lă­­sând pe,, invalizi, văduve.,­ orfani, fără petec de pământ. 2) . Agronomul regional­ încasea­ză taxe de arendă cu mult mai mari în raport cu pământul ce se lucrează efectiv de către unii în­­dreptăiți de exemplu îassasea# *­ Inform­aţiuni a Invalidului de războiu Teodor Tu­dose din Bucureşti, strada Scărlă­­tescu nr. 41, i s-a furat în ziua de 10 Septembrie în tramvaiul nr. 20, un portreuil cu suma de lei 7000 şi carnetul nr. 604 de reducere de 75 la sută pe c. f. r. precum şi diferite acte. Invalidul roagă pe găsitor a-i trimite carnetul şi actele, oprind banii. Invalidul Negrescu din str. Tran­silvaniei 42 — loco — dacă doreşte a se înscrie membru la soc. Invali­zii de războiu, să treacă pe la sediu în fiecare dimineaţă de la orele 9 — 1. La rubrica de Miercurea trecută s’a trecut din eroare că perceptorul din comuna Răduleşti-Vlaşca face şicane invalizilor de războiu. Este vorba de perceptorul din comuna Mirenii de­­Jos-Vlaşca, pentru­­care am mai primit încă noul reclama­ţii cărora le vom da curs pe rând. * * * rici­ne victimelor războiului Ministerul de războiu. — Văduva de războiu Marina Stanciu Ion, din­­ comuna Merenii de sus, judeţul Vlaşca, a cerut dispensa de armată fiului său mai mare, de la Cercul de recrutare Vlaşca, deşi recrutarea se apropie, încă n‘a obţinut nici un rezultat. * * * v Văduva de războiu Dobra Cătu­ne­scu din comuna Merenii de jos Vlaşca, se plânge că primăria res­pectivă, din eroare, a comunicat , cer­cului de recrutare Vlaşca, a i se scoate de pe titlul de pensie dreptul copilului său minor Ion D-tru St. Cătunescu pe motivul că ar fi mort. Aceasta s'a comunicat pe motivul că văduva are doi copii cu numele de Ion. Rugăm a se ordona o cercetare și înapoierea titlului de pensie. ^ Văduva de război Lina Niculae Lazăr, roagă ministerul de războiu a ordona cercului de recrutare Vlaş­ca să­­ se dispenseze de Armată fiul cel mai mare. Noi adăugăm­ cereu- u rile de recrutare să-şi facă datoria scutind pe cel mai mare fiu­ la mamă văduvă conf. legei. *** Ministerul de finanţe. — Văduvele de războiu Silina Vlad Voicu, Ioana Stanciu Rădoiu, Ileana Toma - G. Voicu, se plâng contra autorităţilor din comuna Crevenicu, judeţul Vlaş­ca, cari le impun a plăti paza de zi şi de noapte, garda, etc., bani ce li se opreşte din pensie. Ţinând sea­ma de bilete de loterie, cărămizi, etc., nu mai primesc nimic. * * * Ministerul sănătăţii (­ O. V.). — Orfanii de războiu Matei Petrescu 17 ani, Ion Petrescu 15 ani şi • Maria Petrescu 11 al căror tată a fost o­­morât mişeleşte de armatele ger­­mano-bulgare, n’au fost încă recu­noscuţi ca cri ani de războiu. Aceşti orfani trăesc în comuna Răduleşti, judeţul Vlaşca, şi sunt complect lipsiţi de mijloace de trai. Oficiul Naţional I. O. V., este rugat a interveni în sensul plângerei aces­tor orfani. Ministerul de finanţe. — Invalidul Mihăilă Iile, clasat definitiv cu 60 la sută, din luna Martie 1924 n’a mai primit pensie; rugăm ministerul de finanţe şi oficiul naţional I. O .V., a se interesa de soarta acestui inva­lid, care trăeşte în comuna Rădu­leşti-Vlaşca. * * * Invalidul de războiu Hr. Apostol din Bucureşti cere ministerului de­­ finanţe­, să se­­plătească despăgubi­rile de război invalizilor şi văduve­lor de războiu. Ar fi un mijloc să se îmbunătăţească soarta acestor ne- W«# * * *

Next