Dimineaţa, octombrie 1925 (Anul 21, nr. 6776-6805)
1925-10-01 / nr. 6776
Parcul Carol to Pa vl*rnu' $to:st«ru'u: r te toftostrto sl mnm*rt. STRUNGURI DE PRECIZIE Înălţimea vârfurilor: 160, şi 200 mm. Distanţa vârfurilor* 1000 lk00 şi 1600 rpm. Cu roţi dinţate pentru filet „WYTHWORTH“ „MERIC« şi „MODUL« Transmisie intermediară pentru învârtire in ambele sensuri. Liniile punt de depozit. Oferte şi devize la cerere Vizibile la Expoziţia de Sondaje din Staatel No 14 şi IS. ASTRA Prima Fabrică Română de Vagoane şi l Motoare S. A. Direcţiunea Generală BUGUBISŞTI Str. Sascăr Catarila 11 Uzine , Arad Adresa telegrafică:: Vajjanaafra Scrisori: Căsuţa Poştală 138 i.m.itt’M um 1 ■»■»»■■»«mnasinsi •m vjesf. Dupa prima întrebuinţară dispară mirosul urât al flureC■ r« iu cu v iu:ujw ■ « »"■ wail 1 întrebuinţând regulat pasta J CHLORODONT ! căpătaţi dinţi albii sănătoşi ! Beai Rinichi Bolnăvit afunşi de aceste afecţiuni pot să bea incontinuu apă preparată de şite, Diabet Colici hepatici, Boala de Ficat, Gălbinare, Conge* LITHINES DGUSTIN care procură o băutură agreabilă, alcalină, spumoasă. Această băutură diuretică este foarte digestivă şi poate fi aşot amestecată cu vin pe care mi-l tulbură, cu cidru şi cu siropuri, cărora le dă un gust delicios. De vânzare la toaie Farmaciile şi Drogueriile. Colici Nefretici, Albumină, Leziuni Retenţiunea, Incontinenta, Piatra, Cistita, etc Reprezentanta Generală şi Depozitar pentru România Unerin Agence Résérale Francaise en Roumanie , nr 55 Str. Romulus Bucureşti .0 a FABRICA de TRICOTASE „APOLDA* Piata Hlizeşti 4S Telefon 73133 Pentru sezonul de toamnă şi Iarna ŞALURI BĂRBĂTEŞTI Cele mai noi forme şi desene toate culorile Preţurile cele mai convenabile numai En gros wÎMBRAC bArba MIRETE TEASC#U JUTA mi c0Mand4 CEA MAI BIUNi SURSA “GRANDS MAGASENScePARIS Elevele şi Şcolarii găsesc Im JACK Pelerine Mantale Uniforme Paltonaşe şi Costoline 11, Strada nr.trl, 11 INTERESANT PENTRU BUNELE MENAJERE LEM5*LEI este costul unui tub RADIOUL mimpida/ximţiresi. ăidminsăwm&yr.facâmu' pi^m^efop.oSiecie&rdBytd,ߣr.cunni(ilemco^i. mamorâ,nwmici sixi aitiw tdendrtéfordmMertor (flcícUcaXmPGU^ repede gecunuri&jLBaikdzmad écui zinc. TlainUípártok m nopjea scul gnásim ez curártá repede ei Sine m. Gladicart^. DE VIINZARE LA DROGUERIILE si BĂCĂNIILE PRINCIPALE DIN ȚARA DEPOZIT GENERALLA ZIMMER SC.sub Bixpcomum UCURESTI PRIN Cf.ft ?l COLECHETE poştale Ciorapi Mănuşi TRICOTAJE de IERNA S! SPORT man eStin ca ori unde la Fraţii Rossin - Strada Decebal Ro 5 Se visde §1 En detaiL 1 Import OTI de LE 1 pentru transmisie dela ■ 150 până la 1600 m. m. diametru, în diferite lăţimi, vând depozitele Societ Anon. ... & Export Watson & Toneil, II Dimi N KATA BUCURESTI. CALViaORIEI^r .. PPETUPt REPUl#ă^ ' iNlC'ANIRiei PLATA EXPEDITIA!« TOATATfiRA MINISTERUL JUSTITIEI Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora , cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule preşedinte, Subsemnatul Emanoil Schneider, domiciliat în Câmpu-Lung (judeţul Muscel), de profesiune mecanic-şef, născut în Moravia la Müglitz 1864 Februarie în 26, supus cehoslovac, stabilit în ţară din 1892, vă rog să binevoiţi a-mi aproba naturalizarea. Depun următoarele acte: 1) Declaraţia de renunţare. 2) Certificatul trib. Muscel. 3) Certificatul de bună purtare.. 4) Certificatul primăriei Câmpu- Lung. 5) Certificatul semnat de Teodor Sapatino. 6) Certificatul semnat de A. Popovici. 7) Certificatul eliberat de direcţia fabricei de hârtie „Câmpu-Lung".. Anexez un timpru de 2 Iei. Cu toată stima, , (ss) Emanoil. Schneider MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizări Conform art 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziunilor art. 23 din fişa lege. ■ Dorhinilt Preşedinţi, Subsemnata Sora Agatha Wiedmann, de profesie călugăriţă din Institutul Sf. Maria, în România, domiciliată în T.Severin strada Antoniei No. 2, de origină austriacă din oraşul Lochen, vă rog să binevoiţi a-mi aproba încetăţeriirea cu dispensă de stagiu fiind de 12 anii în ţară. Cu distins respect Sora Agatha Wiedmann Turnu-Severin, la 23 iulie 1825. MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnata Sora Muther , Maria, de profesiune călugăriţă, din institutul Sf. Maria în România, domiciliată în T.Severin, str. Antoniei No. 2, de origină austriacă, din oraşul Bludenz, vă rog să binevoiţi a-mi aproba încetăţenirea cu dispensă de stagiu, fiind de 11 ani în ţară. Cu distins respect Sora Muther Mafia Turnu-Severin, 23 Iulie 1925. MINISTERUL JUSTIŢIEI " Comisiunea , de naturalizări Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari are voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnata Leist Emma Eudoxia, de profesiune călugăriţă din Institutul Sf. Maria în România, domiciliată în Bucureşti strada G-ral Berthelot No. 56, de origină germană, vă rog să binevoiţi a-mi aproba încetăţenia cu dispensă de stagiu. Cu distins respect Leist Emma Eudoxia Bucureşti, 9 Iulie 1925. Numeroase atestate Mii de suferinzi recunoscători declară că Pedra Louis Legras estespecific prin excelenţă a tuturor maladiilor de bronşe şi plămâni. Pudra Louis Legras care a obţinut cea mai înaltă recompensă la Expoziţia Universală1 din 11900, calmează instantaneu cele mai violente accese de astmă, calhar, dificultăţi de respiraţie, tuse de vechi bronşite şi vindecă progresiv. Reprezentant I. Lieitze. Depozit - calea Moşilor 109, Bucureşti. - ~ M. GRAUR Avocat Strada Muzelor 19 Xaktion 58[50 Joul I octombrie 1923 Invalizi-orfani-Văduve Pertu I ministru a! ocrotirilor sociale Rubrica invalizilor, orfanilor şi văduvelor de războiu pe care o redactăm în fiecare Marţi în coloanele acestui ziar, s’a născut din absoluta necesitate de a ajunge sub ochii organelor conducătoare strigătul desperat al mulţimei de dăunaţi de războiu din categoria de mai sus, cari se zbat în ghiarele mizeriei, uitaţi de lume în fundul cătunelor şi a comunelor rurale. Nu este numai o satisfacţie platonică pentru jălbar, când plângerea sa vede lumina tiparului. Nu. Când o petiţie este trimeasă pe calea obişnuită, nu are decât doar meritul de a fi oficial tatuată cu zeci de ştampile, numere şi rezoluţii rareori având norocul să fie petrecută cu privirea de la un capăt la altul. Aşa e birocraţia noastră. Şi apoi nevoile sunt mari, plângerile, sute şi mii, e greu să le urmăreşti pe toate. O plângere publicată în ziar, e cu totul altceva. Intervine amorul propriu a celui căruia incumbă grija întregei categorii de cetăţeni din care face parte jălbarul, o mulţumire la ziar, sau încetarea înfierării măguleşte pe , cel de sus, oricât ar avea aerul că „nu-i pasă de ce spun ziarele Iată de ce, plângerile publicate îşi au ecoul lor aparte. Ceace nu ne mulţumeşte pe noi, e procedeul în felul de a se lua măsuri. Noi nu publicăm jalba lui „Stan Nicolae” ca autoritatea respectivă să se ocupe de acesta în special. Măsurile generale, anchete, inspecţii şi ordine de accelerare a lucrărilor, acesta este scopul nostru. Nu ştim dacă domnul ministru al ocrotirilor sociale, urmăreşte această rubrică spre a vedea cât e de nebănuită mizeria în care zac acei pe cari domnia sa îi ocroteşte; noi ne facem datoria şi publicăm toate plângerile mulţimei de năpăstuiţi. * * * S’au putut citi la această rubrică mizeriile şi şicanele ce au îndurat invalizii şi văduvele de războiu, fapte ce trec limitele fanteziei omeneşti. Dacă ar fi fost un cuvânt de ordine „şicanaţi victimele războiului, prin orice ' mijloci de posibili' ' îrică' nu a daui.Tipulat ■născotf atâtea' metode, ştie că invalizii'şi văduvele de războiu grade inferioare primesc pensii de mizerie, cari variază între 40 şi 120 de lei pe lună. Această mizerabilă sumă se plăteşte trimestrial (şi acesta este un truc financiar, să se pară pensionarului că primeşte mai mult). La plata pensiei perceptorul, prezintă un bilet de loterie, sau o cărămidă a agronomului, dând câte 56 de ori, apoi tablouri de lemne venite de la comună şi pentru care nu se primesc lemne niciodată, dări în restanţă şi alte sechestre pe această pensie mizerabilă, încât pensionarul ajunge de nu primeşte nimic.• Invalizii sunt obligaţi să facă gardă, dacă nu o plătesc. împroprietărirea barem s’a făcut după bunul plac al agronomilor, nesocotindu-se legea. Nu pricepem cum poate un comitet agrar, prin ordine de birou să calce o lege. Totuşi legea O. V. este sistematic eludată. Nu pricepem cum ar mai fi rămas măcar un invalid neîmproprietărit, când însăşi legea împroprietărirei îi aşează în categoria I-a. Aceste chestiuni generale deşi s’ar părea că intră în resortul diferitelor ministere, totuşi tot ministerului ocrotirilor sociale îi incumbă datoria de a se ocupa. Victimele războiului au fost puse doar sub ocrotirea ministerului sănătăţii şi ocrotirilor sociale. Iată de ce zecile şi sutele de jalbe se îndreaptă acolo. Iată de ce se simte atât de mult necesitatea unui serviciu special, care să se ocupe cu aceste plângeri. Să nu se uite că atâtea mii de suflete plâng în umbră aşteptând salvarea, dreptatea şi ocrotirea acestui minister. Avem societăţi de ocrotire delegate ale ministerului ocrotirilor sociale. Prea puţini îşi fac datoria. Un control mai riguros n’ar strica. Să nu se uite că se înghit anual milioane şi nu s’a făcut nici un pas înainte în îndreptarea situaţiei invalizilor şi văduvelor de războiu. Cazuri relatate nouă în ultimul timp, au dovedit că o societate ocrotitoare poate să-şi bată joc de o categorie întreagă de oameni, fără a se teme de urmări. Au fost invalizi cărora li s-a strigat în faţă „suntem suverni, nu ne temem de minister”. Care e exemplul de disciplină socială care se dă acestor descurajaţi ai zilei ! Acestora nu le trebue mult ca să-i transformăm în revoltaţi, în desperarea lor, atât le mai lipseşte, să se convingă că nici domnul ministru nu le mai poate face dreptate. De aceea tipelăm încă odată la domnul ministru ■ ,al sănătăţii şi care are puterea de a pune piciorul în prag şi a ordona peste tot să se intre în legalitate. Subalternii şi delegaţii domniei sale să-şi facă datoria. Să nu ne dea până celorlalţi impresia că domnul ministru al ocrotirilor sociale este terorizat de o mână de pescuitori în apă tulbure, şi domnia sa nu poate face regulă. Altfel va trebui s’o facem noi,renda pentru suprafața de 1 jugăr iar îndreptăţitul folosește numai jumătate jugăr. • - ■ r ? * 3). Agronomul regional este: tovarăș cu un fabricant de cără mir dă fabricând sute de mii de cărămizi pe terenul unui particular care în schimbul terenului cedat pentru fabricarea cărămizii n. primit dela agronomul regional altă suprafaţă din terenul expropriat tâ tren care se cuvenea îndreptăţiţilor. Iar nicidecum servind interesele agronomului regional, Dolj. Acestea fiind numai unele puncte din reclamaţiunile îndreptăţiţilor, el aşteaptă şi acum .Să se facă o anchetă, dar cererea lor, nu se ştie din ce motive s’a oprit deocamdată la consilieratul Agricol Sibiu. „ Cum în prezent parte din recolte sunt strânse, iar pentru ca planul agricol care va urma să nu se mai facă atâtea nedreptăţi, o anchetă este necesară pentru stabilirea adevărului şi pedpsirea celor vinovaţi .» lit Sperăm că ministerul de dome- . nii se va seziza de această chesti*^ une şi va ordona o imediată anchetă. Mizeriile şi nedreptăţilece se fac invalizilor sunt aşa de mari, încât disperarea lor a atins culmea răbdării. Să nu se împingă arceşti nenorociţi la atitudini cari ar dăuna şi administraţiei şi ţarei întregi. . Vădute de război Zi cu zi viaţa se scumpeşte formidabil. Cu toata privaţiunile, cu toată munca disperată şi de multe ori necompatibilă cu situaţia socială a ei, văduva de războiu, această nefericită victimă se întreabă zi cu zi cum va mai putea trăi, dacă nu se va face nimic pentru ea şi pentru copiii ei. Zilnic primim plângeri semnate de sute de văduve, neîmproprietărite, fără sprijin moral, lipsite complect de un sfătuitor sau protector, cărora îi se fac cele mai umilitoare şicane. Câte lacrimi! Câtă ingratitudine! Se poate trăi astăzi cu 2—3 lei pe zi cât primeşte pensie o văduvă cu copii ? Câtă uitare, pentru soţiile, mamele cari petreceau cu flori şi zâmbete pe buze, pe voinicii ce s’au sacrificat odinioară pe altarul unei mari idei înfăptuite ! Uniţi-vă la marea luptă a invalizilor şi în general a tuturor foştilor luptători îndestul de nedreptăţiţi ai ei. Nici o vorbă că formând un bloc toţi sacrificaţii ţării, rezultatul frământărilor noastre va fi siguri şi satisfăcător. Cerem cu hotărâre autorităţilor să înceteze cu şicanele ce se fac zilnic invalizilor şi văduvelor de război. Protestăm cu ultima energie în faţa celor ce au răspundere, şi facem apel la sentimentele frumoase ce le mai au, trimiteţi ordine circulare severe în cele mai îndeărtate unghiuri ale ţării, să se înceteze cu mizeriile, pensii neplătite, biruit nelegale, şicane la. Împroprietărit şi vânzări de bilete de loterie şi cărămizi scăzând din pensia de mizerie a văduvei de război. Dacă simţul datoriei şi al bunei credinţe a adormit în slujbaşii ţării ,facem apel la sentimentul de milă. Gândiţi-vă, sunt soţiile îndurerate ale foştilor camarazi cu cari aţi împărţit nevoile sub focul ucigător al duşmanului, sunt mamele vlăstarelor crude, fiice şi feciori de eroi. Exemple de demnitate şi muncă nu sunt totdeauna suficiente; să opunem celor ce se încăpăţânează unirea tuturor victimilor războiului, solidaritatea lor. Noi nu vom părăsi câmpul de luptă până nu se vor recunoaşte drepturile invalizilor şi văduvelor în întregime, avem nevoe de sprijinul vostru, şi sperăm că-l vom juca totdeauna. Căpitan C. KIRICUȚĂ. Plângerile nedreptăţiţilor la Împroprietărire din Sebeşul Săsesc Mai mulţi locuitori îndreptăţiţi la împroprietărire cu teren de cultură, ca: invalizi, văduve etc., din Sebeşul Săsesc judeţul Sibiu nemulţumiţi de felul cum procedează agronomul regional Ilie Popescu, la punerea în folosinţă a îndreptăţiţilor cu loturile ce se cuvine, au reclamat pe cale ierarhică autorităţilor în drept abuzurile săvârşite de acest agronom. Văzând că plângerile lor nu sunt ascultate, făcându-li-se doar numai promisiuni iar abuzurile fiind foarte mari au reclamat şi ministerului de agricultură aceste nedreptăţi încă din luna Iulie 1925. Reclamaţiunile lor sunt înregistrate la ministerul agriculturii. Registratura generală sub No. 16111, 16113, un I* R Tulu loos ro B-prim au fost repartizate la C. C._ a împroprietăririi cu No. 5184/925, care la rândul ei le-a trimis cu No. 24832 din 23 Iulie la Consilierului Agricol Sibiu. In aceste reclamatiuni sunt acuzaţi agronomul regional din Sebeş împreună cu vreo câţiva delegaţi că : 1) . Pun în folosinţa terenului expropriat pe prieteni şi rude de ai lor cu mai mult teren decât ar avea dreptul și dintre aceia cari,nu au dreptul la împroprietăriră, lăsând pe,, invalizi, văduve., orfani, fără petec de pământ. 2) . Agronomul regional încasează taxe de arendă cu mult mai mari în raport cu pământul ce se lucrează efectiv de către unii îndreptăiți de exemplu îassasea# * Informaţiuni a Invalidului de războiu Teodor Tudose din Bucureşti, strada Scărlătescu nr. 41, i s-a furat în ziua de 10 Septembrie în tramvaiul nr. 20, un portreuil cu suma de lei 7000 şi carnetul nr. 604 de reducere de 75 la sută pe c. f. r. precum şi diferite acte. Invalidul roagă pe găsitor a-i trimite carnetul şi actele, oprind banii. Invalidul Negrescu din str. Transilvaniei 42 — loco — dacă doreşte a se înscrie membru la soc. Invalizii de războiu, să treacă pe la sediu în fiecare dimineaţă de la orele 9 — 1. La rubrica de Miercurea trecută s’a trecut din eroare că perceptorul din comuna Răduleşti-Vlaşca face şicane invalizilor de războiu. Este vorba de perceptorul din comuna Mirenii deJos-Vlaşca, pentrucare am mai primit încă noul reclamaţii cărora le vom da curs pe rând. * * * ricine victimelor războiului Ministerul de războiu. — Văduva de războiu Marina Stanciu Ion, din comuna Merenii de sus, judeţul Vlaşca, a cerut dispensa de armată fiului său mai mare, de la Cercul de recrutare Vlaşca, deşi recrutarea se apropie, încă n‘a obţinut nici un rezultat. * * * v Văduva de războiu Dobra Cătunescu din comuna Merenii de jos Vlaşca, se plânge că primăria respectivă, din eroare, a comunicat , cercului de recrutare Vlaşca, a i se scoate de pe titlul de pensie dreptul copilului său minor Ion D-tru St. Cătunescu pe motivul că ar fi mort. Aceasta s'a comunicat pe motivul că văduva are doi copii cu numele de Ion. Rugăm a se ordona o cercetare și înapoierea titlului de pensie. ^ Văduva de război Lina Niculae Lazăr, roagă ministerul de războiu a ordona cercului de recrutare Vlaşca să se dispenseze de Armată fiul cel mai mare. Noi adăugăm cereu- u rile de recrutare să-şi facă datoria scutind pe cel mai mare fiu la mamă văduvă conf. legei. *** Ministerul de finanţe. — Văduvele de războiu Silina Vlad Voicu, Ioana Stanciu Rădoiu, Ileana Toma - G. Voicu, se plâng contra autorităţilor din comuna Crevenicu, judeţul Vlaşca, cari le impun a plăti paza de zi şi de noapte, garda, etc., bani ce li se opreşte din pensie. Ţinând seama de bilete de loterie, cărămizi, etc., nu mai primesc nimic. * * * Ministerul sănătăţii ( O. V.). — Orfanii de războiu Matei Petrescu 17 ani, Ion Petrescu 15 ani şi • Maria Petrescu 11 al căror tată a fost omorât mişeleşte de armatele germano-bulgare, n’au fost încă recunoscuţi ca cri ani de războiu. Aceşti orfani trăesc în comuna Răduleşti, judeţul Vlaşca, şi sunt complect lipsiţi de mijloace de trai. Oficiul Naţional I. O. V., este rugat a interveni în sensul plângerei acestor orfani. Ministerul de finanţe. — Invalidul Mihăilă Iile, clasat definitiv cu 60 la sută, din luna Martie 1924 n’a mai primit pensie; rugăm ministerul de finanţe şi oficiul naţional I. O .V., a se interesa de soarta acestui invalid, care trăeşte în comuna Răduleşti-Vlaşca. * * * Invalidul de războiu Hr. Apostol din Bucureşti cere ministerului de finanţe, să seplătească despăgubirile de război invalizilor şi văduvelor de războiu. Ar fi un mijloc să se îmbunătăţească soarta acestor ne- W«# * * *