Dimineaţa, decembrie 1925 (Anul 21, nr. 6836-6862)
1925-12-01 / nr. 6836
i Public din ce in ce mai numeros. Advocaţii apărării, cari n'au participat până acum la şedinţe, rezervânduşi desigur forţele pentru alaltul retoric final, au venit ieri cu lojii spre a trage din depoziţiile unor martori important tot tăiosul ce-l puteauaduce situatiei acuzatului. Doui generali cari au comandat şi comandă pe Nistru, au adus laude chipului cum şi-a făcut datoria Morărescu. Comisarul regal avea, in faţa unor astfel de mărui, greaua misiune de... a face front cu convingerea lui, de simplu căpitan. Fără a ştirbi nimic din autoritatea mărturiilor acestora, d. căpitan Chiriac a ţinut să fixeze că ele privesc stări generale şi că nu limpezesc cu nimic faptele speciale cari se judecă. Mărturia senzaţională a zilei a făcut-o dlul Ionescu (hotărît, locotenentul Morărescu n'are noroc cu doctorul), care a fost confidentul de-o noapte al faptelor acuzatului. Şedinţa secretă cerută de fostul şef al biuroului informaţiilor de la comandamentul Basarabiei, pentru a putea da unele amănunte cu privire la ordinile ce priveau pe refugiaţii de dincolo de Nistru, a aruncat un mister neliniştitor peste şedinţa de ieri, care s’a încheiat sub acest voal de discreţie, prevăzut şi de poliţiştii rugaţi zadarnic să spună ceva.. Şedinţa a debutat printr'un incident ridicat de d. avocat POPESCU TUDOR, cu privire la titlul reportajului din „Adevărul" de Vineri. D. Popescu găseşte că întrebuinţarea în titlu a cuvântulii „monstruozităţi" înseamnă a creta o atmosferă defavorabilă acuzatului. D. COL. IORDACHESCU, preşedintele consiliului, cere comisarului regal să ia măsuri pentru ca reportagiile gazetelor să fie făcute imparţial. D. COMISAR REGAL CAP. CHIRIAC, răspunde că, legalmente n'au nici d-sa nici Curtea, mijloace să influențeze intr'un chip sau altul dările de seamă ale presei. Tot ce poate face e să adreseze o insistenta rugăminte pe lângă d-nii gazetari ca să păstreze o cât mai complectă imparțialitate. Ține însă să atragă atenţiunea consiliului că mai este şi o altă gazetă („Universul”) care oferă cititorilor lui o foarte parţială dare de seamă, numai că ea se face în favoarea acuzatului. Sperând că in protestul d-lui avocat Popescu intră desigur şi atitudinea acestei gazete d-sa asigură că va face intervențiunile amabile ce-i stau la dispoziție față de d-nii gazetari. Cu aceste cuvinte hotărâtoare ale d-lui căpitan Chiriac, Curtea n'a avut de cât să declare incidentul închis. COMISARUL REGAL: Dar cine anume reprezenta parchetul? MARTORUL: Nu știu, asta îmi era indiferent. COMISARUL REGAL: Nu este indiferent pentru judecată, fiindcă cel ce reprezenta parchetul în constatarea deceselor, era chiar locat. Morărescu, care împreună cu şeful de post de jandarmi înfăţişau poliţia judiciară, întrebat asupra faptului ciudat că predecesorul ca şi Urmaşul locat. Morărescu la acel post aşa de perculos, n’au avut nevoie să împuşte oameni pentru a păstra paza Nistrului, martorul declară că nu are nimic de răspuns, întru cât mutarea acuzatului s’a făcut din ordine superioare în urma uciderii celor 8 contrabandişti. COMISARUL REGAL: Ştiţi ceva despre operaţiile comerciale ale local Morărescu? MARTORUL: Nu ştiu decât că odată Morărescu a făcut un negoţ cu floarea soarelui, fără autorizaţia ministerului de finanţe, lucru ce i-a atras o amendă de 5000 lei. COMISARUL REGAL: In inspecţia pe care i-aţi făcut-o locat. Morărescu, aţi constatat că era Intre oamenii săi si un soldat suspect, care nu era trecut in controale? MARTORUL: Da, era unul, îngrijitor la cai. COMISARUL REGAL: Rog consiliul să ia act de această precizie incontestabila. COMISARUL REGAL: Stie martorul de vreun fals săvârşit de locat. Morărescu? MARTORUL: Da, am constatat la ancheta ce i-am făcut, o factură fealsă COMISARUL REGAL: Ştie martorul de anumite falsuri săvârşite de acuzat in privinţa regimului paşapoartelor? MARTORUL: îmi amintesc de depoziţia unui soldat care spunea că a trecut Nistrul fără acte in regulă. Sfârşind, martorul afirmă că starea îngrijitoare de la Nistru pretinde măsuri foarte riguroase. Şedinţa s-a suspendat pentru câteva minute. UN INCIDENT La redeschidere, se iscă un incident ridicat de apărare, care se arată protivnică prezenţei ca martor a d-rului Ionescu. Prima împotrivire e susţinută de d. VASILIU-CLUJ, pe motivul că martorul ar fi stat în sală în timpul unei părţi din ultima depoziţie A doua împotrivire e susţinută de d. VIRGIL MORA, care pretinde că de vreme ce d-rul Ionescu s'a oferit singur ca martor, el a pierdut capacitatea de a depune sub jurământ înaintea instanţei. PREŞEDINTELE : Dar dacă venea să se ofere ca martor al apărării, îl găseaţi bun? D. CAPITAN CHIRIAC, comisar regal, combate incidentul, susţinând că pentru incompatibilitatea susţinută de d. Vasiliu-Cluj trebuia o constatare imediată a Prezenţei martorului în timpul dezbaterilor precedente. In ce priveşte motivul susţinut de d. Mora că martorii n’au voie să se prezinte din proprie iniţiativă in faţa judecăţii, îl consideră ca o erezie împotriva celor mai elementare noţiuni de drept. Martorii P°t fi indicaţi după orice propunere, ca şi din proprie iniţiativă. Dezbaterile procesului Morărescu interogarea martorilor apărării SenzaUonala depoziţie a unui mediu SRSBi Depoziţia fostului comandant al lui Morărescu Este chemat după aceia, înaintea Curţii, MAIORUL MIRONESCU, fostul comandant imediat al locot. Morărescu. Depoziţia sa e ascultată cu un deosebit interes, fiindcă numele său a fost deseori pronunţat şi de acuzat şi de martori. Cum bine constată d. comisar regal, s'a încercat chiar să se descarce anumite acuzaţiuni care apasă asupra locot. Morărescu pe răspunderea şi vina maiorului Mironescu, de la care ar fi emanat ordinele ce însufleţeau activitatea acuzatului. COMISARUL REGAL: Să răspundă martorul dacă a dat un adevăr ordine local. Morărescu ca să omoare pe refugiaţi. MAIORUL MIRONESCU: N’am putut da asemenea ordine N’am putut cere subalternilor mei de cât să execute ordinele superioare, care cereau ca nici un fel de trecere să nu se execute între un ţărm şi altul al Nistrului. Martorul continuă arătând cu ce greutate își face datoria ca supraveghetor al unui sector de 300 klm. lărgime. COMISARUL REGAL: N’a fost surprins martorul de prea desele împușcări de oameni cari se făceau in sectorul local. Morărescu? MARTORUL: Mi se trimiteau actele și, găsindu-le în regulă, Ie înaintam comandamentului. COMISARUL REGAL: In ce constă această regulă? MARTORUL: In constatarea făcută de parchet că nu este nici o reclamatie sau bănuială asupra morţii. Martorii apărării Se intră In ordinea zilei. Sunt de Ascultat martorii apărării. Acuzatul aduce in fata curţii două persoane menite să-i dea sprijinul unei autorităţi impresionante. Cel dintâi ascultat e de GENERAL LIŞCU, care descrie starea gravă permanentă de la Nistru. Bande întregi de contrabandişti, în care se amestecau deseori şi spioni, treceau râul, ameninţând ordinea şi apărarea naţională. Pentru paza garanţiei acesteia aşa de expuse era nevoie de oameni hotărâţi. Intre ei de general îşi aminteşte că se distingea loc. Morărescu, care Îşi îndeplinea misiunile în chip precis şi fără nici o nesocotire a ordinelor date. întrebat de părţi despre anumite incorectitudini de care e acuzat locul. Morărescu în activitatea lui de şef de post "grăniceresc, d. general martor spune că nu are nimic în cunoştinţa d-sale. iii!* DEPOZIŢIA D-LUI GENERAL EPURE Al doilea martor e tot un general: GENERALUL EPURE D sa se înfăţişează dela primele cuvinte ca un cald sprijinitor al locat. Morărescu, pe care-l apreciază într'un chip cu totul deosebit. Morărescu nu şi-a făcut decât dato ■ ria, fiindcă starea la Nistru e foarte periculoasă pentru ţară.. Eu Insumi am fost nevoit să mă apăr cu arma împotriva focurilor de dincolo. S’a încercat asupra mea chiar un atentat cu arsenic introdus într’o cutie cu icre negre care mi se oferea drept dar anonim. Am scăpat de otrăvire mulţumită intervenţiei soţiei mele care nu m’a lăsat să le mănânc. In faţa unei astfel de situaţiuni, ordinele noastre erau: nimeni n'are voie să treacă Nistrul sub nici un motiv. Totuşi evreii cari erau in legătură cu agenţii sovietici de dincolo, reuşeau să-şi facă loc mituind sentinelele. Chiar asupra mea, un pui de jidan a încercat o tentativă de mituire, oferindu-mi o tabachere. Dvs. nici nu ştiţi doamnelor şi domnilor de ce sunt capabili aceşti evrei... COMISARUL REGAL: Îmi permit să atrag atenţiunea onor. consiliu că expunerea martorului transformă sala într’o întrunire antisemită. Rog pe d. prezident să atragă atenţia d-lui general că ne găsim în faţa unei instanţe de judecată şi că avem cu toţii datoria de a ne menţine înlimitele cauzei ce se judecă şi a bunei rândueli juridice. PREŞEDINTELE: Continuaţi d-le general! D. GENERAL EPURE, renunţând la pasionatul său limbaj, continuă făcând elogiul local. Morărescu, pe care îl socotea un erou al apărării Nistrului, întrebat de acuzare dacă a auzit cumva de incorectitudinile de gestiune şi de administraţie ale acuzatului, de general răspunde că nu-şi aminteşte. O întrebare neaşteptată a comisarului regal adumbreşte certitudinea elogiului d-lui general: Cum se face că deşi un aşa de bun ofiţer, locot. Morărescu a fost totuşi mutat de la locul unde îndeplinea o atât de meritorie misiune? D. general nu găseşte nici o explicaţiune. O altă întrebare a d-lui comisar regal produce aceiaşi nedumerire: De ce oare nici sub predecesorul d-lui locot. Morărescu, nici sub succesorul acestuia, nu s’a mai ridicat învinuirile cari fac obiectul procesului de faţă? DEPOZIŢIA D-LUI COLONEL BÂRZOTESCU O suspendare scurtă de şedinţă şi e chemat la bară d. COLONEL BÂRZOTESCU, martor al apărării. D-sa nu-şi aminteşte prea multe lucruri de Morărescu, pe care l-a avut sub comanda sa. Avea impresia că ar putea deveni un bun ofiţer, dacă ar fi bine ţinut şi controlat de aproape. COMISARUL REGAL: Vă amintiţi de notele pe care dv. le-aţi pus în memoriul lui? MARTORUL: Nu. COMISARUL REGAL: îmi permiteţi să vă supun acest memoriu. El glăsueşte net, sub semnătura dvs., că locot. Morărescu cată a fi eliminat de la înaintare. D. COLONEL BÂRZOTESCU îşi aminteşte că a dat in adevăr această primă notă locotenentului, care, ţinut de scurt, a putut deveni totuşi un ofiţer de merit. Vorbeşte pe larg de atacurile de dincolo de Nistru şi de măsurile riguroase ce era necesar a fi luate. Contrabanda, spune d. colonel, e un fenomen general şi firesc la toate graniţele. Pe Nistru se stabilise că nu este admisibilă nici un fel de trecere, nici de dincolo nncoa, nici de aici nn spre Rusia. D. COMISAR REGAL: Erau ordine ca acei cari reuşiseră să treacă pe pământul românesc, să fie împuşcaţi? MARTORUL: Fireşte că nu. COMISARUL REGAL: Admite d. colonel că erau legitime uciderile de oameni fără a se da somaţiunile legale? MARTORUL: Fireşte că nu? COMISARUL REGAL: Ce trebuia să se facă cu oamenii cari reuşeau să ajungă până pe ţărmul românesc? MARTORUL: Trebuiau să fie trecuţi peste Nistru înapoi sau, trimişi instanţelor superioare. La întrebarea apărării, d. colonel răspunde că nu știe nimica despre faptele ce se impută locot. Morărescu. Cum petreci ? — Bine, ucid! Morăreren mi-a adăugat că a tras el insusi, ascuns într’un tufiș. I-a mai vorbit de uciderea unui popă și a fetei sale și despre un alt popă, pe cere, pentru a da exemplu, era hotărît să-l execute în curând. D. dr. Ionescu cere consilului să vadă dacă prin line. Noembrie 1923 a fost ucis vreun popă. Dacă a fost atot este cel ce 11 anunţa locul. Morărescu. L-am întrebat pe acuzat cum se face că obţine de la medici certificătele de deces trebuitoare- Morărescu i-a răspuns că medicii din partea locului ştiu şi el, ca tot omul, de frică. L-am întrebat, în cele din urmă, pa ce fi bine când procedează astfel? El mi-a răspuns pe ordinele generalului Popovici. APARARFA: De cine eraţi însoţit în această călătorie? MARTORUL: De soţia mea. APARARFA: Asista şi d-sa la povestirea locot. Morărescu? MARTORUL: Nu. Această impresionantă povestire a făcut-o numai în faţa mea, între patru ochi. Termină spunând că, în seara care a urmat după sinistra povestire, a venit la locuinţa lui Morărescu, dar n’a putut fi primit de către acesta, fiindcă în odaia locotenentului era o femee cu nişte pachete. După o scurtă deliberare, consiliul respinge incidentul ridicat de apărare şi admite ca d-rul Ionescu să depună ca martor. D-RUL IONESCU povesteşte cum: Însărcinat ca o inspecţie sanitară liniei de grăniceri de pe malul Nistrului, a ajuns intr-o noapte la postul de sub comanda locat. Morărescu. Işi amintește că In seara aceia, la an pahar cu ceai, locot. Morărescu s'a dedat la unele destăinuiri care i'au îngrozit. Intrebându-1 cam petrece, acuzatul i-a răspuns: „bine, acid!". Morărescu a explicat d-nului Ionescu cam procedează pentru a hărta groaza in locuitori, arestează şi împuşcă dintre dânşii pentru a-i face pe ceilalţi să-l ştie de frică. Aşa bunăoară, Îmi spunea Morărescu, am arestat acum câteva zile un om din sat şi Tara trimis la Soroca. Pe drum am dat ordin sentinelei să-i facă de petrecanie. Aşa, tot satul a aflat cu cine are atace Mi-a mai vorbit, spune dr. Ionescu, despre un număr de refugiaţi care i-ar fi oferit câte o sută mii doi pentru a-l trece Nistrul. Morărescu mi-a spus că s-a făcut că primeşte, l-a lăsat să ajungă până in mijlocul râului şi acolo l-a împuşcat până la anul. Şedinţa secretă MAIORUL PRECUP, fost şef al biroului de informaţiuni de la comandamentul Basarabiei, citat ca martor al apărării, dă o serie de explicaţiuni asupra chipului cum trebuia procedat faţă de refugiaţii de dincolo de Nistru. Spune insă că n’ar putea da detalii mai ample decât în şedinţă secretă, fiind vorba de ordine confidenţiale, care interesează înaltul comandament. Fiind totuş insistent cercetat de d. comisar regal, d- maior Precup spune că ordinul era precis: nu trebuia lăsat, nimenea să treacă Nistrul. Dacă totuşi unii treceau fără a fi văzuţi — căci dacă erau văzuţi erau împuşcaţi — atunci, li se punea în vedere că trebuie să se întoarcă înapoi. Dacă nu se întorceau, spune d. maior, ce să facem? Trebuiau împuşcaţi... COMISARUL REGAL: Era împuşcat, oricine, sau numai după anumite criterii? MARTORUL: Este ceva asupra căruia nu pot vorbi decât în şedinţă secretă. Consiliul ordonă evacuarea sălii pentru a asculta cu uşile închise, explicaţiunile confidenţiale ale maiorului Precup. La reluarea desbaterilor publice este audiat de DIMITRIE DUMITRESCU, inspector general de poliţie, şeful siguranţei din Bucovina. Intrebat dacă agenţii de cercetare ai marelui stat major puteau trece Nistrul, martorul spune că legea şi profesiunea îl împiedică să răspundă. Exclamă numai îndurerat:, ,Mai bine făceam eu puşcărie, decât să ajungă asemenea lucruri aci la cunoştinţa Înmiii". Oferindu-i-se şi d-sale putinţa de a vorbi în şedinţă secretă, d. Dumitrescu răspunde că nici în asemenea condiţiuni n’ar fi dispus să comunice nimic. Pe aceiaşi discreţie invincibilă s’a arătat şi AGENTUL VASILIEVICI care declară că nu va răspunde la nici un fel de întrebare. Şedinţa se ridică la orele 7 seara, anunţându-se cea viitoare pentru Luni la orele 2 jumătate. REP. DTMintera TV ief, a nilei în Spite Asociaţia generală a economiştilor din România (Ager) a obţinut, în ziua de 26 ort., din partea tribunalului Ilfov, constituirea sa legală. Prin actul constitutiv s-a prevăzut Asociaţiei un comitet de direcţie compus din d-nii: prof. dr. I. N. Angelescu, rectorul Academiei de înalte studii comerciale, preşedinte; I. D. Protopopescu, directorul general al Băncii Franco-Română ; dr. C. Moteanu, director la Banca Generală a Ţării Româneşti şi Ernest Ene, fost director de bancă, vicepreşedinte; dr. N. N. Stiika, agent oficial de schimb; dr. Gh. Mantu şi dr. Romulus Angelescu, director de bancă, membri. La cererea de constituire au fost prezenţi pe lângă membrii comitetului indicaţi mai sus şi următorii doctori economişti: Traian Alexandrescu, Dan Atanasescu, M. G. Dobrovei, G. Maltezeanu şi Pantelimon Sitescu, directori de bancă ; N. Budurăscu, secretarul general al ministerului muncii; C. Bungeteanu, I. Gr. Dumitrescu, I. Răducanu şi St. Stănescu, profesori la Academia de comerţ; Constantin Georgescu, profesor universitar ; George Economu, Mihail Musceleanu şi I. Al. Stănescu, doctori în științele economice și financiare. 1 ....$ LE VOLEUR DE BAGDAD Poem feeric orbatal-arab din 1001 de nopţi cu celebral Douglas Fairbanks Se vor fi întrebând mulţi poate, aere faimosul film „Hoţul din Bagdad" l-a trebuit atâta vreme până să poată fi redat marelui public, de atunci de când a fost anunţat în marile centre ale apusu-lui. Explicaţia ne-o dă faptul că în acest film s-a contat să se desăvârşească la maximum tot cearta cinematografică , cunoaşte astăzi în materie de înscenare fantastică, miracol şi ingeniozitate technică. Intriadevăr în acest monumental film, o capodoperă de realizare cinematică, s'a pus la contribuţie, pe lângă minunatele însuşiri ale interpreţilor, în frunte cu neîntrecutul Douglas Fairbanks dar şi toate resursele ştiinţei aplicate Să trecem uşor în revistă toate scenele din film, care vor provoca senzaţie, prin nefirescul lor, prin supranaturalul de deosebit de banalele trucuri cu care ne-au obişnuit de mult filmele banale. Iată, de pildă, pe Ahmed — Fairbanks — suindu-se pe o coardă, pe o frânghie magică, atârnată pur şi simplu de cer. Caverna Monştrilor este o realizare îngrozitoare lupta lui Ahmet, venit prin aer, cu Balaurul monstruos depăşeşte cele mai reuşite scene ale Nibelungilor, Lilieci cu forme omeneşti zbor în Interiorul cavernei fermecate. Minunatul palat de cristal din fundul mărei şi scoborârea lui Ahmed în întunecimile apelor, lupta cu o monstruoasă caracatiţă sunt scene aproape inexplicabile şi de o frumuseţe din poveşti. Cetatea Lunei, scara lu mii de trepte au stârnit admiraţia chiar a cinematografiaţilor............... Armata magică, de sute de mi de oameni care ese din pământ precedată de mii şi mii de focuri răzleţe au cerut comori de Ingeniozitate technică şi abilitate profesională. Voalul Invizibil şi mai ales covorul sburător, pe care Ahmed parcurge ca vântul ţării întregi, constituesc minuni cinematografice, care au stârnit pretutindeni o legitimă admiraţie. Subiectul însuşi al acestui celebru film se pretează de minune la o fantasmagorică Înscenare, şi întreaga acţiune, ce se desfăşoară Intr’un codru fabulos, de poveste, în minunata ţară a celor o mie şi una de nopţi. Pentru înscenarea acestui grandios film s’au construit peisagii noi, s’au înlocuit şi transformat altele, şi s’au făcut în toate direcţiile cheltueli şi sforţări uriaşe. Costumele şi decorurile întrec tot ce s’a văzut până azi în arta înscenărilor cinematografice. Cinematografele SELECT şi VLAICu, întotdeauna în fruntea celor ce înţeleg importanţa marei arte moderne, n’au cruţat nici o cheltuială spre a aduce cu o oră mai devreme acest film care a revoluţionat Occidentul. Apariţia lui pe ecran va fi şi la noi un eveniment artistic care va delecta în cel mai înalt grad pe toţi cunoscătorii cu începere de MIERCURI 2 DECEMB, la Cinematografele Select Vaieu Moss. QEEoFUm Autorizat A OnoNServiciul Sanitar Special contra Titşei, Bronşitei şi Răguşele Datcite şi cronice). Pachetul Lei 10 Cereţiş Farmacii şi froguerii Se trimete in provincie contraramburs minium 3pachte.adresări: Reprezentanta Laboratorului Tongy Bucureşti. Str. Sf.Gheorghe Noula SKSTITUT de infrumgseţare ROU si SALON DE COAFURA DE PRIMUL ORDIN In centrul cel mai select al Capitalei, ciuia COLAB 33 &TOMI5T (E) caC0ASOS2AŢII(E) Specialişti versaţi in toate, ramurile branşei. Numai oferte serioase şi detailate. Ia ziar sub: Viitor asigurat Discreţie garantată. /a p/zis hygienique pou\u TOILETTE Apa Gorlier netezeşta 'idea.îi dă ţţişStyszimea.o catifeiaază ţiVace aă dispară coşuri, riduri şi iritaţiuni Pour avi ter /es Contreferons ex/ff er /a n signaturet VENTEenGROS C. ROUSSEL PhenCHte (^.Villa des Entr*prnneurs) C\i)/ipro PLACC BEAuGRENEUE OÉTAIL CHE2 TODS LÜJ PRINClPAU« PARFÜMEURS iCOlFFEURS Dt France4 dc l’Etranmii MADE tN FRANCE concesionari pentru Romania Parfumeria Elitei engros BUCUREȘTI, STR.IONICA 7 întreburi Cant prăvălie prin centru eventual jumătatentru vânzarea produselor R. M. S. adresaţi Agenţia Schulder & Bergher, Strada Karagherghevici sub „R. M. S. EU MA SERVESC NUMAI D£ ROUGE BRUNET,PUDRA GRASA, FARDURI,CREIOANE,ROUGE DE BUZE GOLDCREAM PATTI 51 TOATE PRODUSELE PARFUMERIEI LLEICHNER BERLIN DE VÂNZARE LA TOATE DROGUERIILE Ji PARFUMERIILE DIN ŢARA REFUZAŢI PREPARATE SIMILAREI DEPOZIT GENERAL DROG.GLASNER & SACHTER ___CERNĂUŢI ------~r__ _? VIZITAŢI Expoziţia Franceză de T. F. F. Stand-ill Electro-Phoebus — la — it'll fllBT il Ft! Sír. Bursei No. 2 Mantouri de laue ultimele modele străine bogat asortiment în stofă, pluş etc. CU PREŢURI imiT! 1IMJS1 Găsiţi ii „mi Ui Bdaî Elisafeemi 19 (fost Savor ieG}. 1BfcJ—8BBBaBMHBBBM88W ii Dacă dorifi a cumpără MOBILE de lemn, Ier bronz Fi jjVifiagg, de prima cani a.e ta sî rmslS. placaje pentru ’Stmpar!, să nu vi pară râu de un drum la TABEU-KLEISS şi căutaţi Sacefeely Kâen fabrică da Kobile Ardeleană S.A* Gm&s ^oedeefte BIME CUNOSCUT DE PESTE 25 AfTI! INTREBUIMŢARE SIMPLĂ, VI1DECARE! SIGURĂ. ANSOL- GOEDECKEIHLATURA IMEDIAT TOATE DURERILI' Şl VINDECĂ INFLAMAŢIILE, RĂNILE , 51 LOCURILE SÂNGERÂNDE FĂRĂ \ i COMPOZIŢII DĂUNĂTOARE. 15E INTRODUCE DIMINEAŢA 51 1 5EAD.A CÂTE UN SUPOZITOO.I TIE' VÂMZARE. IM TOATEI [ FARMACIILE Sl DR.OGUED.HLE.| deposit. St. H. KOS.8~S| i BbCURESH.CALEA. GRWITLI w61 Lei 800 Mia kgr. Lemne de foc uscate 1009 Krr. Cor Lei IS©9 1009 Hgr. Fag Lei 959 1309 Ksr. Coţii© Lsi S3SS Telet© si aduse la dosii© lior Tos3 Cocs Lapsal Lss 2809 O T©să &air2dt Lei 2490 Greutate Garantata Se vinde cu mia si vagonul DACIA CAI.PAȚi — LEMNE DE RUU — Strada Câmp meanu No. 19.