Dimineaţa, ianuarie 1926 (Anul 22, nr. 6863-6892)
1926-01-01 / nr. 6863
* ► fîSjppdlo fo Credite ■* Enorm de m.dân e%s# v;ate de artejul au fost htm..fa&. Dau: * ea sunt paguba enorvitelor înecate și a ervivu^r ii .• aria teu s unt puţine victime ;’-c-S i. / ioralsîune, numită de guvern, la stabilirea tuturor dau-’ partea s*a spus că situaţia prezor de o deosebită gravista ,ăntărît ca azi să aibă loc un nou consiliu la Sinaia, la orele 4 d. a. — spre a informa şi ne rege de proporţiile dezastrului din Ardeal. Aceasta este motivarea oficială a consiliului care are loc azi la Sinaia. ' AT.MIN B * rai m— in Giss illftiWllliHlilUtfW 12 . pasiul 2 tel exemplarul lam iaMe jamIF, bma ■nausTOAXBUs muAent&t «taKtfrsîa *rt» H.7S «7» IHrcefUi «7 78 A«pa VAU Pwrta* •»« B1 KO URILEK uo^etH, Str. Sărindar No. 9 *s X s§£ Tr*wi T tiTOsne W2f Pratol AbOManiatalon M CSt», — V« tiny (ina • ■ m m • » In străinătate dubla Polkfawt filt 104 ca Const MILLE XIX şi între realizările de atunci încoace. Că libertatea n’a dat toate roadele aşteptate dela dânsa şi că a avut şi unele mici cusururi, e adevărat dar pricina stă în dorinţa fără limită a oamenilor în spre bine, precum şi în criticile exagerate şi pătimaşe ale puţinilor cărora libertatea Ie-a răpit din privilegii. In total însă, e câştig pe toată linia, câştig imens. Mai e de observat că numărul celor ce se plâng de urmările libertăţii e cu totul infim, pe câtă vreme al celor ce se plâng de contrarul e aproape unanimitatea. Iată pilda negustorilor. Câţi sunt cari ar dori continuarea mai departe a constrângerii? Zero. Câţi doresc libertatea pierdută? Sută la sută. Şi aşa cu orice categorie de oameni Revenirea la măcar ce aveam înainte de război e visul tuturor. Şi, dacă, în această privinţă, România mare ar fi îmbrăcat pielea celei mici, ce departe am fi fost! Negustorii dau azi pilda: mâine va trebui s’o urmăm cu taţii. Cu atât mai vârtos că e mai puţin păgubitor să nu ai, dela inceput , libertăţile necesare, decât să ştirbeşti din cele căpătate, fie din f'rii! altora, fie din propria-ţi ciuncă. O căruţă merge întotdeauna mai prost şi mai primejdios I»alunul săritorilor spre^ Renunţarea prinţului Carol Eventualitatea numirii unei regenţe Sunt două săptămâni de când opinia noastră publică înregistrează, cu o pasiune crescândă şi un interes mereu sporit, zvonurile curioase şi surprinzătoare, cari circulă cu privire la plecarea şi mai cu seamă la nerevenirea în ţară a principelui moştenitor. Am cunoscut zvonurile — cari, tu formule rău mascate, au şi pătruns lu unele ziare — şi am ştiut cât de mult ele interesează publicul. Ne-am ferit totuş să ne facem ecoul lor, pentru că, dată fiind importanţa chestiunii, am socotit cu cale să nu vorbim decât atunci, când se vor fi produs precizări, intr'un seztz sau altul Astăzi, acele precizări s'au produs. Ceva mai mult Anume acte de guvernământ nu vin numai să confirme lucrurile, der arată clar că soluţiile impuse de imprejurari nu vor întârzia să survta. In asemenea condiţiuni, o punere la punct a chestiunei se impune. O facem in cele ce urmează. AGRAVAREA INCIDENTULUI Precum se ştie, principele Carol a fost trimis la Londra, pentru a reprezenta curtea noastră regală la înmormântarea reginei mame a Antaliei. E aproape o lună de atunci, şi principele n'a mai revenit Dela Londra a trecut la Paris şi de aci la Venezia, unde se află actualmente. Unele manifestări, produse In cursul acestor primblări, au dat din primul moment impresia că principele moştenitor n’ar mai voi să revie In tară. Cu toate acestea, la curtea regală şi In cercurile guvernului se spera Intr’o aplanare liniştită a incidentului. D. C. Hiott, a fost trimis, tn acest scop, la Venezia, şi se speră un rezultat satisfăcător de pe urma Întrevedere! din-- principele moştenitor consiliului de miniştri, pentru eri seară la orele 5, de aci, convocarea Nu este exclus însă ca în acest caz să se puie, în consiliul de Coroană, chestiunea instituire! unei regente. In privinţa aceasta, dacă, după cum am spus, chestiunea va îi pusă, se prevăd vii discutiuni in consiliul de coroană, părerea unora din oamenii noştri politici fiind că de regentă se leagă o sumă de chestiuni extrem de importante pentru dezvoltarea ulterioară a vieţii noastre politice. In asemenea condiţii ar fi greu de făcut profeţii in privinţa hotărîrei ce ar lua consiliul de coroană. Cât despre faptul in sine, se impune a sublinia că toate cercurile politice, guvern ca şi opoziţie, sunt de acord in a-şi exprima îngrijorarea. In vremurile de acum după părerea acestor cercuri, orice întâmplare, care aduce o perturbare mersului liniştit al lucrurilor, poate să aibă drept consecinţă complication din cele mai neplăcute. In toate ţările oricând, dar mai cu seamă acum, o procedare ca aceea a prinţului Carol, a lăsat urme. Pretutindeni unde au existat abdicaţi, au existat şi motive permanente de nelinişte. Iată motivele, pentru care cercurile noastre politice nu-şi ascund îngrijorarea, și se arată preocupate de ceea ce se întâmplă și mai cu seamă de ceea ce ar putea să survie. T* * *la 6, ’s.-V- 77. w acel moment regele te afla in posesiunea unei deelarafii a printului de Lani seara p asa se ..1 explic» :•/. .1 ghăf ' X’ jpfeEpfK mtsmu! anturajului palatului și .t • gijvmu'lul Df louri Br&Ua.ni u s. pic... I un) sea* liniști la Fin. ion ' V-v iBaiiwf* enrecter grav. Sunt indicii că in '*7 Marti dimineața ir.s- au sosit flirt, care dădeau Incidentului un renunţare la dreptul de moştenire, unui consiliu de coroană, pentru De aci, convocarea de urgenţă a astăzi dujpă amiază,la Sinaia. ColesiîM .is esroaaă Cât despre consiliul de coroară că ar fi la mijloc o chestie versoeste evident că el va avea sâ-$ nală intre prinţul moştenitor şi piispună cuvântul In privinţa aciuiai vil ministru, rt. Ionel Brâtianu vede renunţare, care ii va li prezen- dat oarecari dificultăți în a se defat de rege, clare pentru acceptare. Şi iarăş, in cazvd când acest ca- De., -da d-sit s'a pronunţai —vânt va însemna acceptarea renan- cel putu. nană aseară —venim temărei, este evident că statul Cotea- polizare, c. rre de alt mint rele -. comei se va pronunţa în privinţa pro- respuitde sr-gtemperamentuli d-saj rfamărei noului noslenitor al tronu le. s\ [ i'n și eventual — acesta fiind Se pretinde ^ poi de către unii -ninor — tn privința instituirii u- inițiați că . pri. ?d ministru mo~ u " regente, întru-'ât, după Consii- nuntandu-se pen. sniutjoo^^^ i’1”' sa n .-(J rci-sntn nen- , de o parte ar lăsa ■ v tru i-vent,. *natCu va /,• n ',axară. Jiiîatea unei reven,k . . Cf pL\,'"*e prima chestiune, alta. — întru cât h.,yni de încredere este nesfârșite — ifl II Asupra cauzelor, care au determinat importanta deciziune a prințului Carol, circulă cele mai variate versiuni. Unii pretind că ar fi la mijloc o chestiune de ordin intim. ARH cred a ști că hotărlrea este urmarea unui conflict, de lungă durată, cu regimul liberal, accentuat in ultimul timp, unele măsuri luate de guvernul Brâtianu, și pe cari I prințul Caro! ie-a socotit jignitoare [pentru eL Anume anchete judecătoreşti in I curs F ar fi pus pe prințul Carol într’o sa» falsă fată de cei ^de rso^ui^W^a aveau dreptul să spere în catenare sprijin de sus, date fiind condRilL’ în care ei au lucrat si procedat Cum am spus, versiunite sunt din cele mai variate și pentru moment este cu neputință de afirmat ceva pozitiv, in privința cauzelor care au provocat actul de renunțare. Unele întâmplări din chiar ziua plecărei, care se povestesc în lumea oficialităţii, ar fi de natură a confirma starea de spirit în care se afla prinţul în momentul când părăsea ţara. Ele nu lămuresc însă cauza. Este într’adevăr, neîndoios că in momentul de a se urca în trenul princiar, moştenitorul tronului a spus celor prezenți : — „De la Londra o să mă duc să mă primblu. N’o să revin atât de curând în tară. Am nevoie să mai respir, căci simt că mă -năbuș“. N’a spus însă ce anume l’a nemui tumit atât de profund. : ALTSte ii enervaza P* ' D WU VORBESTE IN NUME le PARTIDULUI WB- -'rv^lS linişti W\ wPrtl4J m este num* C i [Ât-« °1Ui»a'“ “ rVneip® \ iár<tt,e>,<Í‘ mü jrmărtt pohtí noastră internă atunci aţi avut prilejul să vă convingeţi că dintre partidele burgheze partidul fărăluptăm pentru interese. $1 drepturile generale cetăţeneşti şi tn această privinţă nu facem tie fapt nici o deosebire de rasă, retigiune sau de nationalitate. SA NE APROPIEM DE SPIRITUL DELA LOCARNO — „După părerea , mea aceasta este singura evoluţie naturală a problemei minoritare, nu numai din,, punct de vedere al politicei înţerrtp'ciţi din acela al politicei externe, nu trebue să domnească pretutin- ‘ deni spiritul de la Locarno. POLITICA MINORITARA SI ÎMPĂCAREA CU VECINII Dacă aşi ajunge eu la guvern aşî trata bine pe Ungurii din Ardeal şi pe Ruşii din Basarabia şi pentru că acest fapt de politică internă, este singur in stare să netezească calea unei împăcări adevărate cu Ungaria şi cu Rusia. Este păcat că guvernele noastre, fie din miopie naţionalistă sau mai ales din interese de partid n’au utilizat această cale firească“. f g/m . «« Punctul de vedere al Partidului Ţărănesc în această chestiune Ziarul maghiar din Cluj „Ellenzék" publică in numărul tău dela 30 Decembrie un interview cu d. dr. Nicolae Lupu, care a făcut reprezentantului acestui ziar interesante declaraţiuni. Vorbind despre tratativele partidului ţărănesc cu partidul ra {ional, d. dr. Lupu a declarat căpersonal consideră de aliat pe orice politician democrat, indiferent dacă este român sau ungur sau de orice altă naţionalitate. întrebat asupra nedreptăţiţii elementelor minoritare din Ardeal de către guvernul din care a făcut parte şi d. dr. Lupu, d ss. a răspuns următoarele, după cum, arată ziarul citat: — „Eu pe atunci de abia cunoşteam Ardealul şi numai mai târziu am fost Întâia oară pe acolo. Dar dealtfel principiile mele nici nu prea erau ţinute în seamă de guvernul de atunci care era compus din elemente disparate. Nu mi-ar plăcea dacă populafiunei Ardealului m’ar judeca după lucrurile ce am, mai s’au petrecut acum şasi ales că ele nici nu pot fi aruncate şi de naţie în sarcina mea. ------—— MINORITĂŢILE SUNT ELEMEN- hivAnmnTE DE VALOARE AlIClilOl — „După părerea nea este cea RlSâ mai mare greşaîă că esistă în Ro- Iviimânia o chestiune minoritară. Eu _ îî consider pe ungurii,sașii, și șvabii din Ardeal între elementele cele mai de valoare dela mi, și pe cari nu numai că nu e txrmis să^iți ministru înstrăinăm, ci dimpotrivă_^ghloti ^ ■ iiiinniiWTini» ■■■........... . rnmnnimmmmmmam Eii dimineaţă reprezentanţii societăţilor petrolifere, Steaua Română Creditul Minier fi I. R. D. P. au fost convocafi spre a temna, In fata ministrului industriei, caetele de tarei nrn baza cărora aceste societăți au primit spre exploatare terenuri petrolifere din perimetril statului. FUZIUNEA CELOR 3 SOCIETĂŢI Cu acest prilej d. Tancred Constantinescu, a avut o lungă consfătuire cu reprezentanţii societăţilor de mai sus in chestiunea naţionalizării societăţilor petrolifere Concordia, Vega fi Internaţionala. Se file că acestei trei societăfi, 'Und cu capital străin, se găseau In‘r’o situa{ie foarte critică In urma dispoziţiilor din noua lege a minelor Intrucdt erau expuse să nu li. te mai mciungească concesiile pe care le urcau asupra unora din cele mai bune terenuri petrolifere ale statului. Pentru a înlătura această eventualitate, societatea Concordia, care deţine de fapt ţi marea majoritate a acţiunilor societăţilor Vega fi Interna ionala, a primit să se naţionalizeze. In acest scop societatea Concordia In care vor fuziona societăţile Vega fi In tem»ion*, la ifi va spori capitolul astfel ca an procent de S3 la tute, din el să fie dafinul de stat fi de e* tăţeni români După cât te afirmă, lucrările prtgătitoare pentru constituirea nouă societăţi sunt aproape terminate ţi « mai mult ca probabil că după 8 Ianuarie tă te publice și prospectul de emisiune, REP. WASHINGTON, 30. (Rador).Casa Albă declară că conversaţiunile preşedintelui Coolidgs cu membrii congresului au evidenţiat că parlamentul este favorabil aproape In unanimi,tata participării Statelor Unite la conferinţa pregătitoare a dezarmării. Până acum nu s'a luat nici o hu tartra in privința alegerii delegaților. Scandalul falsificatorilor de monede din Genegaria Comentariile presei cehoslovace PRAG A, 30. (Rador). — Ocupâinlu-se de descoperirea recentă asupra falsificărilor de monedă comise de unele cercuri ungare „Venkov" constată că este vorba de un adevărat scandal. Această tactică ungară nu este dealtfel o inovaţie, dat fiind că, după instituirea noului sistem monetar in Cehoslovacia, Budapesta a cunoscut un adevărat torent de coroane cehoslovace falsificate. ,Jurager Tagblatt" aminteşte că in acea epocă exista la Budapesta un atelier special de falsificare a bancnotelor, dirijat de profesoril Mezvaros, de la universitatea din Budapesta. . Se anunță Ji că fostul Șl ar *i î«c®rj rJrfă in/’ *m