Dimineaţa, ianuarie 1926 (Anul 22, nr. 6863-6892)

1926-01-14 / nr. 6876

UNUI XXII.—Ho. 8574 * 10 pagini 2 lei exemplarul Adresa telegrafică „CIHIElIti'V București TELEFOANELE NOASTRE» Centra's 8 67 2173 16 79 joi 14 îanwte 1925 ■— — ^ Pretai Abonamentelor! Le! 600, — pe timp de un an • 300, - „ . . 6 Inni m 150, - « „ n 3 „ In străinătate dubla Direcţia 57 72 Ad­ţia 7 63 Provincia 1086 DIKOURILE, bucurești, Str. Sărindar No. 9 — 11­­ Fondat In 1904 de Const MILLE După atâtea toate, cea mai nesu­­erită dintre scum­peţi, a pâinei, e ■numai o chestie de zile. Dar guver­nului, care ne-a urcat preţul trenu­rilor, a tutunului, chibriturilor, poş­tei şi telegrafului, a timbrului, nu-i conţine de loc scumpirea pâinii, simţind că pe aceasta cu greu o va înghiţi publicul. De aceia, în dis­perare de cauză, auzim iar vorbin­du-se de rechiziţionarea grâului şi a faunei. E adevărat că, după oarecare os­cilaţii, grâul a atinis preţuri mari, din nou. Urcarea e cam de 40 la 4 sută cu tendinţa mereu în sus Ast­fel stând lucrurile şi taxele vama­le fiind astăzi mai scăzute, expor­tul se va activa, chiar acum, în to­iul iernii. Numai iarna riguroasă a împiedicat niţel agravarea preţului pâinei. Dar oscilaţii de acestea au fost în­totdeauna. Cine nu ştie că îna­inte de război preţul faunei obiş­nuite oscila intre 18 şi 25 de bani. Şapte centime diferenţă însemna aproape ca 3 Iei la chilogram as­tăzi. Insă pe vremea aceea fericită, cu valută mare şi cu bani mulţi,, ea nu se simţea sau prea puţin. As­tăzi, cu valuta mică şi cu bani pu­ţini, trei Iei în plus la chilogram, chiar doi lei, ar fi un dezastru. Ori, acest dezastru ne ameninţă în mod serios şi imediat. Dar re­chiziţionarea nu e un leac. Căci de ce nu s’ar rechiziţiona şoşonii, p­al­­toanele, lemnele, cartofii şi toate câte mai sânt ajunse, relativ, mai scumpe chiar decât pâinea ? Tăbă­rîrea aceasta numai pe o singură categorie de producători, cea mai importantă din ţară, nu are nici senz nici dreptate într’ansa. S’a vă­zut la ce se ajunge cu asemenea mijloace, la scăderea producţiei reci la agravarea situaţiei. Sânt două feluri de ostenire a traiului : comprimarea preţurilor sau sporirea câştgurilor. Aceasta din urn­ă e singura sănătoasă. Vin- tecarea răului ar fi constat deci urmat în încurajarea activităţi şi a producţiei în to­ate ramurile, baş­­­a de crearea de notă ramur­­ată însă la ceia ce guvernul nu numai că nu s’a gând’t dar a lu­crat tocmai dimpotrivă. Şi atunci nici chiar oftenirea na­turală a unui produs să zicem a grâului, nu poate fi de folos căci p­­e-o parte marfa nevândută se va strica iar pe de altă stomachurile sărăcimei vor rămânea lihnite. Dacă guvernul va mai recurge încă odată la rechiziţionare, pe lângă riscul de-a secate, în fine, din răbdări pe cete peste trei mili­oane de agricultori, la anul vom vedea iarăşi câmpiile acoperte de­ burueni sau, în cazul ce! mai bun, de culturi care vor fi de folos pen­­tru alte vietăţi decât oamenii. Pa­tru ani de experienţă ar fi trebuit să ne convingă în­deajuns. Dar o soluţie trebue totuşi s’o­­ caute d. Vinilă Brătian­u la Paris unde se duce zice-se, pentru con­tractarea de împrumuturi. nar­e spre a revalorifica averi de-ale ță­­ii năruite parte pentru a crea al­tele noui. De la reuș’ta d-sa, acolo atârnă dacă vom putea mânca pâi­ne eft'nă sau de-a avea cu ce-o cumpăra­re cea scumpă, ceia ce-i tot urma. Totul stă deci în aceia, da­că­­ a venit. în sfârșit, d-sa­ e mui­­r­tea românului cea de p­ urmă. Da- i că nu -- nimeni nu poate şti ce ne așteaptă, atât cu pâinea cât și cu altele. .. TEODORESCU ierul se­­nis Circulata trenurilor IngriM?.—Pa Sunare curg sloiuri.—Zăpadă şi viscol în Rîdesl Nici nu se Îndreptase bine situa­ţia liniilor căilor ferate, in urm­a i­nundaţiilor de acum câte­va zile, de­oarece^ se mai găsesc linii întrerupte din această cauză in Ardeal şi Cucu vina şi un ger cumplit cu vânt şi cu zăpadă in unele tocuri cum e in re­giunea Predealului îngreuiază iarăş mersul trenurilor. Astfel pe ziua de eri cele mai mut­le trenuri au sosit in Bucureşti cu întârzieri de mai multe ore. Aşa trenul personal 131 dein Timişoara a sosit cu 5 ore întârziere. Accelera la 1­702 de la Chişinău cu 4 ore, ac crierului 502 de la Iaşi cu 5 ore şi jumătate. Trenul 220 de la Sibiu cu 5 ore, expresul 32 de la Episcopia Iu­­harului cu 6 ore şi jumătate. Simple­nul Orient expres cu aproape 2 ore. Din Bucureşti, la urma măsurilor luate din timp aproape toate trenu ril° au vierni­­egalat. In general din toată ţara sosesc ştiri că temperatura e in scădere şi că gerul pornit de Duminică se în­teţeşte. Pe valea Prahovei, la Cur­tea de Argeş şi in regiunile muntoa­se, ninge şi viscoleşte. Tmperatura cea mai mică înre­gistrată in cursul nopţii de eri, a­­ fost la Gheorgheni, Ciuc, minus 20­0 grade. In Capitală cerul e noros şi vân­tul bate dela Est. Pe Dunăre au început să curgă sloiuri de gu­laţă şi sunt temeri ca Dunărea să nu îngheţe. LA GALAŢI GALAŢI. 12. — Gerul care s’a a­­feătat de câteva zile asupra regiu­nii noastre se înăspreşte pe zi ce trece. Circulaţia pe Dunăre e normală Totuş se lucrează cu febrilitate la încărcarea şi descărcarea vapoa­relor d­e port deoarece nu e exclm ca Dunărea să îngheţe. Trenurile sosesc cu mari Intâr­zieri. Trenul de Bucureşti care tre­buia să sosească azi la 7 dimineata a sosit în gara abia la 10 şi juma­tate. Din această cauză şi trenu­rile de Basarabia au suferit mari întâr­zieri. In unele părţi ale judeţului nos­tru a nîns. LA IAŞI IAŞI, 12. — Trenurile de Bucu­reşti au sosit astăzi cu câte patru ore întârziere, din pricina gerului. VISCOL IN ARDEAL BRASOV, 12. — In întreg Ar­dealul s’a lăsat un mare ger. In cursul nopţii judeţele din sudul Ar­dealului au fost bântuite de viscol Stratul de zăpadă căzut e dela 5— 10 cm. fkerdu! comercial franco-german PAIUS, 12. (Ra:Ior).—„Petit Journal“ află că acordul co­mercial franco .K­raan este în principiu stabilit­ ­«*»*­» —a BUDAPESTA, 12 (Ra- 3or).—Procurorul general Szivacho a declarat ziarişt­ilor că di» cauz'' comple­xităţii dosarului afilierei de fals nu va putea pre­zenta propunerile sale ju­decătorului de instrucţie penă Miercuri seara. Precurm»! »iteneral a a» dăut­at că ei, Emmery, re­­m­ereicrantul Fănicei Fran­ţei, l’a ansinţat că banca va ridica preteirfinini de rfeţpăniîlire f­aţă de prin­­ţssR Windisch­rtraetz. CHELTUEI­L­E FĂCUTE DE FAL­­SIFICATORI BUDAPESTA, 12. — După acum anunţă ziarul „Magyarorszag", chel­­tuelile făcute de falsificatori pen­tru imprimarea bancnotelor, se ur­că la suma de un miliard şi jumă­tate de coroane ungare. Maşina de imprimat a costat 175 de milioane, celelalte accesorii ,şi montarea 330 de mii­oane, hârtia şi transportul, precum şi cheltuelile de călătorie pentru obţinerea ei— 400 de mi­lioane. . . ... Din declaraţiile­­ martorilor reiese cd prințul Windischgraetz a pus la dispoziţie, această sumă. DECL­ARATIA UNUI FOST MINIS­TRU DE RĂZBOI UNGAR BELGRAD 12 (Rader). — tVreme' publică un lung articol semnat de Bella Linder, fostul ministru da răz­boi al nir-v' -—­­spnge la rar «v*»e*5Tele concluziunî: „Va fi nevoie de mătura Euroției pentru a curăţi grajdurile lui An­­gias, ale feudalismului ungar, a că­rui existenţă loveşte interesele eu­ropene cele mai directe. Atât timp cât această asanare nu va fi fost o­­perată, atât timp cât Ungaria nu va fi fost restituită poporului ungar, vecinii săi vor fi expuși să se infec­teze de cangrena ce pleacă dela Bu­dapesta”. JUGOSLAVIA IA MĂSURI DE APĂRARE BELGRAD, 12 (Rador). — Ziarele continuă să comenteze afacerea de iris de la Budapesta.­­ „Politica” constată că toate firele afacerei de falsificare a dinarilor conduc la Budapesta; din această cauză, in conferinţa tinută erl Intre ministrul de externe Nirrcici, sub­­secretarul de stat Markovici şi di­­rectorul Băncei Nationale Novako­­vici s’au discutat propu­i pentru protejarea statului. I Eri s’a înapoiat la Belgrad un inait funcţionar Iugoslav care ple­case In Ungaria pentru a colabora cu rolitia ungară la des-coperirea fahifica torilor de dinari. EI n’a pu­tut ajuri pe la nici un rezultat, s tră­­duintele Sale Hind impied-cate dr autorităţile poliţieneşti maghiare. ^r^ndaîul din Ungaria Franja va cere despăgubiri Declaraţ­i unui fost ministru ungur Un mesagiu al contelui Bethlen către d. Briand EMMERICH NADOSSY prefectul de poliţie arestat ca complice Inundaţiile în Franţa, O stradă im Paris cominect inundată Un mesag­iul contelui Pethlen estre d. Briand Răspunsul primului-ministru francez PA­RIS, 12. (Kádár). — D. Ii­órányi, ministrul Un­­f­rtriei la Paris, a declarat ziarului „Petit Parisien“ că a remis d-lui Briand un mesagiu elin partea conte­lui Kethlen prin care a­­cesta asigură că guvernul maghiar de acord cu re­gentul Horthy este hotă­rât să continue ancheta împotriva falsificatorilor cu energie nemiloasă și că nici unul din implicați, oricât de sus pus ar fi, nu va fi cruțat.. „Matin“ află că d. Mir­­­and a fost de părere că a­­facerea comportă dede­subturi politice care nu trebuesc lăsate nelămuri­te, aceasta chiar în inte­resul bunei înţelegeri a ambelor ţări. Pitt cauza lm pt&rtutifei nistrul Frantei p»«'n fw rtfr^sif la Kuda­­eri Pari- Es- CONTELE BETHLEN politice a ehesttunei, mi­ PARIS. — Cunoscutul publicist francez, Auguste Gauvain, publică sub titlul „Scandalul unguresc” un articol în „Journal des Débats”, in care spune intre altele: Scandalul falsificărei bancnotelor franceze, in Ungaria. Întrece tot ce se cunoaşte până acum in astfel de afaceri. Nu avem înaintea noastră o ban­­­că vulgară de falsificatori, nici bunc­ţionari de mâna a doua: autorii şi beneficienţii acestei crime sunt per­­sonagii din cea mai înaltă aristo­craţie şi din anturajul imediat al membrilor guvernului, dacă nu sunt chiar membri ai­ guvernului... Să lăsăm la o parte detaliile ro­camboleşti ale acestei afaceri. Noi constatăm numai că falsificarea bancnotelor franceze evaluată la câ­teva miliarde de franci, s-a efectuat sub protecţia prefectului de poliţie a capitalei, omul de încredere al gu­vernului, şi că guvernul a făcut to­tal pentru a înăbuşi afacerea până în momentul când scandalul a luat proporţii ireparabile-Pretexta­ acestor maşinaţiuni este raţiunea de stat­. Era vorba de­ a se procura fondurile necesare pentru o restaurare­ monarhică- Se pare că, în această societate putredă,­ foarte mulţi contau pur­ şi simplu să-şi umple buzunarele pentru a avea ce chefui în localurile de reputaţie rea din Budapesta. Responsabilităţile politice sunt însă sigure­­ Se vede azi ce garanţii de ordine şi de cinste oferă magnaţii şi miniş­tri din serviciul lor. Adunarea na­ţională trebue să se întrunească la­­ 19 ianuarie- Ea nu poate să recla- 1 me socotele severe guvernului- Pri­ma sancţiune ce-ar trebui să se cea­ră, ar f­i o reformă electorală, care ar sufriina în fine metodele despotice tradiţionale. Franţa de asemenea, Banca Fran­ţei cel puţin, are să aibă conturi de cerut. Nu este admisibil să se lase să treacă, fără o complectă re­­paraţiune un atentat atât de mare creditului său. Ce spune presa franceză sut, inapoindu-se în garla. "" Iar problema pâinii Criza va fi soluţionată In cursul săptămânii Chestiunea pâinei ia zi pe zi în Capitală Înfăţişarea unui fel de basm cu Cocoşul liffiu prin discuţiunile ce au loc necurmat între primărie, brutari şi morari. Eri discuţiunile au continuat la pri­mărie în prezenţa­ d-lui dr. I. Costi­­nescu preşedintele comisiei interi­mare. Brutarii şi-au menţinut punctul de vedere în ce priveşte imposibili­tatea continuării fabricaţiunei cu actualele preţuri ale faunei şi mora­rii au afirmat că aceste preţuri nu sunt decât, consecinţa urcării preţu­rilor grâului. SPORIREA PREŢULUI PÂINII I­. dr. Costinescu a recunoscut că brutarii sunt supuşi în fabricaţiu­­nea pâinii preţurilor morarilor însă s’a îndoit că aceste preţuri ar fi co­respunzând exact preţurilor reale ale grâului. D-sa a propus, în încheere, urmă­toarea soluţiune: sporirea preţului pâinii de la 15 Ianuarie cu un leu la 1­0■­ lit. IlI-a (pâinea neagră) dacă mo­­­­arii vor semna un angajament faţă de primărie prin care se obligă să nu mai scumpească preţul fainei de lalit IlI-a timp de­ trei luni de la semnare. Acelaş angajament va tre­bui să fie semnat şi­ de brutari.­­ Eventual primăria va accepta şi’ propunen parţiale din parte* ■ ■ i I lor morari cari se vor obliga să res­pecte angajamentul propus cu condi­­ţiunea de ‘a asigura întreaga canti­tate de făină de cal. ÎII-a necesară Capitalei după media consumului constatat. APROVIZIONAREA MORARILOR In schimbul acestui angajament, primăria Capitalei se obligă să in­­tervie la Creditul Industrial pentru înlesnirea aprovizionării morarilor. Reprezentantul morii „Comerciale“ care era de faţă, a arătat că această moară are producţiunea Cea mai mare din Capitală însă că "propune­rea d-lui dr. I. Costin­esc­u nu poate nedreptăţi, toată industria 'morăritu­­lui şi ca atare chestiunea trebue pu­să şi­­în sânul „Sindicatului' morari­lor“, al cărui comitet se întruneşte azi dimineaţă. Un alt morar a fost de părere că, dimpotrivă primăria poate oricând contracta orice aranjamente în inte­resul populaţiei oraşului. Brutarii vor răspunde propunerii d-lui dr. I. Costinescu în şedinţa de azi d. a. a sindicatului, lor. , • D. dr. I. Costinescu a cerut răs­punsuri scrise­ şi'precise' la prop­uerea sa, pentru ca primăria să poa­tă lua la vreme măsurile ce-o pri-. vesc. . . i.­­ — D. Dbr. — Oi |EtnWj(J13|Ef [310] Motive!; renunțării sunt strict personal. Principele Carol a acordat Mer­cur­ea trecută un interview corespon­dentului din Roma al lui „British U­­nited Press“. Acest interview este cu deosebire interesant, pencu că­­r­atul Carol își exprimă princ’in­­ul dorința de a fi lăsat in pace arată că a huit hntăn­ea după o matură chibzuinţă şi de ce a dat-o şi se rea năd­ă­­cât de ce: "ari vor să exploateze chestiunea "ratând că tot ce doreşte este z­icerea. TĂCEREA Prinţul Carol a început prin­­a declara ziaristului englez ur­mătoarele : „Păstrez cea mai înaltă sti­mă a mea pentru princesa E­­lena, care este o m-mî şi o soţie exemnlară. Simt profund lincionat de in sin naţiunile in­fame adresate împotriva ei. Tn ce priveşte pe fiul meu, fi ador. I „Respiri complect toate in­­formaţiunile, în ce priveşte vi­itorul meu. Voi continua să-mi iubesc şi să-mi slujesc ţara şi ceea ce doresc este — tăcerea“. Mai departe prinţ«l Ca­ro] a declarat că ceeace a făcut e, evîdrnf, feerie serios, dar că doreşte să ne ştie că difer:”© motive î-aw­am$t£ms ia huătrsrea sa, dar că n’a­­­waî-o derât -fMpă a matură chîEhruînftă» in ce priveşte ra­portPi­rile rale de inimă, nimic.ri e realmente supărat de instituar­e ce s’au făcut. MOTIVE PERSONALE Apoi prințul a spus tex­tual • — „Un alt lucru care mie penibil, este aluziunea ce s’a făcut la un anume cont plot. „Spuneți că nici un mo­­tiv politic nu a determinat actul meu. „Am fost foarte necăjit să citesc (în presa străină Nova Red.) „un expozeu al preparativelor m­­ele de revoltă împotriva mo­narhiei“. Fidelitatea mea ca prinţ şi loialitatea mea ca soldat, sunt destule do­vezi in favoarea mea, pen­tru ca să fie inutil ca să resping asemenea absur­dităţi. Atitudinea antimo­narhică ce mi se atribue nu merită din parte'mi nici măcar o dezminţire. Rtîm­ân un supus loial şi nu voi fi nici­odată o pie­dică pentru patria mea. „Renunţarea mea Iron este un fapt — a spu­s principele Carol — şi este absolut adevărat că am fă­­cut gestul meu din motive cu totul personale şi că a­­ceste motive nu pot inte­resa publicul. Poziţiunea mea de prinţ, nu justifică de loc dorinţa ace on cari ar vroi să mă vadă dând în vileag fapte c**ni nu au în ele nimic politic. „Prinţ­i—a adăugat prin­ţul Carol — au şi ei drep­tul să dispue de sufletul lor". * Prințul Carol a mai spus ca re­­uză să răspundă la zvonurile pri­toare la un scandal in cviafturna ’■omănă. „Guvernul român — a adăogat el — posedă destule documente pen­­tru a” dovedi că acest scandal nu m’ar putea atinge în nici un fel“. # Ziarul „Le Temps" reproducând acest ipfenneur, îl însoţeşte de mu­mnătorul comentar: „Declaraţiunile prinţului Carol face scurt toate încercările cari au fost făcute pentru a expica remun­­ţarea sa prin motive politice, nu în neînţelegeri între prinţ şi guvern,­­bc. Prinţul confirmă el însuşi că actul său e de ordin strict personal al intim și că nu are nici un carac­’ nil'fÎQ** Ultimile evenimente au accentuat unele frământări, în sânul partide­lor de opoziţie, unde dealtfel există în orice caz neîndoios curente dife­rite. Aceste frământări au fost activate şi de un alt fapt: se pare că teme­iul pe care se bizuiau partidele, în vederea aranjamentului succesiunii, ar fi suferit unele modificări. In partidul naţional se observă oa­recare nemulţumire a unora din con­ducători, împotriva ţărăniştilor, a căror atitudine le displace. S'a în­trebuinţat chiar de unii termenul de „milogi", drept răspuns la susţineri­le acestora din urmă că, în raport cu palatul, s'a produs o schimbare in favoarea lor. Pe când d. Maniu continuă a fi partizanul unui acord cu oare şi care capitis diminutio pentru ţără­nişti — alţi fruntaşi înţeleg să-i do­jenească. Pe de altă parte, în partidul na­ţional se pregăteşte o campanie im­potriva prinţului Barbu Ştirbey, al cărui exponent va fi d. Gr. N. Fil­­pescu. Campania aceasta ar fi me­nită­ a impresiona pe unii şi a dezar­ma pe alţii. Se pare insă că unii din conducă­torii naţionali, între cari şi d. Corist Argetoianu, nu pune prea multe spe­ranţe în această­ campanie. Aşa se explică cuvintele unui amic al a­cestuia, la banchetul organizat în o­­noarea d-lui Gr. N. Filipescu. Întrucât d. Argetoianu înţelege să facă în această privinţă o acţiune concretă şi întrucât d-sa este con­vins de nevoia de a renunţa la a­­ceasta campanie, iată lucruri cari se vor şti în r­urârîd în mod exact, a­ceasta fiindcă unele explicaţiuni nu vor putea fi evitate.­­ Cât despre partidul ţărănist, une­le elemente de vază din acest par­tid, nu-şi ascund dorinnţa­ lor fierbinte ca un acord cu naţionalii să devie fapt îndeplinit. In acelaş timp exis­tă însă şi o unanimitate de păreri in privinţa tacticei de urmat faţă de e­­venimentele la ordinea zilei şi in privinţa normelor de adoptat în ve■ derea guvernării de mâine. Fruntaşii ţărănişti nu se sfiesc si spuie că deşi ireductibil adversar al partidului liberal şi al metodelor tir, de guvernare, partidul ţărănist este insă tot atât de hotărât a considere, definitiv închisă o chestiune, despre care cred că nu poate fi exploatat în anumite scopuri politice. D. BRATIANU ŞI r­EDESCHI­­DEREA PARLAMENTULUI Bieren prezent în Capitală, D. Io­nel Brătianu desfăşoară o activitati extraordinară, pentru aşa zisa men­ţinere a ordinei, pe care, în treacă fie zis, nimenea n’o turbură­ Partizanilor, cari s’au prezenta la d-sa in ultimele zile, primul mi­nistru le-a spus: — „In ceasul de față cer tataroi disciplină și devotament- Aceasta mai mult de cât ori­când. In joc este o institujiune căreia eu personal ii sunt un slujitor ne­condiţionat. Pentru apărarea aceste instituţii,ni­­ care se identifică ci ţara şi neamul nostru merg până la sacrificiul suprem. Prietenilor mei le cer acelaş lucru şi-l voi cere mai cu seamă la redes­chiderea Camerelor. Dela tribuna parlamentului nu trebue să răsune cuvinte, care să fa­că pe unii să creadă că se mai poa­te redeschide ceea ce este definiţi. Închis”. Asupra partizanilor d-sale, atitu­dinea d-lui Ionel Brătianu a prov. cat mare impresiune, R. O. Viata naîftfel 1. Ionel Stâilmu și redeschid­­erea parlamentului H­aepuns a­l Mu­­ârffstolanii

Next