Dimineaţa, ianuarie 1926 (Anul 22, nr. 6863-6892)
1926-01-14 / nr. 6876
UNUI XXII.—Ho. 8574 * 10 pagini 2 lei exemplarul Adresa telegrafică „CIHIElIti'V București TELEFOANELE NOASTRE» Centra's 8 67 2173 16 79 joi 14 îanwte 1925 ■— — ^ Pretai Abonamentelor! Le! 600, — pe timp de un an • 300, - „ . . 6 Inni m 150, - « „ n 3 „ In străinătate dubla Direcţia 57 72 Adţia 7 63 Provincia 1086 DIKOURILE, bucurești, Str. Sărindar No. 9 — 11 Fondat In 1904 de Const MILLE După atâtea toate, cea mai nesuerită dintre scumpeţi, a pâinei, e ■numai o chestie de zile. Dar guvernului, care ne-a urcat preţul trenurilor, a tutunului, chibriturilor, poştei şi telegrafului, a timbrului, nu-i conţine de loc scumpirea pâinii, simţind că pe aceasta cu greu o va înghiţi publicul. De aceia, în disperare de cauză, auzim iar vorbindu-se de rechiziţionarea grâului şi a faunei. E adevărat că, după oarecare oscilaţii, grâul a atinis preţuri mari, din nou. Urcarea e cam de 40 la 4 sută cu tendinţa mereu în sus Astfel stând lucrurile şi taxele vamale fiind astăzi mai scăzute, exportul se va activa, chiar acum, în toiul iernii. Numai iarna riguroasă a împiedicat niţel agravarea preţului pâinei. Dar oscilaţii de acestea au fost întotdeauna. Cine nu ştie că înainte de război preţul faunei obişnuite oscila intre 18 şi 25 de bani. Şapte centime diferenţă însemna aproape ca 3 Iei la chilogram astăzi. Insă pe vremea aceea fericită, cu valută mare şi cu bani mulţi,, ea nu se simţea sau prea puţin. Astăzi, cu valuta mică şi cu bani puţini, trei Iei în plus la chilogram, chiar doi lei, ar fi un dezastru. Ori, acest dezastru ne ameninţă în mod serios şi imediat. Dar rechiziţionarea nu e un leac. Căci de ce nu s’ar rechiziţiona şoşonii, paltoanele, lemnele, cartofii şi toate câte mai sânt ajunse, relativ, mai scumpe chiar decât pâinea ? Tăbărîrea aceasta numai pe o singură categorie de producători, cea mai importantă din ţară, nu are nici senz nici dreptate într’ansa. S’a văzut la ce se ajunge cu asemenea mijloace, la scăderea producţiei reci la agravarea situaţiei. Sânt două feluri de ostenire a traiului : comprimarea preţurilor sau sporirea câştgurilor. Aceasta din urnă e singura sănătoasă. Vin- tecarea răului ar fi constat deci urmat în încurajarea activităţi şi a producţiei în toate ramurile, başa de crearea de notă ramurată însă la ceia ce guvernul nu numai că nu s’a gând’t dar a lucrat tocmai dimpotrivă. Şi atunci nici chiar oftenirea naturală a unui produs să zicem a grâului, nu poate fi de folos căci pe-o parte marfa nevândută se va strica iar pe de altă stomachurile sărăcimei vor rămânea lihnite. Dacă guvernul va mai recurge încă odată la rechiziţionare, pe lângă riscul de-a secate, în fine, din răbdări pe cete peste trei milioane de agricultori, la anul vom vedea iarăşi câmpiile acoperte de burueni sau, în cazul ce! mai bun, de culturi care vor fi de folos pentru alte vietăţi decât oamenii. Patru ani de experienţă ar fi trebuit să ne convingă îndeajuns. Dar o soluţie trebue totuşi s’o caute d. Vinilă Brătianu la Paris unde se duce zice-se, pentru contractarea de împrumuturi. nare spre a revalorifica averi de-ale țăii năruite parte pentru a crea altele noui. De la reuș’ta d-sa, acolo atârnă dacă vom putea mânca pâine eft'nă sau de-a avea cu ce-o cumpărare cea scumpă, ceia ce-i tot urma. Totul stă deci în aceia, dacă a venit. în sfârșit, d-sa e muirtea românului cea de p urmă. Da- i că nu -- nimeni nu poate şti ce ne așteaptă, atât cu pâinea cât și cu altele. .. TEODORESCU ierul senis Circulata trenurilor IngriM?.—Pa Sunare curg sloiuri.—Zăpadă şi viscol în Rîdesl Nici nu se Îndreptase bine situaţia liniilor căilor ferate, in urma inundaţiilor de acum câteva zile, deoarece^ se mai găsesc linii întrerupte din această cauză in Ardeal şi Cucu vina şi un ger cumplit cu vânt şi cu zăpadă in unele tocuri cum e in regiunea Predealului îngreuiază iarăş mersul trenurilor. Astfel pe ziua de eri cele mai mutle trenuri au sosit in Bucureşti cu întârzieri de mai multe ore. Aşa trenul personal 131 dein Timişoara a sosit cu 5 ore întârziere. Accelera la 1702 de la Chişinău cu 4 ore, ac crierului 502 de la Iaşi cu 5 ore şi jumătate. Trenul 220 de la Sibiu cu 5 ore, expresul 32 de la Episcopia Iuharului cu 6 ore şi jumătate. Simplenul Orient expres cu aproape 2 ore. Din Bucureşti, la urma măsurilor luate din timp aproape toate trenu ril° au vierniegalat. In general din toată ţara sosesc ştiri că temperatura e in scădere şi că gerul pornit de Duminică se înteţeşte. Pe valea Prahovei, la Curtea de Argeş şi in regiunile muntoase, ninge şi viscoleşte. Tmperatura cea mai mică înregistrată in cursul nopţii de eri, a fost la Gheorgheni, Ciuc, minus 200 grade. In Capitală cerul e noros şi vântul bate dela Est. Pe Dunăre au început să curgă sloiuri de gulaţă şi sunt temeri ca Dunărea să nu îngheţe. LA GALAŢI GALAŢI. 12. — Gerul care s’a afeătat de câteva zile asupra regiunii noastre se înăspreşte pe zi ce trece. Circulaţia pe Dunăre e normală Totuş se lucrează cu febrilitate la încărcarea şi descărcarea vapoarelor de port deoarece nu e exclm ca Dunărea să îngheţe. Trenurile sosesc cu mari Intârzieri. Trenul de Bucureşti care trebuia să sosească azi la 7 dimineata a sosit în gara abia la 10 şi jumatate. Din această cauză şi trenurile de Basarabia au suferit mari întârzieri. In unele părţi ale judeţului nostru a nîns. LA IAŞI IAŞI, 12. — Trenurile de Bucureşti au sosit astăzi cu câte patru ore întârziere, din pricina gerului. VISCOL IN ARDEAL BRASOV, 12. — In întreg Ardealul s’a lăsat un mare ger. In cursul nopţii judeţele din sudul Ardealului au fost bântuite de viscol Stratul de zăpadă căzut e dela 5— 10 cm. fkerdu! comercial franco-german PAIUS, 12. (Ra:Ior).—„Petit Journal“ află că acordul comercial franco .Kraan este în principiu stabilit «*»*» —a BUDAPESTA, 12 (Ra- 3or).—Procurorul general Szivacho a declarat ziariştilor că di» cauz'' complexităţii dosarului afilierei de fals nu va putea prezenta propunerile sale judecătorului de instrucţie penă Miercuri seara. Precurm»! »iteneral a a» dăutat că ei, Emmery, remereicrantul Fănicei Franţei, l’a ansinţat că banca va ridica preteirfinini de rfeţpăniîlire faţă de prinţssR Windischrtraetz. CHELTUEILE FĂCUTE DE FALSIFICATORI BUDAPESTA, 12. — După acum anunţă ziarul „Magyarorszag", cheltuelile făcute de falsificatori pentru imprimarea bancnotelor, se urcă la suma de un miliard şi jumătate de coroane ungare. Maşina de imprimat a costat 175 de milioane, celelalte accesorii ,şi montarea 330 de miioane, hârtia şi transportul, precum şi cheltuelile de călătorie pentru obţinerea ei— 400 de milioane. . . ... Din declaraţiile martorilor reiese cd prințul Windischgraetz a pus la dispoziţie, această sumă. DECLARATIA UNUI FOST MINISTRU DE RĂZBOI UNGAR BELGRAD 12 (Rader). — tVreme' publică un lung articol semnat de Bella Linder, fostul ministru da război al nir-v' -—spnge la rar «v*»e*5Tele concluziunî: „Va fi nevoie de mătura Euroției pentru a curăţi grajdurile lui Angias, ale feudalismului ungar, a cărui existenţă loveşte interesele europene cele mai directe. Atât timp cât această asanare nu va fi fost operată, atât timp cât Ungaria nu va fi fost restituită poporului ungar, vecinii săi vor fi expuși să se infecteze de cangrena ce pleacă dela Budapesta”. JUGOSLAVIA IA MĂSURI DE APĂRARE BELGRAD, 12 (Rador). — Ziarele continuă să comenteze afacerea de iris de la Budapesta. „Politica” constată că toate firele afacerei de falsificare a dinarilor conduc la Budapesta; din această cauză, in conferinţa tinută erl Intre ministrul de externe Nirrcici, subsecretarul de stat Markovici şi directorul Băncei Nationale Novakovici s’au discutat propui pentru protejarea statului. I Eri s’a înapoiat la Belgrad un inait funcţionar Iugoslav care plecase In Ungaria pentru a colabora cu rolitia ungară la des-coperirea fahifica torilor de dinari. EI n’a putut ajuri pe la nici un rezultat, s trăduintele Sale Hind impied-cate dr autorităţile poliţieneşti maghiare. ^r^ndaîul din Ungaria Franja va cere despăgubiri Declaraţi unui fost ministru ungur Un mesagiu al contelui Bethlen către d. Briand EMMERICH NADOSSY prefectul de poliţie arestat ca complice Inundaţiile în Franţa, O stradă im Paris cominect inundată Un mesagiul contelui Pethlen estre d. Briand Răspunsul primului-ministru francez PARIS, 12. (Kádár). — D. Iiórányi, ministrul Unfrtriei la Paris, a declarat ziarului „Petit Parisien“ că a remis d-lui Briand un mesagiu elin partea contelui Kethlen prin care acesta asigură că guvernul maghiar de acord cu regentul Horthy este hotărât să continue ancheta împotriva falsificatorilor cu energie nemiloasă și că nici unul din implicați, oricât de sus pus ar fi, nu va fi cruțat.. „Matin“ află că d. Mirand a fost de părere că afacerea comportă dedesubturi politice care nu trebuesc lăsate nelămurite, aceasta chiar în interesul bunei înţelegeri a ambelor ţări. Pitt cauza lm pt&rtutifei nistrul Frantei p»«'n fw rtfr^sif la Kudaeri Pari- Es- CONTELE BETHLEN politice a ehesttunei, mi PARIS. — Cunoscutul publicist francez, Auguste Gauvain, publică sub titlul „Scandalul unguresc” un articol în „Journal des Débats”, in care spune intre altele: Scandalul falsificărei bancnotelor franceze, in Ungaria. Întrece tot ce se cunoaşte până acum in astfel de afaceri. Nu avem înaintea noastră o bancă vulgară de falsificatori, nici buncţionari de mâna a doua: autorii şi beneficienţii acestei crime sunt personagii din cea mai înaltă aristocraţie şi din anturajul imediat al membrilor guvernului, dacă nu sunt chiar membri ai guvernului... Să lăsăm la o parte detaliile rocamboleşti ale acestei afaceri. Noi constatăm numai că falsificarea bancnotelor franceze evaluată la câteva miliarde de franci, s-a efectuat sub protecţia prefectului de poliţie a capitalei, omul de încredere al guvernului, şi că guvernul a făcut total pentru a înăbuşi afacerea până în momentul când scandalul a luat proporţii ireparabile-Pretexta acestor maşinaţiuni este raţiunea de stat. Era vorba de a se procura fondurile necesare pentru o restaurare monarhică- Se pare că, în această societate putredă, foarte mulţi contau pur şi simplu să-şi umple buzunarele pentru a avea ce chefui în localurile de reputaţie rea din Budapesta. Responsabilităţile politice sunt însă sigure Se vede azi ce garanţii de ordine şi de cinste oferă magnaţii şi miniştri din serviciul lor. Adunarea naţională trebue să se întrunească la 19 ianuarie- Ea nu poate să recla- 1 me socotele severe guvernului- Prima sancţiune ce-ar trebui să se ceară, ar fi o reformă electorală, care ar sufriina în fine metodele despotice tradiţionale. Franţa de asemenea, Banca Franţei cel puţin, are să aibă conturi de cerut. Nu este admisibil să se lase să treacă, fără o complectă reparaţiune un atentat atât de mare creditului său. Ce spune presa franceză sut, inapoindu-se în garla. "" Iar problema pâinii Criza va fi soluţionată In cursul săptămânii Chestiunea pâinei ia zi pe zi în Capitală Înfăţişarea unui fel de basm cu Cocoşul liffiu prin discuţiunile ce au loc necurmat între primărie, brutari şi morari. Eri discuţiunile au continuat la primărie în prezenţa d-lui dr. I. Costinescu preşedintele comisiei interimare. Brutarii şi-au menţinut punctul de vedere în ce priveşte imposibilitatea continuării fabricaţiunei cu actualele preţuri ale faunei şi morarii au afirmat că aceste preţuri nu sunt decât, consecinţa urcării preţurilor grâului. SPORIREA PREŢULUI PÂINII I. dr. Costinescu a recunoscut că brutarii sunt supuşi în fabricaţiunea pâinii preţurilor morarilor însă s’a îndoit că aceste preţuri ar fi corespunzând exact preţurilor reale ale grâului. D-sa a propus, în încheere, următoarea soluţiune: sporirea preţului pâinii de la 15 Ianuarie cu un leu la 10■ lit. IlI-a (pâinea neagră) dacă moarii vor semna un angajament faţă de primărie prin care se obligă să nu mai scumpească preţul fainei de lalit IlI-a timp de trei luni de la semnare. Acelaş angajament va trebui să fie semnat şi de brutari. Eventual primăria va accepta şi’ propunen parţiale din parte* ■ ■ i I lor morari cari se vor obliga să respecte angajamentul propus cu condiţiunea de ‘a asigura întreaga cantitate de făină de cal. ÎII-a necesară Capitalei după media consumului constatat. APROVIZIONAREA MORARILOR In schimbul acestui angajament, primăria Capitalei se obligă să intervie la Creditul Industrial pentru înlesnirea aprovizionării morarilor. Reprezentantul morii „Comerciale“ care era de faţă, a arătat că această moară are producţiunea Cea mai mare din Capitală însă că "propunerea d-lui dr. I. Costinescu nu poate nedreptăţi, toată industria 'morăritului şi ca atare chestiunea trebue pusă şiîn sânul „Sindicatului' morarilor“, al cărui comitet se întruneşte azi dimineaţă. Un alt morar a fost de părere că, dimpotrivă primăria poate oricând contracta orice aranjamente în interesul populaţiei oraşului. Brutarii vor răspunde propunerii d-lui dr. I. Costinescu în şedinţa de azi d. a. a sindicatului, lor. , • D. dr. I. Costinescu a cerut răspunsuri scrise şi'precise' la propuerea sa, pentru ca primăria să poată lua la vreme măsurile ce-o pri-. vesc. . . i. — D. Dbr. — Oi |EtnWj(J13|Ef [310] Motive!; renunțării sunt strict personal. Principele Carol a acordat Mercurea trecută un interview corespondentului din Roma al lui „British United Press“. Acest interview este cu deosebire interesant, pencu căratul Carol își exprimă princ’inul dorința de a fi lăsat in pace arată că a huit hntănea după o matură chibzuinţă şi de ce a dat-o şi se rea nădăcât de ce: "ari vor să exploateze chestiunea "ratând că tot ce doreşte este zicerea. TĂCEREA Prinţul Carol a început prina declara ziaristului englez următoarele : „Păstrez cea mai înaltă stimă a mea pentru princesa Elena, care este o m-mî şi o soţie exemnlară. Simt profund lincionat de in sin naţiunile infame adresate împotriva ei. Tn ce priveşte pe fiul meu, fi ador. I „Respiri complect toate informaţiunile, în ce priveşte viitorul meu. Voi continua să-mi iubesc şi să-mi slujesc ţara şi ceea ce doresc este — tăcerea“. Mai departe prinţ«l Caro] a declarat că ceeace a făcut e, evîdrnf, feerie serios, dar că doreşte să ne ştie că difer:”© motive î-awam$t£ms ia huătrsrea sa, dar că n’awaî-o derât -fMpă a matură chîEhruînftă» in ce priveşte raportPirile rale de inimă, nimic.ri e realmente supărat de instituare ce s’au făcut. MOTIVE PERSONALE Apoi prințul a spus textual • — „Un alt lucru care mie penibil, este aluziunea ce s’a făcut la un anume cont plot. „Spuneți că nici un motiv politic nu a determinat actul meu. „Am fost foarte necăjit să citesc (în presa străină Nova Red.) „un expozeu al preparativelor mele de revoltă împotriva monarhiei“. Fidelitatea mea ca prinţ şi loialitatea mea ca soldat, sunt destule dovezi in favoarea mea, pentru ca să fie inutil ca să resping asemenea absurdităţi. Atitudinea antimonarhică ce mi se atribue nu merită din parte'mi nici măcar o dezminţire. Rtîmân un supus loial şi nu voi fi niciodată o piedică pentru patria mea. „Renunţarea mea Iron este un fapt — a spus principele Carol — şi este absolut adevărat că am făcut gestul meu din motive cu totul personale şi că aceste motive nu pot interesa publicul. Poziţiunea mea de prinţ, nu justifică de loc dorinţa ace on cari ar vroi să mă vadă dând în vileag fapte c**ni nu au în ele nimic politic. „Prinţi—a adăugat prinţul Carol — au şi ei dreptul să dispue de sufletul lor". * Prințul Carol a mai spus ca reuză să răspundă la zvonurile pritoare la un scandal in cviafturna ’■omănă. „Guvernul român — a adăogat el — posedă destule documente pentru a” dovedi că acest scandal nu m’ar putea atinge în nici un fel“. # Ziarul „Le Temps" reproducând acest ipfenneur, îl însoţeşte de mumnătorul comentar: „Declaraţiunile prinţului Carol face scurt toate încercările cari au fost făcute pentru a expica remunţarea sa prin motive politice, nu în neînţelegeri între prinţ şi guvern,bc. Prinţul confirmă el însuşi că actul său e de ordin strict personal al intim și că nu are nici un carac’ nil'fÎQ** Ultimile evenimente au accentuat unele frământări, în sânul partidelor de opoziţie, unde dealtfel există în orice caz neîndoios curente diferite. Aceste frământări au fost activate şi de un alt fapt: se pare că temeiul pe care se bizuiau partidele, în vederea aranjamentului succesiunii, ar fi suferit unele modificări. In partidul naţional se observă oarecare nemulţumire a unora din conducători, împotriva ţărăniştilor, a căror atitudine le displace. S'a întrebuinţat chiar de unii termenul de „milogi", drept răspuns la susţinerile acestora din urmă că, în raport cu palatul, s'a produs o schimbare in favoarea lor. Pe când d. Maniu continuă a fi partizanul unui acord cu oare şi care capitis diminutio pentru ţărănişti — alţi fruntaşi înţeleg să-i dojenească. Pe de altă parte, în partidul naţional se pregăteşte o campanie impotriva prinţului Barbu Ştirbey, al cărui exponent va fi d. Gr. N. Filpescu. Campania aceasta ar fi menită a impresiona pe unii şi a dezarma pe alţii. Se pare insă că unii din conducătorii naţionali, între cari şi d. Corist Argetoianu, nu pune prea multe speranţe în această campanie. Aşa se explică cuvintele unui amic al acestuia, la banchetul organizat în onoarea d-lui Gr. N. Filipescu. Întrucât d. Argetoianu înţelege să facă în această privinţă o acţiune concretă şi întrucât d-sa este convins de nevoia de a renunţa la aceasta campanie, iată lucruri cari se vor şti în rurârîd în mod exact, aceasta fiindcă unele explicaţiuni nu vor putea fi evitate. Cât despre partidul ţărănist, unele elemente de vază din acest partid, nu-şi ascund dorinnţa lor fierbinte ca un acord cu naţionalii să devie fapt îndeplinit. In acelaş timp există însă şi o unanimitate de păreri in privinţa tacticei de urmat faţă de evenimentele la ordinea zilei şi in privinţa normelor de adoptat în ve■ derea guvernării de mâine. Fruntaşii ţărănişti nu se sfiesc si spuie că deşi ireductibil adversar al partidului liberal şi al metodelor tir, de guvernare, partidul ţărănist este insă tot atât de hotărât a considere, definitiv închisă o chestiune, despre care cred că nu poate fi exploatat în anumite scopuri politice. D. BRATIANU ŞI rEDESCHIDEREA PARLAMENTULUI Bieren prezent în Capitală, D. Ionel Brătianu desfăşoară o activitati extraordinară, pentru aşa zisa menţinere a ordinei, pe care, în treacă fie zis, nimenea n’o turbură Partizanilor, cari s’au prezenta la d-sa in ultimele zile, primul ministru le-a spus: — „In ceasul de față cer tataroi disciplină și devotament- Aceasta mai mult de cât oricând. In joc este o institujiune căreia eu personal ii sunt un slujitor necondiţionat. Pentru apărarea aceste instituţii,ni care se identifică ci ţara şi neamul nostru merg până la sacrificiul suprem. Prietenilor mei le cer acelaş lucru şi-l voi cere mai cu seamă la redeschiderea Camerelor. Dela tribuna parlamentului nu trebue să răsune cuvinte, care să facă pe unii să creadă că se mai poate redeschide ceea ce este definiţi. Închis”. Asupra partizanilor d-sale, atitudinea d-lui Ionel Brătianu a prov. cat mare impresiune, R. O. Viata naîftfel 1. Ionel Stâilmu și redeschiderea parlamentului Haepuns al Muârffstolanii