Dimineaţa, februarie 1926 (Anul 22, nr. 6893-6920)
1926-02-01 / nr. 6893
um, XJfB. Re, HS3 igsamLwaaimiär&miäk^^ ' 12 Piáiul 2 loî exsmptarul fórea JMIIT, &8®s$ — ........................................ SasjeroAJSELS voxatm* «kp»sv«M. ar« von tt'r* Krc«ţU* Vtm Afl-ţl* ?«9 FrcvtMte sM»wms usx 1 rcE-usni, W2S rnjgl AäoaamoatsSon I« ~ po timp M u ta . . . « iiUll In străinătate duble BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 9 — 11 | fWftft to 1904 d» Cmi «ILLS ~u* -- țesători şi uscaţi! Avem în Capitală oameni, cetăţeni, spirite oneste dar amardtetin motive pur politice. Avem oameni ameninţaţi de proprietari, ţi proprietari ameninţaţi de chiriaşi. Avem soacre fără gineri, ţi gineri Iiird neveste. Avem speculanţi fard mărfuri, ţi mărfuri fără clienţi. Doamne, dar ce nst avem noi in Capitală! Ne mai lipsea alegători cari n'eu tinde să-ţi manifeste voinţa, simpatia sau antipatia ţi darea de-a berbelea cu a candidaţilor nepoftiţi Acum avem ţi acest gen de oameni şi ne gândim că doar atât nu mai lipsea pe vreme de iarnă. Şi dânSa mă întorc ţine: Uehenchin guvern ţi ăsta! Frig ţi lipsă de combustibil, lipsă de alimente, lipsă de entuziasm, când colo— hop, el cu alegerile comunale?.. Atmosfera se încălzeşte, apaticii capătă entuziasm, discuţiile se înflăcărează şi nevoile sunt uitate. In loc să mai alerge cetăţeanul zgribulit după lemne, peşte sau alte marafeturi materialiste, aleargă după idei, căci ideia este alegere şi alegerea este izbânda sau infrăngerea unei idei politice, care la rândul ei — dacă reuşesc „ai noştrii"— bineînţeles te transformă in diferite materii şi materiale. Hei, hei! Ştie neiu de ce luptă că dacă n'ar ţii n'ar face hocuspocus eu urnele fiindcă de acolo răsar toate alea urile„ ţărei. (Hm! Aţi tis ceva?) STAR BOLOVAN Lumea de-andoaseSeaL a Olteni ten MS feaift» *ă la »a? ta facoreftL. Păi, at ceî Se fac acolo primirii mufe, și barem s3 fia cSfa o primărie de fiecare locuitor. Bîîte sh» resmArml: «câte bordee, atâtea obtcee“. Ceia ce-i destul de arese. E Insă foarte curios Când se amestecă lucrarile și vedem obiceiurile dia bordee las palate, sau vice verm. Cele ce se petrec acum în lumea largă formează un haos care chiar pe sceptic, pe nepăsător ca si pe cd hârfiii ci toate ii pun la mare nedumerire, la Italia, tara Renaştere!, care au fost zorile civilizaţiei moderne şi mama libertăţilor, în Italia care e atât de lung de greu şi de sângeros şi-a format unitatea împotriva unor duşmani colosali ce păreau nevnvios, deci care Ştie, ca una ce a fost păţită, ce Înseamnă subsubjugarea, tirania şi domnia bacului plac, în această Italie domneşte astăzi dictatura şi proscripţia ca suprimarea tuturor libertăţilor. I In Spania de-aşîîderea, deşi acolo lucrul pare mai puţin izbitor. Dar totuşi, e tacă Europa, şi o parte din Europa care a cunoscut în timp bogăţia, mărirea, gloria, arta şi literatură duse până la un grad de pilduire pentru întreaga lume. Grecia încă trebue să ne mire, căci nu e ceva banal ca din Atena, faimoasa cetate a strălucitei democraţii antice, să pornească împrumutul forțat cu taerea în două a monedei şi cu ameninţarea de Împuşcare imediată pentru ziariştii cărora nu le-ar plăcea sistemul şi regimul. Dar uluiala noastră devine monstră când vedem, în acelaşi timp, că Rusia ţaristă, hardughia imensă in care vieţuiau, ca vai de lume,, 105 limbi şi 103 religii deosebite, în care, chiar pe vremea războiului zăceau în ocneul puşcării o sută cinci zei de mii de intelectuali, başca de cei spânzuraţi „pentru un cuvânt şi-au dor de lia libertate“, cum zice poetul lui pafeodea Sibir, la care hăbădueau de la olaltă de la canibali şi până la la Tolstoi şi Dostoevski, să vedem azi la Rusia revoluţia - putere, totul răsturnat, ta tatenge cel puţin cea mai formidabilă prefacere polică, economică şi socială. Iar Turkestanuî e republică sovietcă. Caucazul un cârd de republică, siberia chiar aspirând la formele de guvernământ cele mai ideale. Dar China, ţara vecinicei încremeniri frământată de revoluţii în numele ideilor celor mai înaintate* Republică şi aspirantă bolşevică! Tot astfel , Turcia, mortul de altă dată şi cuibul bunului plac absolutist. Nu e lumea de-andoasemea? Şi nu arată astea că ne aflăm în pragul unor vremi extrordinare? I. TEODORESCU Guduri sîmnip Complicitatea contelui Bethlen la falsificarea de bancnote V8EAA. A&. — Sand „Arfwîtertk&txng” îsobîlci ansă datai! compflssaaprad*poziț3iior făcute & fasta cotaiskA izariaaKCisra de tmAsztA és tsKre jsrtestai e Interni i3terhk»! a* «»leisiml ds Raft» wwtry. OsBteto UsîsfS&s * pecsHîoscrit că (bduMț îa Mărtarteti «îîa zfeta de 17 Decesnwrto antă pe care Hi*avut la bfeSboarog «ta tr and Primul mi» ț&iAzxt S-a tsdraataâ atunci pe Naftoasy to eoantcko sscessî Säen! și paractatrulai ass intern» Rakouttky. Vâxâad ei MBdossy ezHS sâ facă jsc«*i toons, Bettiben S-a knormsi ps Raaovrjiky, rugând «H s& k mimshîe o® va erede de cuviință, droanee* d-sa ae avea vreme A se ocupa cu această chestiune. Lsssttfisd «krpă aee*a a plecat din Bsdtp«sta șî csKiktrm celor stabili« în comisia parlamentară de ansh&ti a fost la vânătoare sleia 18—' 24 Decembrie. Cât priveşte paffitaistnsi «Je teteme, acesta a avut nevoe de o SBodUutiutse de 14 zee, spre a proceda la creşterea lui fedossy. SE AŞTEAPTĂ SURPRIZE SENZAŢIONALE ? PARIS, 30. — Presa franceză anunţă că zilele acestea se vor produce surprize senzaţionale, in legătură cu falsificarea de franci de la Budapesta, în urma faptului că vor participa la interogatoriu reprezentanţi ai guvernului francez care posedă un material documentar foarte bogat. Poliţiştii francezi detaşati la Budapesta primesc zilnic scrisori de ameninţare. CERCETĂRILE AUTORITĂŢILOR FRANCEZE VOR FI ÎMPIEDECATE ? B5JB&PESTA, S3—Im ur nm îndrumărilor primite dela guvern, se afirmă că Nstdosfsy şi ceilalţi inculpaţi vor refuza să răspundă la in fern es a tor iu! ce COAIELE lit 111LEN s’ar face în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor franceze• mm BUDAPESTA. 30. (Rador).—Cererea Franţei relativă la un supliment da anchetă a fost acceptată. Ancheta suplimentară va fi condusă de poliţie. După spiritul regulamentelor în vigoare, au dreptul să asiste la ancheta poliţienească nu numai reprezentanţii Băncii Franţei, care este interesată în cauză, dar şi poliţiştii francezi Inculpaţii care vor trebui din nou interogaţi vor fi transportate la procuratura poliţiei , anchaga suplimentară după cererea Franţei Ziua de ori a fost destinată alcătuirii frontului unic In alegerile comunale. In această privinţă lucrările au decurs foarte repede. Am spus eri că s’a alcătuit o comisie compusă din câte doi delegaţi ai partidelor naţional, ţărănist şi averescan, pentru a studia posibilitatea alcătuirii frontului unic* Această comisiune s’a Întrunit eri dimineaţă la orele 10 la locuinţa d-lui Madgearu şi a căzut foarte repede de acord asupra condiţiilor. S’a redactat apoi «mnătona COMUNICAT Faţă de îndrăzneaţă guvernului Brătianu de a încerca încă odată, chiar în ajunul plecării sale de la putere, violentarea şi falsificarea votaţei naţionale, partidul naţional, partidul ţărănesc şi partidul poporului, au hotărit să lupte împreună în alegeri comunale. Ele se angajează: 1) Să înlăture actuala lege administrativă, alcătuind o nouă reformă; 2) Să anuleze rezultatele acestor alegeri cari constituesc o provocatiune a tării 3) Să pedepsească RogantState ce se vor săvârşi in aceste alegeri. In acest scop, partidul national, partidul ţărănesc şi partidul poporului, recomandă organizaţiunlor judeţene să-şi dea toate sfintele pentru a întocmi liste comune contra guvernului împreună cu toate forţele opoziţioniste ce vor adera la acest apel precous şt cu toate organizaţiile economice şi sociale, cu excluderea organizaţiunilor comuniste. PRIMELE DECIZIUNI LUATE In cursul după amiază, direcţiile celor trei partide au ratificat acest comunicat, aşa că din acel moment frontul unic era încheiat. La orele 6 seara, comisianea da întrunit din nou şi a luat diverse hotâriri asupra punerii în aplicare a cartelului. S’au redactat instrucţiuni către organizaţiile din provincie, prin cari se spune că alegerile au de scop răsturnarea guvernului. Cum consiliile comunale alese vor fi dizolvate, să nu seacă nici un fel de chestiuni de persoane şi să se alcătuiască imediat liste comune a celor trei partide, precum, şi a altor grupări care s’ar ralia. Aceste instrucţiuni cu conţinut identic, au fost telegrafiate chiar aseară în toată ţara. ■■ * ■ Pentru violarea eventualelor neînţelegeri, s’a instituit o comisiune compusă din câte doi, delegaţi al fiecărui partid, şi anume d-nă V. Madgearu şi E. Miro din partea partidului ţărănesc; C. Argetoianu şi Gh. Mironescu din partea partidului naţional, şi Gr. Trancu-Iaşi şi Gh. Cudalbu din partea partidului poporului Această comisiune va lucra numai in caz că va fi nevoe să intervie pentru aplanarea unor conflicte grave, ajunge la înţelegere şi că partidul se va rupe definitiv în două. Atitudinea socialiştilor Partidul social-democrat a decis raliarea sa la frontul unic. Dinainte încă, în unele localităţi din provincie, ca de exemplu la Cernăuţi şi la Ploeşti, socialiştii încheiaseră carteluri cu ţărăniştii Astăzi, du Titel Petrescu, unul din conducătorii social-democraţi, a luat contact cu d-nii dr. Lupu şi Madgearu, aducându-Ie la cunoştinţă hotărîrea luată de socialişti de a participa la frontul unic la întreaga ţară. Viața politică Frontul unic s’a alcătuit Primele iisp©^ipuni luate 4 Ce vor face minoritarii Grupul parlamentar german, faţă de apelul lansat de opoziţia unită către partidele pentru alcătuirea unui front unic, s-a întrunit Vineri seară la sediul organizaţiei lor din str. Luterană, la o consfătuire, spre a-şi fixa atitudinea. Discuţiunile au fost foarte aprinse, iar părerile au fost împărţite. Unii dintre parlamentari s’a pronunţat pentru o acţiune comună — însă nedeclarată oficial — cu partidul maghiar din Ardeal. Nu s’a luat nici o hotărîre, iar parlamentarii germani au părăsit Capitala orie vorba ca astăzi să se întrunească la Brașov sau la Cluj. Luni se vor înapoia în Capitală $i vor lua o hotărîre.. Plecarea parlamentarilor germani este pusă In legătură cu faptul că ei ar vrea să se orienteze la hotărîrea lor nu de dedtetanîle pe cari le-ar lua partidul maghiar din Ardeal Ruptura între maghari? Comitetul partidului maghiar s’a întrunit la Cluj pentru a decide în ce fel va participa la alegerile comunale. Nu s-a putut însă ajunge la nici un rezultat, deoarece au fost două curente diametral opuse. Curentul condus de contele Ugran vrea alianţa ca liberalii, iar curentul Iosif Sándor vrea alianţa cu opoziţia. Comitetul a sosit în întregime in Capitală. Fiecare grup ia contact cu partea către care înclină. Pe Marfi comitetul partidului maghiar este dins nou convocat la Cluj pentru a tea hotărirea delinii!' :. Se crede un *as va Alte organizaţiuni E vorba ca şi diversele organizaţiunii profesionale, culturale ori de altă natură cari ar dori să participe la frontul unic să fie acceptate. In această privinţă, Liga chriaşilor din Capitală a redactat următorul COMUNICAT Faţă de concentrarea tuturor forţelor democratice pentru alegerile comunale, Liga Chiriaşilor, organizaţie de massá, a luat hotărîrea să ducă lupta pentru alegerile comunale alături de frontul unie propus de opoziţia onlia ale Cărei vederi le aprobă nn totul şi Îndeamnă pe toţi chiriaşii şi simpatizanţii mişcării chiriaşilor din Întreaga ţară, ca să voteze listele frontalul ante pe care vor figura şi reprezentanţii lor. | ficordul naţional-ţărănist Discuţiile delegaţiei mixte naţional-ţărăniste asupra acordului de guvernare au fost întrerupte, deoarece ambele delegaţii au fost descomplectate. ■ ■« D. C. Stere a fost nevoit să plece la Chişinău, d. dr. Lupu este bolnav în pat, aşa că şedinţa anunţată pentru eri la amiază n’a mai avut loc. Ca atare a intervenit o pauză în aceste discuții REP. Massaryk vizitează Grecia PRAGA, 30. Se afirmă că preşedinteleMassariot ar fi hotărit să viziteze la primăvară Grecia. E vorba de o călătorie de recreaţie. Ştirea1 n’a fait * ihdâ confihnătă ot (~ r ' 1. ! ■ I: i • ■ fteuri. Eşuarea împrumutului pentru c.f.r.? Autonomia aparanta a Iastttaţiei consorţiile au cerut garanţii comerciale Am fost la măsură să dăm la vreme amănunte asupra discuţiunilor între direcţiunea generală c. f. r.. şi reprezentanţii unor consorţii străine în vederea contractării unui mare împrumut destinat refacerii căilor noastre ferate. Din informaţiunile, căpătate acum vreo două luni, rezultă că cercurile superioare ceferiste erau foarte optimiste asupra reuşitei împrumutului ce urma să fie contractat cu o formulă destul de avantajoasă pentru căile ferate. La ultimul timp se anunţase ,chiar, că reprezentantul unui consortiu american — avelaş cu care primăria Capitalei a tratat încă , neascutitul împrumut edilitar — urma să sosească in Bucureşti în vederea unui aranjament definitiv. AMÂNARE „SINE DIE“? După Internatiunile noastre „aranjamentul definitiv“ ar fi suferit o nouă amânare, oarecum Sine die. Reprezentanţii consortilor, puşi în de ap.oap® cunoştiinţă, cu felul de reorganizare a căilor ferate, adică cu aşa zisa autonomie , ar fi cerut relaţiuni asupra punctului până unde merge această autonomie. Explicaţîunile ce 11 s’ar fi dat ar fi fost de natură să-l determine să ceară precizări asupra felului de administraţie a acestei instituţii. Concluzia explicatiunilor şî precizărilor ar fi dus la amânarea tratativelor. S’AU CERUT GARANŢII COMERCIALE Din lămuririle ce ni s’au dat, suspendarea ar fi motivată prin faptul că realmente '~Sftnereifilizareti institufiei nu e decât aparentă şi aşa zisul consiliu de administraţie nu e de cât o figuraţie decorativă' necorespunzănd vreunei necesităţi riguroase. S’ar fi cerut, cu alte cuvinte direcţiunii generale vnnte fii/*:'] mu ei *• Şeful delegaţiei italiene, cetre 4 Cm f. r. ca să se găsească tratat la Locarno cu d. Churchill, o* formulă care să garan- chestiunea acordului italo-englez. teme împrumutul pe hazdeamercialm, mm pe formule contractuale in funcţiune de diferite fluctuaţiuni. Dacă această formulă de garanţie •«?t va găsi, tratativele pot duce la un rezultat fericit pentru refacerea căilor ferate. Altfel tratativele vor avea un rezultat negativ. _________DELTA ! Bulgaria şi chestiunea recunoaşterei Rusiei Sovietice SOFIA, 30. — Ziartd JMii comentează un articol apărut in izvestid’ din Moscova cu privire la reluarea legăturilor diplomatice dintre Rusia şi Statele Balcanice. Ziarul din Sofia nu se îndoieşte, că Iugoslavia şi Cehoslovacia vor relua In curând legăturile diplomatice cu Rusia. Bulgaria insă va adopta deocamdată o atitudine rezervată, căci problema raporturilor sale cu Rusia constă in întrebarea dacă reluarea legăturilor cu rusa nu prezintă o primejdie intensă. Cotidianul bulgar polemizează în contra părerii, că Mica înţelegere ar fi primejduită in caz când unul sau altul din membrii săi ar recunoaşte guvernul sovietic. „Nu e oare nefiresc faptul,—întreabă „Mir", — că Turcia şi Grecia au restabilit legăturile normale cu Rusia, ne când naţiunile slave stau deoparte şiprivesc cu duşmănie Rusia ?“ Scufundarea unui vapor englez LONDRA, 30. — Vaporul engiez „Antoine“, fiind prins de furtuna, s’a scufundat, având pe bord un echipaj de 40 de oameni. Toate încercările vaporului american „Prezelent Roosevelt", care a fost avertizat prin telegrafia fără fir, de a veni în ajutorul vasului in primejdie, au fost zadarnice. Acordul itató-englez CON IELE VULPI Sesiiunea Curţii de Justiţe internaţională HAGA, 10 Ianuarie 1926.— Curtea permanentă de justiţie internaţională a fost convocată In sesiune extraordinară pentru ziua de 2 Februaarie 1926, spre a judeca conflictul dintre Germania şi Polonia, referitor la anumite interese in Silezia. Curtea se compune din : Weiss (Franţa); Lord Finlay (Epglitera) ; Loder (Olanda) ; Huber (Elveţia) ; Oda (Japonia); Reiehamn (Norvegia); Nyholm Danemarca); Altamira (Spania) ; Anzilotti (Italia) ; Negulescu (România).l ani—* —IpBr ; Un marinar salvează 3989 persoane : PRAGA. — (Ceps). — Comitetul executiv central din Moscova a decis să decoreze cu ordinul ..Steagul Roş“ pe cel mai bătrăn marinar al staţiunii de salvare din Adjaristan, cu numele Mamed Bairan, care a salvat la timp de 40 da ani 3989 persoana ........■■■— I. ȘI ASPECTE DIN CAPITALA DE ORĂ DE REPAUS