Dimineaţa, februarie 1926 (Anul 22, nr. 6893-6920)

1926-02-25 / nr. 6917

tf of xr*9Msarrm Cronica Teatrală Teatral Nafkmal: Reprezentaţiile d-nei flutura. Fiaira* tragedii în 5 acte, In mersuri, de Racine, traduşi de d. D. fianu Doream de mult o asemenea re­prezentaţie. Ne-a dăruit-o Ventura, cu toată pasiunea ce clocoteşte în sufletul ei înţelegător de mari sfâ­şieri. Acela e artist mare, care pă­trunzând în taina durerilor altora­­şi se apropie, redându-te în aşa fel ca să plângem cu el şi să compăti­mim pe ceilalţi. în „Phedra” Mari­­oara Ventura are o creaţie definiti­vă. N’a fost succes, n’a fost entu­ziasm, a fost un adevărat triumf. N'am­ mai văzut până astăzi o sală care aplaudă în picioare, câte un sfert de oră, după fiecare act, şi n’am mai văzut nici o interpretă atât de emoţionată, în faţa unui pu­lnic înfiorat de arta ei. Aşa treime să fi fost şi când a jucat Rachel tra­gedia lui Racine. Nu e greu să pătrunzi rolul, atât de clar şi de precis indicat la fiecare scenă, la fiecare replică. E greu să redai toată sfâşierea sufletului ero­inei, pentru că îţi trebuie mijloace cari nu sunt la îndemâna oricărei tragediene. Ventura a biruit cele mai dificile cerinţe, şi reprezentaţia ei rămâne o mare sărbătoare artistică ce se înscrie în fruntea serbătorilor de altădată ale teatrului nostru Naţional. Mai Întâi gestul şi atitudinea de-o pură clasicitate impresionează din primul moment. E atât de studiată această atitudine în­cât nu e gest care să-i strice linia superbă. Gla­sul, cu toate nuanţele. Întovărăşeşte această atitudine, complectând o ar­monie de nespusă frumuseţe. Sunt vijelii zgomotoase în rostirea cele­brelor scene, sunt seninătăţi şi stri­găte şi furii, e calmul care urmează marile crize, e Împăciuirea care bi­­rue sufletul în momentul când fla­căra vieţii e mistuită de liniştea e­­ternă... Cele cinci acte ale celei mai ome­neşti din tragediile desime, prezintă cinci înfăţişări sguduitoare ale su­fletului omenesc în prada unei pa­timi ucigătoare. E, întâi ruşinea de a se vedea luată în vârtejul drago­stei nepermise, apoi mărturisirea, la început timidă şi mai târziu de un revoltător cinism; groasa când Phedra după mărturisirea păcatu­lui află că soţul ei trăeşte; senti­mentul uman de a mântui pe nevi­novat, urm­­at imediat de gelozia care întunecă raţiunea şi în sfârşit ispă­şirea în ghiarele morţii, cu acele ne­vi late şoapte ce-i flutură pe buzele îngheţate. Marioara Ventura a trăit viaţa Phedrei cu tot ce putea născoci o femee. Actriţa a complectat pe fe­­mee­­ Racine, un cărui debut cu „Tree­rbaida" a fost înlesnit de Moliere, se ridica timid în faţa uriaşului Cor­neille. Vroia cu orice preţ ca zugră­virea personagiilor să fie cât mai a­­proape de natură, şi eroii să fie luaţi in vârtejul pasiuni Ior intr'o ac­ţiune simplă fără apoteoze şi glorifi­cări. Aceasta ii era concepţia dra­matică. Pasiunea b­rue voinţa, în vreme ce la Corneille voinţa învinge pasiunea. Scopul lui Racine era să înduioşeze, urmărind ca sufletul, nu faptele, să impună acţiunea trage­­diei. Corneille glorifică puterea o­­menească. Racine se înduioşează de slăbiciunile oamenilor. Foarte puţin preocupat de adevărul istoric, — de aceea subiectele lui sunt luate mai mult din legende—poetul „Phedrei" n'are altă ţintă decât adevărul u­­man. Aşa se şi explică pentru ce Moliere la îmbrăţişat cu entuziasm şi pentru ce Boileau îl preţuia ne­spus de mult. O parte din nobili­ da la curtea lui Ludovic al XIV lea nu era de ace­laşi Tânărul scriitor întuneca glo­ria marelui Corneille. Publicul se in­­voeşte greu cu aceia care vin să dă­râme Idoli, şi bine­înţeles că şi Cor­neille — acum bătrân — nu vedea cu ochi buni apariţia noului astru. «Phedra" se anunţa, după atâtea alte succese ale lui Racine, ca un mare eveniment. Anturajul regelui pune îa cale o cabală în frunte cu ducesa de Bouillon și ducele de Ne­­vers. Adversarii lui Racine avură în­să și nefericita idee de a pune pe un oarecare Pradon — mediocru scri­itor din vremurile acelea — să scrie și el o Phedră. Se numea: „Phedre et Hippolyte”. In seara premierei, Racine fu fluerat şi Pradon, un alt teatru, ovaţionat. Piesa lui Racine părăsi afişul. E de prisos să reamin­tesc că „Phedra”, o capodoperă a teatrului clasic, se mai reprezintă şi astăzi, iar ca o ironie a moravurilor literare de totdeauna şi de pretutin­deni, numele lui Pradon e pomenit numai când povesteşti urâta conspi­raţie a duşmanilor lui Racine. Tică­­loşenia lui Pradon şi a meschinelor personagii care îl susţineau atunci, şi-a primit pedeapsa. In scurgerea veacurilor Pradon e târât in dosul carului de triumf al lui Racine, ca regii barbari legaţi de carul Cezari­lor învingători Reprezentaţia de la Teatrul Naţio- I­nai, regisată de d. V. Enescu cu o mare pricepere a purităţii clasice, ceea ce ne face să-l aşezăm printre marii regisori, căci măsura talentu­lui o dat mai ales la asemenea oca­zii, ne înfăţişează un ansamblu demn de prima interpretă. D-na Eugenia Ciucurescu este o admirabilă Oenonă, nu numai în limpedea rostire a versurilor, dar în excelenta redare a situaţiilor de când smulge secretul reg­nei, până când cade strivită sub nenorocirea pricinuită de intrigile ei. In Aricia, rol pal­’d şi şters, d-na Angela Lun­­cescu dovedeşte serioasa ei chiema­­re pentru tragedie. D. Atanasescu este un excelent Thezeu de-o majes­­toasă atitudine în sfâş’etoarea pră­buşire a părintelui lovit. Cald, vioi, tânăr, admirabil ca deb’t şi ţinută e d. Bălţăteanu în Hipolit, şi fără cusur e d. Calboreanu in Teramene, a cărui povestire a fost spusă cu însuşirile unui rar temperament. D-nele Parizianu şi Zaharia, în două roluri secundare, s-au menţinut cu cinste în rândul primilor inter­preţi. Traducerea poetului Nanu e o pre­ţioasă colaborare la succes. Menţi­­nându-se în ritmul tragediei, tradu­cătorul a căutat să păstreze şi ideia în acelaş număr de silabe prevăzut in original. E un dar frumos, pe care d. Nanu îl face teatrului românesc. A. de HERZ . Un jubilau artistic Astăzi se împlinesc patruzeci de ani de când doamna Mia Teodo­­rescu a apărut o scena Teatrului Naţional din Craiova, care a dat tea­­trului românesc atâţia artişti mari. Patruzeci de ani un serviciu! unei instituţii artistice, care, prin carac­terui ei provincial şi intr’o ţară ven­tralistă ca a noastră, nu îngădue radierea şi răsunetul talentului, care sunt totodată răsplata lui, — sunt prin el înşişi un lut­ru lăudabil. Dar doamna Mia Teodorescu a fost şi este şi o artistă de samă. In de­cursul anilor ea s’a arătat deopo­trivă de talentată, în teatrul clasic, ca şi în cel romantic, ca şi în cel modern. Aşa că Teatrul Naţional din Craiova şi cu el, Teatrul româ­nesc nu genere, nu serbează numai o actriţă care punând conştiincios munca ei îu serviciul instituţiunii a fost o lăudabilă utilitate, ci, ser­bează pe o artistă de mare talent care i-a făcut jertfa sufletului ei, a ambiţiunilor ei justificate. Ii trimitem şi noi deci cele mai calde urări de fericire. Fie ca pilda ei să găsească imitatori in tânăra generaţie a colegilor ei, care nici pe departe nu pot şti, ce au suferit şi ce au trebuit să jertfească înaintașii lor. Cronica muzicală FilmOBU a lui IMIM Distinsul pianist d. Béla Bartók, Care se bucură de reputaţia de filo­­rom­ân, s’a produs Luni seara in a­­ceiaş Rhapsodie pentru pian şi or­chestră pe care am auzit-o şi anul trecut. Lucrare schiţată in linii largi, pe tema unei simţiri profunde. Rhapsodia lui Béla Bartók, prezintă munca savantă a unui compozitor pen­ru care tehnica muzicală nu mai are nici un secret. Frumuseţea temei iniţiale, desvoltarea ei inteli­gentă, şi mai ales intensitatea e­­mo­ivă a finalului, fac din compozi­ţia distinsului pianist, o lucrare pli­nă de valoare. Execuţia animată de un intens suflu interior, a fost vred­nică de reputaţia autorului. Unul din cei mai merituoşi dintre tinerii compozitori, d. Filip Lazăr, s-a prezentat cu un . Scherzo” tra­tat larg, cu frumoasă inspiraţie fun­da­mentală şi mu­­ă abilitate în tra­tare, în afară de oarecari repetări nu pr­ea îndemânatece, bucata d-lui Fiii© Lazăr este o frumoasă pro­misiune, a unui talent la auroră, o auroră clară, plina de făgădueli. „La grande paque russe“ a lui Rimsky-Korsakov, a închis cu brio concertul, aducând muzica ei jumă­tate mistică și jumătate profană splendoarea melodiilor cu caraca­er naţional rusesc, strălucita sa desvol­­tare, elanurile sale înalte. D. George Georgescu a dirijat şi acest concert, cu autoritate şi şti­inţă. LECKEZZIA SAR. Un portret de Rembrandt vândut ca 12 milioane LONDRA. — Contele suedez Wachtmeister a vândut în America, pentru suma de 82 de mii de lire sterline, celebrul său tablou de Rembrandt intitulat „Portretul u­­nui tânăr“ Gem a fost omorât Asupra împrejurărilor în care a fost ucis banditul, trebue să com­plectăm informaţiunile noastre de eri şi să arătăm că jandarmii l-au văzut Sâmbătă seara pe Tomescu părăsind casa stânii şi urcându-se pe Maia cu fân Au intrat imediat în casă şi au primit, de la băeţi, confir­marea că au în faţă pe Tomescu. Cu toate acestea — din motive strategice, probabil — jandarmii nu lau asaltat s’au lăsat să-şi doarmă Oî^Iil TÂTA Corn s’a făcut înmormântarea decapitat Disperarea lul Lăbuş, câinele devotat al lui Tomescu — Dala trimisul inistra special — TARGOVIŞTE, 24. — Am telefonat ori, pe larg, amănuntele întâmplării din valea Glodului. Cititorii noştri au putut afla precis în ce împreju­rări şi-a găsit moartea faimosul ban­dit Tomescu. Nu am avut insă timpul necesar să facem o descriere detailată a fe­lului de viaţă, pe care o ducea, in ultimul timp, banditul. Astăzi, după ancheta pe care am întreprins-o în regiunea în care trăia Tomescu, pu­tem spune că banditul ducea o via­tă, pe care nimeni nu ar fi putut-o bănui. Este suficient să se ştie că omul care teroriza o Întreagă regiune pe­trecea zile şi nopţi întregi prin vă­găuni, fără să aibă ce mânca. Era neprimenit de vreo două luni. Insectele îi forfoteau pe tot corpul. Unghiile şi părul îi crescuse ca la sălbateci. Medicul legist, care a făcut autop­sia cadavrului lui Tomescu, a găsit că banditul nu mâncase nimic con­sistent de mai multe zile şi a mai aflat că nenorocitul era istovit şi de o urâcioasă boală lumească. CUM TRATA BANDITUL Puţinii săteni cari îl văzuseră în ultimul timp afirmă că Tomescu de vre­o două luni rămăsese fără tovarăşi şi era foarte deprimat. Mizeria materială şi teama de a nu fi prins, îl deprimase atât de mult, încât banditul nici nu mai era capabil să mai încerce măcar mici lovituri, pentru a-și asigura hrana. In ultimul timp cerşea milă celor pa cari II întâlnea în cale. Suferea îngrozitor, mai ales de lipsa tutu­nului Toată lumea însă se ferea să-l ajute, de frica urmăritorilor. Acum câte­va zile înduioşase pe cei doi tineri de la stâna Vărtăşescu cari l-au dus, de vre’o două ori, mân­care în pădure. BăeţiI nu ştiau însă cu cine au de-a face. Mai târziu Tomescu a în­ceput să vie chiar in casa stânei şi copii au aflat, la convorbirile pe cari le aveau seara cu protejatul lor, că se găsesc in faţa banditului. Tomescu li promitea că in primă­vară, când va reîncepe să iasă la drum, va răsplăti pe băeţi, dându-le bani şi îmbrăcăminte. Seara, după ce mânca lapta cu mămăligă şi sa încălzea, Tomescu pleca spre claia de fân. Sa suta in vârf, îşi băga tot corpul, până la gât in fân, şi aşa dormea, rezemat de carabină. In tot­deauna banditul se trezea înainte de a se face rină, trecea iar pe la casa stânei, bea lap­te şi dispărea din nou. UN PRIETEN DEVOTAT Lăbuş, un câine ciobănesc ataşat de mai multă vreme banditului, nu lăsa pe nimeni să se apropie de plaia cu fâiii şi când însoţea pe stăpânul său, prin păduri sau peste munţi, LĂBUŞ. CÂINELE LUI TOMESCU începea să latre de îndată ce simţea că prin apropiere se găseau oameni străini. Lăbuş era foarte devotat lui Tomescu şi ii aducea imense ser­vicii Banditul n’a putut duce această viaţă la stâna Vărtăşescu decât 3—4 zile, căci—după cum am arătat eri— tinerii ciobani au pus în curent pe jandarmi şi aceştia sau pândit Du­minică noaptea, ca să-l împuşte în zorii zilei de Luni. Irtiştit somnul şi el au rămas în casă, aşteptând să treacă noaptea, pentru ca Tomescu să vie ca de o­­biceiu în casă, să ia laptele. Aşa s’a şi întâmplat. Nu se făcuse încă ziuă şi banditul, buimăcit de somn, se îndrepta spre casa ciobanilor. Jandarmii îl puteau lăsa să intre şi îl prindeau ca pe o mustă. Fie însă că ei au avut teamă, fie că banditul i-a sfinţit. Jandarmii — u­­nul de la fereastră şi altul prin cră­pătura uşii — au tras cu carabinele. TAIEREA CAPULUI ŞI INTRO­­PACIUNEA Pe cât de impresionantă a fost viaţa din ultimul timp şi sfârşitul banditului Tomescu, pe atât de zgu­duitoare sunt faptele cari au urmat. Am văzut ca înfrigurare cum me­dicul legist, după autopsie, a tăiat capu! lui Tomescu şi apucându-l de păr. I’a pus într’o cutie ca să-l du’că la Tărgovişte şi apoi la Bucureşti. Aceasta se petrecea pe un povăr­­niş. Câţi­va săteni au săpat o groapă şi d­in timp ce­­capua autorităţilor se depărtau, jandarmii au aruncat în groapă corpul decapitat al banditu­lui. Sângele ţâşnea încă din gât. Nici preot, nici un strein, nici un sentiment de durere. JALEA LUI LABUŞ La câţiva metri de groapă, Lăbuş, singurul tovarăş al lui Tomescu, lă­tra nervos, vroia să se apropie, dar se depărta la fiecare mişcare a jan­darmilor, cari aruncau pământ pes­te corpul fostului său stăpân. Pe înserate operaţia aceasta lugu­bră luând sfârşit, jandarmii s’au re­tras şi ei. Nu s’au depărtat însă prea mult şi r­ăbuş, venind în goană disperată, s’a rostogolit de câteva ori peste pământul proaspăt aşezat, a încercat să­­ răscolească, ca şi cum vroia să-şi desgroape stăpânul, apoi s’a liniştit un moment şi, ridicând capul spre piscul muntelui Pădu­­chiosu, a început să urle prelung și sfâșietor. «MS®!- fr-®­­®BB • mm fk %/£ ■ \ i |g|j|Pt.; p.f HK î* -fSisr M M... 4&P ·Y'r "'’ii UN ALT ASPECT AL CADAVRULUI LUI TOMESCU tag. 9 D. dr. Gheorghian răspunde d-lui dr. I. Goslinescu Principiul înregistrării tuturor părerilor într’o chestiune de inte­res general, ne-a condus, după re­darea declaraţiilor d-lui dr. I. Cos­­tinescu, preşedintele commisiunei in­terimare, la d. dr. Gheorghian fos­tul preşedinte al comisiunei şi u­­nul dintre cei cărora li s’ar putea încredinţa demnitatea de primar al Capitalei. Cum d. dr. Gheorghian tocmai citea declaraţiile d-lui dr. I. Costi­nescu, convorbirea a fost de fapt un răspuns dat acestor declaraţi­­uni. REZULTATUL ALEGERILOR „D. dr. Costinescu a afirmat că e surprins de rezultatul alegerilor Pe mine mă surprinde numai sur­prinderea d-sale, întrucât, dacă al­tul ar fi fost rezultatul, ar fi în­semnat că alegătorii nu erau capa­bili, la un moment dat să reacţio­neze împotriva lâncezelii edilitare de până acum. Rezultatul alegerilor e deci un răspuns clar al opiniei publice dat nepăsării edilitare din ultimul ani. UN VECHI PROGRAM EDILITAR La plecarea mea dela primărie, 2 Febr. 1922, am lăsat, pentru res­pectul cetăţenilor, un program de cea ce era în curs de făptuire. Am rugat pe urmaşii mei să execute acest program. Cetăţenii Capitalei vor fi com­parând roadele activităţii mele şi programul lăsat în activitatea din ultimii 3 ani şi atunci când au fost chemaţi să se rostească asupra ce­lor cari trebue să gospodărească oraşul, s’au pronunţat după cum se ştie. Dacă prin analiza celor două ac­tivităţi ar fi constatat un progres în îmbunătăţirile aduse oraşului cu bogatul buget din urmă, desigur că altul ar fi fost rezultatul alege­rilor. Am convingerea că aci, in Bu­cureşti, marea majoritate a alegă­torilor n’au privit alegerile din punct de vedere politic general, ci au reacţionat numai­ împotriva u­­nor suferinzi de neindurat, fiindcă trăiau intr'un oraş nchigenic, ne­demn de Capitala ţării, în care dă­rile contribuabililor deviază dela naturala lor destinaţie. POLITICA LA COMUNĂ D. dr. Costinescu afirmă că a voit cu orice preţ să înlăture politica de la primărie şi în această intenţiune a format listele cetăţeneşti. Sunt cei dintăi care subscriu la o conducere a comunei fără nuanţare politică şi am dat dovada acestei a­­firmaţiuni în tot timpul primaria­­tului meu. De altfel, alcătuirea listelor noas­tre cu oameni din toate partidele e încă o dovadă a perseverenţei inten­ţiunilor mele. Nu trebue să se mire d. dr. Costi­nescu de numărul mic al votanţilor, când atât alcătuirea listelor ca şi distribuirea cărţilor de alegător au fost complect viciate. Protestul cetăţenilor şi agresiunea de la primărie sunt o consecinţă a celor de mai sus ATITUDINEA MINORITARILOR Ni se făgădueşte că atitudinea actualilor edili va fi lipsită de acti­vitate şi obstrucţiune în costitui­­rea consiliului. Cred că această a­­titudine e cea bunii fii­nd­că d. dr. D. DR. GHEORGHIAN Costinescu cunoaşte dragostea pa care am arătat-o în gospodăria a­­cestui oraş. De altfel, d. dr. Costi­­nescu a apreciat programul meu de activitate dorind să fie alături de mine. În ce priveşte „amalgamul” cu care mă prezint în viitorul consi­liu comunal, pot să asigur pe d. dr. Costinescu că va fi un beteg armat insufetit de muncă încordată şi onest spre mulţumirea d-sale. CINE VA FI PRIMAR Giae va fi viitorul primar e de«­sigur o întrebare importantă. In ori­ce caz însă, presupunerea d-lui dr. Costinescu că cei adunaţi la consta­­­u sau ministrul s’ar putea fixa a­­supra persoanei sale, n­e irealiza­­bilă. Ar însemnă ca hotărârea expri­mată prin voturile dela 19 Februári® să fie nesocot­tă și nici un ministru nu cred să indrăsnească să calea peste hotărârea cetățenilor, expri­­mată categoric. Viitorul primar nu va putea fi reprezentantul cinci­­mei minoritare. Ar fi un act de provocare din partea guvernului liberal şi n’ar fi prudent să provoace acum­, la ple­­care, exasperarea cetăţenească. Dacă d. dr. Costinescu se bizue pe consilierii de drept, uită că, îa majori­tate ci sunt funcţionari pu­blici cari oricât ar fi de devotaţi partidului liberal, n’ar risca să prea piedici unei bune gospodării, ci,­­din potrivă, ar trebui să fie alături de ea. Dacă sufragiile consiliului, prin imposibil, ar recomanda pe d. dr. Costinescu şi ministru­ ar ratifica această alegere, sunt convins că activitatea consiliului ar fi stânje­nită prin nemulţumirea celor care reprezintă majoritatea membrilor aleşi de cetăţeni. Şi cred că d. dr. Costîner,cu care 8 an cetăţean cu dragoste de oraş , nu va zădărnici o muncă atât de necesară pentru îmbunătăţirea şi înfrumuseţarea Capitalei. Am chiar convi­nerea că, dimpotrivă ne vom sluji de luminile experienţei sale recunoscute ca fiind destul de­­m­profundată. UN PROGRAM DE LUCRU Asupra programului de lucru la viitorul consiliu, d­­r. Gheorghian a afirmat că, în ce-l priveşte pe d-sa, va relua firul Întrerupt, in 1922. Un Împrumut care ar fi realizat în străinătate, va servi pentru re­­ceperea lucrărilor edilitare rămasa în urmă deși sunt neapărat nece­sare. Din program va face parte și construirea palatului comunal. ___ REP. Ştiri artistice şi literare TEATRALE La toate reprezentaţiile piesei „Sa­­inte Jeanne”, adică: Vineri 26 Fe­bruarie, Sâmbătă 27 şi Duminică 28 la teatrul Carol cel Mare, din cauza lungimei spectacolului cortina se va ridica la orele 8 seara pretos. Matineurile de Sâmbătă 27 şi Du­minică 28 Februarie, încep la orele 2 d. a. precis. Publicul întârziat nu va mai avea acces în sală decât în antracte. Pe scenele şi în foaerele de repe­tiţie ale Teatrului Popular, se pre­gătesc câteva spectacole care vor in­teresa publicul. Prima premieră va fi Luni, când se va reprezenta „Doi oameni” dra­mă socială a d-lui al. Anton Ione­­scu. La interval de 5—6 zile vor avea loc „încornoratul” cu d-na Marioara Zimniceanu de la Teatrul Naţional, apoi „Contra Patriei“ de d. N. Iorga. „încornoratul” se va juca împreună cu „Noapte de nuntă” o admirabilă comedie a d-nei Aida Vrioni. Din repertoriul Teatrului pentru copii, se repetă „Ciufulici” comedie în trei acte de d. George Silviu, că­reia i se pregătește o montare excep­țională. — In fiecare seară săptămâna a­­-ceasta, se joacă la Teatrul Popular . Mirandolina“. Premiera „Povestirile lui Hof­mann" va avea loc irevocabil joi 25 Februarie, cu următoarea dis­tribuţie : d-nele Giovanelli, Sne­­gina, Babici, Dobrescu, Nănescu şi d-nii Mircea Lazăr, G. Niculescu- Basu, Gr. Petrovicescu, G. Sterian Mandy, etc. Decorurille şi costumele au fost lucrate în atelierele Operei după schiţele pictorilor Feodoroff, Rohr­­hoffer şi Barko şi sub conducerea d-lui St. Petrescu-Muscă. FESTIVALURI „Junimea Studioasă Medicală” a organizat, sub patronajul ,Cercului Medical” o serată selectă pentru sea­ra de Joi 25 Februarie în sălile Ba­­raşeum. La această serată va cânta cel mai extraordinar jazz al sezonului Sâmbătă 13 Martie 1926, are loc în saloanele Teatrului ,,Baraşeum" o sarabandă humoristică organizată de scriitorul Ion Pribeagu cu un pro­gram artstic senzaţional La acest tămbălău costumat vor fi producţii coreografice executate de un mănunchiu din cele mai va­loroase elemente, avalanşe de cu­plete, cenaclul veseliei, cântece de ghetto, capete politice, jazband şi dans, tema acestei serate fiind Dacă e bal, bal să fie". La orele 13 va avea loc „bătaia de glume" şi de flori la care va confe­renţia d. Ion Pribeagu. EXPOZIŢII Pictorul Marine Btraescu, prezi­dentul Sindicatului artiştilor pic­tori a inaugurat de curând o fru­moasă expoziţie în localul Muzeu­lui Simu, Bulev. Brătianu.­­ La Căminul Artelor „Regina Ma­ria‘‘ calea Victoriei rămân deschise expoziţiile Gore Mircescu, Eliza Ghioculescu, Raicu, Cosmovici şi Briese. Expoziţia pictorului Pan loanid din sala IILa de la Ateneu este una din cele mai reuşite din iarna asta. D-sa a obţinut sufragiile tuturor amatorilor de artă între rare dele­gaţii unui mare muzeu de pictură din Berlin. D-lui Pan loanid i­a a reţinut mai multe bucăţi pitoreşti ca hore şi ţigănci pentru acest mu­zeu. Expoziţia d-lui loanid se în­chide Duminică seară. La Ateneu în sala IV-a opera ar­tistică a d-lui Ionescu-Doru e una din cele mai apreciate. Regina Maria, Ministerul Artelor au reţinut dintre cele mai frumoase bucăţi ale acestui artist care poeti­zează cu mult talent tot ce expune. In deosebi bucăţile din Balcic ale d-lui Doru sunt foarte caracteristice. D-sa închide expoziţia sa joi seara. % In saloanele Căminul Artelor Re­gina Maria se află daachlae azxsosi­ţiile Gore Mircescu, Raicu, Briese şi Cosmovici. CONFERINŢE MEDICALE Astăseară are loc la Spitalul Col­­ţea, conferinţa d-lui prof dr. D. Io­­nescu despre „Tratamentul chirur­gical al anginei de piept“ Va lua apoi cuvântul în replică d. prof. Danielopol * Duminică 28 Februarie orele 11 dim., va avea loc în Aula Fundaţiei Universitare Carol I, a şaptea confe­rinţă din ciclul organizat anul ace­sta de Institutul Social Român tra­tând: „Capitalismul în viaţa socia­lă”. Va vorbi d. Mircea Djuvara des­pre „Structura juridică a societăţii” * Gruparea ,Poesis”- anunţă pentru Joi 25 Fbruarie orele 9 seara la fundaţia universitară Carol I, a pa­tra conferinţă din ciclul închinat li­teraturii franceze. D. Mihai Raica, profesor de la fa­cultatea de litere din Iaşi, va vorbi despre: André Gide. Biletele la Feder şi seara la intra­re. * • • Joi, 25 Februarie, orele 8 jum. seara, d. Virgil Drăghiceanu, secre­tarul comisiunii monumentelor isto­rice, va ţine o conferinţă cu proec­­ţiuni la societatea generală a func­ţionarilor publici despre „Biserica Domnească din Curtea de Argeş, im­portanţa ei pentru istoria şi arta românească”. Va urma reprezentaţie cinemato­grafică şi audiţie radiofonică. *** Aseară a avut loc, cu un stră­lucit succes, concertul d-nei Na­talia Zăvoianu. „Variaţiunile” lui Proch, „Pri­vighetoarea“ de Arabiei şi „Aria nebuniei“ din Lucia, cu acom­paniament de piano şi flaut, au fost cel mai mult aplaudate. „Tot alte vremi“ da straian a last haa*4, jjjl & * * «a «s«E—■—• Vc. Teatrul funcţionarilor publici Mişcarea culturală şi artistică în­cepută acum două luni de societa­tea generală a funcţionarilor pu­blici, este in plină desvoltare. înjghebarea era necesară şi cea mai bună dovadă a acestei necesi­tăţi o face „sala plină“ la fieare re­prezentaţie (Joia, Sâmbă­t şi Dumi­nica). Seria conferinţelor — cu caracter profesional — a fost inaugurată Du­minică 12 Februarie col., când d. Stancu Brădişteanu, preşedintele so­­cietăţii, a vorbit despre „Statutul funcţionarilor şi organizarea servi­ciilor publice" In ce priveşte confe­rinţele cu caracter cultural începu­tul l-a făcut d. prof. Moisil, care a vorbit despre „Răsboaiele daco-ro­­mane şi Columna lui Traian”. A ur­­mat in­eresanta conferinţă a d-lui prof. Adamescu: „Alexandri şi opera lui“. Ambele conferinţe au fost în­soţite de proerţiuni. Reprezetaţiile teatrale şi concerte­le se dau Sâmbăta seara şi Dumi­nica în matineu. 9 Citili Hemul Lilim"

Next