Dimineaţa, martie 1926 (Anul 22, nr. 6921-6951)
1926-03-01 / nr. 6921
IjgjOft H. ftfT 12 padiul 2 fel exemplarul linn tfgnU JgnrStr, toft BBIfOtMM.» SOAATaii *•*“*!• Iff MiTI WH * Dtr*jgU 97 7» Ad-ţla »,■» PxevhicSa IMS I BIROURILE: București, Str. Sărindarii" i fini 1 Martie, îflî" Preta! Abonamsatetorf UL — &<* ümp ä» m am m ““ M ■ m ® * ^ t * la sträinafafe döble ujimp« m ijhmb Fondat ki 1604 <1« Canei WÎLLE ...... ............ Iliim I ........... mimImini.......min—--- ]atoria democraţiei române Se vorbeşte încă unită“. Dar nu numai că se vorbeşte, ci „opoziţia unită“ este încă o realitate şi, deci, o forţă politică lată. In Capitală, bunăoară, ea ţine azi Duminică o întrunire publică pentru ca să mulţumească în comun alegătorilor cari l-au dat voturile şi odată cu voturile şi frumoasa biruinţă de mai acum o săptămână, in aceeaşi ordine de idei, la alegerile de baiotaj partidele opoziţiei merg mână în mână Pe de altă parte, se ştie că elenimeritele politice — aie politicei interne — se precipită. Fără să fii profet, poţi şti şi afirma cu certitudine că suntem in preajma schimbărei de regim : guvernul liberal se duce, fără să-şi fi putut realiza promisiunile şi angajamentele în baza cărora ceruse şi obţinuse puterea. De aceea plecarea sa aşteptată cu nerăbdare, va fi însoţită de un sentiment de uşurare generală. Iminenta plecare a guvernului liberal face insă cât mai actuală şi cât mai importantă chestiunea următoare : partidele democratice vor merge oare tot împreună şi la guvern, la opera de construire şi de îndreptare a relelor, aşa cum au mers la lupta de răsturnare a guvernului liberal ? Dorinţa majorităţii covârşitoare a cetăţenilor este ca blocul democratic să devie o realitate şi să-ş asume răspunderea guvernării. Iar interesele atât generale ale ţarei, cât şi interesele oarecum mai speciale ale fiecărui partid fac din această unire a democratiei o necesitate nu imperioasă, ci inexorablă. Guvernarea printr’un singur partid — oricare ar fi el — nu va fi numai o guvernare nespus de grea pentru partid, ci are puţine şanse de a fi cu adevărat rodnică şi folositoare pentru ţară. Partidul acesta îşi va cheltui mai toată energia şi vremea cea mai preţioasă în a face faţă asalturilor ce i se vor da de către celelalte partide rămase in opoziţie. Va trebui să ţină pieptul atacurilor partidelor cu cari a luptat cot la cot In opoziţie şi neîntreruptei şi necruţătoarei lupte ce i se va da de către partidul liberal. Liberalilor li se pot tăgădui multe calităţi. Nu se poate spune însă că nu ştiu să monteze campanie de opoziţie şi să facă unui guvern, care nu e pe placul lor, zile cât mai puţin plăcute. Unde mai pui că liberalii au de apărat atâtea legi făcute numai în Interes de partid, atâtea institut’! create cu scopul ca fiecare dintr’însele să servească drept cetă |ue politică a partidului lor. I In altă ordine de idei, una din obiigatile de căpetenie ale viitorului guvern este ca să așeze tara pe temeiuri cu adevărat democratice şi să taie elementelor reacţionare putinţa de stăpânire şi acaparare a nuterei. De aceea, viitorul guvern ori va f un guvern sincer democratic şi un guvern al egalităţii oneste, ori de nu, va fi un simplu incident politic, un episod trecător. Dar marea operă politică şi ceopniripă In a că rei realizare vor fi chemat' guvernanţii de mâine nu poate fi înfăptuită în mod serios SÎ cu tot succesul necesar decât cu de „opoziţia jcondîtî» c* democraţia română să I procedeze unită şi să-şi asume în comun răspunderea guvernării. Recunoaştem că cele ce scriem de ea sunt adevăruri elementare, sunt însăşi evidenţa. În nenorocire însă, deseori nu se face tocmai cea ce trebue să se facă şi nu se vede tocmai ceea ce este izbitor de violent De aceea, sunt adevăruri cari rebuesc mereu repetate şi retevae, pentru ca să pătrundă în toate nunţile şi În toate convingerile. N. BATZARIA m i VISCOL GROAZNIC IN AMERICA, In fund Senatul din Washington. Jos senatorii măturând scara de onoare, dincolo un remoro maşină da curăţat zăpada Gânduri simple Mişcă sau... ba ! Stau doi la « stafii 4» doi vecini ţi cetăţeni „afetaţi“ cum »‘me zice, deci oameni eu dosii. Deodatd unul din ei te tntoarci fi creţ la fată rice cam răstit — Ei, ce zici, erezi ed diactem o să mişte? — Aşi, de unde? Stau d»mnifari de ceas aci. — Nu-i vorba de asta, ci de ăl tare mișcă dar nu te mai vede. — M _ — Te faci a nu pricepe? Ți-te aduce acasă cu trăsura, unde ești la putere, dar acum vi s'a'nfundat; v’ați dus. — Ai văzut d-ta este adus la mine? — Nu stau la ponda, dar nu degeaba nu-fi pasă de mișcă sau ba... — Ce să miște nene? se răsti celălalt nervos. — Adică te faci a nu pricepe că-i vorba de peştele nostru de toate silele? Ai mai văzut, ai mai apucat d-ta așa vremuri? Ai. — Eu ași vrea să apuc tramvaiul. — Uite că vine? II vezi. E tn urma unui car cu fân și tăcură privind cu dor și foc spre orizont. — De-acum stăm pdnd s'o mișca ii car cu boi. — Progresul, ce să-l faci? — Vezi da așa e In toate. Cică se refac și nu vezi... — Da, da, nu vezi peşte, răspunse omul cu năduf și ca să scape de pofticios o luă vara pe linie spre casă.* STAN BOLOVAN 5 ani fără nutriment UN PERPETUUM MOBII.F OMENESC PARIS.—Se anunţă din Bordeaux: Institutului medical din Bordeaux se comunică un caz interesant al unei artiste a foamei E vorba de o tânără femeie Santander in vârstă de 25 de ani, născută in Spania care trăieşte in Bordeaux de 5 ani şi în tot acest interval de timp n’a consumat nici un fel de mâncare. Toţi membrii familiei şi cunoscuţii d-rei Santander arată, că de 5 ani ea n’a mai luat nici un fel de nutriment. Institutul medical o consideră ca un fenomen extraordinar. Mai multe personalităţi dela facultăţi străine au fost invitate la Bordeaux spre a participa la examinarea femeiei in chestre. ■■■[ftjțllii ] Ofilim Moartea lui Gustave Kahn PARIS, 27. (Rador). — Scriitorul simbolist Gustave Kahn a încetat din viață. [BIBLIOTECA,, ASTRA"| SIBIU La marginea Bucureştilor la faut8 ca frumos a luminat Bucureştiul, când a lunSL mm&s&m Ce ne spune un fost magistrat de pe lângă curtea imperială rusă Identitatea a fost verificată la Copenhaga! Povestea marei ducese Anastasia Nicolaevna, fiica ţarului Nicolae II a ucis de bolşevici lângâ Ecaterinenburg, poveste ţesută odată cu apariţia d-nei Ciaicovski, continuă. După cum cititorii noştri cunosc, această dnă Ciaicovski afirmă a fi marea ducesă Anastasia, salvată printr’o minune de gloanţele soldaţilor destinaţi să execute întreaga familie a ţarului. Cum în 1919 cî na Ceaicovski a fost în România, fugită din Rusia, cercetările asupra identităţii sale privesc şi vremea când a fost adăpostită, sub acest nume sau un altul, între frontierele ţării noastre Verificarea Identităţii d-nei Ceaicovski, dacă e în adevăr fiica ţarului, are o deosebită însemnătate pentru „noul ţar“ Cyril proclamat la Paris, unde domneşte peste o curte de operetă „Drepturile“ noului ţar ar fi oarecum contestate dacă Anastasia Nicolaevna ar trăi şi mai ales dacă ar trăi copilul ei, acel misterios Alexandru, născut în Bucureşti şi căutat cu râvnă în registrele oficiului de stare civilă al Capitalei. Paralel cu interesul succesiunei la desfiinţatul tron al Rusiei, s’a mai manifestat şi acela, cum am spus, al curiei regale daneze legată de familia defunctului ţar Nicolae prin apropiată înrudire de sânge. CINEVA CARE A CUNOSCUT PE MAREA EUCESA Acum câteva zile a sosit în Capitală venind din Chisinau, un fost magistrat superior rus, care a ocupat la Petersburg o importantă demnitate. Acest fost magistrat, care actualmente trăeşte retras, din venitul restrâns al unor proprietăţi în ‘ mare parte expropriate şi care nu mai ia parte, sub nici o formă, la viaţa publică, — s’a prezentat la redacţia noastră pentru a contribui cu o lămurire în chestiunea verificării identităţii Anastasiei Nicolaevna. „Fireşte,— ne spunea fostul magistrat rus, — s’ar putea ca marea ducesă Anastasia să trăiască. A fost atât de grozavă tragedia execuţiei familiei imperiale si atât de precipitată, încât multe din cele petrecute înainte, in timpul si după tragedie, au rămas neverifcate. Si atunci când se fac afirmatiuni neverificate asupra acelor împrejurări, e natural să intervie verosimilul, ipoteza sau, pur şi simplu, legenda. Se poate, decî, foarte bine, ca nefericita mare ducesă să fi scăpat cu viaţă insă cu urmele gloansoldaţilor totH, şi romanul m' povestit ar putea fi real, — sau persoana care se dă drept marea ducesă să fie o dementă dacă nu o ripostoare, deşi existenţa armelor de gloanţe ar fi o italicaţiune că, in adevăr, e vorba de o dramă. „E ciudat un inerţi în povestea presupuse! Anastasia Nicolaevna, — continuă fostul magistrat imperial. Cura se face că, marea ducesă, dacă in adevăr ea era. sau salvatorii el, dacă marea ducesă nu se putea mișca — n’au căutat sa intre In legătură cutrupele contrar evoluțio nare ale Iul Kolceak cari au ocupat, pentru scurtă vreme, regiunea din vecinătatea locului de execuție — șl cari ar fi dat, desigur, ocrotirea necesară. In orice caz, această ocrotire ar fi fost mai bună decât aceia care i se oferea îi* timpul vagabonda iubi prin Rusia spre tren dera Românie. Eu am cunoscut la Curtea Ţarului pe marea ducesă. Anii şi suferinţele, desigur, că vor fi schimbat-o. Sunt însă unele trăsături caracteristice Cari au râmas şi recunoaşterea s’ar putea S’ar putea, ca un vălmăşagul atâtor drame din vremea sângeroasă, asupra presupunerii Anastasia Nicolaevna să se fi abătut altă grozăvie decât aceea care a distrus familia marei ducese. face mai uşor dacă ar fi invitaţi toţi cei cari au trăit în apropierea familiei imperiale decât prin fotografii şi cercetări poliţiste nu totdeauna abile“. RECUNOAŞTEREA IDENTITĂŢII In ce priveşte cercetările autorităţilor, noastre, ele ar fi eins la concluzia că nu există nici o armă a existenţei sau a naşterei fiului presupusei mare ducese şi la impasibilitatea de verificare a identităţii e. Cum, însă, de această chestiune se interesează curtea regală daneză, cercetările nu se vor opri la rezultatele de până acum, mai alis că la baza îndrumării cercetărilor ar fi recunoaşterea marei ducese Anastasia Nicolaevna de către mătușa ei care face parte din familia domnitoare a Danemarcei. B. Bbr. Ocupația trupelor lui Konceak Reforna declara Comisis rasa studiază trei sisteme Aseară la orele 6 s’a întrunit la locuinţa d-lui Al. Constantinescu, delegaţia guvernului, care se ocupă cu reforma electorală. SISTEMUL GERMAN S’a mai adus în discuţie o nouă formulă de reprezentare şi anume sistemul practicat acum în Germania. Cu acest sistem alegerea se face pe circumscripţii electorale. Se alege câte un deputat de fiecare 60.053 de alegători. In Germania votează şi femeii, şi astfel se explică numărul mare de alegători la un deputat. In sistemul german apoi, contează numai alegătorii cari votează. Numărul deputaţilor eu trebue să fie atâţia ci sunt atâţia câţi trimite alegătorii. De exemplu o circumscripţie de 210 030 de alegăori trimite deputaţi. Dacă însă nu se prezintă la vot In acea circumscripţie decât î 30 033 de alegători, atunci acea ciremascripţie n’are la Parlament decât doi denotaţi. In acelst sistem, resturile ne vol furi se totalizează pe ţară şi se atribue «noi partidului căruia aparţin» dându-se un cât de mandate, câte rezultă din împărţirea numărului voturilor cu cifra de 30.000. TREI FORMULE In scutiri**»«« administrativă (i electorală a Cameriî care se întrunește astăzi la orele 10 dimi. la ministerul de interne, se vor prezintă spre discuția trei formule de reprezentare. Prima, este cea înscrisă in proectul votat de Senat, cu oarecari modificări. * VÎA doua : este formula anunțată acum câteva zile cu’totalitaren votr rubr...pe'ioata (ara'ţl ’cu prime foarte mari acordate listei majoritare A treia este formula luată după sistemul german, de care ne ocupăm mai sus. Comisiunea va discuta câte trei formule şi va alege pe cart o va găsi mai bună. Formula pe care o va adopta az comisiunea va fi înscrisă în proec. și Lumea va fi supusă discuțiunile, în secțiunile Cameriî. ALMIN ---- c «*■&««------------ Senatul fiaira raspings taxele da exporf PARIS, 27. (Rador). — Senatul a respins cu 151 contra 141 voturi taxele de export. Senatul universitar % şi revendicările studenţeşti P©g!dtarai@!@ admis© şloala min latră ia compattnţa testului Senatul universitar examinând revendicările cuprinse in memoriul înaintat de studenţi, a dat ori următorul comunicat: Senatul Universitar Intruni In retta de Vineri 18 a. c., a examinat situaţiunea creeală in universitate prin încercarea de grevă generală organizată de fostul centru studenţesc. Senatul a ascultat referatul d-lui rector asupra audienţei acordate preşedinţilor de societăţi studenţeşti In care s'au discutat cererile prezentate senatului de studenţi, aşa cum figurează in comunicatele imprimate, care au fost prezentate rectorului. Senatul Universitar constata in unanimitate că cele mai multe din aceste cereri ies lu totul din cadrul universităţii noastre şi nu pot fi rezolvate decât prin legi prezentate de guvern şi adoptate de parlament, Asupra acestor legi ministerul instrucţiunii va trebui să ceară avizul celor patru universităţi, dar nu numai cel al universităţii noastre, care nu-ţi poate impune părerea sa şi prin urmare nu poate rezolvi singură asemena chestiuni. DEZIDERATE CARI PRIVESC GUVERNUL 1. Sunt unele puncte care nu au nimic de a face cu Universitatea, ci constitite un Întreg program de guvernământ. Aşa este puntul 3: Incurajarea elementelor naţionale pentru a păstra caracterul etnic al culturii noastre, măsuri de prevedere socială şi materială pentru ca în toate ramure de activitate să primeze elemenul autohton: Statul să înfinţeze căminari, cantine, laboratoare, biblioteci, clinici şi localuri suficiente pentru studii. Asemenea desiderate privesc Statul şi guvernul şi nu pot fi soluţionate cu hotărîri a Senatelor Universitare. 2. Alte desiderate privesc politica externă a ţării. De exemplu punctul 18: „Intervenţia guvernului pentru susţinere senatelor şî bisericilor româneşti din alte ţări în special din Macedonia şi Valea Timocului, adoptând sistemul de reciprocitate şi represalii în caz de refuz“. Asemena desperate se referă la noîstica externa a ţării privind diferite guverne in succesiunea lor. CHESTIUNI CART PTUvrsc ALTE UNIVERSITĂŢI 3. Alte deziderate se referă la chestiuni privitoare la alte universităţi şi în care Senatul şi Universitatea din Bucureşti nu pot avea nci un amestec. De exemplu punctul 2, „Studenţimea română creştină, profund indignată prin îndepărtarea samavolnică a d-lor profesori A. C. Cuza şi Leatris de la Universitatea din Iaşi, protestează cu ultima energie..................... . etc.“ Acest desiderat se referă la primirea dimisiilor acelor profesori, demisii date de bună voie şi nuimite de Ministerul Instrucţiunii*, fără nici un amestec al Universităţii din Bucureşti. IV. Alt deziderat, străin cu totul universităţii noastre, este dezideratul nr. îi: Modificarea programului Academiei de drept din Oradia Mare, suprimându-se examenul special de licenţă". Acest deziderat referitor la o şcoală guvernată încă de legiuirile din Ardeal, nu priveşte întru nimic Universitatea noastră şi este chiar straniu ca studenţii noştri români să ceară uşurarea examenelor intr'un centru unde populaţia cuprinde peste 95 la sută elemente de origină etnică străină. V. Desideratele de la punctele 1, 4 7, 9, 13, 15 nu se pot realiza, chiar dacă ar fi in oarecare măsură întemeiată decât prin lega speciale, empres din competența Senatului Universitar. DEZIDERATE CARI TREBUIESC LEGITERATE VI. Alte deziderate se pot rezolvi pe rule de regulament promulgat prin înalt decret regal, un care avizul Senatului Universitar din București poate interveni numai alături de avizele celorlalte universităţi şi aceasta în măsura în care acele avize vor fi accepteate de ministerul de instrucţie şi de consiliul de miniştri, cu jurnslul căruia se decretează regulamentele de administraţie publică. Aşa este punctul 5, referitor la regulamentul universitar de ordine şi disciplină. Învinuit de studenţi ce sugrumă orice libertate studenţească şi cetăţenească (1). De altfel cererea studenţeasă nu precizează din dispoziţiunile acelui regulament care se pretinde că sugrumă toate libertăţile afară de aceea de a tulbura mersul regulat al învăţământului. VII. Din 18 deziderate prezentate numai cinci sau «pase ar intra la competinţa Senatului Universitar şi dintre acestea unde sunt soluţionata (punctul 6 aprobări de societăţi studdenţeşti). Altele studiate complect şi gata de soluţionare (punctul 8 participarea studenţilor la conducerea cominelor şi cantinelor), iar altele pe cale de studiu (de ex punctul 7, rar) depinde de o modificare a legii învăţământului superior, facultăţile fiind consultate încă de la începutul anului curent şi mai multe au trimes avizele lor. * * # Senatei Universitar va examina într'o vitoare şedinţă onesta cSteva puncte cari privesc Universitatea noastră. El slăbeşte pa studenţi să inceteze orice turburară a cursurilor c ci prin aceasta «o deserveşti chiar cultera naţională şi la trai piedică, un joc de a se ajuta» ante lierările ce pun în studiu. C?3nfileiul pe!©’!3.1trl»SJ — Telegramă particulară — CELE DOUA GUVERNE AU SESIZAT LIGA NAŢIUNILOR GENEVA, 27.— Reprezentantul Lituaniei pe lângă Liga Naţiunilor. Sauntus, a prezentat secretariatului Ligei o notă In care protestează împotriva unei Incursiuni poloneze pe teritoriul lituan la Ciornava. Lituania cere pentru aceasta despăgubiţi din partea Poloniei. * * • De altă parte, reprezentantul Poloniei pe lângă Liga Naţiunilor a prezentat deasemenea secretariatul Iul Ligii Naţiunilor o notă, arătând că trupe lituane au Invadat la 19 Februarie teritoriul polonez. Faţă de această neaşteptată incursiune, Polonia s’a mărginit să ia măsuriit necesare pentru menţinerea ordinei, Polonia deasemenea ceru disp&gw. biri din partea Lituaniei. Ambele note au fost înaintat* ««şi Căzi d-lui Scialoja, actualul preţ«s dinte al consiliului Ligii Vadunihm * * * Secretariatul Ligii NaflunVor «p«* ră că va tranşa acest diferend inel Înainte de întrunirea ConsululuL 1I mt&satmm I •sste titlul iîbouImî roman pe caso® m BTâcejîe să-l puMEce in cuvâml. SSAMATOHUI, \ fost iraiSuj în risfssvle îsmîii europene șl a 9n* asîîpsrsat prctuHisdeni un formHabil succes» SCAMATORUL speră de sfaleare îESerară șâ de passosmnt interes aste de un antestec de reaJism și fanfestac, A* al cărui autor est© marele scriitos îtiaghiar Eugen Keliai, se petrece în zilele itoa» »re, î.rs diferite capitale europene, SCAMATORUL ssie uia personagiu misterios, paiaţă de bâlci, vent trilog, detectiv, escroc internaţional şi poate asa* sin, care călătoreşte însoţit de o ghilotină şi cărţi cabalistice. Sfârşitul său e tot atât «festrasul» parr «latora fantasticii — — **