Dimineaţa, aprilie 1926 (Anul 22, nr. 6952-6977)

1926-04-01 / nr. 6952

­fol I Aprinn­ts20 On Locarno al Europei centrate tail Împărţirea Austriei. — Rolul României „Daily Telegraph“ aduce extrem de interesanta ştire că in curând se va convoca o conferinţă diplo­matică la care vor lua parte Fran­ţa, Italia, Iugoslavia, România Si Cehoslovacia şi că acolo se va dis­cuta chestia creării unui Locarno al Europei centrale, spre deosebire de un Locarno balcanic, la care ar fi­­urmat să adere şi Bulgaria şi Tur­cia. Ideea unui Locarno al Europei Centrale ar tr­eşit din conversaţiile cari au avut loc la Roma Intre d-nii Ninoi­i şi Mussolini, apoi la Paris şi la Geneva, In timpul ulti­mei sesiuni a Societăţii Naţiuni­lor. Scopul nouii creaţium ar fi împiedicarea cu orice preţ a u­­lorii Austriei cu Germania. In ce priveşte împedicarea a­­cestei uniri, Franţa şi Italia sunt de acord. Cehoslovacia de asemenea. Dar pe când Cehoslovacia este pro­tivnică proectului unei împărţiri a Austriei intre vecini — împărţire ce se are în vedere în cazul când uni­rea ar fi în ajun de realizare — Iugoslavia şi Italia, spune „Daily­­Telegraph“, sunt partizanii împăr­ţirii. Dar, nu numai atât. După „Daily Telegraph“ Franţa n’ar vedea cu ochi buni o mărire teritorială a Ita­liei, provenită dintr’o anexare a li­nei părţi a Austriei. Marele ziar en­glezesc crede că Italia şi Iugo-Sla­­via, decât să lase ca Austria să se alipească Germaniei, ar fi hotărîte să meargă până la extrem şi să des­fiinţeze pur şi simplu Austria, a­­nexând, fiecare, părţi dintr’însa. Iugo-Slavia ar dori in special să pună mâna pe Carintia. „Nu se ştie — scrie „Daily Te­legraph“ — că în momentul când cearta intre Roma şi Berlin asupra Tirolului ajunsese la paroxism, Pra- 8a a trimis un avertisment la Viena atrăgându-i atenţia asupra proecte- lor existente în unele cercări (euro­pene) de a se împărţi Austria (între­­vecini). Dacă, spune ziarul englez, Italia Crede că o să obţie concursul, Jugo. S’avîeî, este tocmai fiindcă aceasta din urmă este şi dânsa hiotărîtă să facă mai bine să dispară Austria­­decât să tolereze Incorporarea ei de către Germania. ţ Mai departe : ■ 1.Un alt punct de diferenţă între Franţa şi Cehoslovacia deoparte şi Italia de alta este politică faţă de Ungaria. Itala a fost mereu ma­­ghiaro-filă. Maghiarofilia aceasta a fost întărită prin aceea că un­gurii au un regim intern asemănă­tor celui fascist Cehoslovacia, însă este violent anti-maghiară, iar Franţa a devenit şi dânsa astfel, în urma afacerii biletelor false. Faptul ciudat că Ungaria n’a fost trecută printre statele cari tre­­bue să ia parte la conferinţa asu­pra unui Locarno al Europei cen­trale dă impresia că ideea porneş­te din Franţa". #• In ce privește România, „Daily Telegraph“ scrie: „Despre Rom­â­­­nia se presupune că va rămânea „mai mult în orbita Franţei decât „în aceea a Italiei. România n’a ui­­­tat purtarea Italiei în chestia Ba­sarabiei. Din punct de vedere sen­timental, ea este filo-franceză şi ,anti-maghiară, cu toate că nu are niciun pact cu Franţa şi este prea preocupată de propriile­­ primejdii „de la hotare pentru a deveni un a­­­liat efectiv al Franţei în cazul u­­­nui război în Vest. De altă parte, „interesul vital al României în ches­tia libertăţii Strâmtorilor o face să „acorde un preţ excepţional priete­niei Angliei". La sfârşit, „Daily Telegraph“ In­ches înaltele lui speculaţii diploma­tice spunând că Iugo-Slavia „nu do­reşte totuşi ca Italia să aibă hege­monia bn Balcanică se simte des­tul de tare ca să nu aibă nevoe de un garant acolo şi că, dacă se va pune vre­o­dată chestia de a te goni turcii din Europa, „Serbia va voi ca să-i gonească ea şi să participe la distribuirea teritoriilor tari se află la vest de Bosfor“. Ajuns aci, „Daily Telegraph“ in­ches cu următoarele interesante ob­servaţii: „Căci, credincioasă liberatorilor ruşi, cu toată oroarea ce o are pen­tru regimul sovietic şi cu toate că refuză să-l recunoască, Serbia s'ar opune unei soluţii finale ce s'ar da problemei Constantinopolului şi a Strâmtorilor atâta vreme cât „Rusia roşie“ nu şi-ar relua locul în consi­liul naţiunilor“. După cum vedem, „Daily Tele­graph“ a atins chestiuni variate şi toate, de cea mai mare importanţă, dar n'a arătat ce se poate face pen­tru a­ se realiza un Locarno al Eu­ropei centrale. Ce v­a putea da o con­ferinţă ca aceea pe care o anunţă când, în ţările interesate, există in­tenţii ca cele arătate de ziarul en­glezesc, se vorbeşte, de anexări şi dis­tribuiri de teritorii etc. f #­ am Tratatu! româno-polon Declaraţiile d lui Sacovaky VARŞOVIA, 30. (Rador). — D. Jakovaky, ministrul României la Varşovia, a făcut presei următoa­rele declaraţiuni cu privire la în­cheierea tratatului de garanţie po­­lono-român: „Acest tratat va contribui în cea mai largă măsură la consoli­darea păcii, spre care tind cu a­­ceeaş ardoare şi România şi Po­lonia. Tratatul a fost întocmit în conformitate cu principiile şi spi­ritul Ligii Naţiunilor şi acordurilor de la Locarno şi nu poate constitui nici o primejdie pentru nimeni. Noul tratat va garanta siguranţa şi prosperitatea celor două naţiuni interesate. II salut deci cu cea mai mare bucurie". Tratatul româno-polon judecat de polone?! VARŞOVIA, 30. (Rador). — „No­wy Kurier Polski", comentând sem­narea tratatului cu România, scrie: „Tratatul de garanţie polono-român nu este desigur îndreptat împotri­va nimănui. Tratatul acesta nu seamănă întru nimic cu trata­tele defensive dinainte de război Această convenţie va determina România pe calea negocierii unor acorduri asemănătoare cu vecinii săi, dând astfel primul impuls pen­tru un Locarno al Europei centrale, stabilizând pacea şi în această o­­peră convenţia polono-română va fi piatra fundamentală. Această convenţie este de asemenea primul pas spre un Locarno al Europei o dentale. Ziarul termină arătând că noul tratat dovedeşte o întărire a prie­teniei polono-române. Conferinţa d-rului Ygrec la „Cercul de studii sociale“ din str. Orezoianu In seara de 28 Martie d-rul Ygrec şi-a desvoltat conferinţa asupra ad­ministraţiei privită prin prizma fa­­yolismului, sindicalismului şi so­cialismului. Sub nume de fayolism se înţelege azi în Franţa o doctrină a adminis­traţiei clădită de inginerul Henry Fayol, mort zilele trecute la Paris în vârstă de 80 de ani, după ce şi-a făcut toată cariera în societatea Comenty-Fonschambault din Fran­ţa, începând prin a fi simplu inginer pe şantier şi ajungând la rangul de director şi la urmă administrator general al marei societăţi. Rezulta­tul vastei sale experienţe în admi­nistraţie, l-a expus în diferite lucrări şi fără voia lui a ajuns şeful unei şcoli, cu discipoli, care-i aplică şi-i interpretează doctrina. Conferenţia­rul expune metoda, doctrina, prin­cipiile favolismului, care formează azi o ştiinţă. Cine cunoaşte aceste metode, le poate aplica cu succes în orice întreprindere mar© Industrială, astfel ca să dea randamentul cel mai mare. Dar această metodă de administraţie e aplicabilă şi la ad­­minstraţia Statului. Conferenţiarul se miră că diferi­tele reforme în administraţia căilor ferate, a poştei-telegraf şi telefon etc. au fost intitulate de guvernul nostru trecut „Comercializări“, pe când termenul propriu — deşi leghe votate nu corespund în totul prin­cipiilor fayciste — ar fi fost „indus­trializări“. Favolismul a ajuns as­tăzi o metodă ştiinţifică generală, ca şi metoda pentru experienţe şti­inţifice a lui Claude Bernard. Conferenţiarul expune apoi con­cepţia Sindicalismului francez în privinţa administraţiei. Arată cum după această concepţie singura ad­ministraţie potrivită vremurilor noa­stre este un parlament, care să fie format, nu din reprezentanţi ai ide­ologiilor politice ci din aleşii tutu­ror sindicatelor, (a sindicatelor de inducţiune, de consumaţiune). În fruntea tuturor e „biroul central technice”. Capitalul să fie format din sindi­calizarea tutror economiilor acelo­ra, care pot economisi din câştigul lor. Băncile vor fi astfel democrati­zate şi plutocraţia bancară ar dispă­rea. La sfârşit conferenţiarul expu­ne doctrina social-democraţiei fran­ceze în privinţa adminstraţiei gene­rale a statului". Concepţia ei admite parlamentul politic cum există azi, dar toate în­treprinderile mari ale statului for­mează regii autonome independente politiceşte. Toate regiile acestea for­mează­ prin delegaţii lor un „Consi­liu central superior", un fel de al doilea parlament dar profesional, în care intră reprezentanţi ai dife­ritelor interese. Numai „capitaliştii“ sunt excluşi. Admit şi descentraliza­re adică crearea de regii regionale, regiunea fiind o unitate economică, nu politică. Ren. Se poate realiza un pact balcanic? Părerile câtorva diplomaţi Ziarul „Neue Freie Presse“ publi­că părerile câtorva diplomaţi cu privire la planul unui pact balcanic, analog cu cel care a fost încheiat la Locarno. Corespondentul din Geneva al ziarului vienez a cerut părerea fos­tului ministru de externe ture, Schik­krn Bey, care i-a declarat: Mai suntem convinşi, că o An­tantă Balcanică fără de Turcia, ar fi o întreprindere necomplectă. Orice înţelegere sau alianţă s’ar în­drepta în contra noastră. Turcia face azi o politică naţională, clară şi bine definită. Ea nu urmăreşte de­cât progresul şi civilizaţia .Dorinţa ei e să trăiască în pace cu toată lumea şi mai ales cu statele vecine. Orice atentat împotriva integrită­­ţei sale teritoriale se va sfărâma de rezistenţa naţiunii întregi In ce priveşte atitudinea Turciei­­faţă de Liga Naţiunilor, — a adău­gat diplomatul turc, — avem con­vingerea că fără participarea Ame­­ricei, Rusiei şi Turciei nu poate fi vorbă decât de o alianţă între câ­teva popoare şi nu de o Ligă a Na­­ţiunilor. DECLARAŢIILE D-LUI RUFFOS, MINISTRUL DE EXTERNE AL GRECIEI Am avut la Geneva, — a declarat d. Buîîos, — câteva consfătuiri cu d. Nincici, ministrul de externe al iugoslaviei, și cu d. Burov, minis- ^ trul de externe al Bulgarei. Cunosc m si părerea Albaniei «1 «rod ci ne îndreptăm cu pași repezi spre un Locarno al statelor balcanice. In curând vom rezolva cu Iugos­lavia chestiunea liniei ferate Ghen­­gh­eli — Salonic; după semnarea a­­cestui acord se va prezenta mo­mentul pentru începerea negocieri­lor in scop de­ a asigura pacea de­finitivă în Balcani. DECLARAŢIILE D-LUI BUKOW, MINISTRUL DE EXTERNE AL BULGARIEI Dacă între Germania şi Franţa a ajuns posibilă o înţelegere, atunci trebue fireşte să fie posibilă şi între statele balcanice, înainte de a ajunge la un astfel de pact, care nu e o chestiune aşa de simplă, vor trebui rezolvate câ­teva mai mici. Tendinţele pacifiste ale statelor balcanice sunt aşa de vă, încât ori­ce înţelegere, care le garantează pacea, intră in domeniul posibilită­ţii. Noi, — a adăugat ministrul bul­gar — vom saluta cu entuziasm orice înţelegere care anulează sau reduce motivele de conflict între statele balcanice. Nu noi, bulgarii, putem lua iniţi­ativa unui pact balcanic, in mod formal nu s’a făcut Bulgariei, în această privință nici o propunere. Când vor fi propuneri, cari vor ga­ranta independența Bulgariei, vom chibzui dacă putem participa la un acord analog cu cel de la Lo­carm * Malvy restabilit PARIS. 30. (Rador). —„Petit Jour­nal'' anunţă că Malvy, fiind com­plect restabilit, îşi va relua mâine sau poimâine atribuţiunile la mi­nisterul de interne. ­ America şi datoriile aliaţilor WASHINGTON, 30. (Rador).—Se­natul continuă examinarea acorduri­lor pentru consolidarea datoriilor europene de războiu. Adversarii acordului cu Italia se silesc să provoace amânarea votului Senatului asupra ratificării acestui­ a ---------------------------­ OIMfNCAT . Cercetările pireuilsi comisar regal Locotenent-colonelul in rezervă Ştefan Zăvoianu, fostul director al ziarului „Dacia“ din Capitală, — ziar care şi-a încetat de multă vre­me apariţia — a fost arestat Luni noapte din ordinul comandamentu­lui corpului II armată, bănuit că ar fi pus la cale o lovitură fascistă, care trebuia să se producă la Bucu­reşti, îndată după căderea guvernu­lui Brătianu. In urma descinderii făcute la lo­cuinţa sus zisului locol-colonel, s-au confiscat acte referitoare la situaţia unităţilor de trupe din garnizoana Bucureşti. * Fiind arestat, locot,­colonelul Ză­voianu a fost condus la consiliul de război al corpului II armată, unde ori în cursul după amiezei, d. colo­nel Carapancea, prim-comisar regal, a procedat la facerea cercetărilor preliminare. Au fost aduse mai multe persoa­ne — ale căror nume sunt ținute sub rezervă — şi cari au fost con­fruntate cu locuî.­colonelul Zăvoia­­nu. Din aceste confruntări, n’a pu­tut rceşi însă vinovăţia celui arestat. Sus zisul ofiţer va continua să fie însă menţinut arestat la consi­liul de război al corpului II armată. & D. prim-comisar regal colonel Ca­rapancea, in urma cercetărilor pre­liminare făcute ori după amiază, a aqHH-«rkilMUBn întocmit un raport detailat, pe care l’a Înaintat d-lui general Fopescu Ion, comandantul corpului II ar­mată, spre a lua o hotărire. Deocamdată însă, comandantul corpului II armată, din cauza unui deliu în familie, nu s’a putut o­­cupa de această chestiune. Gâturi strop­e Criza politică Oh, fericitele zile de criză politică! Mult aşteptatele zile după o lungă Saltară amară de ani făcuţi in opo­ziţie!... Freamătă codrul a primăvară, sau partidele in aşteptarea rezolvă­rei crizei mult dorită? Se împart atribuţiile, se fac vizite, mâinile se strâng, ochii vorbesc, cer, stăruesc, feţele zâmbesc, creditorii se îmblânzesc, inimile saltă!... Iar dincolo în tabăra care pleacă, rândurile se clatină, ba chiar să ră­resc pe une locuri, somnolenţa se de­clară sus pe când jos in gloată se strâng baerele pungilor in aştepta­rea zilelor mai bune. Norocul unei ţări stă însă în fap­tul că microbul politicei pătrunde greu şi încet în straturile grase şi mănoase, altfel acest microb, ne-ar usca!... O criză politică generală ar pro­duce o stagnare a muncii o ener­vare care ne-ar lăsa fără mămăli­­guţa cu iaurt sau cornul cu lapte cotidian. E drept încă că am început a cam­ duce lipsă de doctori, institutori şi chiar preoţi, această pătură utilă fiind actualmente atinsă de morbul politic. Dar bun e D-zeu! Criza politică de azi o să treacă, ţara o să-şi vadă de lucru şi vor veni noui crize ca să treacă, după cum trecea de astăzi Fiindcă nimic pe acest pământ nu e mai trecător de­cât politica și mai ales crizele ei... STAN BOLOVAN Numiti in consiliu­­sumilir In conformitate cu art. 11, 12 şi 28 din legea de organizare a ministe­rului sănătăţii şi ocrotirilor sociale, s’au făcut următoarele numiri de membri în consiliul sanitar superi­or şi în comisiunile medico-legală şi balneară: IN CONSILIUL SANITAR SUPE­RIOR D­ntr: dr. P. Nicolaescu, delegat din partea epitropiei Sf. Spiridon din Iaşi; dr. Theodor Mironescu, delegat de colegiul medical al Efo­riei sp. civ. din Bucureşti; medic ve­terinar Gh. Ionescu-Brăila, delegat de direcţiunea generală zootechnică şi sanitară veterinară ; farmacist loan Min­g­ulescu, delegat de Asocia­ţia generală a farmaciştilor din Ro­mânia şi d. dr. P. Niculescu, din partea Asoc. gen. a medicilor şi prof. dr. M. Manicatide. IN COMISIUNEA MEDICO-LE­GALĂ D-nii : prof. dr. Mina Minovici; prof. dr. V. Babeş ; prof. dr. N. Gheorghiu; prof. dr. C. Dauvel; porf. dr. Al. Obrejea; prof. dr. Dimitrie Ionescu şi porf. dr. Zaharia. IN COMISIUNEA BALNEARĂ D-nii: dr. P. Niculescu, ca direc­tor medical al staţiunei Govora; Sever Movilă, ca proprietar de sta­biliment balnear; directorul fondului regional din Cernăuţi, ca proprietar de ape minerale de băut; profesor Spancu, ca specialist de chimie a­­nalitică; dr. Zaharia ca chimist spe­cialist în ape minerale ; prof. dr. Emil Racovitză, din partea oficiu­lui naţional turistic. Azi s’a pus in vânzare la toate librăriile roma­nul­uiSpre Flamura Roşie­ de Bem, Theodorescu, autorul romanului ,,lr. Cetatea Idealului“ care a avut un atât de mare ră­sunet. Guvernul britanic și lărgirea consiliului Ligii LONDRA, 30 (Rador). — Răspun­zând interpelării din Camera Comu­nelor, ministrul Baldwin a declarat că guvernul nu a numit încă un re­prezentant britanic, care va trebui să participe la comitetul însărcinat cu examinarea schimbărilor posibile în constituirea Consiliului Societăţii Naţiunilor. Guvernul britanic va a­­sista la conferinţă­, liber de orice an­gajamente şi se va sili să asigure un acord între membrii comitetului, spri­jinind soluţiunea care îi va părea mai prielnică pentru a sluji interese­le Societăţii Naţiunilor şi pentru a consolida pacea. D. Baldwin a adăugat că guvernul britanic nu a pregătit infracţiuni a­numite, pentru delegatul eventual. Ştiri artistice Expoziţii. — Joi 1 Aprilie, se va inaugura In sala IlI-a de la Ateneu, intrarea prin strada Franklin, ex­poziţia distinsei artiste Lucie Re­chenberg. Talentata pietoră ne va aduce o serie de admirabile aquarele, uleiuri desenuri cu vederi din ţară, din Bu­cureşti şi Parcul Carol. # Pictorul V. Hugo va inaugura ex­poziţia sa de pictură­­(Parcuri şi grădini) din sala Mozart Calea Vic­toriei 16, Joi 1 Aprilie, orele 11 a. m. & In cursul lunei Mai, pictorul V. Mogoş va deschide o expoziție de pic­tură In sala „Ileana“ de la Cartea Românească. * * Comitetele unite ale Teatrului r­a­ţional din Craiova, au premiat cu cinci mii lei comedia în versuri „Ciufulici“ a d-lui George Silviu. Societatea, „Scriitorilor români“ a pri­mit o scrisoare din Atena prin care se cere d-şoa­rei Ticu Archip autorizaţia pentru traducerea şi reprezentarea dra­mei sale „Inelul“ pe scenele teatrelor greceşti. -îjf- Soc. „Buciumul“1 filiala „Tei“ şi-a ţi­nut Duminică 28 Martie a. c. a 4-a şe­zătoare artistică şi culturală, în localul şcolii de fete No. 32 Maşina de Pâine. A conferenţiat d. D. Ghiţulescu, student, despre „Duminica Floriilor“ insistând a­­supra însemnătăţii zilei şi asupra dato­riilor creştineşti cu ocaziunea Paştelui. A urmat un bogat program artistic, la car­e au dat binevoitorul concurs d-nii N. Baltă, Gr. Demetrescu, Jelescu şi M. Şeptelici. Astăzi, la orele 4 d. a. are loc la biserica Visarion un concert religios, cu concursul d-lui Gh. B­olescu, d-na Eliza Băicoianu și preotul I. D. Petrescu. # Serbare şcolară Liceul statifizat „Libro*“ de sub con­ducerea d-lui Emil Banielevici a dat Sâmbătă la Teatrul Carol cel Mare, o frumoasă serbare şcolară, cu un bogat program. S’a remarcat frumoasa orchestră a lceului, care a intonat imnul regal, im­nul liceului Libro­ şi bucăţi grele din opere, sub conducerea maestrului Iveia şi a d-lui Cilibiu, fost elev al liceului. S’a reprezentat un fragment din „In­­şirăte Mărgărite“ şi comedia „Reco­mandaţia“, sub conducerea d-lui I. Semo. S’au remarcat interpreţii Heilen­brand şi Ada Weber. Au dat concursul la această serbare şi câţiva artişti consacraţi: d-na Klang, d. Rosenbaum, d. Rosenberg şi bari­tonul Wechsler. Profesorul Krack a dirijat frumoase exerciţii gimnastica, executate de foşti elevi ai liceului, membrii ai societăţi de gimnastică „Aurora“. A plăcut mult secţia de box a maestrului Iorgulescu. Beneficiul serbării va servi ca un prim fond pentru clădirea unui liceu propriu, actualul locaș fiind neîncăpţi­­­tot pentru marele număr­ de elevi ai liceului. Şezătoarea „Turing­­clubu­i României“ Luni seara a avut loc a doua, şeză­toare din acest an, organizată de Turing Clubul României, fost „Hanul drume­ţilor“ în palatul societăţii Româno-A­­mericană din calea Victoriei 126. D. , arhitect Constantin Popescu, a făcut o dare de seamă a mersului lu­crărilor pregătitoare pentru „Troiţa şi Fântâna Bucure!“ ce se vor ridica de către asociaţie în preajma căsei „Peş­tara“ din valea Ialomiţei, în amintirea Bucurei Dumbravă, şi cari împreună vor fi realizate chiar în cursul acestui an. D. Mihail Ciupagea, a arătat rostul şezătorilor acestea, cari contribue la în­tărirea cunoştinţelor şi cultivarea spi­ritului prin latura artistică şi ştiinţi­fică. D. Nestor Ureche, a citit din lucrările sale după care a urmat conferinţa d-lui Mihai Haret preşedintele asocia­ţiei, despre „Parcurile naţionale mon­diale“, — în special cele din Aujglria Părul mătăsos pe care părinţii îi mângâie şi-l sărută copiilor lor cu atâta dragoste, păstraţi-i copilaşului Dv., căt se poate de mult, spălându-1 numai cu un preparat absolut nevătămător, îngrijirea lui cu “Shampoo-Elida” dă părului un luciu frumos şi-i păstrează fermecătoarele onduline natural. Fără urma unui adaus vătămător "Shampoo Elida" curăţă cu uşurinţa, prin săpunul lui special, părul şi porii capului în mod sigur şi temeinic. Săpunul, cu faimoasa sa spumă, distruge prin milioanele de balonaşe orice necurăţenie. S H A U P O 3 ELI DA fără sodă. CEASORNIC ELVEȚIAN, ELEOANI SI Ot MECUWNL­Q* VAN*AGP M­AtASfit­tuJtntFSit Cl CBAJUlltHtCAOt C­el mai bun aliment al corpiilor* PHQSPHATINE FALiERES Recomandat de la vârsta de 7-8 luni, în momentul inţorcărel şi in timpul creşterei.­­ Ajută dantiţiinei şi formărei oaselor. — Previne seu opreşte diaree­a aşa de frequentă In timpul căldurilor. Folositoare tuturor stomacurilor delicate, bătrânilor, convalescenților. FHORPHATINE FALIERES este inimitabilă. DEPOSIT GENERAL 1 6, Rus de la Tacherie, PARIS și pretutindeni. r­f APARATE FOTOfiBAFaltt începând de la Lei 1200.—buc. Filme Plăci Offective BSn­ocIuyf De vânzare la toate magazinele.—Cataloage gratis la cerere prin Reprezentanța: Sir. kl Lahovari 30 București. Telefon 12­96‘" B———HBBHWB——g ,îadeverul Literar‘1

Next