Dimineaţa, iunie 1926 (Anul 22, nr. 7006-7035)

1926-06-10 / nr. 7015

to PAGINI Preţul Abonamentelor: Lei 850 — pe timp de un an » 440 — „ „ „6 luni n 230 — n j­ »*3 » In străinătate dublu Fondat în 1904 de CONST. MILLE3 L­EI BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 7­ 9-11 3 li ES I TELEFOANELE NOASTRE Anfflam-Mo. J O I 10 IUNIE 1926 l Centrala 6/67. 24/73, 46/79. if 1 Direcţia 57/72. Ad­ d­a 7/69. Provincia 1(V66. Un incident regretabil „In comuna Puşi din judeţul Hu­nedoara s’a întâmplat un incident profund regretabil“. Aşa a calificat primul comunicat oficial , faptul că­­jandarmii au tras focuri în acea comună, omorînd doi oameni şi ră­nind alţi doi. De ce s’a produs acest „incident profund regretabil“ ? Comunicatul oficial ne răspunde astfel: „In ziua de 4 iunie, cu ocaziunea alegerilor judeţene, la secţia de vot tatifi, un grup foarte numeros de a­­legători, din mai multe comune, vrând să­ schimbe rândul la votare, au refuzat a se supune organelor militare însărcinate cu menţinerea O­rdinei". Oricine va trebui să admită că răspunsul e foarte confuz. Ce este aceea că un grup foarte numeros i de alegători „a voit să schimbe rândul la votare“ ? * Poate că a voit s’o ia înaintea al­tor alegători? ,v­­reu de crezut. Ţăranul e răbdă­tor, nu e nervos, nu e grăbit. El are o vreme. El e învăţat să-şi aştepte rândul şi încă multă vreme. Atunci ce însemnează enigmatica frază din comunicatul oficial ? Ştirile parti­culare o lămuresc. Ea însemnează ca era vorba ca un grup mare de­­ţărani să fie împedicaţi de a vota şi că, pentru această dată, ţăranii nu­­au înţeles să se lase a fi despuiaţi­­de dreptul lor. Ceea ce revine la a­­spune că cele două victime din co­muna Ruşi, au căzut pentru că­ au­­ivoit să voteze.­­Pentru că ţăranii români au voit să voteze, au fost deci împuşcaţi, iar pentru a justifica această odioa­să crimă, căci crimă e, nu incident. Se afirmă că au refuzat să se supue organelor militare însărcinate să menite ordinea.­­ Se pune astfel vec­­ea problemă­­dacă o autoritate care calcă legile şi răpeşte cetăţeanului un drept, mn’ nmfe fi ea «socotită m mpre­zen­tantă a ordine!. Când cineva^a­­tentează la viaţa mea, mă pot apăra si apărarea e legitimă. Datele pro­blemei nu se schimbă, când cineva­­vrea să-mi răpească un drept al meu. In cazul special lucrurile iau un aspect şi mai grav, prin faptul că românii liberaţi de jugul unguresc, au fost împuşcaţi de jandarmi ro­mâni, fiindcă au vroit să exercite un drept legal. Jandarmii români nu sunt responsabili. Ei au procedat din faimosul ordin care nu se dis­cută. Ei s-au ferit chiar să tragă în carne vie şi au fost forţaţi la acea­sta. Oricum, însă, impresiunea nu poate fi decât detestabilă, pe când realitatea nu este numai tristă, ci este absolut îngrijitoare. Ce s’a întâmplat la Hunedoara, e însă numai unul din miile inci­dente ce s’ar fi putut produce, ce s’ar fi produs în timpul alegerilor, fără firea îndelung răbdătoare a ţăranului român, fără voinţa supra­omenească, cu care conducătorii au reţinut pe alegători de a lăsa frâu liber justificatei lor indignări şi revolte. Cât au durat alegerile, satele noastre au avut aspectul unor ce­tăţi înconjurate de duşmani. Libera circulaţiune între ele a fost suspen­dată. Contactul lor cu centrele ad­ministrative a fost întrerupt. Popu­laţia a fost împărţită în două la­găre : guvernamentalii cărora to­tul le era îngăduit, opoziţia reală sau imaginară căreia totul îi era interzis. Teroarea se dezlănţuise asupra satelor. Şi ca încoronare, în Ardeal, maghiarii se bucurau ca şi altă dată de mai multă liber­tate decât românii. Cei cari în şo­vinismul lor le contestau adesea dreptul la un tratament cetăţenesc egal şi ne acuzau de crimă de rese naţionalism pentru că noi reven­dicam acest drept pentru minori­tăţi, le-au acordat acum privilegii asupra românilor. Toate acestea nu fac decât să confirme că aducerea guvernului A­­verescu la cârmă, a fost o enormă greşală, ale cărei urmări ar putea să fie chiar şi în cel mai apropiat viitor foarte grave. Nu poţi aduce în fruntea ţării cel mai slab partid, fără a-i îngădui toate abuzurile menite să-i asigure majoritatea în parlament. Şi cu cât se simte mai slab, cu atât guvernul dat de un asemenea partid, va pierde mai mult măsura ilegalităţii şi abuzu­rilor. Ilegalitatea şi abuzul, însă, nasc ilegalitate şi abuz. Am prevăzut aceasta, d­ar rea­litatea a întrecut cu mult prevede­rile noastre. B. BRĂNIŞTEANU igistii 18­81i S’a cerut suprimarea vagoanelor de clasa IV-a Chestia Operei Membrii guvernului s’au întrunit în consiliu ori la orele 5 d. a. sub preşedinţia d-lui general Averescu. CE S’A PETRECUT LA HUNE­DOARA D. P. GROZA, ministrul lucrări­lor publice, care a cercetat perso­nal cele petrecute la Hunedoara, a făcut un lung raport consiliului de cele constatate de d-sa asupra mo­dului cum s’au desfăşurat tragicele evenimente de acolo. Azi la orele 12 d-sa va face şi ziariştilor o expunere. SE CERE SUPRIMAREA VAGOA­NELOR DE CLASA IV-A Consiliul a examinat apoi un re­ferat al Consiliului de Administra­re tie al C. F. R. prin care se cere suprimarea cl. IV pe­ următoarele consideratiuni: Că aceste vagoane nu se pot ilu­mina si încălzi; că nu se­ poate face controlat, întrucât controlorul nu poate trece dintrun vagon în­­traltul. Si în fine că de când func­ţionează vagoanele de cl. IV, cele de cl III sunt nepopulate, astfel că se micşorează veniturile c. f. r. Consiliul în urna explicaţiunilor date de d­-nul general Văleanu mi­nistrul comunicaţiilor şi general Mi­hai lonescu subsecretarul de stat — a găsit neîntemeiate con­­sider­aţiunil­e enumerate, de Consi­liul de Administraţie al C. F. R. prin cari cerea desfiinţarea cl. IV si a respins cererea acestui con­silii­. Aşa dar, vagoanele de cl. IV vor conta încă să funcţioneze. CHESTIA OPEREI Consiliul s’a ocupat apoi de ches­­tiunea localului Operei. D. V. GOLDIŞ a arătat că sub trecuta guvernare s-a neglijat a se plăti la timp chiria localului în care funcţionează Opera­ Română, din care cauză proprietarul a cerut şi obţinut rezilierea contractului. Acum proprietarul a făcut două oferte. Una pentru vânzarea localu­lui pe preţul de 50 milioane lei, şi alta pentru reînchirierea localului, pe preţul de 5 milioane lei anual. Consiliul a respins oferta vânză­rii, socotind că dacă statul ar dori şi ar putea să dea Operei Române un local propriu, în acest caz ar fi mai convenabil să construiască o clădire anume pentru acest scop. S’a emis ideia în consiliu, de a se trage la răspundere pe cei din gu­vernarea trecută cari n’au plutit chiria la vreme și din neglijentă că­rora statul trebue să plătească azi o chirie mai urcată. Consiliul a delegat pe d. Goldis să trateze cu proprietarul spre a se ajunge la o înțelegere pe un preț convenabil. * Consiliul a rezolvat lucrări cu­rente și s-a terminat la orele 8 sea­ra ALMIN Diferendul greco-iugoslav in legătură cu zona libera a Salonicul­­ ATENA. 9. — Guvernul grec a ho­tărât să respingă în mod­ definitiv cererile Iugoslaviei cu privire la construirea unei noui linii ferate între Ghergheli și Salonic, care să servească exclusiv interesele Iugo­slaviei. Grecia nu poate admite nici condiţia ca trenurile greceşti să nu m­ai poată circula în zona, liberă, a Salonicului, ' care ' a fost rezervată Iugoslaviei. Guvernul,' grec va­­ interveni ,pe­ lângă Bulgaria,­­România şi Iugo­slavia, pentru stabilirea legăturilor telefonice intre , Atena-Sofia-Belgr­ad- Bucuresti , și mai departe, prin ven­trala Belgrad cu Budapesta, Viena, Rotim in Paris. A­LEȘII ales din Cu sprijinul Eu nu m’am calcul. alegătorilor noștri, te-ai ales... ales cu alegătorii. Eu sunt un om calculat., M’am Gânduri simple Fraude!... Descoperirile ce se fac în contul directorilor de pe la închisorile sta­tului în loc de a trezi „urletele" ţarei (căci d'aia se zice „ţara urlă"!) stârneşte în majoritate o impresie hilariantă. Unii prin epistolii abracadabrante îşi exprimă chiar mirarea că aceste fraude au fost descoperite. Alţii se miră de ce cuvântul în­chisoare mai stârnea spaimă sub regimul ce domnea pe acolo. Vorba, e că închisorile au fost se­rios compromise in ochii oamenilor cinstiţi. — La ce naiba să mai trimeţi pungaşul la­ puşcărie, dacă el acolo petrece cu lăutari? Cert e, însă că directorii intraţi la apă nu se vor bucura die acclnş re­gim umanitar. Ne pare f. f. rău, fiindcă mai bine să pună, omul bani albi pe­ntru zile negre la puşculiţă, decât să maltra­teze pensionarii puşcăriei sau­ să-i lase mâncaţi de insecte. Ce ziceţi dv. cei cari totuşi sunteţi indignaţi ? Faptul că la Galaţi unul dintre pensionarii închisorii, a fost lăsat liber ca să se însoare, ni se pare un truc mahiavelic pentru a-l supune unei pedepse eterne! — Maică Doamne! De a-şi ajunge eu director la puşcării, pe toţi bles­temata aia, i-aşi frisura cu dame de la Plătăreşti! Şi apoi lasă! Ocna pe viaţă,­ astfel grăia un cetăţean indignat că el plătea vinul cu paha­rul, şi alţi „cu frauda“ dispun de vii bogate în specialităţi. Dar de aşa „specialitate", mai bine lispă... STAN BOLOVAN Conferinţa Micei Antante .... ............. .. I -- ■ Ce probleme se vor dezbate La ministerul nostru de externe, se lucrează cu multă febrilitate la prepararea lucrărilor în vederea conferinţei Micei Antante, ce ur­mează să se întrunească la sfârşi­tul săptămânei viitoare. De anul trecut, de când s’au în­trunit pentru ultima oară miniştrii de externe in reuniunea oficială ex­ceptând conferinţa dela Timişoara, s’au ivit o serie de chestiuni ce ur­mează să capete acum solutiunea. Conferinţa se va deschide în zi­ua de Joi 17 Iunie, în localul casi­­noului din Bled. Şedinţele vor avea loc în zilele de 17, 18 şi 19 iunie. Duminică 20 iunie, toţi delegaţii îm­preună cu reprezentanţii guvernu­lui iugoslav, vor asista la şedinţa de deschidere a P. E. P. (conferin­ţa Micei Antante a presei). PROGRAMUL CONFERINŢEI Şi de data aceasta, ordinea de zi a conferinţei lui en­umără o serie de chestiuni precise, ci se enunţă mimai in general. Astfel avem: 1) Examinarea situaţiei gene­rale. 2) Problemele in litigiu cari in­­vizează statele Micei Antante, in corelaţiune cu situaţia generală a Europei. 3) Problemele in litigiu cari in­teresează statele Micei Antante fie pe toate in bloc, fie numai pe unele din ele. De fapt în nici una din ches­tiuni, nu se va lua o hotărâre de­finitivă, cel puţin aşa ne-a asigu­rat unul din reprezentanţii autori­zaţi ai ministerului de externe. PRELUNGIREA TRATATELOR DE ALIANŢĂ Cea m­ai importantă problemă, care urma să fie discutată în con­ferinţa Micei Antante, se va solu­ţiona înainte de deschiderea confe­rinţei. E vorba de reînoirea tratatelor de alianţă dintre România şi Jugo­slavia, România şi Cehoslovacia, şi Jugoslavia­­, Cehoslovacia. Intr’un cuvânt ciclul de tratate cari stau la baza Micei Antante. Aceste tratate expiră unele la sfârşitul lui Iunie, altele în Septem­­brie. In urma acordului intervenit în­tre cabinetele interesate, s’a luat hotărârea, ca prelungirea tratatelor de alianţă­ să se facă înainte de reu­niunea Micei Antante. „ Solemnitatea’ semnării noilor tra­tate va avea­ loc la Belgrad şi Fra­ga chiar peste câteva zile. Se aş­teaptă numai un răspuns din Bel­grad pentru a se axa data exactă. Aceasta, deoarece acum trei ani prelungirea tratatelor s’a făcut la Bucureşti. Faptul cel mai important este că, în contra prevederilor, s’a stabilit un acord între cele trei state com­ponente, graţie căruia nu se va a­duce nici o schimbare tratatelor actualmente în vigoare. Triatele de alianţă cari au un ca­racter defensiv cum şi convenţiu­­nile militare vor fi prelungite fără nici o modificare. Termenul de re­­înoire a noilor tratate va de trei ani. BS Problema Dunării între chestiunile cari urmează a căpăta o somuţiune cu prilejul con­ferinţei, este aceia a Dunării. Sta­tele Micei Antante urmează să facă front în dezbaterea tuturor chestiunilor, cari ating problema Dunării. Cu prilejul acesta se va aproba noul regulament al circulaţiei prin Porţile de fier, ce urmează a fi în­cheiat între România şi Iugosla­via. Aceasta, întrucât se întâmpi­nau dificultăţi în aplicarea vechiu­lui regulament, care data dinainte de război. Lucrările au fost întoc­mite iar regulamentul elaborat. De asemenea se va stabili că, re­ciproc, statele Micei Antante își vor da sprijinul in discu­tiunile ce se vor ivi asupra problemelor privind regimul Dunăriii. I. NEDELEA Chestia exproprierii honurilor foştilor principi germani Preşedintele Hindenburg împotriva plebiscitului BERLIN. 8 (Rador). — Preşe­­dintele, Hindenburg a trimis o scrisoare fruntaşului naţionalist von Loefcell, în chestiunea ple­biscitului referitor la exproprie­rea fără despăgubire a averilor fostelor familii domnitoare. Pre­şedintele Reichului se pronunţă arătând, că părerea sa personală este împotriva plebiscitului. întreaga presă comentează pe larg scrisoarea preşedintelui Hin­denburg. Ziarele de dreapta a­­probă publicarea scrisorii; ziarele de stânga exprimă regretul că în acest mod se introduce în faptele dintre partide persoana președin­telui Reichului. Japonia se pregăteşte fie război împotriva Statelor-Unite ? Sensaţionale destăinuiri ale unui ziar american LONDRA, 9. — Ziarele londo-­­ neze reproduc în part© un arti-­­ col senzaţional apărut în „New-­­ York American", despre na pre­­­supus un an secret al Japoniei de-a declara război Americei. Ziarul American crede a şti, că­­ Japonia urmăreşte înainte de­­ toai© cucerirea insulelor Philipi­­ne. Statul major japonez a şi pregătit planul pentru acest răz­boi.­­ Ziarul „New-York American1" afirma că posedă copiile foto­grafice după raportul statului ma­­­jor japonez, pe care îl publică in traducere engleză. Punctele programului de răz­boi al Japoniei conţin construi­rea unei reţele importante de li­nii ferate în Mandoluria şi Corea şi construirea de porturi care să aibă legătură cu liniile ferate. De asemenea pregătirea unei a­­părări puternice a strâmtorilor de la Corea,,precum și a marei japoneze, pentru asigurarea tran­­sporturilor militare, căci în caz de război cu Statele­ Unite, Japo­nia se aşteaptă la un ajutor efec­tiv din partea Chinei, cu care a încheiat un pact de amiciție. Falnic oraş e Buda-Pesta! Cea dintâi impresie care te înfăşură, când pătrunzi cu trenul în Buda- Pesta, este că pătrunzi într’o pă­dure de fier. Nu mai am timpul să notez ce sunt aceste siluete drepte şi înalte, pe sub cari trecem. Amă­nuntele mari şi mici fac cortine im­punătoare în preajma noastră. Tre­nul se opreşte. Suntem sub un imens velarium de oţel, gara din Buda- Pesta ! (Cu admiraţie pomenită nu ştiu unde,de Caragiale). Coborâm bagajele din vagon, a­­ju­ta­ţi de doi hamali cari vorbesc nemţeşte, şi privim cu sfială în ju­rul nostru, stingheri, în această gară uriaşă, ca nişte pui de vrabie, căzuţi din cuib, în tinda unei bise­rici. Cum ne vom descurca, pe cine vom întreba, mai întâi ? îmi aduc aminte că secretara care ne înso­ţeşte şi-a făcut ucenicia în Ame­rica şi prind curaj. Cei trei stu­denţi cu cari am făcut bună to­vărăşie, în tot drumul, ni se par acum nişte rude de cari ne despărţim. Dar „Asociaţiunea Mon­dială a femeilor creştine“ ne apare, deodată, minunată şi eficace tocmai în acest moment de şovăială. Fra­ternitatea nevăzută, dar sigură şi bogată în purtări de grijă, cu care aceas­tă Asociaţie îmbrăţişează pe toţi cei ce vor să-i aparţină, ni se dă pe faţă chiar în această gară... Când pachetele noastre erau toa­te grămadă pe peron,, dar nu ştiam încotro să pornim cu ele, o fată ne­cunoscută se apropie de tovarăşele mele şi le adresează cuvântul în­ englezeşte... Vine întru întâmpina­rea noastră !■ Aparţine Asociaţiunii creştine maghiare şi vine să pri­mească pe necunoscutele ei surori valahe ! Situaţia s’a limpezit. D-ra Victor — aşa se numeşte sora noastră ma­ghiară — a hotărît, de mai înainte, tot ce trebue să facem ca să ajun­gem la Visegrad. Hamalii încarcă bagajele într’un automobil, ne inter­calăm şi noi printre bagaje şi por­nim­­ la debarcader... Numai o clipă de întârziere, ca să ne dume­rim şi să plătim cele nu ştiu câte mii de coroane, cuvenite hamalilor. Buda-Pesta ni se descinde disci­plinată şi­ impunătoare. Ni se pare toată un palat fermecat şi bulevar­dele largi şi ’nalte, prin cari trecem, ni se par coridoare, tăiate în piatră, în marmoră, în cristal şi în aur. O, amici maghiari, se vede bine că, lângă voi, alte câteva neamuri mun­ceau întins, ca palatele voastre să crească, stab­ele voastre să înflo­rească şi lespezii, istoriei să se în­carce cu dafinii voştri nobiliari ! Visul nostru arhitectonic se is­prăveşte prea curând... Ajungem la cheul Dunării. Aci întârzierea este ceva mai lungă. Pricina este tot nu­mărarea coroanelor. Dacă mai ţiu bine minte cursa cu automobilul a costat mai mult decât o sută de m­ii de coroane. Trecem puntea mobilă, cei din urmă. Puntea se desface. Va­porul înviază şi se desparte de pe­retele cheului. Privim acum capitala Ungariei, din însuş centrul ei de echilibru şi de forţă. Buda-Pesta este un dar al Dunării. înţelegem acum ce este Pesta, ce este Buda, şi admirăm a­­cest gigantic homard, cu capul în Buda, cu coada în Pesta şi cu pi­cioarele înţepenite deasupra Du­nării... Vechea cetate rotundă apare sus,­ sub norii prididiţi de soarele nevăzut. Un profil măreţ, întunecos şi medieval ridică Buda, de pe stân­cile ei. Un profil insolent, învârfuit şi compozit aşterne Pesta dealungul Dunării şi printre reţeaua podurilor paralele. Amicele mele au mai vă­zut acest spectacol... îmi arată câte­va monumente : palatul regal, par­lamentul o catedrală... sau două... Dar perspectivele alunecă şi se schimbă. Vaporul nostru, salutând cu coşul podurile prea scunde, ne zm­ulge din cercul fermecat­­şi ne scoate spre insula Margareta. Ne, rămân ochii spre frumuseţile citadine cari se strâng,şi se turtesc, înitrec plumbul închis al suflării şi plummbul licăritor al cerului...­­ Încet, Buda-Pesta se îngroapă mi­rare ; vaporul se întoarce­ după cum ii comandă Dunărea şi draperiile cal­me ale turinilor cu sălcii şi cu meri înfloriţi cad pe viziunea tumultuoasă a marelui oraş.­­ Tot contactul nostru, cu capitala Ungariei a ţinut deabia un ceas— Infinit de puţin ! Nădăjduim, că la revenirea noastră vom avea mai multă tihnă ca să ne plimbăm şi să cercetăm metrotrola maghiară. Stăm afară pe coverta vaporului Soarele birueşte labirintul de nea­guri şi de nori, în care s’a zbătut­ trei sferturi din zi şi merge încet cu noi, pe apele zdruncinate. Pătrun­dem din ce în ce mai mult printre treptele ondulate ale Carpaţilor, nordici. Dunărea execută câteva meandre cari ne amestecă punctele cardinale şi ne lasă nedumeriţi a­­supra direcţiei de unde am venit. Totuş, soarele îşi caută calea spre apus, printre bariere din ce în ce mai subţiri şi mai albe şi asta ar fi destul ca să ne corectăm şi să ne regăsim... Luăm aminte la porturile mici şi dese, printre cari, umblăm în zig­zag... Leányfalu, Szentandre, Tahi­­totfalu, Dunabogdany şi mi se pare că la urmă de tot Kisoroszi. In spa­tele fiecăruia, stă în amfiteatru câte un sat, cu case drăgălaşe, cu bise­rici ascuţite, cu livezi ninse de orna­­tul lui Aprilie. Fetele noastre cântă şi joacă hora, pe covertă... Repetă lecţia co­­reografică, cu care se vor arăta în­tr’o seară, în mijlocul tovarăşelor lor de alte neamuri, adunate la Vi­segrad. Dus ca în vis de vaporul cu miş­cări stinse în apă, las visul să­ mă împresoare şi să ţeasă, în pânza lui de painjen miraculos, feeria ceasului de fată, gândurile şi icoa­nele de emi, dorurile cari nu s’au iz­bândit niciodată şi tristeţa dulce a celor ce, izbândindu-se, s’au veste­jit... Dar dincolo de toate aceste iavi­­ragii, şi de toate aceste grădini cu flori, de o zi, iată fântânele cele veşnice, iată glasul binecuvântării şi­­al rugăciunii : — „Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna acum şi pururea şi în vecii­­veci­lor!...“ ( GALA GALACTION Note şi Etapa Prin ţară şi mai departe... de GALA GALACTION Dl Cu vaporul la Visegrad Grav accident de avion PILOTUL ŞI MECANICUL RĂNIŢI CLUJ. 8. — Un grav accident da avion s'a produs azi la orele 11 dimineaţa. Un avion tip Potez, con­dus de sergentul pilot Bundeanu şi mecanicul Iulian, s’a prăbuşit dela o înălţime de 300 metri. Pilotul s'a ales cu picioarele frac­­turale, iar mecanicul a fost grav rănit. Comenduirea pieții locale, In raza căreia s’a prăbuşit avionul, a deschis o anchetă. | Noul şef al statului polonez inginer şi profesor la şcoala poli­­technică din Varşovia, ales, cu a­­sentimentul mareşalului Pilsudski, preşedinte al republicei poloneza- D. MOSCICKI

Next