Dimineaţa, iunie 1926 (Anul 22, nr. 7006-7035)
1926-06-10 / nr. 7015
to PAGINI Preţul Abonamentelor: Lei 850 — pe timp de un an » 440 — „ „ „6 luni n 230 — n j »*3 » In străinătate dublu Fondat în 1904 de CONST. MILLE3 LEI BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 7 9-11 3 li ES I TELEFOANELE NOASTRE Anfflam-Mo. J O I 10 IUNIE 1926 l Centrala 6/67. 24/73, 46/79. if 1 Direcţia 57/72. Ad da 7/69. Provincia 1(V66. Un incident regretabil „In comuna Puşi din judeţul Hunedoara s’a întâmplat un incident profund regretabil“. Aşa a calificat primul comunicat oficial , faptul căjandarmii au tras focuri în acea comună, omorînd doi oameni şi rănind alţi doi. De ce s’a produs acest „incident profund regretabil“ ? Comunicatul oficial ne răspunde astfel: „In ziua de 4 iunie, cu ocaziunea alegerilor judeţene, la secţia de vot tatifi, un grup foarte numeros de alegători, din mai multe comune, vrând să schimbe rândul la votare, au refuzat a se supune organelor militare însărcinate cu menţinerea Ordinei". Oricine va trebui să admită că răspunsul e foarte confuz. Ce este aceea că un grup foarte numeros i de alegători „a voit să schimbe rândul la votare“ ? * Poate că a voit s’o ia înaintea altor alegători? ,vreu de crezut. Ţăranul e răbdător, nu e nervos, nu e grăbit. El are o vreme. El e învăţat să-şi aştepte rândul şi încă multă vreme. Atunci ce însemnează enigmatica frază din comunicatul oficial ? Ştirile particulare o lămuresc. Ea însemnează ca era vorba ca un grup mare deţărani să fie împedicaţi de a vota şi că, pentru această dată, ţăranii nuau înţeles să se lase a fi despuiaţide dreptul lor. Ceea ce revine la aspune că cele două victime din comuna Ruşi, au căzut pentru că auivoit să voteze.Pentru că ţăranii români au voit să voteze, au fost deci împuşcaţi, iar pentru a justifica această odioasă crimă, căci crimă e, nu incident. Se afirmă că au refuzat să se supue organelor militare însărcinate să menite ordinea. Se pune astfel vecea problemădacă o autoritate care calcă legile şi răpeşte cetăţeanului un drept, mn’ nmfe fi ea «socotită m mprezentantă a ordine!. Când cineva^atentează la viaţa mea, mă pot apăra si apărarea e legitimă. Datele problemei nu se schimbă, când cinevavrea să-mi răpească un drept al meu. In cazul special lucrurile iau un aspect şi mai grav, prin faptul că românii liberaţi de jugul unguresc, au fost împuşcaţi de jandarmi români, fiindcă au vroit să exercite un drept legal. Jandarmii români nu sunt responsabili. Ei au procedat din faimosul ordin care nu se discută. Ei s-au ferit chiar să tragă în carne vie şi au fost forţaţi la aceasta. Oricum, însă, impresiunea nu poate fi decât detestabilă, pe când realitatea nu este numai tristă, ci este absolut îngrijitoare. Ce s’a întâmplat la Hunedoara, e însă numai unul din miile incidente ce s’ar fi putut produce, ce s’ar fi produs în timpul alegerilor, fără firea îndelung răbdătoare a ţăranului român, fără voinţa supraomenească, cu care conducătorii au reţinut pe alegători de a lăsa frâu liber justificatei lor indignări şi revolte. Cât au durat alegerile, satele noastre au avut aspectul unor cetăţi înconjurate de duşmani. Libera circulaţiune între ele a fost suspendată. Contactul lor cu centrele administrative a fost întrerupt. Populaţia a fost împărţită în două lagăre : guvernamentalii cărora totul le era îngăduit, opoziţia reală sau imaginară căreia totul îi era interzis. Teroarea se dezlănţuise asupra satelor. Şi ca încoronare, în Ardeal, maghiarii se bucurau ca şi altă dată de mai multă libertate decât românii. Cei cari în şovinismul lor le contestau adesea dreptul la un tratament cetăţenesc egal şi ne acuzau de crimă de rese naţionalism pentru că noi revendicam acest drept pentru minorităţi, le-au acordat acum privilegii asupra românilor. Toate acestea nu fac decât să confirme că aducerea guvernului Averescu la cârmă, a fost o enormă greşală, ale cărei urmări ar putea să fie chiar şi în cel mai apropiat viitor foarte grave. Nu poţi aduce în fruntea ţării cel mai slab partid, fără a-i îngădui toate abuzurile menite să-i asigure majoritatea în parlament. Şi cu cât se simte mai slab, cu atât guvernul dat de un asemenea partid, va pierde mai mult măsura ilegalităţii şi abuzurilor. Ilegalitatea şi abuzul, însă, nasc ilegalitate şi abuz. Am prevăzut aceasta, dar realitatea a întrecut cu mult prevederile noastre. B. BRĂNIŞTEANU igistii 1881i S’a cerut suprimarea vagoanelor de clasa IV-a Chestia Operei Membrii guvernului s’au întrunit în consiliu ori la orele 5 d. a. sub preşedinţia d-lui general Averescu. CE S’A PETRECUT LA HUNEDOARA D. P. GROZA, ministrul lucrărilor publice, care a cercetat personal cele petrecute la Hunedoara, a făcut un lung raport consiliului de cele constatate de d-sa asupra modului cum s’au desfăşurat tragicele evenimente de acolo. Azi la orele 12 d-sa va face şi ziariştilor o expunere. SE CERE SUPRIMAREA VAGOANELOR DE CLASA IV-A Consiliul a examinat apoi un referat al Consiliului de Administrare tie al C. F. R. prin care se cere suprimarea cl. IV pe următoarele consideratiuni: Că aceste vagoane nu se pot ilumina si încălzi; că nu se poate face controlat, întrucât controlorul nu poate trece dintrun vagon întraltul. Si în fine că de când funcţionează vagoanele de cl. IV, cele de cl III sunt nepopulate, astfel că se micşorează veniturile c. f. r. Consiliul în urna explicaţiunilor date de d-nul general Văleanu ministrul comunicaţiilor şi general Mihai lonescu subsecretarul de stat — a găsit neîntemeiate consideraţiunile enumerate, de Consiliul de Administraţie al C. F. R. prin cari cerea desfiinţarea cl. IV si a respins cererea acestui consilii. Aşa dar, vagoanele de cl. IV vor conta încă să funcţioneze. CHESTIA OPEREI Consiliul s’a ocupat apoi de chestiunea localului Operei. D. V. GOLDIŞ a arătat că sub trecuta guvernare s-a neglijat a se plăti la timp chiria localului în care funcţionează Opera Română, din care cauză proprietarul a cerut şi obţinut rezilierea contractului. Acum proprietarul a făcut două oferte. Una pentru vânzarea localului pe preţul de 50 milioane lei, şi alta pentru reînchirierea localului, pe preţul de 5 milioane lei anual. Consiliul a respins oferta vânzării, socotind că dacă statul ar dori şi ar putea să dea Operei Române un local propriu, în acest caz ar fi mai convenabil să construiască o clădire anume pentru acest scop. S’a emis ideia în consiliu, de a se trage la răspundere pe cei din guvernarea trecută cari n’au plutit chiria la vreme și din neglijentă cărora statul trebue să plătească azi o chirie mai urcată. Consiliul a delegat pe d. Goldis să trateze cu proprietarul spre a se ajunge la o înțelegere pe un preț convenabil. * Consiliul a rezolvat lucrări curente și s-a terminat la orele 8 seara ALMIN Diferendul greco-iugoslav in legătură cu zona libera a Salonicul ATENA. 9. — Guvernul grec a hotărât să respingă în mod definitiv cererile Iugoslaviei cu privire la construirea unei noui linii ferate între Ghergheli și Salonic, care să servească exclusiv interesele Iugoslaviei. Grecia nu poate admite nici condiţia ca trenurile greceşti să nu mai poată circula în zona, liberă, a Salonicului, ' care ' a fost rezervată Iugoslaviei. Guvernul,' grec va interveni ,pe lângă Bulgaria,România şi Iugoslavia, pentru stabilirea legăturilor telefonice intre , Atena-Sofia-Belgrad- Bucuresti , și mai departe, prin ventrala Belgrad cu Budapesta, Viena, Rotim in Paris. ALEȘII ales din Cu sprijinul Eu nu m’am calcul. alegătorilor noștri, te-ai ales... ales cu alegătorii. Eu sunt un om calculat., M’am Gânduri simple Fraude!... Descoperirile ce se fac în contul directorilor de pe la închisorile statului în loc de a trezi „urletele" ţarei (căci d'aia se zice „ţara urlă"!) stârneşte în majoritate o impresie hilariantă. Unii prin epistolii abracadabrante îşi exprimă chiar mirarea că aceste fraude au fost descoperite. Alţii se miră de ce cuvântul închisoare mai stârnea spaimă sub regimul ce domnea pe acolo. Vorba, e că închisorile au fost serios compromise in ochii oamenilor cinstiţi. — La ce naiba să mai trimeţi pungaşul la puşcărie, dacă el acolo petrece cu lăutari? Cert e, însă că directorii intraţi la apă nu se vor bucura die acclnş regim umanitar. Ne pare f. f. rău, fiindcă mai bine să pună, omul bani albi pentru zile negre la puşculiţă, decât să maltrateze pensionarii puşcăriei sau să-i lase mâncaţi de insecte. Ce ziceţi dv. cei cari totuşi sunteţi indignaţi ? Faptul că la Galaţi unul dintre pensionarii închisorii, a fost lăsat liber ca să se însoare, ni se pare un truc mahiavelic pentru a-l supune unei pedepse eterne! — Maică Doamne! De a-şi ajunge eu director la puşcării, pe toţi blestemata aia, i-aşi frisura cu dame de la Plătăreşti! Şi apoi lasă! Ocna pe viaţă, astfel grăia un cetăţean indignat că el plătea vinul cu paharul, şi alţi „cu frauda“ dispun de vii bogate în specialităţi. Dar de aşa „specialitate", mai bine lispă... STAN BOLOVAN Conferinţa Micei Antante .... ............. .. I -- ■ Ce probleme se vor dezbate La ministerul nostru de externe, se lucrează cu multă febrilitate la prepararea lucrărilor în vederea conferinţei Micei Antante, ce urmează să se întrunească la sfârşitul săptămânei viitoare. De anul trecut, de când s’au întrunit pentru ultima oară miniştrii de externe in reuniunea oficială exceptând conferinţa dela Timişoara, s’au ivit o serie de chestiuni ce urmează să capete acum solutiunea. Conferinţa se va deschide în ziua de Joi 17 Iunie, în localul casinoului din Bled. Şedinţele vor avea loc în zilele de 17, 18 şi 19 iunie. Duminică 20 iunie, toţi delegaţii împreună cu reprezentanţii guvernului iugoslav, vor asista la şedinţa de deschidere a P. E. P. (conferinţa Micei Antante a presei). PROGRAMUL CONFERINŢEI Şi de data aceasta, ordinea de zi a conferinţei lui enumără o serie de chestiuni precise, ci se enunţă mimai in general. Astfel avem: 1) Examinarea situaţiei generale. 2) Problemele in litigiu cari invizează statele Micei Antante, in corelaţiune cu situaţia generală a Europei. 3) Problemele in litigiu cari interesează statele Micei Antante fie pe toate in bloc, fie numai pe unele din ele. De fapt în nici una din chestiuni, nu se va lua o hotărâre definitivă, cel puţin aşa ne-a asigurat unul din reprezentanţii autorizaţi ai ministerului de externe. PRELUNGIREA TRATATELOR DE ALIANŢĂ Cea mai importantă problemă, care urma să fie discutată în conferinţa Micei Antante, se va soluţiona înainte de deschiderea conferinţei. E vorba de reînoirea tratatelor de alianţă dintre România şi Jugoslavia, România şi Cehoslovacia, şi Jugoslavia, Cehoslovacia. Intr’un cuvânt ciclul de tratate cari stau la baza Micei Antante. Aceste tratate expiră unele la sfârşitul lui Iunie, altele în Septembrie. In urma acordului intervenit între cabinetele interesate, s’a luat hotărârea, ca prelungirea tratatelor de alianţă să se facă înainte de reuniunea Micei Antante. „ Solemnitatea’ semnării noilor tratate va avea loc la Belgrad şi Fraga chiar peste câteva zile. Se aşteaptă numai un răspuns din Belgrad pentru a se axa data exactă. Aceasta, deoarece acum trei ani prelungirea tratatelor s’a făcut la Bucureşti. Faptul cel mai important este că, în contra prevederilor, s’a stabilit un acord între cele trei state componente, graţie căruia nu se va aduce nici o schimbare tratatelor actualmente în vigoare. Triatele de alianţă cari au un caracter defensiv cum şi convenţiunile militare vor fi prelungite fără nici o modificare. Termenul de reînoire a noilor tratate va de trei ani. BS Problema Dunării între chestiunile cari urmează a căpăta o somuţiune cu prilejul conferinţei, este aceia a Dunării. Statele Micei Antante urmează să facă front în dezbaterea tuturor chestiunilor, cari ating problema Dunării. Cu prilejul acesta se va aproba noul regulament al circulaţiei prin Porţile de fier, ce urmează a fi încheiat între România şi Iugoslavia. Aceasta, întrucât se întâmpinau dificultăţi în aplicarea vechiului regulament, care data dinainte de război. Lucrările au fost întocmite iar regulamentul elaborat. De asemenea se va stabili că, reciproc, statele Micei Antante își vor da sprijinul in discutiunile ce se vor ivi asupra problemelor privind regimul Dunăriii. I. NEDELEA Chestia exproprierii honurilor foştilor principi germani Preşedintele Hindenburg împotriva plebiscitului BERLIN. 8 (Rador). — Preşedintele, Hindenburg a trimis o scrisoare fruntaşului naţionalist von Loefcell, în chestiunea plebiscitului referitor la exproprierea fără despăgubire a averilor fostelor familii domnitoare. Preşedintele Reichului se pronunţă arătând, că părerea sa personală este împotriva plebiscitului. întreaga presă comentează pe larg scrisoarea preşedintelui Hindenburg. Ziarele de dreapta aprobă publicarea scrisorii; ziarele de stânga exprimă regretul că în acest mod se introduce în faptele dintre partide persoana președintelui Reichului. Japonia se pregăteşte fie război împotriva Statelor-Unite ? Sensaţionale destăinuiri ale unui ziar american LONDRA, 9. — Ziarele londo- neze reproduc în part© un arti- col senzaţional apărut în „New- York American", despre na presupus un an secret al Japoniei de-a declara război Americei. Ziarul American crede a şti, că Japonia urmăreşte înainte de toai© cucerirea insulelor Philipine. Statul major japonez a şi pregătit planul pentru acest război. Ziarul „New-York American1" afirma că posedă copiile fotografice după raportul statului major japonez, pe care îl publică in traducere engleză. Punctele programului de război al Japoniei conţin construirea unei reţele importante de linii ferate în Mandoluria şi Corea şi construirea de porturi care să aibă legătură cu liniile ferate. De asemenea pregătirea unei apărări puternice a strâmtorilor de la Corea,,precum și a marei japoneze, pentru asigurarea transporturilor militare, căci în caz de război cu Statele Unite, Japonia se aşteaptă la un ajutor efectiv din partea Chinei, cu care a încheiat un pact de amiciție. Falnic oraş e Buda-Pesta! Cea dintâi impresie care te înfăşură, când pătrunzi cu trenul în Buda- Pesta, este că pătrunzi într’o pădure de fier. Nu mai am timpul să notez ce sunt aceste siluete drepte şi înalte, pe sub cari trecem. Amănuntele mari şi mici fac cortine impunătoare în preajma noastră. Trenul se opreşte. Suntem sub un imens velarium de oţel, gara din Buda- Pesta ! (Cu admiraţie pomenită nu ştiu unde,de Caragiale). Coborâm bagajele din vagon, ajutaţi de doi hamali cari vorbesc nemţeşte, şi privim cu sfială în jurul nostru, stingheri, în această gară uriaşă, ca nişte pui de vrabie, căzuţi din cuib, în tinda unei biserici. Cum ne vom descurca, pe cine vom întreba, mai întâi ? îmi aduc aminte că secretara care ne însoţeşte şi-a făcut ucenicia în America şi prind curaj. Cei trei studenţi cu cari am făcut bună tovărăşie, în tot drumul, ni se par acum nişte rude de cari ne despărţim. Dar „Asociaţiunea Mondială a femeilor creştine“ ne apare, deodată, minunată şi eficace tocmai în acest moment de şovăială. Fraternitatea nevăzută, dar sigură şi bogată în purtări de grijă, cu care această Asociaţie îmbrăţişează pe toţi cei ce vor să-i aparţină, ni se dă pe faţă chiar în această gară... Când pachetele noastre erau toate grămadă pe peron,, dar nu ştiam încotro să pornim cu ele, o fată necunoscută se apropie de tovarăşele mele şi le adresează cuvântul în englezeşte... Vine întru întâmpinarea noastră !■ Aparţine Asociaţiunii creştine maghiare şi vine să primească pe necunoscutele ei surori valahe ! Situaţia s’a limpezit. D-ra Victor — aşa se numeşte sora noastră maghiară — a hotărît, de mai înainte, tot ce trebue să facem ca să ajungem la Visegrad. Hamalii încarcă bagajele într’un automobil, ne intercalăm şi noi printre bagaje şi pornim la debarcader... Numai o clipă de întârziere, ca să ne dumerim şi să plătim cele nu ştiu câte mii de coroane, cuvenite hamalilor. Buda-Pesta ni se descinde disciplinată şi impunătoare. Ni se pare toată un palat fermecat şi bulevardele largi şi ’nalte, prin cari trecem, ni se par coridoare, tăiate în piatră, în marmoră, în cristal şi în aur. O, amici maghiari, se vede bine că, lângă voi, alte câteva neamuri munceau întins, ca palatele voastre să crească, stabele voastre să înflorească şi lespezii, istoriei să se încarce cu dafinii voştri nobiliari ! Visul nostru arhitectonic se isprăveşte prea curând... Ajungem la cheul Dunării. Aci întârzierea este ceva mai lungă. Pricina este tot numărarea coroanelor. Dacă mai ţiu bine minte cursa cu automobilul a costat mai mult decât o sută de mii de coroane. Trecem puntea mobilă, cei din urmă. Puntea se desface. Vaporul înviază şi se desparte de peretele cheului. Privim acum capitala Ungariei, din însuş centrul ei de echilibru şi de forţă. Buda-Pesta este un dar al Dunării. înţelegem acum ce este Pesta, ce este Buda, şi admirăm acest gigantic homard, cu capul în Buda, cu coada în Pesta şi cu picioarele înţepenite deasupra Dunării... Vechea cetate rotundă apare sus, sub norii prididiţi de soarele nevăzut. Un profil măreţ, întunecos şi medieval ridică Buda, de pe stâncile ei. Un profil insolent, învârfuit şi compozit aşterne Pesta dealungul Dunării şi printre reţeaua podurilor paralele. Amicele mele au mai văzut acest spectacol... îmi arată câteva monumente : palatul regal, parlamentul o catedrală... sau două... Dar perspectivele alunecă şi se schimbă. Vaporul nostru, salutând cu coşul podurile prea scunde, ne zmulge din cercul fermecatşi ne scoate spre insula Margareta. Ne, rămân ochii spre frumuseţile citadine cari se strâng,şi se turtesc, înitrec plumbul închis al suflării şi plummbul licăritor al cerului... Încet, Buda-Pesta se îngroapă mirare ; vaporul se întoarce după cum ii comandă Dunărea şi draperiile calme ale turinilor cu sălcii şi cu meri înfloriţi cad pe viziunea tumultuoasă a marelui oraş. Tot contactul nostru, cu capitala Ungariei a ţinut deabia un ceas— Infinit de puţin ! Nădăjduim, că la revenirea noastră vom avea mai multă tihnă ca să ne plimbăm şi să cercetăm metrotrola maghiară. Stăm afară pe coverta vaporului Soarele birueşte labirintul de neaguri şi de nori, în care s’a zbătut trei sferturi din zi şi merge încet cu noi, pe apele zdruncinate. Pătrundem din ce în ce mai mult printre treptele ondulate ale Carpaţilor, nordici. Dunărea execută câteva meandre cari ne amestecă punctele cardinale şi ne lasă nedumeriţi asupra direcţiei de unde am venit. Totuş, soarele îşi caută calea spre apus, printre bariere din ce în ce mai subţiri şi mai albe şi asta ar fi destul ca să ne corectăm şi să ne regăsim... Luăm aminte la porturile mici şi dese, printre cari, umblăm în zigzag... Leányfalu, Szentandre, Tahitotfalu, Dunabogdany şi mi se pare că la urmă de tot Kisoroszi. In spatele fiecăruia, stă în amfiteatru câte un sat, cu case drăgălaşe, cu biserici ascuţite, cu livezi ninse de ornatul lui Aprilie. Fetele noastre cântă şi joacă hora, pe covertă... Repetă lecţia coreografică, cu care se vor arăta într’o seară, în mijlocul tovarăşelor lor de alte neamuri, adunate la Visegrad. Dus ca în vis de vaporul cu mişcări stinse în apă, las visul să mă împresoare şi să ţeasă, în pânza lui de painjen miraculos, feeria ceasului de fată, gândurile şi icoanele de emi, dorurile cari nu s’au izbândit niciodată şi tristeţa dulce a celor ce, izbândindu-se, s’au vestejit... Dar dincolo de toate aceste iaviragii, şi de toate aceste grădini cu flori, de o zi, iată fântânele cele veşnice, iată glasul binecuvântării şial rugăciunii : — „Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna acum şi pururea şi în veciivecilor!...“ ( GALA GALACTION Note şi Etapa Prin ţară şi mai departe... de GALA GALACTION Dl Cu vaporul la Visegrad Grav accident de avion PILOTUL ŞI MECANICUL RĂNIŢI CLUJ. 8. — Un grav accident da avion s'a produs azi la orele 11 dimineaţa. Un avion tip Potez, condus de sergentul pilot Bundeanu şi mecanicul Iulian, s’a prăbuşit dela o înălţime de 300 metri. Pilotul s'a ales cu picioarele fracturale, iar mecanicul a fost grav rănit. Comenduirea pieții locale, In raza căreia s’a prăbuşit avionul, a deschis o anchetă. | Noul şef al statului polonez inginer şi profesor la şcoala politechnică din Varşovia, ales, cu asentimentul mareşalului Pilsudski, preşedinte al republicei poloneza- D. MOSCICKI