Dimineaţa, august 1926 (Anul 22, nr. 7067-7097)

1926-08-01 / nr. 7067

l­ei »i­ii 7» pag.mi Prsțul Abonamentelor: 850 ~ pe timp de un an 440 — „ „ „6 luni 230 — „ „ „ 3 M (n străinătate dubiu Fondată in 1904 de CONST. MILLE 3 LEI 1 BIROURILE : București, Str. Sărindar No. 7-9 -11 Mi 3 I TELEFOANELE HOASTR5 ftflllllWIT 7067 DUMINICĂ 1 AUGUST 1926 Centrala 6/67, 24/73, 46/79. Direcția 57/72. Adiţia 7/69. Provincia 10/66. Libera teisefie. E visul de aur al proprietarilor de imobile din fericita noastră ţară — un vis pe punctul de a se realiza sub actuala guvernare. Căci nici o amăgire nu mai încape. Din de­claraţiile d-lui ministru al justiţiei se poate deduce, fără putinţă de îndoială, că soarta chiriaşilor e, de data aceasta, pecetluită şi că, în planurile guvernării de azi, regi­mul de excepţie îşi trăeşte ultimele vile. Nu dăm alarma, căci alarma a dat-o însuşi d. Cudalbu care a vor­bit prea în doi peri pentru ca să nu fie limpede înţeles. Singurul lu­cru pe care vrem să-l facem aici, e să atragem luarea aminte a gu­vernului asupra erorii nespus de grave pe care e pe punctul de a o comite sub efectul captaţiei pro­prietarilor. Nu tăgăduim dreptatea princi­pială a acestora. Când îngrădirile economice au dispărut aproape complet din toate domeniile, de ce n’ar reclama şi ei libera tranzacţie, care le-ar putea aduce chirii-aur şi chiar cu mult peste valoarea aur? Agitaţia lor e firească, dar... ..Dar tot aşa de firească e şi protecţia pe care statul a dator s’o acorde încă şi de aci înainte chi­riaşilor. Căci aspectul social al problemei chiriilor impune neapă­rat această protecţie­ cu atât mai mult cu cât statul nu şi-a îndeplinit obligaţiile pe care i le punea pro­blema atât de dificilă a chiriilor. Or, principala obligaţie a statului în această privinţă era să ia iniţia­tiva şi să dea un sprijin efectiv şi susţinut unei active campanii de construcţii. Lucrul acesta însă sta­tul nu­­a făcut­­ del­a sine înţeles că regimul de protecţie, ca orice regim excepţio­nal, trebuia să fie neapărat vremel­nic, şi când a fost introdus nimeni nu s’a gândit că el ar putea avea o aplicare mai lungă ca opt sau zece ani. Dar această­ aplicare vre­melnică, aceasta silnicie trecătoa­re impusă posesorilor de imobile era cerută de stat ca un răgaz pen­tru încurajarea şi Intensificarea o­­perei de construcţii. Căci proble­ma, la noi, n’avea numai aspectul scumpetei chiriilor ci şi pe acela al lipsei caselor de locuit aspect prin­cipal care determina urcarea ex­cesivă a chiriilor. înlesnind con­struirea de case numeroase, statul ar fi contribuit la rezolvirea pro­blemei caselor de locuit și prin a­­ceasta la normalizarea chiriilor. Dar știe toată lumea că statul n’a făcut nimic în această privinţă şi rezolvarea problemei locuinţelor a fost lăsată exclusiv la aportul iniţiativei private, prea slabă şi având de luptat cu prea mari di­ficultăţi pentru a fi putut înregistra rezultate temeinice. Chestiunea chiriilor are şi azi ca aspect principal pe acela al lipsei caselor de locuit. In această pri­vinţă situaţia nu e esenţial schim­bată faţă de situaţia de acum 5—6 ani. Şi fiindcă statul n’a folosit ră­gazul dat de aplicarea regimului de excepţie pentru a pregăti în mod în­ţelep­tesc desfiinţarea acestui re­gim şi reintrarea în normal fiindcă n’a contribuit cu nimic la înmulţirea caselor de locuit şi la construirea de locuinţe eltine pentru muncitori şi funcţionari, el nu poate veni astăzi să decreteze libera tranzac­ţie. Cum terenul pentru desfiinţarea regimului de excepţie, n’a fost pre­gătit­ introducerea liberei tranzac­ţii ar avea cele mai grave conse­cinţe pentru populaţie. Guvernul să chibzuiască bine înainte de a lua o hotărîre pripită. IOSIE NĂDEJDE Viscol și zăpadă în Bavaria VIENA 3. — Din Muenchen se anunță că în Alpî a căzut zăpadă și că din cauza viscolului sunt mai multe accidente de persoane. Inundaţii în Japonia PARIS, 33 (Radar). — Ziarul „Times“ anunţă din­ Tokio că din cauza inundaţiei consecuti­ve şi a crestarei subite a râului Shishino 53 persoane s-au înecat şi 89 au dispărut. Câmpiile de orez sunt distruse. Procesul unîonisîilor din Aspra ANGORA 30 (Rador). — Preșe­dintele tribunalului Independentei a declarat că nu este vorba să se stabilească chestiunea, dacă par­tidul unionist este vinovat sau nu, ci să se judece persoanele cari s’au servit de numele acestui par­­tid pentru a săvârşi atentate şi lo­vituri de stat. Preşedintele a adăugat ca parti­­dul unionist a fost clasat de istorie în urma greşelilor comise de con­ducătorii săi si a deciziilor luate de congresul său. Elenele Bulgariei la Geneva GENEVA, 30 (Rador). — Rege­le Bulgariei a sosit incognito aci, şi a făcut o scurtă vizită servi­ciilor principale din secretaria­tul Societăţii Naţiunilor. Apoi a plecat în automobil pentru o destinaţie necunoscută. Catastrofă de cale ferată la Paris PARIS, 39 (Rador). — Tronul poştal a deraiat in regiunea Pa­risului Până acum sa Înregis­trează patru morţi şi 12 răniţi, sunt temeri că vor fi mai multe victime. 3A1 DE SOARE PE TERASA ACOPERIȘ BERLIN A UNUI MAGAZIN DIN CRIZA — Să-mi dai un pol, pentru coşniță. — Ce sunt eu­ Banca Naţională ! Când îţi trebue un pol, să mă anunţi cu trei zile înainte*•#9 Sporirea salariilor se ts»v amd mm *9 sporari Lucrările comision» Sala Finanţe Comisia pentru examinarea diver­selor chestiuni ce se pun, cu prilejul acordărei sporurilor de salarii ale funcţionarilor, era întrunit ori la o­­rele 5 după amiază, la ministerul de finanţe, in continuarea lucrărilor sale. In şedinţa aceasta, care urma să fie prezidată de d-1 Ma­noil­escu, tre­buia să se hot­ărască asupra tuturor cererilor şi obiecţiunilor ce s’au ri­dicat In chestia sporurilor. Cum In­să, In ultimul moment, d. Manoiles­­cu, a fost chemat la preşidenţia con­siliului de miniştrii, comisia a con­tinuat lucrările, înregistrând numai propunerile ce s’au făcut de către delegaţii unor departamente, rămâ­nând ca hotărârile să­ se ia In şe­dinţa viitoare. In lipsa d-lui Manoilescu, şedinţa a fost prezidată de d. Cristu Simio­­nescu, secretarul general al minis­terului de finanţe. SPORIREA 91 ARMONIZAREA SALARIILOR D-sa, îndată după deschiderea şa­­dinţei, a ţinut să atragă atenţiunea membrilor comisiunei să nu vină cu propuneri ce tind la Îndreptarea şi ameliorarea salariilor prin Înlătura­­rea nedreptăţilor existente, de­oare­ce pentru an moment, nu se pure decât chestiunea repartiţiei sporului bugetar al cărui cuantum nu permi­te o reformă a salariilor. Această reformă constitue o pro­blemă ceva mai complicată și care nu se va putea rezolva decât ulteri­or când se va pune chestiunea ai­­mor,­­ărei tuturor salariilor funcţio­­narilor publici. CE SPORURI CERE CORPUL DIDACTIC D. Spirescu, delegatul ministeru­lui de instrucţie spune că pe lân­gă rectificările ce se vor face la armonizarea generală a salariilor sunt rectificări mai mici care tre­buesc făcute chiar acum cu prilejul acordărei sporurilor. Printre acestea sunt rectificarea cerută de corpul didactic în ce pri­veşte salariul de bază din 1914, care trebueşte să fie înţeles aşa cum s’a cerut in şedinţa trecută a comisitunii, adică salariile din 1914 cu modificările din 1919. In consecinţă, d. C. Spirescu cere pentru membrii corpului didactic o cotă de spor de 25 la suta, putăn­­du-se menţine cota de 15 la sută numai pentru profesoarele şcoale­­lor secundare. D. Brădişteanu- delegatul mi­nisterului de culte,­ a susţinut ace­laşi punct de vedere. FUNCŢIUNILE CREATE DUPĂ 1914 D­I STANESCU, directorul conta­­bilităţii ministerului de industrie şi comerţ şi delegatul acestui depar­­lament, a cerut să se respecte drep­turile câştigate de salariaţii numiţi In funcjiuni create după 1914. La acordarea sporului acestor func­ţionari, a căror grade trebuesc e­­chivalate, să se fixeze o cotă bazată pe leul-aur. DOLEANŢELE FUNCŢIONARILOR DELA EXTERNE D. TRIFU, delegatul ministerului de externe, a făcut o expunere asu­pra situatiei funcţionarilor de la mi­nisterul de externe in comparaţie cu funcţionarii celorlalte departa­mente. D.sa spune că, in adevăr, înce­pând dela 4894 şi până la 4944 si­tuaţia funcţionarilor dela externe, în ce priveşte salariile, era mai bu­nă ca a celorlalţi funcţionari. Dela 4944, situaţia acestora din urmă s’a i­mbunatdfit cu mult, pe când acea­ a funcţionarilor dela ex­terne a rămas aceiaşi ca la 4894. Cere deci ca la repartiţia sporului să se aibă in vedere acest lucru. SALARIUL DIN 1914 81NOU­A BAZA DE SPOR D-nul CRISTU SIMIONESCU, secretarul general al ministeru­lui de finanţe a răspuns tuturor de­legaţilor că ia act de dezideratele exprimate pe care le va supune d-lui Manofiescu, nu crede însă că, la calcularea sporurilor se va pu­tea lua altă bază de calcul decât salariul scris în bugetul anului 1914. * Şedinţa viitoare a comisiunii va avea loc Marţi după amiază, la orele 5. REP­ Guvernul Iugoslav a adresat o nota Bulgariei BELGRAD, 30 (Radior). •Ziarul „Samuprava“ co­­mentănd incursiunile ban­diţilor bulgari, scrie ur­mătoarele: „Este nevoe ca de par­tea noastră să facem to­tul pentru a smulge Bul­gariei masca şi pentru a pune capăt incursiunilor bandiţilor bulgari pe te­ritoriul nostru. Bulgaria trebue să ştie că este răs­punzătoare pentru toate aceste incursiuni Ziarul „Politika” crede a şti că în urma convor­birilor dintre ministrul a­­facerilor străine, preşe­dintele consiliului, minis­­tru­l de război şi ministrul de interne, s’a hotărît să se trimită guvernului bul­gar o notă de protest con­tra ultimelor incursiuni făcute de bandiţii bulgari. Acelaş ziar afirmă că nota a fost trimisă chiar cri şi ăr conţine­­ urm­ătoa­­rele argumente:. . „Guvernul din Belgrad observă că, guvernul bul» Îiar nu ţine angajarfiei Sîîl­nat de Bourov, cu prile­jul vizitei sale la Belgrad ,­ii a făgăduit că va fa­ce totul neutru a împie­dica incursiunile. Nota mai constată că legătura între bandiţii bulgari şi grănicerii bulgari este e­­videntă. Guvernul din Bel­grad cere indemnităţi pentru familiile jandar­milor ucişi în cursul lup­tei cu bandiţii bulgari”. ACTIVITATEA COMITAGIILOR BULGARI PARIS, 30 (Rador).­­* Ziarul „Harald“ află din Belgrad că co­­mitagii bulgari au pătruns in Serbia în regiunea Uskub, unde au fost surprinși, lăsând in urmă 15 cadavre. GUVERNUL ITALIAN REFUZA SA PREDEA IUGOSLAVIEI PE ASASINUL MULEW BELGRAD, 28. — Ziarul „Po­litica“ anunță că guvernul iugo­slav a cerut celui italian să-l predea pe comitagiul bulgar Mu­­lew care a luat parte la uciderea ziaristului sârb Badji Popovici, în Honastir. Mulew a reușit să se refugieze in Italia, — trecând prin Albania. Actualmente el s’ar afla în localitatea Bari. Acelaşi ziar mai afirmă că la Bari s’ar găsi un lagăr de comi­­tagii,bulgari, întreţinuţi de către guvernul italian, — care vrea .sa se servească de ei pentru a-si a­­junge scopurile­­ urmărite in Bal­cani' Italia ar dori sa'" provoace dezordini in Balcani, — si 96 va folosi de ei ca­m de niste unelte binevenite, * 1 . .. -i, U . _M i .. X XLVII Până a nu porni din dreptul Sfin­tei Sophii, vedem un tren, — gălă­gios, profan şi aidoma cu orice alt tren, — care trece pe subt profilul august şi aleargă spre gara Sir­­kegi... Un tren pe subt basilica lui Justinian, un tren care a r­ăşluit din grădinile ei din chioşcurile Vechiu­lui Serai!... Ce amestec de noţiuni, de epoce istorice şi de lumi dispa­rate! Stambulul întreg înfăţişează, din vârful moscheelor sale, până în­ fundul vechilor morminte, contim­porane cu Erodot, această para­doxală juxtapunere şi această in­­terpenetrare... Toată această coastă, pe lângă care trecem, de la Serai-Burnu pâ­nă la Cele Şapte Turnuri, este un museu de amintiri, de vechi biserici transformate, de palate cu temelii bizantine, de rămăşiţe glorioase, pe cari literele arabe se bat cu vechile inscripţii eline şi latine... Lângă litoralul asiatic, se ridică din marea vânătă Insulele Prunci­­lor... Le vedem de departe şi nu putem să identificăm nimic din a­­mintirile şi din informaţiile noastre de ultima oră. Ştim că şi pe ele valurile Istoriei au aruncat eveni­mente, drame, lacrimi şi sânge tot atât cât marea — spume şi tala­zuri. Câte mănăstiri ridicate şi dărâ­mate, câţi împăraţi orbiţi şi depor­taţi, câte împărătesc puse subt ză­brele ! Sfinţii Bisericii Ortodoxe, Ignatie şi Metodie, au trecut şi ei, cu slavă, prin aceste insule ale sil­­niciei şi ale martiriului! Dar, iată, trecem prin dreptul castelului Jedi-Cule, adică Şapte­ Turnuri. Aici amintirile noastre sunt mai intime şi mai dureroase. Constantin Brâncoveanu şi familia lui au fost aduşi aici, ţinuţi câtva timp închişi şi apoi măcelăriţi. Nai­vul cântăreţ popular spune in cân­tecul său: Şi mergea DeH închidea La Stambul cetate lai e Ce­st tm­alţd lângă marea unui perspective, clipeşte ochiul rar. Ce punct o fi?, Europa vine către Asia tot subt forma unei catene de plumb, dar cerul de deasupra are brazde albu­rii şi galbene, iar marea poartă în faţă un tris argintiu care se stinge încet. Pe când cinam (8—9)­ am trecut pe lângă farul Hora... Noaptea e de­finitiv stăpână pe lacul Marmara. Sus, în salon, maeştrii cântecului italian inviază din nou — sonor, şi puternici ca aevea !— dintr’un dulăpior elegant, aşezat pe o masă.. Dar pe când noi oscilăm cu gân­durile dintre Italia muzicală şi Dar­­danele, iată că afară cerul îşi arun­că broboadele şi luna urcă pe trepte de catifea!... Alergăm pe covertă şi privim, deasupra noastră, cum se îndeplinesc eternele porunci! Greb­la Orionului se lasă în jos, odată cu nourii demobilizaţi... Vântul, care continuă puternic, mătură, adânceş­te şi clarifică văzduhul. Stelele ard a sărbătoare! In vârful tăriei se învârteşte Carul-Mare. Cassiopea străluceşte deasupra Europei... E o noapte într’adevăr orientală. Numai vântul acesta ne face să ră­mânem vigilenţi în paltoanele noas­tre şi să îndesăm căciulile pe u­­rechi. Comandorul Negru — amabil fă­ră scăzământ, tot timpul — ne in­vită in cabina radiotelefonică să as­cultăm pe vreunul din cântăreţii cari se produc, în acest moment în Europa... Ascult, câteva minute, un crâmpei de operetă, din Viena, strâng mâna soţilor mei de călăto­rie şi cobor în cabină. GALA GALACTION Note şi Etape Prin ţară şi mai departe... de GALA GALACTION ®ara, pe Marmara Privesc mult în urmă la Stambu­lul care se micşorează şi se distra­­mă în ceaţă. Am lăsat pe coasta europeană Mack­ Ked­ şi San Ste­fano şi pătrundem adânc în lacul Marmara. A început un vânt rece şi mă adăpostesc subt scara care duce deasupra, la postul de obser­vaţie şi de comandă. E ora trei şi un sfert după amiază, dar lumea e tulbure şi tristă, ca la apropierea unei seri furtunoase. Plutim mai mult pe lângă ţăr­mul european, cel plin de atâtea a­­mintiri clasice. Cugetăm, că pe a­­ceste ape noi întâlnim şi încruci­şăm atâtea corăbii din veacurile greco-romane, atâtea expediţii ce­lebre, atâţia generali încununaţi de istorie!... Suntem în mijlocul lacului, subt umbra norilor de plumb, dar depar­te, pe Marmara, sunt petece de soa­re. Vântul plesneşte şi miorlăe în jurul nostru. Vaporul merge cu el în piept Doamne, domoleşte pute­rea vântului!... Ţărmii lacului, inegali, colţuroşi, vineţi, se văd, la mare depărtare, subt bolţile livide. înaintea vaporu­lui, marea se întinde, încreţită şi spălăcită. Din văzduhul frământat de vânt încep să se cearnă puzderii umede. In Asia, subt pologurile ză­rii se întind capricioase catene muntoase. La ora ceaiului, ne regăsim cu toţii în sofragerie. Este o impresie şi ciudată şi plăcută, să împleteşti atâtea lucruri noi şi vechi — marea, Stambulul, cucerirea turcească, ■ şi pe coloniştii greci cari populară Pontul Euxin — cu această conti­nuitate de viaţă urbană, cu ore re­­gulate, de pe vaporul nostru. întâr­ziem lângă ceştile golite, ascultăm trepidarea surdă* a vaporului şi pri­vim căderea serii. * * v- - . E ora şapte. Ne apropiem de Dardanale. Asia vine spre noi, col­ţuroasă, neagră şi învăluită în ne­guri reci. Clarităţi palide,­­aproape martirare, mai afun­că spre apus şi spre sud. Din cer pogoară deasu­pra Asiei nişte trâmbe fu­murii, cari se târăsc pe vârfurile­ ei Stâncoase Ioane, care vor fi destinate pen­­sii portrobace.; Din adâncul acestei tort­u mm da &rf / Mit A teancului Furtună In jud. Timiş-Torontal UN SATEAN OMORIT DE TRĂSNET — TIMIŞOARA. 30. — O puternici furtună, insolită de manifestaţiuni electrice s’a abătut asupra judeţu­lui Timiş Toron­tal. Apele Bistrei s’au revărsat pe te­ritoriul comunei Deta. Deasemenea au suferit mari pa­gube comunele Svăbeşti, Brucenal şi Blumental. Locuitorul Panu din comuna Je­­bel aflându-se în câmp într-o căru­ţă a fost trăsnit. Atât săteanul cât şi cei doi cai ai căruţei au fost o­­morâţi. Un fiu al ţăranului a scăpat nea­­tins. La Târgul Ocna se proecta evadarea în massui IAŞI, 30. — O telegrama sosiţi azi din Tg. Ocna anunţă că ancheta deschisă de autorităţile superioare cu privire la evadarea celor 14 oc­naşi, a dat rezultate surprinzătoare. Se pusese la cale evadarea tutu­ror ocnaşilor. In „castel” s’au descoperit nume­­roase clişee fotografice, reprezen­­tând toate încăperile închisorii. S’a stabilt că aceste fotografii luate de ocnaşi ormau sa ie serveas­că la evadarea colectivă, pusă la cale. Cu prilejul acestei anchete s’a constatat că supravegherea ocna­şilor era foarte superficială. Gardienii erau recrutaţi din ele­mente rele. Astfel s’a stabilit în mod oficial că cei 14 ocnaşi au putut evada numai graţie ajutorului dat de un gardian care le fusese, pe vremuri, tovarăş. Dacă nu s’ar fi ordonat imediata destituire a directorului titular al închisorii, evadarea în massă a oc­nașilor ar fi fost azi fapt îndeplinit. Ancheta continuă. O insulă vânduta pentru a sprijini refacerea francului PARIS, 30 (Rador). — Senato­rul Menier, regele chocolatei, a vândut unei societăți canadiene, insula Anticosti din golful Saint Laurent pentru suma de 500 mi-

Next