Dimineaţa, august 1926 (Anul 22, nr. 7067-7097)
1926-08-01 / nr. 7067
lei »iii 7» pag.mi Prsțul Abonamentelor: 850 ~ pe timp de un an 440 — „ „ „6 luni 230 — „ „ „ 3 M (n străinătate dubiu Fondată in 1904 de CONST. MILLE 3 LEI 1 BIROURILE : București, Str. Sărindar No. 7-9 -11 Mi 3 I TELEFOANELE HOASTR5 ftflllllWIT 7067 DUMINICĂ 1 AUGUST 1926 Centrala 6/67, 24/73, 46/79. Direcția 57/72. Adiţia 7/69. Provincia 10/66. Libera teisefie. E visul de aur al proprietarilor de imobile din fericita noastră ţară — un vis pe punctul de a se realiza sub actuala guvernare. Căci nici o amăgire nu mai încape. Din declaraţiile d-lui ministru al justiţiei se poate deduce, fără putinţă de îndoială, că soarta chiriaşilor e, de data aceasta, pecetluită şi că, în planurile guvernării de azi, regimul de excepţie îşi trăeşte ultimele vile. Nu dăm alarma, căci alarma a dat-o însuşi d. Cudalbu care a vorbit prea în doi peri pentru ca să nu fie limpede înţeles. Singurul lucru pe care vrem să-l facem aici, e să atragem luarea aminte a guvernului asupra erorii nespus de grave pe care e pe punctul de a o comite sub efectul captaţiei proprietarilor. Nu tăgăduim dreptatea principială a acestora. Când îngrădirile economice au dispărut aproape complet din toate domeniile, de ce n’ar reclama şi ei libera tranzacţie, care le-ar putea aduce chirii-aur şi chiar cu mult peste valoarea aur? Agitaţia lor e firească, dar... ..Dar tot aşa de firească e şi protecţia pe care statul a dator s’o acorde încă şi de aci înainte chiriaşilor. Căci aspectul social al problemei chiriilor impune neapărat această protecţie cu atât mai mult cu cât statul nu şi-a îndeplinit obligaţiile pe care i le punea problema atât de dificilă a chiriilor. Or, principala obligaţie a statului în această privinţă era să ia iniţiativa şi să dea un sprijin efectiv şi susţinut unei active campanii de construcţii. Lucrul acesta însă statul nua făcut dela sine înţeles că regimul de protecţie, ca orice regim excepţional, trebuia să fie neapărat vremelnic, şi când a fost introdus nimeni nu s’a gândit că el ar putea avea o aplicare mai lungă ca opt sau zece ani. Dar această aplicare vremelnică, aceasta silnicie trecătoare impusă posesorilor de imobile era cerută de stat ca un răgaz pentru încurajarea şi Intensificarea operei de construcţii. Căci problema, la noi, n’avea numai aspectul scumpetei chiriilor ci şi pe acela al lipsei caselor de locuit aspect principal care determina urcarea excesivă a chiriilor. înlesnind construirea de case numeroase, statul ar fi contribuit la rezolvirea problemei caselor de locuit și prin aceasta la normalizarea chiriilor. Dar știe toată lumea că statul n’a făcut nimic în această privinţă şi rezolvarea problemei locuinţelor a fost lăsată exclusiv la aportul iniţiativei private, prea slabă şi având de luptat cu prea mari dificultăţi pentru a fi putut înregistra rezultate temeinice. Chestiunea chiriilor are şi azi ca aspect principal pe acela al lipsei caselor de locuit. In această privinţă situaţia nu e esenţial schimbată faţă de situaţia de acum 5—6 ani. Şi fiindcă statul n’a folosit răgazul dat de aplicarea regimului de excepţie pentru a pregăti în mod înţeleptesc desfiinţarea acestui regim şi reintrarea în normal fiindcă n’a contribuit cu nimic la înmulţirea caselor de locuit şi la construirea de locuinţe eltine pentru muncitori şi funcţionari, el nu poate veni astăzi să decreteze libera tranzacţie. Cum terenul pentru desfiinţarea regimului de excepţie, n’a fost pregătit introducerea liberei tranzacţii ar avea cele mai grave consecinţe pentru populaţie. Guvernul să chibzuiască bine înainte de a lua o hotărîre pripită. IOSIE NĂDEJDE Viscol și zăpadă în Bavaria VIENA 3. — Din Muenchen se anunță că în Alpî a căzut zăpadă și că din cauza viscolului sunt mai multe accidente de persoane. Inundaţii în Japonia PARIS, 33 (Radar). — Ziarul „Times“ anunţă din Tokio că din cauza inundaţiei consecutive şi a crestarei subite a râului Shishino 53 persoane s-au înecat şi 89 au dispărut. Câmpiile de orez sunt distruse. Procesul unîonisîilor din Aspra ANGORA 30 (Rador). — Președintele tribunalului Independentei a declarat că nu este vorba să se stabilească chestiunea, dacă partidul unionist este vinovat sau nu, ci să se judece persoanele cari s’au servit de numele acestui partid pentru a săvârşi atentate şi lovituri de stat. Preşedintele a adăugat ca partidul unionist a fost clasat de istorie în urma greşelilor comise de conducătorii săi si a deciziilor luate de congresul său. Elenele Bulgariei la Geneva GENEVA, 30 (Rador). — Regele Bulgariei a sosit incognito aci, şi a făcut o scurtă vizită serviciilor principale din secretariatul Societăţii Naţiunilor. Apoi a plecat în automobil pentru o destinaţie necunoscută. Catastrofă de cale ferată la Paris PARIS, 39 (Rador). — Tronul poştal a deraiat in regiunea Parisului Până acum sa Înregistrează patru morţi şi 12 răniţi, sunt temeri că vor fi mai multe victime. 3A1 DE SOARE PE TERASA ACOPERIȘ BERLIN A UNUI MAGAZIN DIN CRIZA — Să-mi dai un pol, pentru coşniță. — Ce sunt eu Banca Naţională ! Când îţi trebue un pol, să mă anunţi cu trei zile înainte*•#9 Sporirea salariilor se ts»v amd mm *9 sporari Lucrările comision» Sala Finanţe Comisia pentru examinarea diverselor chestiuni ce se pun, cu prilejul acordărei sporurilor de salarii ale funcţionarilor, era întrunit ori la orele 5 după amiază, la ministerul de finanţe, in continuarea lucrărilor sale. In şedinţa aceasta, care urma să fie prezidată de d-1 Manoilescu, trebuia să se hotărască asupra tuturor cererilor şi obiecţiunilor ce s’au ridicat In chestia sporurilor. Cum Insă, In ultimul moment, d. Manoilescu, a fost chemat la preşidenţia consiliului de miniştrii, comisia a continuat lucrările, înregistrând numai propunerile ce s’au făcut de către delegaţii unor departamente, rămânând ca hotărârile să se ia In şedinţa viitoare. In lipsa d-lui Manoilescu, şedinţa a fost prezidată de d. Cristu Simionescu, secretarul general al ministerului de finanţe. SPORIREA 91 ARMONIZAREA SALARIILOR D-sa, îndată după deschiderea şadinţei, a ţinut să atragă atenţiunea membrilor comisiunei să nu vină cu propuneri ce tind la Îndreptarea şi ameliorarea salariilor prin Înlăturarea nedreptăţilor existente, deoarece pentru an moment, nu se pure decât chestiunea repartiţiei sporului bugetar al cărui cuantum nu permite o reformă a salariilor. Această reformă constitue o problemă ceva mai complicată și care nu se va putea rezolva decât ulterior când se va pune chestiunea aimor,ărei tuturor salariilor funcţionarilor publici. CE SPORURI CERE CORPUL DIDACTIC D. Spirescu, delegatul ministerului de instrucţie spune că pe lângă rectificările ce se vor face la armonizarea generală a salariilor sunt rectificări mai mici care trebuesc făcute chiar acum cu prilejul acordărei sporurilor. Printre acestea sunt rectificarea cerută de corpul didactic în ce priveşte salariul de bază din 1914, care trebueşte să fie înţeles aşa cum s’a cerut in şedinţa trecută a comisitunii, adică salariile din 1914 cu modificările din 1919. In consecinţă, d. C. Spirescu cere pentru membrii corpului didactic o cotă de spor de 25 la suta, putăndu-se menţine cota de 15 la sută numai pentru profesoarele şcoalelor secundare. D. Brădişteanu- delegatul ministerului de culte, a susţinut acelaşi punct de vedere. FUNCŢIUNILE CREATE DUPĂ 1914 DI STANESCU, directorul contabilităţii ministerului de industrie şi comerţ şi delegatul acestui deparlament, a cerut să se respecte drepturile câştigate de salariaţii numiţi In funcjiuni create după 1914. La acordarea sporului acestor funcţionari, a căror grade trebuesc echivalate, să se fixeze o cotă bazată pe leul-aur. DOLEANŢELE FUNCŢIONARILOR DELA EXTERNE D. TRIFU, delegatul ministerului de externe, a făcut o expunere asupra situatiei funcţionarilor de la ministerul de externe in comparaţie cu funcţionarii celorlalte departamente. D.sa spune că, in adevăr, începând dela 4894 şi până la 4944 situaţia funcţionarilor dela externe, în ce priveşte salariile, era mai bună ca a celorlalţi funcţionari. Dela 4944, situaţia acestora din urmă s’a imbunatdfit cu mult, pe când acea a funcţionarilor dela externe a rămas aceiaşi ca la 4894. Cere deci ca la repartiţia sporului să se aibă in vedere acest lucru. SALARIUL DIN 1914 81NOUA BAZA DE SPOR D-nul CRISTU SIMIONESCU, secretarul general al ministerului de finanţe a răspuns tuturor delegaţilor că ia act de dezideratele exprimate pe care le va supune d-lui Manofiescu, nu crede însă că, la calcularea sporurilor se va putea lua altă bază de calcul decât salariul scris în bugetul anului 1914. * Şedinţa viitoare a comisiunii va avea loc Marţi după amiază, la orele 5. REP Guvernul Iugoslav a adresat o nota Bulgariei BELGRAD, 30 (Radior). •Ziarul „Samuprava“ comentănd incursiunile bandiţilor bulgari, scrie următoarele: „Este nevoe ca de partea noastră să facem totul pentru a smulge Bulgariei masca şi pentru a pune capăt incursiunilor bandiţilor bulgari pe teritoriul nostru. Bulgaria trebue să ştie că este răspunzătoare pentru toate aceste incursiuni Ziarul „Politika” crede a şti că în urma convorbirilor dintre ministrul afacerilor străine, preşedintele consiliului, ministrul de război şi ministrul de interne, s’a hotărît să se trimită guvernului bulgar o notă de protest contra ultimelor incursiuni făcute de bandiţii bulgari. Acelaş ziar afirmă că nota a fost trimisă chiar cri şi ăr conţine următoarele argumente:. . „Guvernul din Belgrad observă că, guvernul bul» Îiar nu ţine angajarfiei Sîîlnat de Bourov, cu prilejul vizitei sale la Belgrad ,ii a făgăduit că va face totul neutru a împiedica incursiunile. Nota mai constată că legătura între bandiţii bulgari şi grănicerii bulgari este evidentă. Guvernul din Belgrad cere indemnităţi pentru familiile jandarmilor ucişi în cursul luptei cu bandiţii bulgari”. ACTIVITATEA COMITAGIILOR BULGARI PARIS, 30 (Rador).* Ziarul „Harald“ află din Belgrad că comitagii bulgari au pătruns in Serbia în regiunea Uskub, unde au fost surprinși, lăsând in urmă 15 cadavre. GUVERNUL ITALIAN REFUZA SA PREDEA IUGOSLAVIEI PE ASASINUL MULEW BELGRAD, 28. — Ziarul „Politica“ anunță că guvernul iugoslav a cerut celui italian să-l predea pe comitagiul bulgar Mulew care a luat parte la uciderea ziaristului sârb Badji Popovici, în Honastir. Mulew a reușit să se refugieze in Italia, — trecând prin Albania. Actualmente el s’ar afla în localitatea Bari. Acelaşi ziar mai afirmă că la Bari s’ar găsi un lagăr de comitagii,bulgari, întreţinuţi de către guvernul italian, — care vrea .sa se servească de ei pentru a-si ajunge scopurile urmărite in Balcani' Italia ar dori sa'" provoace dezordini in Balcani, — si 96 va folosi de ei cam de niste unelte binevenite, * 1 . .. -i, U . _M i .. X XLVII Până a nu porni din dreptul Sfintei Sophii, vedem un tren, — gălăgios, profan şi aidoma cu orice alt tren, — care trece pe subt profilul august şi aleargă spre gara Sirkegi... Un tren pe subt basilica lui Justinian, un tren care a răşluit din grădinile ei din chioşcurile Vechiului Serai!... Ce amestec de noţiuni, de epoce istorice şi de lumi disparate! Stambulul întreg înfăţişează, din vârful moscheelor sale, până în fundul vechilor morminte, contimporane cu Erodot, această paradoxală juxtapunere şi această interpenetrare... Toată această coastă, pe lângă care trecem, de la Serai-Burnu până la Cele Şapte Turnuri, este un museu de amintiri, de vechi biserici transformate, de palate cu temelii bizantine, de rămăşiţe glorioase, pe cari literele arabe se bat cu vechile inscripţii eline şi latine... Lângă litoralul asiatic, se ridică din marea vânătă Insulele Pruncilor... Le vedem de departe şi nu putem să identificăm nimic din amintirile şi din informaţiile noastre de ultima oră. Ştim că şi pe ele valurile Istoriei au aruncat evenimente, drame, lacrimi şi sânge tot atât cât marea — spume şi talazuri. Câte mănăstiri ridicate şi dărâmate, câţi împăraţi orbiţi şi deportaţi, câte împărătesc puse subt zăbrele ! Sfinţii Bisericii Ortodoxe, Ignatie şi Metodie, au trecut şi ei, cu slavă, prin aceste insule ale silniciei şi ale martiriului! Dar, iată, trecem prin dreptul castelului Jedi-Cule, adică Şapte Turnuri. Aici amintirile noastre sunt mai intime şi mai dureroase. Constantin Brâncoveanu şi familia lui au fost aduşi aici, ţinuţi câtva timp închişi şi apoi măcelăriţi. Naivul cântăreţ popular spune in cântecul său: Şi mergea DeH închidea La Stambul cetate lai e Cest tmalţd lângă marea unui perspective, clipeşte ochiul rar. Ce punct o fi?, Europa vine către Asia tot subt forma unei catene de plumb, dar cerul de deasupra are brazde alburii şi galbene, iar marea poartă în faţă un tris argintiu care se stinge încet. Pe când cinam (8—9) am trecut pe lângă farul Hora... Noaptea e definitiv stăpână pe lacul Marmara. Sus, în salon, maeştrii cântecului italian inviază din nou — sonor, şi puternici ca aevea !— dintr’un dulăpior elegant, aşezat pe o masă.. Dar pe când noi oscilăm cu gândurile dintre Italia muzicală şi Dardanele, iată că afară cerul îşi aruncă broboadele şi luna urcă pe trepte de catifea!... Alergăm pe covertă şi privim, deasupra noastră, cum se îndeplinesc eternele porunci! Grebla Orionului se lasă în jos, odată cu nourii demobilizaţi... Vântul, care continuă puternic, mătură, adânceşte şi clarifică văzduhul. Stelele ard a sărbătoare! In vârful tăriei se învârteşte Carul-Mare. Cassiopea străluceşte deasupra Europei... E o noapte într’adevăr orientală. Numai vântul acesta ne face să rămânem vigilenţi în paltoanele noastre şi să îndesăm căciulile pe urechi. Comandorul Negru — amabil fără scăzământ, tot timpul — ne invită in cabina radiotelefonică să ascultăm pe vreunul din cântăreţii cari se produc, în acest moment în Europa... Ascult, câteva minute, un crâmpei de operetă, din Viena, strâng mâna soţilor mei de călătorie şi cobor în cabină. GALA GALACTION Note şi Etape Prin ţară şi mai departe... de GALA GALACTION ®ara, pe Marmara Privesc mult în urmă la Stambulul care se micşorează şi se distramă în ceaţă. Am lăsat pe coasta europeană Mack Ked şi San Stefano şi pătrundem adânc în lacul Marmara. A început un vânt rece şi mă adăpostesc subt scara care duce deasupra, la postul de observaţie şi de comandă. E ora trei şi un sfert după amiază, dar lumea e tulbure şi tristă, ca la apropierea unei seri furtunoase. Plutim mai mult pe lângă ţărmul european, cel plin de atâtea amintiri clasice. Cugetăm, că pe aceste ape noi întâlnim şi încrucişăm atâtea corăbii din veacurile greco-romane, atâtea expediţii celebre, atâţia generali încununaţi de istorie!... Suntem în mijlocul lacului, subt umbra norilor de plumb, dar departe, pe Marmara, sunt petece de soare. Vântul plesneşte şi miorlăe în jurul nostru. Vaporul merge cu el în piept Doamne, domoleşte puterea vântului!... Ţărmii lacului, inegali, colţuroşi, vineţi, se văd, la mare depărtare, subt bolţile livide. înaintea vaporului, marea se întinde, încreţită şi spălăcită. Din văzduhul frământat de vânt încep să se cearnă puzderii umede. In Asia, subt pologurile zării se întind capricioase catene muntoase. La ora ceaiului, ne regăsim cu toţii în sofragerie. Este o impresie şi ciudată şi plăcută, să împleteşti atâtea lucruri noi şi vechi — marea, Stambulul, cucerirea turcească, ■ şi pe coloniştii greci cari populară Pontul Euxin — cu această continuitate de viaţă urbană, cu ore regulate, de pe vaporul nostru. întârziem lângă ceştile golite, ascultăm trepidarea surdă* a vaporului şi privim căderea serii. * * v- - . E ora şapte. Ne apropiem de Dardanale. Asia vine spre noi, colţuroasă, neagră şi învăluită în neguri reci. Clarităţi palide,aproape martirare, mai afuncă spre apus şi spre sud. Din cer pogoară deasupra Asiei nişte trâmbe fumurii, cari se târăsc pe vârfurile ei Stâncoase Ioane, care vor fi destinate pensii portrobace.; Din adâncul acestei tortu mm da &rf / Mit A teancului Furtună In jud. Timiş-Torontal UN SATEAN OMORIT DE TRĂSNET — TIMIŞOARA. 30. — O puternici furtună, insolită de manifestaţiuni electrice s’a abătut asupra judeţului Timiş Torontal. Apele Bistrei s’au revărsat pe teritoriul comunei Deta. Deasemenea au suferit mari pagube comunele Svăbeşti, Brucenal şi Blumental. Locuitorul Panu din comuna Jebel aflându-se în câmp într-o căruţă a fost trăsnit. Atât săteanul cât şi cei doi cai ai căruţei au fost omorâţi. Un fiu al ţăranului a scăpat neatins. La Târgul Ocna se proecta evadarea în massui IAŞI, 30. — O telegrama sosiţi azi din Tg. Ocna anunţă că ancheta deschisă de autorităţile superioare cu privire la evadarea celor 14 ocnaşi, a dat rezultate surprinzătoare. Se pusese la cale evadarea tuturor ocnaşilor. In „castel” s’au descoperit numeroase clişee fotografice, reprezentând toate încăperile închisorii. S’a stabilt că aceste fotografii luate de ocnaşi ormau sa ie servească la evadarea colectivă, pusă la cale. Cu prilejul acestei anchete s’a constatat că supravegherea ocnaşilor era foarte superficială. Gardienii erau recrutaţi din elemente rele. Astfel s’a stabilit în mod oficial că cei 14 ocnaşi au putut evada numai graţie ajutorului dat de un gardian care le fusese, pe vremuri, tovarăş. Dacă nu s’ar fi ordonat imediata destituire a directorului titular al închisorii, evadarea în massă a ocnașilor ar fi fost azi fapt îndeplinit. Ancheta continuă. O insulă vânduta pentru a sprijini refacerea francului PARIS, 30 (Rador). — Senatorul Menier, regele chocolatei, a vândut unei societăți canadiene, insula Anticosti din golful Saint Laurent pentru suma de 500 mi-