Dimineaţa, august 1926 (Anul 22, nr. 7067-7097)

1926-08-21 / nr. 7087

io pACu­m Prețul Abonamentelor: Lei S50 — pe timp de un an n 440 — a­n d 6 lun ” In străinătate dublu Fondată in 1904 de CONST. MILLE [I 3 |,11| BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7-a n || j,f| 3~]T­­ELEFOANELE : Centrala 6/67, 24/73, 46/79. m nonigareB, ws7 SAMBATA 21 AUGUST 1923 | Direcția 57/72. Ad-Ha 7/69. Provincia 10/66. NOASTRE Răspunsul fassrt. Ştirile trimise de la Sofia anunţă că guvernul bulgar lucrează mereu la redactarea răspunsului ce ur­mează să dea notei colective a gu­­venelor român, Iugoslav K­­elen. In aşteptarea ca răspunsul a­­cesta să ia, în sfârşit, o formă de­finitivă şi să fie comunicat celor trei guverne, d. Bujof, ministrul de externe al Bulgariei, dă asigu­rarea, într’o declaraţie făcută, că acest răspuns va fi mulţumitor şi că va pune, prin urmare, capăt in­cidentului. Dorind ca toată sinceritata să fie aşa precum se afirmă din partea bulgărească, ţinem să relevăm că dacă unele preciziuni ce se fac cu privire la conţinutul acelui răspuns corespund adevărului, în cazul a­ -a­­cesta „incidentul“, cum îi zic bul­garii, nu va putea fi aplanat şi gu­vernele cari au făcut demersul co­lectiv nu vor putea să se declare satisfăcute. In această privinţă avem chiar ţie pe acum indicaţii destul de alar­mante în atitudinea presei de la Belgrad. In adevăr, în ziarele iugo­slave cu caracter oficios vedem că guvernul nu va admite în nici un caz deferirea incidentului la Socie­tatea Naţiunilor, precum nu va ad­mite şi celălalt punct de vedere bul­găresc, anume ceea ce s’ar putea numi­ „deplasarea chestiunii“. Iată în ce constă această depla­sare a chestiunii. Ziarele cari re­flectează vederile guvernului bul­gar susţin că toată pricina răului făcut de comitagii se datoreşte faptului că Bulgariei nu i se îngă­­due întreţinerea unei forţe armate suficiente de a păzi cu eficacitate graniţele cu un teren aşa de acci­dental. Deci, dacă ar fi o măsură de luat, n’ar fi alta decât să se per­mită bulgarilor să-şi sporească for­ţele militare şi mijloacele de apă­rare. Dacă­ guvernul bulgar, în răspun­sul ce urmează să-l dea, se pune pe terenul acesta şi dacă drept ori­ce satisfacţie de dat, va cere pen­­tm­ dânsul autorizaţia de a-şi spori forţele militare, este evident că in­cidentul, departe de a fi aplanat, poate lua o întorsătură cu urmări din cele mai grave. Nici românii, nici iugoslavii, nici grecii nu vor admite o astfel de soluţiune a con­flictului actual şi nu vor încuviinţa o­astel de deplasare a chestiunii. Deplasarea chestiunii rezidă în faptul că ceea ce i se cere guvernu­lui bulgar nu este atâta împiedica­rea bandelor de a trece frontiera, cât mai ales împiedicarea lor de a se forma, echipa şi adăposti pe te­ritoriul Bulgariei. O bandă, fie ea cât de puţin numeroasă, nu se for­mează instantaneu la trecerea fron­tierei. Până să ajungă acolo, e nevoe­­de o serie întreagă de pregătiri şi operaţii­ prealabile, lucruri cari nu se pot face decât înlăuntrul ţării de unde porneşte. In aceeaş ordine de idei, o bandă cu un caracter mai mult sau mai puţin politic şi revoluţionar nu este o organizaţie în vânt, de sine stă­tătoare, ci ea este, ca să zicem aşa, mandatara unor alte organiza­ţii cu ramificaşi întinse. Bandele de comitagii lucrează în numele unor comitete, cari le recrutează şi le înarmează. Apoi ele sunt for­mate din oameni în carne şi în oase, din oameni cari, mai înainte de a lua drumul codrilor, circulă pe stradă, vin în contact cu autori­tăţile statului, sunt, probabil, în­scrişi la biroul populaţiei. Ei bine, ceea ce anume îi se cere guvernului bulgar, este să distrugă răul la rădăcină, desfiinţând acasă la el diversele comitete şi asciaţii cu aşa zis caracter patriotic şi re­voluţionar, exersând o supraveghe­re mai strictă şi la nevoe arestând şi, deci, punând în imposibilitate de a opera pe acei indivizi suspecţi, a căror activitate este dăunătoare în primul rând Bulgariei şi poporu­lui bulgar. Oricât ar fi de liberală Consti­tuţia bulgară şi oricât de respec­tuoşi ar fi guvernanţii Bulgariei de drepturile şi libertaile cetăţeneşti, existenţa unor organizaţii cari tul­bură continuu liniştea vecinilor şi menţin o atmosferă politică tulbure nu poate fi tolerată. Cum am spus, interesele bine lămurite ale Bulga­riei şi ale poporului bulgar cer lu­crul acesta. Iar pentru îndeplinirea lui, nu e nici o nevoe de întreţinerea unei armate numeroase sau de sporirea numărului de tunuri sau tankuri. Forţele de cari dispune actual­mente Bulgaria sunt suficiente pen­tru o asemenea operaţie. De aceea, guvernul bulgar nu câştigă nimic, ci îşi asumă o grea răspundere, ocolind şi deplasând chestiunea. Cât despre un eventual sprijin al Italiei, credem că bulgarii, în­zestraţi, cum îi ştim, cu mult simţ practic, nu-şi fac mari iluzii în a­­ceastă privinţă. Se poate afirma cu certitudine că guvernul italian nu va sprijini nici o acţiune şi nici o încercare de natură a perpetua în Balcani o stare de lucruri tul­bure și precară. N. ^ Bafxaria Itelsia în China NUMEROASE CAZURI MOR­TALE ROMA, 19. (Rador). — Se anun­ță că la Shanghai s’a declarat te­ribila epidemie de holeră. Până acum s’au înregistrat 1390 cazuri mortale. Eofote la Winiif :' ; • . • REGELE PĂRĂSIND SALA DE CURĂ Gânduri simple Polemici­ cu picățele! O d-nă profesoară intr'un mo­ment de agasare profesională, a ri­dicat mânuţa arunecind-o in gru­pul colegelor: exemplul de modestie in vorbă ti port, trebue să pornească dela corpul didactic, sau cum s'*r sice dela profesoare. Acest corp simpatic fi onorabil trebue să re­nunţe la coafura garbone, toaletele transparente ţi agrementele picio­ruţelor fine extra estetice. Cum s’ar zice, că avem un corp monahie ţi poate ţi ascetic/ Toate aceste jertfe, numai ca ele­vele să ia exemple solide ţi solidare. Răspunsul la această exigenţă a venit promt ţi drastic. Corpul didactic trebui să aibă o ţinută modernă, iar exemplele nead­­mise se iau direct din casa părin­tească!^. Aceste scurte dar clare declaraţii învederează Simpatia ce domneşte atdt tn onorabilul corp cdt ţi Intre el ţi familia cu exemplele... Suntem atdt de bine luminaţi tn această chestiune incdt nu ne vom mai da cu degetele In ochi, privind tinerele eleve cari frizează moda. Vom ţti precis ţi net, că iau exem­ple din ambele părţi, plus ţi din terţe cercuri vizibile. Şi apoi nu zice proverbul? Cum e tara ţi locul, aţa tfi încinge mij­locul? Dacă­ ata,­ie ce am mai pole­miza cu persoane culte dar nevino­vate° Stan Bolovan D­OCTORII... — M’am tratat până acum cu doctorul Popescu. — Nu zic că Popescu n’ar fi doctor bun, dar puteai doctor cumsecade. găsi un de miniştri di aseară Se vor face manevre de toamnă ? D. Lapedat’i nu acordă credite.—Tratatul de alianţă franco­­român.­­ Moţa către Bulgaria—Un monument pentru eroii sârbi în Dobrogea Membrii guvernului cari se află în Capitala s au întrunit aseară în consiliu, sub preşedenţia d-lui ge­neral Coandă. Asupra proporţiilor în cari se vor face aceste concentrări se va _ , ... I decide în şedinţa consiliului ce D. general Mircescu, ministru­­ va avea loc Marti după amiază. d.G războiu, a adus in discuţia con- j Se crede că, deşi d. I. Lapedatu se siliului de miniştri chestiunea con-j0pUne, din motive bugetare, totuşi centrărilor, cari urmează să se fa- j concentrările se vor face, şi în se­că în toamna aceasta, cerând cre- j dinţa de Marţi a consiliului se va ditere necesare pentru ele. j hotărî acest lucru, întrucât e ne- D. I. Lapedatu, ministru de fl­ icesară revederea instrucţiei cadre nanţe, lipsind dela şedinţă, consî-'lor de rezervă. Situaffa osteraă ne D­ a Tratatul de alianţă cu Franţa­ ­. Mitilineu ministru de exter­­cttlt in consiliu textul tratatu­lui de garanţie şi amiciţie franco­­romăn. Textul acestud tratat va fi publi­cat după ce va fi adus la cunoştin­ţa Ligii Naţiunilor. In urmă d, Mitilineu a pus în cu­rent pe membrii guvernului asu­pra chestiunilor care privesc Romă­nia şi cari se vor discuta in seziunea de toamnă a Ligii Naţiunilor. NOTA CĂTRE BULGARIA B. Mitilineu a făcut un scurt ex­pozeu asupra notei colective ce s’a trimis Bulgariei. Se crede, după toate probabilită­ţile că răspunsul Bulgariei la nota trimisă 4tr căre guvernele român, grec­ul Iugoslav va fi dat Sâmbătă. LEGEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PARTICULAR INAPLICABILĂ D. I. Petrovici, ministrul instruc­ţiunii publice, a arătat membrilor guvernului că s’au ivit unele gre­utăţi în aplicarea legii învăţămân­tului particular. Reprezentanţi de ai minorităţi­lor i-au adus la cunoştinţă unele lacune ale acestei legi. Intr’ade­­văr, a afirmat d. Petrovici, legea este în unele părţi încurcată. D-sa va primi în cursul săptă­­mânei acesteia câteva comisiuni minoritare cu care va lucra pen­tru a introduce în lege unele mo­dificări de aplicare. UN MONUMENT PENTRU EROII SÂRBI IN DOBROGEA S’a adus la cunoştinţa consi­liului că in ziua de 8 Septembrie a. c. va avea loc la Madgidia- Tabi, mari serbări cu prilejul inaugurării criptomonumentu­­lui, ridicat in amintirea legiona au« stabt NU* M tastat­egiona-hotă-iiiul n’a putut lua aseară o rare definitivă, de armatele noastre şi care au că­zut in mod erele pe pământul Dobrogei. La aceste serbări va sosi o de­legaţie iugoslavă în frunte cu ge­neralul Hagici, fost comandant al diviziei sârbeşti care a luptat in Dobrogea. Delegaţia va cuprinde şi 1260 de foşti voluntari. Ministerul nostru de război va trimite şi dânsul o delegaţie de militari care să particpe la aces­te mari serbări. D. general Mircescu, ministrul de război, va participa In calitate de reprezentant al guvernului român. SUSPENDAREA ZIARULUI „NAŞA RECI" Tot in consiliul de aseară s'a a­­dus in discuţie ţi chestiunea sus­pendării ziarului barabean Naşa Reci (Părerea Noastră). După cum se ţtie acest ziar fu­­sese suspendat din ordinul d-lui ,Sergiu Niţă, ministrul Basrabiei. In urmă ziarele au primit o comu­nicare din partea preşedenţiei Con­siliului prin care se revenea asu­pra­ suspendării de­oarece dispoziţia luată n'a fost trecută şi prin con­siliul de miniştri. In şedinţa de Marţi a­l consiliului se va lua o hotărâre definitivă in această chestiune. Până atunci s'au dat dispoziţiuni ca ziarul basara­bean să î ţi continue apariţia. La o­­rele 9 fără un sfert consiliul de mi­niştri a luat sfârşit. B. Râp. Valet de pudicitate Primarul din Neamţ interzice şi fustele scurte 15 centimetri de la pământ Am vorbit la timp despre intere­santul caz petrecut la cazinoul băi­lor din Oglinzi unde numeroase dan­satoare şi dansatori au fost daţi ju­decăţii de către primarul târgului Neamţ, d. dr. C. Nădejde, pentru că au contravenit ordonanţei sale prin care se interziceau dansurile mo­derne ca fiind imorale. Dezbaterile procesului la judecă­­toria din Târgul Neamţ, au fost foarte amuzante, şi ele au amuzat ori şi pe cititorii ,,Dimineţii”. Dar se pare că hotărârea judecăto­riei prin care se declară ilegală or­donanţa primarului şi dansatorii a­­cuzaţi de imoralitate sunt achitaţi, n’a mulţumit pe moralistul primar din Târgul Neamţ, căci un cores­pondent ocazional dela Băile Oglinzi ne comunică următoarele fapte: D. primar dr. Nădejde a dat zilele acestea o nouă ordonanță prin care de astă dată interzice d-neior Si d­reior din această localitate bal­neară să mai iasă pe străzi cu ro­­chiie scurte. Primarul obligă sexul femenin, in " * teu** “ poarte decât rochii care nici în­­tr’un caz nu pot fi mai scurte decât 15 cenimetri dela pământ în sus. „Ordonanţa No. 2” dispune ca au­torităţile poliţieneşti să urmărească şi să dreseze actele de dare în jude­cată împotriva femeilor care-şi vor permite să-şi descopere picioarele cu mai mult de 15 centimetri. Până acum nu ne-au sosit infor­­maţiuni asupra consecinţelor acestei ordonanţe. Suntem însă informaţi de către corespondentul nostru oca­zional de la băile Oginzi că toţi a­­gernţii forţei pubice împreună cu simpaticul poliţai s’au înarmat cu câte „un centimetru” şi că nu au altă grije de­cât să-şi adune toate puterile pentru a încerca să înceapă executarea ordinelor prin ultima or­donanţă. Desigur că d-nele şi d-rele de la băile Oglinzi vor fi oprite în stradă şi poliţiştii ie vor măsura rochiile şi le vor da in judecată pentru că nu ne putem închipui că noua ordo­nanţă a primăriei din Tg. Neamţ nu va fi executată. S© dizolvă consiliul comunal al Capitalei? La toamnă vom avea ministerul municipiilor In jurul unor declaraţii atribuite d-lui dr. Gheorgh­ian Încă de acum două luni, la puţină vreme după instalarea d-lui Anibal Teodorescu în fruntea, gospodăriei municipiului Bucureşti, am fost în măsură să arătăm că, du­rata con­­siului comunal e limitată şi că se va examina oportunitatea înfiinţării u­­nui minister al muncipiilor care, de­şi nu există nieăeri, se socoteşte ne­cesar să fiinţeze în ţara noastră. Am arătat, cu acel prilej, că în­fiinţarea ministerului municipiilor ar corespunde, în primul rând, unei necesităţi de organizare politică a guvernului şi că el ar fi destinat d-lui Gr. L. Trancu-Iaşi, actualul minis­tru al muncii şi cooperaţiei, şeful organizaţiei averescane din Capi­tală. Intr'o convorbire pe care un re­dactor al nostru a avut-o cu d. mi­nistru Trancu-Iaşi, după apariţia relaţiunilor noastre, d-sa s’a o­ferit să dea vre-o precizare, însă intimi ai d-lui prim-ministru ne-au confir­mat categoric că înfiinţarea noului minister intră in vederile şefului guv­­ernului. Proectul n’a devenit încă realitate, după câte suntem informaţi, fiindcă pentru înfiinţare e nevoie de o lege. Cum însă, legea nu avea caracterul de urgenţă pentru a fi neapărat votată în prima sesiune a parlamentului, ea a fost lăsată pentru sesiunea de toamnă. In vacanţă, consiliile co­munale nu puteau produce prea mul­tă nelinişte guvernului prin com­ponenţa lor, întrucât cei mai m­ulţi cons­ieri se aflau în concedii. Dealtfel din toată ţara numai com­ponenţa consiliului municipiului Bucureşti era de natură să îngrijo­reze mai accentuat guvernul. „ARGUMENTE“ PENTRU DIZOL­VARE Vacanţa a fost întrebuinţată toc­mai pentru evitarea unor surprize din partea consiliului Capitalei în ca­re forţele averescane sunt foarte re­duse, majoritatea aparţinând fostei comisiuni interimare şi nn care se manifestă energic d. dr. N. Lupu pri­mam! sectoru’im’ do verde. D. dr. Lupu, de altfel, din toţi primarii sectoarelor, e singurul care­ şi la ro­lul In serios că vrea să realizeze o gospodărie independentă. Din aceas­­tă pricină, direcţia contabilităţii pri­măriei « pusă din când în când să facă referate către delegaţiunea per­­manentă a municipiului împotriva gospodăriei d-lui dr. Lupu. In afară de chestiunea sectorului de verde, din zi in zi ameninţă tot mai mult denunţarea armistiţiului intre tabăra guvernamentală a con­siliului comunal şi partizanii fostei comisiuni interimare. E vorba de armistiţiul Încheiat în ţarul fem­iin de organizare şi funcţionare a Uzi­­nelor comunale Bucureşti ai trans­formării societăţii de gaz şi electri­citate — ambele purtând marca d-lui dr. I. Cosmirescu fost preşedinte al comisiunei interimare. Primul pas în „m­orăriia“ începu­­tă, a fost numirea d-lui dr. Gheor­­ghian ca „locţiitor“ de primar In ambele rânduri când a lipsit din ţa­­rii d. Anibal Teodorescu. Cam cam­pania in timnpul alegerilor comunale a fost dusă de l­„ dr I. Costinescu, făţiş împotriva d-lui dr. Gheorghian, alegerea făcută de cL primar Anibal Teodorescu nu putea fi privită decât ca o indications pentru denunţarea acordului iniţial. Şi iată cum, fie pe tema acţiune! d-lui dr. N. Lupu In sodom! său, fie sub presiunea unor pregătite inci­dente in jurul uzinelor comunale şi a societăţii de gaz şi electricitate , guvernul va găsi „pricina“ care să-i argumenteze necesitatea dizolvării. Va urma o comisiune interimară numită „ca să fie bine“ și ministe­rul municipiilor va rezolva restul. D. DR. GHEORGHIAN SE FE­REŞTE DE POLITICA? Prezenţa d-lui dr. Gheorghian la interimatul primariatului Capitalei at­ribuindu-se oarecare colorit poli­ce, cu prilejul unor afirmaţiuni fă­cute in jurul atitudinei sale, am cău­tat să avem expresia reală a punctu­lui său de vedere. D. dr. Gheorghian ne-a afirmat eri dimineaţă următoarele: „Mi s’au atribuit afirmaţiuni pi cari nu le-am făcut. N'am făcut de­­claraţiuni cu caracter politic fiindcă in ce mă priveşte, nu sunt şi nu vreau să fiu primar politic. Îmi place să muncesc pentru gospodăria acestui oraş, care tocmai din pri­cina politicei a fost lăsat in pără­sire — şi atâta tot. Nu m-am ocupat deci de nici un partid şi de nici un om politic care să fi avut un caracter public Cerând d-lui dr. Gheorghian o precizare in chestiunea dizolvării si aceia a ministerului municipiilor d-sa, zâmbind, ne-a răspuns: — „Şi una şi alta implică răs­punsuri cu caracter politic. Nu pot nici confirma, nici desminţi afir­­maţiuni de care nu mă ocup". DELTA Un tratat de amiciţie româno-grec CONSTANT­INOPOL. — Se anunţă din Atenas Semnarea ascur^tmlui gre­­««•Iugoslav va fi urmată pirobabil de aceea a unui tratat de amiciţie între România şi Grecia. Negocieri în această pri*­vință au și fost puse cale. Noai catastrofe de dmin de fier BERLIN, 19. (Rador). — O lo­comotivă şi şapte vagoane ale tre­nului accelerat Berlin-Hanovra, au deraiat azi, noapte la Lehrte, din ereuza­ unei stricăciuni sădite Unici­­erate de nişte necunoscuţi. Mecanicul şi cinci călători au murit în acest accident. Alte cinci persoane au fost rănite. PARIS, 19. (Rador). — Din Rouen se anunţă că un accident de cale ferată s’a produs la An­­delys. Sunt câţiva răniţi şi un mort. ---------- —■ —« ■ im. Grav accident de avion DOI MORŢI SI MAI MULŢI RĂNIŢI LONDRA. 19. (Rador). — Un a­­vion francez, făcând serviciul de călători între Paris şi Londra, s’a prăbuşit lângă Lym­pne. Doi călă­tori au fost găsiţi morţi, pilotul grav rănit, iar alţi câţiva călători uşor răniţi. Majoritatea pasageri­lor erau americani. Telefon fără fir la C. F. polone ______ ■ , VARŞOVIA, 19. — Ministrul co­municaţiilor a hotarît să introducă la trenurile exprese şi accelerate a­­parate de telefonie fără fir, cari vor fi utilizate pentru evitarea ca­tastrofelor. Catastrofa de cale ferată din Germania BERLIN, 19. — Cu ocazia catas­trofei de cale ferată, care s’a pro­dus ori noapte la Hanovra, au murit 19 persoane. Deraerea a fost provocată de o mână crimi­nală, care a distrus linia ferată pe o mare întindere. De tratat de amiciţie româno-italian Un glas italian împotriva amestecului Franţei ROMA.—„Giornale dTtalia” răspunde în numărul său de Luni, observaţiilor presei fran­ceze, cu privire la un tratat de amiciţie italo-român. Ziarul îşi exprimă mai întâi bucuria des­pre acordul franco român şi declară că este de prisos din partea Franţei să prevadă com­plicaţiuni pentru un tratat iden­tic cu Italia. Cine se ocupă cu afacezile europene, ştie că pro­blema Basarabiei prezintă­­două laturi: una diplomatică , pe hârtie şi una de fapt. E de­­­sigur în interesul tuturor par­­­ticipanţilor de a nu continua­­ discuţiuni inutile asupra a­­cest­ei chestiuni. Prietenia cu România nu exclude aceea cu Rusia. In consecinţă ziarul in­vită Franţa să nu se amestece în afacerile italo-române şi sa nu creeza complicaţiuni

Next