Dimineaţa, august 1926 (Anul 22, nr. 7067-7097)
1926-08-21 / nr. 7087
io pACum Prețul Abonamentelor: Lei S50 — pe timp de un an n 440 — an d 6 lun ” In străinătate dublu Fondată in 1904 de CONST. MILLE [I 3 |,11| BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7-a n || j,f| 3~]TELEFOANELE : Centrala 6/67, 24/73, 46/79. m nonigareB, ws7 SAMBATA 21 AUGUST 1923 | Direcția 57/72. Ad-Ha 7/69. Provincia 10/66. NOASTRE Răspunsul fassrt. Ştirile trimise de la Sofia anunţă că guvernul bulgar lucrează mereu la redactarea răspunsului ce urmează să dea notei colective a guvenelor român, Iugoslav Kelen. In aşteptarea ca răspunsul acesta să ia, în sfârşit, o formă definitivă şi să fie comunicat celor trei guverne, d. Bujof, ministrul de externe al Bulgariei, dă asigurarea, într’o declaraţie făcută, că acest răspuns va fi mulţumitor şi că va pune, prin urmare, capăt incidentului. Dorind ca toată sinceritata să fie aşa precum se afirmă din partea bulgărească, ţinem să relevăm că dacă unele preciziuni ce se fac cu privire la conţinutul acelui răspuns corespund adevărului, în cazul a -acesta „incidentul“, cum îi zic bulgarii, nu va putea fi aplanat şi guvernele cari au făcut demersul colectiv nu vor putea să se declare satisfăcute. In această privinţă avem chiar ţie pe acum indicaţii destul de alarmante în atitudinea presei de la Belgrad. In adevăr, în ziarele iugoslave cu caracter oficios vedem că guvernul nu va admite în nici un caz deferirea incidentului la Societatea Naţiunilor, precum nu va admite şi celălalt punct de vedere bulgăresc, anume ceea ce s’ar putea numi „deplasarea chestiunii“. Iată în ce constă această deplasare a chestiunii. Ziarele cari reflectează vederile guvernului bulgar susţin că toată pricina răului făcut de comitagii se datoreşte faptului că Bulgariei nu i se îngădue întreţinerea unei forţe armate suficiente de a păzi cu eficacitate graniţele cu un teren aşa de accidental. Deci, dacă ar fi o măsură de luat, n’ar fi alta decât să se permită bulgarilor să-şi sporească forţele militare şi mijloacele de apărare. Dacă guvernul bulgar, în răspunsul ce urmează să-l dea, se pune pe terenul acesta şi dacă drept orice satisfacţie de dat, va cere pentm dânsul autorizaţia de a-şi spori forţele militare, este evident că incidentul, departe de a fi aplanat, poate lua o întorsătură cu urmări din cele mai grave. Nici românii, nici iugoslavii, nici grecii nu vor admite o astfel de soluţiune a conflictului actual şi nu vor încuviinţa oastel de deplasare a chestiunii. Deplasarea chestiunii rezidă în faptul că ceea ce i se cere guvernului bulgar nu este atâta împiedicarea bandelor de a trece frontiera, cât mai ales împiedicarea lor de a se forma, echipa şi adăposti pe teritoriul Bulgariei. O bandă, fie ea cât de puţin numeroasă, nu se formează instantaneu la trecerea frontierei. Până să ajungă acolo, e nevoede o serie întreagă de pregătiri şi operaţii prealabile, lucruri cari nu se pot face decât înlăuntrul ţării de unde porneşte. In aceeaş ordine de idei, o bandă cu un caracter mai mult sau mai puţin politic şi revoluţionar nu este o organizaţie în vânt, de sine stătătoare, ci ea este, ca să zicem aşa, mandatara unor alte organizaţii cu ramificaşi întinse. Bandele de comitagii lucrează în numele unor comitete, cari le recrutează şi le înarmează. Apoi ele sunt formate din oameni în carne şi în oase, din oameni cari, mai înainte de a lua drumul codrilor, circulă pe stradă, vin în contact cu autorităţile statului, sunt, probabil, înscrişi la biroul populaţiei. Ei bine, ceea ce anume îi se cere guvernului bulgar, este să distrugă răul la rădăcină, desfiinţând acasă la el diversele comitete şi asciaţii cu aşa zis caracter patriotic şi revoluţionar, exersând o supraveghere mai strictă şi la nevoe arestând şi, deci, punând în imposibilitate de a opera pe acei indivizi suspecţi, a căror activitate este dăunătoare în primul rând Bulgariei şi poporului bulgar. Oricât ar fi de liberală Constituţia bulgară şi oricât de respectuoşi ar fi guvernanţii Bulgariei de drepturile şi libertaile cetăţeneşti, existenţa unor organizaţii cari tulbură continuu liniştea vecinilor şi menţin o atmosferă politică tulbure nu poate fi tolerată. Cum am spus, interesele bine lămurite ale Bulgariei şi ale poporului bulgar cer lucrul acesta. Iar pentru îndeplinirea lui, nu e nici o nevoe de întreţinerea unei armate numeroase sau de sporirea numărului de tunuri sau tankuri. Forţele de cari dispune actualmente Bulgaria sunt suficiente pentru o asemenea operaţie. De aceea, guvernul bulgar nu câştigă nimic, ci îşi asumă o grea răspundere, ocolind şi deplasând chestiunea. Cât despre un eventual sprijin al Italiei, credem că bulgarii, înzestraţi, cum îi ştim, cu mult simţ practic, nu-şi fac mari iluzii în această privinţă. Se poate afirma cu certitudine că guvernul italian nu va sprijini nici o acţiune şi nici o încercare de natură a perpetua în Balcani o stare de lucruri tulbure și precară. N. ^ Bafxaria Itelsia în China NUMEROASE CAZURI MORTALE ROMA, 19. (Rador). — Se anunță că la Shanghai s’a declarat teribila epidemie de holeră. Până acum s’au înregistrat 1390 cazuri mortale. Eofote la Winiif :' ; • . • REGELE PĂRĂSIND SALA DE CURĂ Gânduri simple Polemici cu picățele! O d-nă profesoară intr'un moment de agasare profesională, a ridicat mânuţa arunecind-o in grupul colegelor: exemplul de modestie in vorbă ti port, trebue să pornească dela corpul didactic, sau cum s'*r sice dela profesoare. Acest corp simpatic fi onorabil trebue să renunţe la coafura garbone, toaletele transparente ţi agrementele picioruţelor fine extra estetice. Cum s’ar zice, că avem un corp monahie ţi poate ţi ascetic/ Toate aceste jertfe, numai ca elevele să ia exemple solide ţi solidare. Răspunsul la această exigenţă a venit promt ţi drastic. Corpul didactic trebui să aibă o ţinută modernă, iar exemplele neadmise se iau direct din casa părintească!^. Aceste scurte dar clare declaraţii învederează Simpatia ce domneşte atdt tn onorabilul corp cdt ţi Intre el ţi familia cu exemplele... Suntem atdt de bine luminaţi tn această chestiune incdt nu ne vom mai da cu degetele In ochi, privind tinerele eleve cari frizează moda. Vom ţti precis ţi net, că iau exemple din ambele părţi, plus ţi din terţe cercuri vizibile. Şi apoi nu zice proverbul? Cum e tara ţi locul, aţa tfi încinge mijlocul? Dacă ata,ie ce am mai polemiza cu persoane culte dar nevinovate° Stan Bolovan DOCTORII... — M’am tratat până acum cu doctorul Popescu. — Nu zic că Popescu n’ar fi doctor bun, dar puteai doctor cumsecade. găsi un de miniştri di aseară Se vor face manevre de toamnă ? D. Lapedat’i nu acordă credite.—Tratatul de alianţă francoromân. Moţa către Bulgaria—Un monument pentru eroii sârbi în Dobrogea Membrii guvernului cari se află în Capitala s au întrunit aseară în consiliu, sub preşedenţia d-lui general Coandă. Asupra proporţiilor în cari se vor face aceste concentrări se va _ , ... I decide în şedinţa consiliului ce D. general Mircescu, ministru va avea loc Marti după amiază. d.G războiu, a adus in discuţia con- j Se crede că, deşi d. I. Lapedatu se siliului de miniştri chestiunea con-j0pUne, din motive bugetare, totuşi centrărilor, cari urmează să se fa- j concentrările se vor face, şi în secă în toamna aceasta, cerând cre- j dinţa de Marţi a consiliului se va ditere necesare pentru ele. j hotărî acest lucru, întrucât e ne- D. I. Lapedatu, ministru de fl icesară revederea instrucţiei cadre nanţe, lipsind dela şedinţă, consî-'lor de rezervă. Situaffa osteraă ne D a Tratatul de alianţă cu Franţa . Mitilineu ministru de extercttlt in consiliu textul tratatului de garanţie şi amiciţie francoromăn. Textul acestud tratat va fi publicat după ce va fi adus la cunoştinţa Ligii Naţiunilor. In urmă d, Mitilineu a pus în curent pe membrii guvernului asupra chestiunilor care privesc Romănia şi cari se vor discuta in seziunea de toamnă a Ligii Naţiunilor. NOTA CĂTRE BULGARIA B. Mitilineu a făcut un scurt expozeu asupra notei colective ce s’a trimis Bulgariei. Se crede, după toate probabilităţile că răspunsul Bulgariei la nota trimisă 4tr căre guvernele român, grecul Iugoslav va fi dat Sâmbătă. LEGEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PARTICULAR INAPLICABILĂ D. I. Petrovici, ministrul instrucţiunii publice, a arătat membrilor guvernului că s’au ivit unele greutăţi în aplicarea legii învăţământului particular. Reprezentanţi de ai minorităţilor i-au adus la cunoştinţă unele lacune ale acestei legi. Intr’adevăr, a afirmat d. Petrovici, legea este în unele părţi încurcată. D-sa va primi în cursul săptămânei acesteia câteva comisiuni minoritare cu care va lucra pentru a introduce în lege unele modificări de aplicare. UN MONUMENT PENTRU EROII SÂRBI IN DOBROGEA S’a adus la cunoştinţa consiliului că in ziua de 8 Septembrie a. c. va avea loc la Madgidia- Tabi, mari serbări cu prilejul inaugurării criptomonumentului, ridicat in amintirea legiona au« stabt NU* M tastategiona-hotă-iiiul n’a putut lua aseară o rare definitivă, de armatele noastre şi care au căzut in mod erele pe pământul Dobrogei. La aceste serbări va sosi o delegaţie iugoslavă în frunte cu generalul Hagici, fost comandant al diviziei sârbeşti care a luptat in Dobrogea. Delegaţia va cuprinde şi 1260 de foşti voluntari. Ministerul nostru de război va trimite şi dânsul o delegaţie de militari care să particpe la aceste mari serbări. D. general Mircescu, ministrul de război, va participa In calitate de reprezentant al guvernului român. SUSPENDAREA ZIARULUI „NAŞA RECI" Tot in consiliul de aseară s'a adus in discuţie ţi chestiunea suspendării ziarului barabean Naşa Reci (Părerea Noastră). După cum se ţtie acest ziar fusese suspendat din ordinul d-lui ,Sergiu Niţă, ministrul Basrabiei. In urmă ziarele au primit o comunicare din partea preşedenţiei Consiliului prin care se revenea asupra suspendării deoarece dispoziţia luată n'a fost trecută şi prin consiliul de miniştri. In şedinţa de Marţi al consiliului se va lua o hotărâre definitivă in această chestiune. Până atunci s'au dat dispoziţiuni ca ziarul basarabean să î ţi continue apariţia. La orele 9 fără un sfert consiliul de miniştri a luat sfârşit. B. Râp. Valet de pudicitate Primarul din Neamţ interzice şi fustele scurte 15 centimetri de la pământ Am vorbit la timp despre interesantul caz petrecut la cazinoul băilor din Oglinzi unde numeroase dansatoare şi dansatori au fost daţi judecăţii de către primarul târgului Neamţ, d. dr. C. Nădejde, pentru că au contravenit ordonanţei sale prin care se interziceau dansurile moderne ca fiind imorale. Dezbaterile procesului la judecătoria din Târgul Neamţ, au fost foarte amuzante, şi ele au amuzat ori şi pe cititorii ,,Dimineţii”. Dar se pare că hotărârea judecătoriei prin care se declară ilegală ordonanţa primarului şi dansatorii acuzaţi de imoralitate sunt achitaţi, n’a mulţumit pe moralistul primar din Târgul Neamţ, căci un corespondent ocazional dela Băile Oglinzi ne comunică următoarele fapte: D. primar dr. Nădejde a dat zilele acestea o nouă ordonanță prin care de astă dată interzice d-neior Si dreior din această localitate balneară să mai iasă pe străzi cu rochiie scurte. Primarul obligă sexul femenin, in " * teu** “ poarte decât rochii care nici într’un caz nu pot fi mai scurte decât 15 cenimetri dela pământ în sus. „Ordonanţa No. 2” dispune ca autorităţile poliţieneşti să urmărească şi să dreseze actele de dare în judecată împotriva femeilor care-şi vor permite să-şi descopere picioarele cu mai mult de 15 centimetri. Până acum nu ne-au sosit informaţiuni asupra consecinţelor acestei ordonanţe. Suntem însă informaţi de către corespondentul nostru ocazional de la băile Oginzi că toţi agernţii forţei pubice împreună cu simpaticul poliţai s’au înarmat cu câte „un centimetru” şi că nu au altă grije decât să-şi adune toate puterile pentru a încerca să înceapă executarea ordinelor prin ultima ordonanţă. Desigur că d-nele şi d-rele de la băile Oglinzi vor fi oprite în stradă şi poliţiştii ie vor măsura rochiile şi le vor da in judecată pentru că nu ne putem închipui că noua ordonanţă a primăriei din Tg. Neamţ nu va fi executată. S© dizolvă consiliul comunal al Capitalei? La toamnă vom avea ministerul municipiilor In jurul unor declaraţii atribuite d-lui dr. Gheorghian Încă de acum două luni, la puţină vreme după instalarea d-lui Anibal Teodorescu în fruntea, gospodăriei municipiului Bucureşti, am fost în măsură să arătăm că, durata consiului comunal e limitată şi că se va examina oportunitatea înfiinţării unui minister al muncipiilor care, deşi nu există nieăeri, se socoteşte necesar să fiinţeze în ţara noastră. Am arătat, cu acel prilej, că înfiinţarea ministerului municipiilor ar corespunde, în primul rând, unei necesităţi de organizare politică a guvernului şi că el ar fi destinat d-lui Gr. L. Trancu-Iaşi, actualul ministru al muncii şi cooperaţiei, şeful organizaţiei averescane din Capitală. Intr'o convorbire pe care un redactor al nostru a avut-o cu d. ministru Trancu-Iaşi, după apariţia relaţiunilor noastre, d-sa s’a oferit să dea vre-o precizare, însă intimi ai d-lui prim-ministru ne-au confirmat categoric că înfiinţarea noului minister intră in vederile şefului guvernului. Proectul n’a devenit încă realitate, după câte suntem informaţi, fiindcă pentru înfiinţare e nevoie de o lege. Cum însă, legea nu avea caracterul de urgenţă pentru a fi neapărat votată în prima sesiune a parlamentului, ea a fost lăsată pentru sesiunea de toamnă. In vacanţă, consiliile comunale nu puteau produce prea multă nelinişte guvernului prin componenţa lor, întrucât cei mai mulţi consieri se aflau în concedii. Dealtfel din toată ţara numai componenţa consiliului municipiului Bucureşti era de natură să îngrijoreze mai accentuat guvernul. „ARGUMENTE“ PENTRU DIZOLVARE Vacanţa a fost întrebuinţată tocmai pentru evitarea unor surprize din partea consiliului Capitalei în care forţele averescane sunt foarte reduse, majoritatea aparţinând fostei comisiuni interimare şi nn care se manifestă energic d. dr. N. Lupu primam! sectoru’im’ do verde. D. dr. Lupu, de altfel, din toţi primarii sectoarelor, e singurul care şi la rolul In serios că vrea să realizeze o gospodărie independentă. Din această pricină, direcţia contabilităţii primăriei « pusă din când în când să facă referate către delegaţiunea permanentă a municipiului împotriva gospodăriei d-lui dr. Lupu. In afară de chestiunea sectorului de verde, din zi in zi ameninţă tot mai mult denunţarea armistiţiului intre tabăra guvernamentală a consiliului comunal şi partizanii fostei comisiuni interimare. E vorba de armistiţiul Încheiat în ţarul femiin de organizare şi funcţionare a Uzinelor comunale Bucureşti ai transformării societăţii de gaz şi electricitate — ambele purtând marca d-lui dr. I. Cosmirescu fost preşedinte al comisiunei interimare. Primul pas în „morăriia“ începută, a fost numirea d-lui dr. Gheorghian ca „locţiitor“ de primar In ambele rânduri când a lipsit din ţarii d. Anibal Teodorescu. Cam campania in timnpul alegerilor comunale a fost dusă de l„ dr I. Costinescu, făţiş împotriva d-lui dr. Gheorghian, alegerea făcută de cL primar Anibal Teodorescu nu putea fi privită decât ca o indications pentru denunţarea acordului iniţial. Şi iată cum, fie pe tema acţiune! d-lui dr. N. Lupu In sodom! său, fie sub presiunea unor pregătite incidente in jurul uzinelor comunale şi a societăţii de gaz şi electricitate , guvernul va găsi „pricina“ care să-i argumenteze necesitatea dizolvării. Va urma o comisiune interimară numită „ca să fie bine“ și ministerul municipiilor va rezolva restul. D. DR. GHEORGHIAN SE FEREŞTE DE POLITICA? Prezenţa d-lui dr. Gheorghian la interimatul primariatului Capitalei atribuindu-se oarecare colorit police, cu prilejul unor afirmaţiuni făcute in jurul atitudinei sale, am căutat să avem expresia reală a punctului său de vedere. D. dr. Gheorghian ne-a afirmat eri dimineaţă următoarele: „Mi s’au atribuit afirmaţiuni pi cari nu le-am făcut. N'am făcut declaraţiuni cu caracter politic fiindcă in ce mă priveşte, nu sunt şi nu vreau să fiu primar politic. Îmi place să muncesc pentru gospodăria acestui oraş, care tocmai din pricina politicei a fost lăsat in părăsire — şi atâta tot. Nu m-am ocupat deci de nici un partid şi de nici un om politic care să fi avut un caracter public Cerând d-lui dr. Gheorghian o precizare in chestiunea dizolvării si aceia a ministerului municipiilor d-sa, zâmbind, ne-a răspuns: — „Şi una şi alta implică răspunsuri cu caracter politic. Nu pot nici confirma, nici desminţi afirmaţiuni de care nu mă ocup". DELTA Un tratat de amiciţie româno-grec CONSTANTINOPOL. — Se anunţă din Atenas Semnarea ascur^tmlui gre««•Iugoslav va fi urmată pirobabil de aceea a unui tratat de amiciţie între România şi Grecia. Negocieri în această pri*vință au și fost puse cale. Noai catastrofe de dmin de fier BERLIN, 19. (Rador). — O locomotivă şi şapte vagoane ale trenului accelerat Berlin-Hanovra, au deraiat azi, noapte la Lehrte, din ereuza unei stricăciuni sădite Unicierate de nişte necunoscuţi. Mecanicul şi cinci călători au murit în acest accident. Alte cinci persoane au fost rănite. PARIS, 19. (Rador). — Din Rouen se anunţă că un accident de cale ferată s’a produs la Andelys. Sunt câţiva răniţi şi un mort. ---------- —■ —« ■ im. Grav accident de avion DOI MORŢI SI MAI MULŢI RĂNIŢI LONDRA. 19. (Rador). — Un avion francez, făcând serviciul de călători între Paris şi Londra, s’a prăbuşit lângă Lympne. Doi călători au fost găsiţi morţi, pilotul grav rănit, iar alţi câţiva călători uşor răniţi. Majoritatea pasagerilor erau americani. Telefon fără fir la C. F. polone ______ ■ , VARŞOVIA, 19. — Ministrul comunicaţiilor a hotarît să introducă la trenurile exprese şi accelerate aparate de telefonie fără fir, cari vor fi utilizate pentru evitarea catastrofelor. Catastrofa de cale ferată din Germania BERLIN, 19. — Cu ocazia catastrofei de cale ferată, care s’a produs ori noapte la Hanovra, au murit 19 persoane. Deraerea a fost provocată de o mână criminală, care a distrus linia ferată pe o mare întindere. De tratat de amiciţie româno-italian Un glas italian împotriva amestecului Franţei ROMA.—„Giornale dTtalia” răspunde în numărul său de Luni, observaţiilor presei franceze, cu privire la un tratat de amiciţie italo-român. Ziarul îşi exprimă mai întâi bucuria despre acordul franco român şi declară că este de prisos din partea Franţei să prevadă complicaţiuni pentru un tratat identic cu Italia. Cine se ocupă cu afacezile europene, ştie că problema Basarabiei prezintădouă laturi: una diplomatică , pe hârtie şi una de fapt. E desigur în interesul tuturor participanţilor de a nu continua discuţiuni inutile asupra acestei chestiuni. Prietenia cu România nu exclude aceea cu Rusia. In consecinţă ziarul invită Franţa să nu se amestece în afacerile italo-române şi sa nu creeza complicaţiuni