Dimineaţa, august 1926 (Anul 22, nr. 7067-7097)

1926-08-01 / nr. 7067

i­ vorul Ţi­ne: Obezi, Calculaşi, reumatici, guloşi, vai ce suferiţi de migrenă,. de eczemă, de­ dyspepsie victime nenumărate ale acidului uric, aveţi curaj. VRODONALUL dizolvă acidul uric, după cum apa caldă dizolvă zahărul; el elimină acidul vrie fănd ştirea voastră. Aruncaţi departe de va bastoanele şi cărjile. indreptaţi-vă ca pe timpurile fericite ale tinerelei voastre, grafie URODONALIULUI, veţi­ putea uza şi abuza, chiar de­ a­­limentalia de carne, de tot ce va putea să vă facă plăcere. Înaintea U­RODONALULUI, solicitatele, colchica, iodurile, toate produsele rari face să plătiţi aşa de scump o uşurare momentană, fug in dezordine. Graţie URODON­ALULUI, obezii devin svelţi, impotenţii îşi recapătă gu­m­otul de viaţă, femeea mondenă al căre­i sânge a fost curăţat îşi recapătă pentru totdeauna frăgezimea şi catifelarea tenului. OPINII MEDICALE: , Pretutindeni unde ar putea exista acidul uric nu poate re­zista contra URODONALULUI care este un dizolvator şi mobi­lizator puternic URODONALUL isgoneşte acidul uric de pre­tutindeni de unde se găseşte: din fibrele musculare, din pereţi digestivi pe care-i îngreune, din tunicile vasculare arteriale pe care se încrustează, din dermul pe care-l îngroaşe, din alveolele pulmonare şi elementele nervoase pe care le îmbibă. De aicea se vede multiplele efecte binefăcătoare ale URODONALULUI, care realizând o adevărată spălare radicală a organismului, rezumă şi concretizează toate indicaţiunile terapeutice. Că altădată URO­­DONALUL a putut fi pus în discuţie este regretabil, astăzi însă nimeni nu-i mai poate contesta valoarea. Dr. BETTAUX de la facultatea de Medicină din Montpellier Am administrat URODONALUL unchiului meu Comm. G. M. Perini, care de mult suferea de calcule vezicale şi de tul­­burări uremice Am fost satisfăcut şi eu şi unchiul meu de re­zultatele obţinute prin luarea ORODONALULUI, costiţa a încetat, urina a devenit mai limpede, iar starea generală a devenit satisf­făcătoare. Cav. Dr. ÎCILLÎO HOTZ la Guastalla. Reggio-Emilia (Italia) URODONALUL luat în cazuri de gută acută, nu are nici un efect supărător ca salicilatul, nici un efect periculos ca col­chica sau colchidina. Durerile dispăr repede, pierd din acuitate, iar criza chiar se scurtează. Dr. F. MOREL fost medic al spitalelor coloniale și maritime Medic maior de clasa I-a în retragere Am prescris ORODONALUL unei persoane de vârsta mijlocie ce suferea de crize repetate de gută. Rezultatul fu foarte bun, mai ales când a luat acest produs în timpul unei crize de gută acută, bolnavul resimţi mai puţin durerile, iar continuând cura, am putut constata că crizele reveneau mai rar şi aveau mai puţină durată. Dr JEAN SENETÍNER La Brasilicanova fie vânzare numai prin farmacii şi Drogueril Reprezentant general Drogueris STANDARD.2 Str. Zorilor, Bucureşti Moartea MUŞTELOR Lupta contra boarator contagioase Nimic mai supărător ca înţepăturile muştelor şi mai desgustator ca muştele în mâncare. Tubercu­la" Febra Tifoidă, Holera, Antraxul (Calacul) etc. se desvoltă în­ localităţile unde sunt multe, muşte. Oamenii şi vilele mor când sunt muşcate de musca Columbaca. Tre­­buesc distruse.­­ Pentru aceasta întrebuinţaţi — O om care poate distruge până la 12 milioane muşte, care din 2 în 2 luni s’ar reproduce la 4'iO.OOO milioane şi în 6 luni (Mai Octombrie) 120 miliarde de miliarde. — I»aaîp-vâ «ie muşte — „Musca D Se vinde la toate farmaciile, drogueriile şi parfumeriile din ţară Depozit general ViGENŢIU Z. LIVOVSGHI Fabricaţiunea F. LEROY & CO .PARIS ._ i DENTA/tY msîîs K »«ţi Preparat ideal pentru albirea şi conservarea dinţilor Desinfectează şi parfumează admirabil gura Depositul Central pentru Orient. ||| București Bulevardul Pache 91­­ ,3­0 ^ ©HA sasss Mașini pentru Ţigle din Ciment precum și pentru fabricarea de cărămizi din beton, blocuri scobite dale plăci din ciment-mosaic, terazzo granitoid și de trotuare. Tipare pentru tuburi din beton, inele de fântână etc. Prima văpseie de ciment pentru Industria Cimentului HH fill H 171!­11M­IMS Maşini de construcţi­e 1 1 Radiatoare S. A BRAŞOV Str. înfundată 12 (Kisutza) Telefon 578 înainte de cumpăraţi maşini, vizitaţi depozitul nostru bine asortat­­ PROSPECTE şi OFERTE GRATIS -Reprezentanta Generală pentru Bucureşti: ing. I. Weinberger Str.Semicerculul 9 Artifici, Pecoraţiuni şi supze pentru Serbări, Nunţi, Excursiuni etc. Adresaţi Depozitul Făbrici ninVULCANUL­ IANCU REISS Str. Decebal No. 9­6 P Asmuiniiie /APAdeCi&JIMi Dr.îRICOTTET OSftJ IPAfPtlS mF//////////////////////////m^^^ SINGURA CARE ALBEȘTE S! CONSERVĂ EMAILUL DINȚILOR REPREZENTANȚI 51 DEPOZITARI 1 * COM­PTUARUL­ FARMACEUTIC FRANCO­ RO­MÂN 28 stil NEGUSTORI 1 83141» IHfifî „Adeverul Literar“ Pag. * Petroşani. — La sfârşitul datelor furnizate de societatea „Petroşani", cu privire la situaţia muncitorilor mineri şi „îmbunătăţirile“ ce li s­ au adus în cursul ultimilor ani, date care confirmau aproape în în­­tregime cele publicate de noi,­­ se pomenea de problema alcoolis­mului în Valea Jiului. Alcoolismul face ravagii in rân­durile muncitorimii din Valea Jiului, ravagii cari nu numai că nu sunt stăvilite, dar pe zi ce trece iau proporţii dezastroase. In ancheta ce am­ întreprins in regiunea carboniferă a Văiei Jiu­lui, — interesându-ne de situaţia celor 17.000 minieri,­­ nu am­ putut să nu ne oprim şi asupra acestei importante chestiuni. E o veche plagă, care apasă viaţa muncitorimii minere de aci, cu grave consecinţe în toate manife­stările sociale, familiare şi indivi­duale. Şi din nenorocire, până a­­cum, afară de Petroşani, unde se fac încercări de stăvilire a alcoo­lismului, în restul regiunii situţia este deplorabilă. ÎNCURAJAREA alcoolismului Nu numai că nu se iau măsuri pentru stăvilirea şi curmarea pla­­gei, dar se încurajează alcoolismul printr’o serie de măsuri luate de unele societăţi, măsuri cari fac parte din aşa zisele „avan­dacii" pentru muncitori, şi cari, — ele la sine înţeles, — măresc proporţiile dezastrului. Mai gravă situaţia este la Lu­poni. Intr’adevăr, la Lupani, — socie­tatea patroană, pana la îndemâna muncitorilor ci, prin magazia-con­­sum ce o are cu scop de a procura alimenta şi obiecte cu preţ redus, însemnate cantittăţi de alcool. Odată cu untură, carne, bocanici, etc., muncitorul poate lua rom în orice cantitate şi, desigur, că dacă poate lua, ia din belşug. In primul rând, ia pentru că bând alcool tare, îşi amorţeşte simţirea îmbie la băutură, sunt atâtea curse cari împing pe muncitor să bea mult şi să se epuizeze complec­­tamente. încurajarea, uneori, se manifestă­­ fără nici o jenă,­­ se produce prin faptul că alcoolul se vinde pe cre­dit, in cantităţi după voia consu­matorului, ce se procură direct prin magazia societăţii-patroane. Vânzarea pe credit, — care se a­­coperă prompt, la plata săptămâ­nală, — ademeneşte pe muncitor, şi îl îndeamnă să abuzeze de bău­tură. Beau toţi , beau mari şi mic, băr­baţi, femei şi fete, streeurându-şi in trupurile firave alcoolul ucigător. CATEVA CIFRE INSPAIMANTA­­TOARE Spre­ a se vedea cât se bea, de pildă la Lupeni, vom lua cifra „a­­facerilor" făcute la vânzarea ro­mului în magazia societăţii, numai intr'o lună. Din vânzare se realizează o su­mă lunară de cel puţin 800—900.000 lei şi care trece adesea de 1.200.000 lei (citiţi: un milion, două sute mii lei) la un număr de 6—7.000 munci­tori cu familiile lor. Acest „dever" ucigător, se reali­zează regulat, căci vânzarea nu e stingherită şi clientela e constantă. Aceasta e situaţia la Lupeni. Dar nici regiunea Petroşani n'ai scăpat cu totul de plaga alcoolis­mului. La magazia societăţii-patroane nu se vinde ca la Lupeni, rom, ci une­ori, ţuică şi mai adesea vin, în can­tităţi cari n'ar fi alarmante. Mai mult, de când în fruntea, di­recţiei generale a societăţii „Petro­şani" a venit de inginer N. Teodo­­rescu, b­unicul ce se îngrijeşte de soarta muncitorilor, — alcoolismul e combătut... pe cât se poate. In schimb, cârciumile, depourile pentru vinderea alcoolului, se gă­sesc la tot pasul în Petroșani, Vul­­cana, Petrila, având încurajări quasi-oficiale și fac afaceri renta­bile. După o ultimă socoteală, înlăun­­trul unui an, s'au încasat pentru alcool pe întreaga Vale a Jiului, suma de peste 52 milioane Iei. Alte statistici, — cu privire la natalitate și mortalitate, — dau ci­fre înspăimântătoare, ca urmare logică a ravagiilor pe­ cari le face alcoolismul în Valea Jiului. Fără hrană suficientă, — pentru că din datele ce am făcut cunoscu­te, s'a văzut că în Valea Jiului se plătesc lefurile cele mai mici, cu a­­devărat de, foamete, — istoviţi, de munca da 10—12 ore zilnic şi la in­tervale de 3 zile, alte 8 ore în plus;— demoralizaţi, muncitorii găsesc des­nădăjduiţi scăparea în băutură. Alcoolul găsind şi aşa un teren propriu distrugerii, în corpurile, secătuite de­ vlagă, rezultatele nu pot fi decât dezastroase. CONSECINŢE IMEDIATE Pe lângă urmările funeste, cu largi repercusiuni asupra genera­­ţiunilor, alcoolismul dă loc şi la consecinţe imediate. Pentrucă în Valea Jiului s’a băut muit şi înainte, — ba încă într’o măsură şi mai mare ca, acum, — nu era zi de plată până acum câţi­va ani, să nu se îi comis 2—3 crime. Dacă acum crimele s’au mai îm­puţinat, nu se poate spune tot aşa de aite fapte ce se produc de arma beţiei. Şi azi, în majoritatea familiilor, — unde alcoolismul se practică pe o scară întinsă, — se produc scan­daluri sângeroase şi maltratări. Divorţurile cari, — mai ales la Lupeni şi împrejurimi, — în tim­pul din urmă s’au înteţit şi iau proporţii Îîngrijoritoare, sunt încă o consecinţă nefastă a ravagiilor al­coolismului. Căsătoriile chiar dacă se fac, din nenorocire nu durează şi se distrug la puţin timp după contractare. Nu vom înşira cifre şi pentru a­­ceste cazuri,­­ dar faptele sunt cu­noscute de toată lumea de aci, care, cu durere, vede şi nu poate în­­drepta direct răul. ROLUL ORGANIZAŢIILOR MUN­­CÎTOREŞTI In toată această operă de distru­gere, care s’a văzut că e încurajată şi de cei ce ar trebui s’o oprească,_, organizaţiile muncitoreşti din re­giunea aceasta,, au un rol moral­, înălţător şi au reuşit în parte s’o limiteze. Prin îndemnuri directe, prin În­făţişarea consecinţelor dezastruoa­se, cu autoritatea şi încrederea ce au­, aceste organizaţii au ajuns săi împuţineze crimele, cari, cum am spus, ajunsese la un coeficient în­spăimântător. Azi, prin desvoltarea care a­u luat-o organizaţiile muncitoreşti, — de cari ne vom ocupa in repor­­tagiul viitor, — efectele sunt şi mai fericite, deşi în combaterea alcoo­lismului ele au să se lupte şi cu o plagă adânc înrădăcinată. Dar, nici oficialitatea nu mai poate să se sustragă îndatoririlor ce-i impune situaţia desperată da pe Valea Jiului. Sunt de luat măsuri urgente pen­­tru salvarea muncitorimii şi a populaţiei acestei regiuni. Dar nu, măsuri cari sună frumos prin dis­cursuri în congrese, ori prin ci­mi­tirn­ scrise. I. Să se lucreze cu folos, temeinic şi cât ma­i în grabă, ca nu cumva adevăratele măsuri eficace, să nu­ fie prea târzii și să rămână... inefi­­cace.­­ CUTANA Anchete smincitorești ravagiile alcoolismului pe lalea (1mim 52 milioane, într’un an, încasate pentru alcool — DsSa trimisul ausfira — Azi se dispută la Flore­asca pre­miile penultimei zile a îndelungatei tei reuniuni, în care doi călăreţi şi trupul şi scapă un timp de grijile şi-au găsit moartea, mulţi cai şi-au şi răspunderile zilei. A sfârşit viaţa şi cariera, şi mai mulţi Mizeria în care zace el şi familia,­ şi-au sacrificat picioarele, munca trudnică, istovitoare ce prea­! Reuniunea care se încheie a fost cauză, încurajarea lăturalnică ce îl departe de a nu stârni nemulţu­miri. Inegalitatea sancţiunilor, e­­fect şi cauză a lipsei de autoritate morală, a creiat o atmosferă de suspiciune în jurul organizaţiei de la Flore­asca, din care numai progres nu poate rezulta pentru sportul hipic. Astfel dintre rezulta­tele reuniunei care se încheie mâine, nu vom avea de înregistrat ca mai principal de­cât apariţia apropiată a unei reviste sportive al cărei scop, după cât ne afirmă ini­ţiatorii, va fi: demascarea viciilor de fond şi de formă ale organizaţiei celui de al doilea câmp de curse al Bucureştilor. In adevăr se pare că, în joc fiind persoane şi interese particulare, interesul general sportiv a fost lă­sat pe planul al doilea. Iar în lupta dintre pasiunile particulare victo­ria nu va putea fi de­cât de partea acelora cari au ca prim reazem dreptatea, măcar aparentă, care a­­sigură sufragiile publice. Cronicari imparţiali, noi vom înregistra evenimentele, însoţindu-le de cu atât mai puţine comentarii cu cât acestea nu vor întârzia să apară de la sine. Fiindcă, şi la Flo­­reasca, se pare, „e ceva putred". In aşteptare constatăm că ,pro­gramul de azi al Sincului conţine 8 HIPPISM in­: Iterate­ la Floreasca premii, din cari: 5 de galop la plat unul pe obstacole şi două de trap. Proba principală a zilei o consti­­tue Pr. Charbonier (40.000 lei). Ca toate cursele bine alocate de la Fio­­reasca, şi acest premiu se dispută­ pe distanţă scurtă (1300 m); — de asemenea, numărul Concurenţilor­ înscrişi nu e prea mare. In schimb celelalte probe ale zilei au obţinut numeroase înscrieri* De pildă: IPcapul La Gondola, Wel* ter-h'capul Thurso, şi H'capul Ca* simeea, de trap. (Handicapurile par a fi raţiunea de a exista a câm­pului de curse dela Floreas­t). Judecând după înscrieri şi scon­tând „glorioasa incertitudine a tur­­fului" în funcţie de necesităţi locale şi de sfârşit de reuniune, — pronos­ticurile noastre sunt următoarele: PR. THURSO (W. h’cap, 1000 m., 20.000 lei). Grajd Schlessinger, Moja Lutcha, Mirakel. PR. VESTA (1800 m., 30.000 lei) Biz-biz, Milton Villageoise. PR. LA GONDOLA (h’cap, 1600 m. 25.000 lei) Kilia, Ţăndărică, Mirakel, Eglantine­ PR. MONARQUE (1000 m., 25.000 lei) Mierloi, Rus, Radames. PR. CHARBONIER (1300 m.f 40.000 lei) Jack, Mioriţa, Leuştean. PR. CORA (garduri, 3000 m., 30.000 lei) Cocoş, Caraiman, Fetica,. PR. HALMAGIU (condiţie, 1400 m­, 10.000 lei) Electra, Trufaş. Dră­­cuşor. PR. CASIMCEA (b.c., 1500 10 000 lei) Valmonaş, Lastoşca, Inimioara, Epure. Dtimtataa f Aimilsl |©£3 1 lunecat In lacul Herăstrău Tânărul Ion I. Mihăilescu, în etate de 20 ani, originar din co­muna Voineşti (judeţul Vâlcea), ducându-se ori să se scalde în lacul Herăstrău şi neştiind să înoate, s’a înecat. Pe malul apei s’au găsit hai­nele nefericitului tânăr. Intr’un buzunar al hainei s‘a găsit actul de naştere precum şi un certifi­cat de absolvire a celor patru ani de cursuri, eliberat de şcoala superioară de arte şi meserii din Bucureşti. Accidentul din calea şerban Vodă Tinichigiul Ion Florea, în etate de 60 ani, a fost ori, înainte de amiază, pe la orele 11, victima unui accident cu urmări destul de grave. In Biblioteca Dimineaţa, No. 64, a apărut: U­n şaizeci şi şasi şi alte iram©?i umoristice Ca celebrat scriitor SALOM A&EGREM Preţul 6 lei In timp ce lucra pe o scară, la binaua comerciantului Pandele Ionescu din calea Şerban Vodă No. 88, şi-a pierdut echilibrul şi căzând jos de la o înălţime de mai mulţi metri, s-a ales cu pi­ciorul drept fracturat de la ge­­nunchiu. Cu o ambulanţă a „Salvării“ a fost transportat de către inter­nul Gheorghiu la spitalul Filan­tropia unde a fost internat. Corespondent harnic căutăm la URZICENI. O­­fertele cuprinzând şi o corespon­­denţă de probă se vor adresa se­cretariatului nostru de redacţie Implinindu-se un an de la înceta­rea din viaţă a mult regretatei noas­tre soţie şi mamă Rascheile Deutsch născută Todd­ învit pe această cale rudele şi cu­noscuţii care vor să ia parte la re­­cruierul ce se va oficia pentru o­­dihna sufletului ei. Duminică 1 Au­gust a. c. la orele 10 jum. a. m. în capela cimitirului israelit Filantro­pia. CAPITALa

Next