Dimineaţa, septembrie 1926 (Anul 22, nr. 7098-7127)

1926-09-01 / nr. 7098

­n PAGINI Prețul Abonamentelor: uel 850 — pe timp de un an „ 440 - „ „ * 6 luni 230 — n n n n In străinătate dublu I» »» Fondată In 1904 de CONST. MILLE 3 LEI BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7­9 11­­1 LEI 3N­ TELEFOANE!.*J Anii SXn­ No. 7098 MIERCURI SEPTEMBRIE 1926 Centrala 6/67, 24/73, 46/79. NOASTRE__1 Direcția 5772. Ad-fia 7/69. Provincia 10'66. 1 Sfârşit de vacanţă Vacanţa politică se apropie de sfârşit A şi reînceput mişcarea, activitatea, viaţa. In curând ele vor fi în toiu. Dar în ce constă la noi viaţa po­litică ? De la o vreme, mai cu sea­mă în tratative. Şi acestea şi sânt la ordinea zilei. In primul rând, tratativele răma­se neterminate din „sezoanele“ po­litice precedente, între naţionali şi ţărănişti. Ele continuă şi acuma, de astă dată, zice-se, cu mai mulţi sorţi de izbândă. Cel puţin oficio­sul partidului naţional, România, reprezentând vederile d-lui Maniu,­­se pronunţă mai hotărît ca nici o dată pentru fuziunea naţional-ţără­­nească. Sânt apoi — oricât de curios ar părea aceasta — tratativele dintre liberali şi naţionali. Dar cum poate partidul naţional să trateze în acelaşi timp şi cu ţă­răniştii­­­ cu liberalii? Lucrul e simplu : în partidul d-lui Maniu bântuie răzmeriţa : un număr de membri, unii cu situaţii, ca d-nii Sever Dan, Sever Bocu, pă­rintele Man, tratează personal cu liberalii, în speranţa că vor putea impune întregului partid, deci şi d-lui Maniu, acordul pe care vor fi reuşit să-l încheie. Mai există apoi frământările­*— Cari se exprimă tot prin tratative­le din sânul celor două partide. La naţionali este chestia şefiei care urmează să fie trecută numai unuia din cei doi şefi actuali; la ţărănişti este un conflict destul de acut, manifestat prin atacurile d-lui G. Bogdan-Duică în potriva d-lui C. Stere. La averescani, deşi se vorbeşte de disensiuni interne, acestea nu pot însă lua proporţii, partidul fiind unit prin chiagul miraculos al puterii. Mai mult, averescanii stau cu ochii ţintă la frământările dinăuntru şi din afară ale celor­lalte partide, pentru ca la momen­tul oportun să rupă ce, vor putea de acolo, spre a-şi spori partidul propriu. Liberalii sunt singurii cari par eatinşi de nevroza momentului. Ei îşi permit chiar luxul să înte­ţească, printr-o lucrare discretă, vrăjmăşiile de cari pătimesc cele­lalte partide, ele între ele, şi fie­care înlăuntrul său. Este de văzut dacă din toate acestea se va alege ceva lămurit, dacă diversele tratative vor duce la rezultate precise, ast­fel ca a­­propiatul sezon politic să ne ofere o nouă configurație a partidelor. 7. mm — Gânduri simple 1 lllili.IL Epoca viligiaturiştilor e pe sfârşi­te, începe proza prevederilor hiber­­nale şi incheerea socotelilor In parti­dă dublă. Şi dacă unii toţi socot enervaţi că au fost cheltueli prea mari faţă de rezultatele sanitare, multe consoarte sunt de părere opusă. Căci pe lângă conturile băneşti mai trebue ţinut cont şi de cele senti­mentale, morale cum s'ar zice.­­ Câte inimi am secerat ? Câte complimente am încasat? Cât sânge rău făcut-am amicelor, inamicelor şi întregului univers femenin ? Dacă cifrele sunt voluminoase şi a­­mintirile trandafiri sadea, conturile domnului sot­­­evin ridicol de insig­nifiante. Dar dacă toaletele si influentele au fost insuficiente, acelaşi conturi au importanta decisiv si pentru cam­pania, viitoare se vor alege alte tere­nuri higienice-saniare. — Hm, hm- d-ta eşti un pui de lele in papuci! exclamă o bună şi ar­haică prietenă. Ia mai spune colea şi de domnii car seceră priviri duioase. Spune colea de cei cari bat plojile cu pice­­rile şi cu ochii pe delături de con­soarte ? Ei dom,nu le spun curat. Permisele de plecare in vilegiatură să le acor­de un comitet, adhoc, dela domicilii, care cum e bolnav să plece acolo un­de trebue să se îngrijească. Iar pentru cei cari au fete de mă­ritat, înfiinţarea de staţiuni clima­­terice-balneare, ad-hoc! Fiecare la lo­cul lui cu morburile,şi durerile sale! Aşa a grăit coana Zincula şi înda­tă ce partidul soacrelor sentimenta­le­, va lua ființă, acest, deziderat va fi supus parlamentului! STAN BOLOVAN Redeschidere parlamentului britanic Prelungirea deplinelor puteri ale guvernului LONDRA, 30. — (Rador). — Parlamentul britanic se deschide mâine în seziune extraordinară. Se va discuta în primul rând prelungi­rea deplinelor puteri ale guvernu­lui, deoarece conflictul minier nu s’a aplanat. Datorită însă bunei ordini din ţară, guvernul nu s’a văzut nevoit să facă uz de aceste drepturi decât în mică măsură. Camera Comunelor se va întru­ni în absenţa primului ministru care se află în străinătate. CONFLICTUL MINIER INTR'O NOUĂ FAZĂ LONDRA, 30. (Rador). — Asoci­aţia minerilor din Nottinghamshire a făcut cunoscut federaţiei mineri­lor că, dacă în cursul acestei săp­tămâni nu se ajunge la o înţelegere definitivă pe baza naţională, dele­gatul lor din executivă va cere per­misiunea de a negocia separat cu proprietarii districtului respectiv. LORDUL BIRKENHEAD DESPRE CONFLICTUL MINIER LONDRA. 30. —(Rador).— Lor­dul Birkenhead a vorbit ori la Barnsley, disticul Yorkshire, ocu­­păndu-se de chestiunea minieră. Repetând declaraţiile ministrului Churchill referitoare la ajutorul din partea guvernului, a mai ce­rut minerilor să facă toate sforţă­rile pentru reînceperea lucru­lui, acuzând in acelaş timp pe şe­fii mineri de toate neajunsurile actualei situaţii. PRELUNGIREA STĂRII EXCEP­ŢIONALE IN ANGLIA LONDRA, 30. — Camera comu­nelor a ţinut azi după amiazi o şe­dinţă mai lungă în care s’a discu­tat proectul de prelungire a măsu­rilor excepţionale, luate in vederea grevei generale a minerilor. Au fost scene tumultoase în cursul că­rora unul dintre şefii socialişti dr. Li-'s a fost exclus din şedinţă, prelungirea stărei excepţionale a fost votată. LONDRA, 30 (Rador). — Camer­a comunelor s-a Întrunit după prânz pentru a aproba regula­mentele speciale stabilite pentru luna viitoare şi motivele de gre­va carbonieră. Laburiştii au pro­vocat dezordini şi deputatul Jack Jones a fost suspendat. Congresul internaţio­nal al păcii GENEVA, 30. — Congresul in­ternaţional al păcii a fost deschis astăzi in prezenţa membrilor gu­vernului. Cuvântarea de deschidere a fost rostită de rectorul universităţii din Geneva, înainte de Începerea discuţiunilor generale delegatul Franţei d. La Fontaine a emis pă­rerea ca să se discute Întâi ches­tiunile economice şi finan­care interesează toate ţările, şi numai după acela să se procede­ze şi la discutarea celorlalte pro­bleme. Apropiere intre Ungaria şi Iugoslavia ? BUDAPESTA. 30. — Cu ocazia serbării împlinirii a 400 de ani de la lupta de la Mohács, regentul Horthy a ţinut un discurs important, fă­când declaraţii asupra viitoarei o­­rientări politice externe a Unga­riei. Horthy a accentuat spe­ranţa conducătorilor Un­gariei că în curând se va restabili vechia amiciţie istorică între Iugoslavia şi Ungaria. Declaraţia regentului Horthy a produs o vie senzaţie în cercurile politice iugoslave, cari sunt de pă­rere că Ungaria va încerca o nouă combinaţie politică externă. Alegerile parţiale D. Lascu, candidatul opoziţiei, a fost bătut şi arestat la Bihor. Ziarele — STAI MĂ, NU DA PESTE TOT, CĂ SÎNTĂRĂ NUMAI ALE­GERI PARŢIALE.« Efectuarea primului vărsâ­­mânt in contul Împrumu­tului nostru in Italia Banca Naţională a anunţat mi­nisterul de finanţe că a primit pri­mul vărsământ in valoare de 60 milioane lire italiene in contul Îm­prumutului de stat de 200 milioane lire, contractate in Italia de către actualul guvern. Suma se află în depozitul Băncii Naţionale. Destinaţia ei n’a fost incă hotărită. LA CE VA SERVI ÎMPRUMUTUL ROMA. —­ Ziarele locale publică o informaţie oficioasă, după care împrumutul contractat de România in Italia ar fi destinat, înainte de orice, pentru satisfacerea nevoilor urgente ale armatei. Intre altele, şantierele italiene de construcţii navale aşteaptă sosirea apropiată a cotelor de sarcini pentru construi­rea primelor comenzi române re­feritoare la două crucişătoare, un submarin şi o staţiune mobilă pen­tru submarin. Sinuciderea unui director de bancă PRAGA. — Directorul băncii Zivnostenka Banka", dr. Iosef ho­­rak, s’a sinucis lângă Ostromir, a­­rtuncăndu-se înaintea anul tren ac­celerat. Conducătorul locomotivei, care observase intenția de sinuci­dere, a oprit imediat trenul dar fu c­ea târziu. Horak n'a punt fi scos de sub roate decât oribil mu­tilat. • Cauza sinuciderii nu se cu­noaște. Horak era între altele și membru In comitetele mai multor societăți austriace. El era in vârs­tă de 45 de ani. Band­ii aviatori Din Turlock, California, se anun­ţă că trei oameni au jefuit banca First National Bank din Crows Landing de 2.500 dolari. Ei au fugit apoi cu un aeroplan care-i aştepta. Conform celor declarate de poli­ţişti, bandiţii închiseseră doi func­ţionari în cassa de bani. Un fost ministru american pentru anularea datoriilor interaliate PARIS, 30. (Rador). — Din Cle­veland se anunţă, că fostul minis­tru de război, Baker, a pronunţat un discurs preconizând anularea datoriilor interaliate arătând că nu se poate concepe ca restul lumei să continue comerţul cu Statele­ Unite timp de 62 ani, perioadă in­­lăuntrul căreia industriile statelor debitoare vor fi zdrobite de taxele necesare achitării datoriilor în A­­m­erica. Guvernul turc interzice consiliul ortodox din Constantinopol Motivele invocate de govern ANGORA, 30. (Rador).­­ ."Pa­triarhia din Constantinopol convo­case o conferinţă bisericească, ca­re avea să adopte hotărîri intere­sând întreaga lume ortodoxă. Deşi congresiştii au sosit la Constanti­nopol, guvernul din Angora a oprit ţinerea conferinţei, sub motiv că ea depăşeşte competenţa patriarhului, aşa cum a fost limitată prin trata­tul dela Lausanne. CUM MOTIVEAZĂ ANGORA MĂ­SURA LUATĂ ANGORA.— Patriarchatul gre­cesc vrând, printr’un fapt îndepli­nit, să distrugă clauzele tratatului de la Lausanne, care îi reduc atri­buţiile la limitele actuale, a convo­cat la Constantinopol un consiliu ortodox la care sunt invitaţi şefii religioşi a tuturor ţărilor orto­doxe. Aceştia din urmă, răspunzând invitaţiei Fanarului ar fi sosit, Fanari şi-ar propune de­ a rezol­va chestiunile importante la ordi­nea zilei în lumea ortodoxă intr’o adunare ţinută chiar în Constanti­nopol Biserica Fanarului, după ce a lansat invitaţiile, s’a adresat gu­vernului pentru a obţine autorizaţia acestuia. Dar guvernul republicei, având in vedere rolul diminuat făcut Fa­narului de tratatul din Lausanne, ale cărui clauze îi interzic orice legături cu străinătatea, a opus un refuz categoric. Consiliul nu va avea deci loc iar clericii cari au venit să asiste la el, se vor reîntoarce acasă. Un alt procesor legătură cu complotul turc JUDECAREA LUI ABDUL KADIR ANGORA 30. (Rador). — Tribuna­­lui Independenţei a început ori Jude­carea lui Abdul Kadir, învinovăţit de a fi participat la organizarea com­plotului Împotriva lui Kemal Paşa. Acuzatul, care a fost arestat pe când încerca să fugă în Bulgaria, tăgă­­dueşte orice vinovăţie. Astăzi vor vorbi apărătorii săi şi se va pronunţa probabil şi sentinţa. In Spania e revoluţie Se cere suprimarea dictaturii * Telegramă PARIS, 30.—In Spania a izbucnit revoluţia împo­triva dictatorului Primo de Rivera. Ofiţerii de artilerie, ne­mulţumiţi, au organizat o revoltă împotriva dicta­turii. De eri se dau la Ma­drid lupte de stradă. Din această cauză legă­tura telefonică şi telegra­fică între Spania şi stră­inătate a fost întreruptă. CONVOCAREA PARLAMEN­TULUI LONDRA, 30. — Ziarele de aci confirmă ştirea despre isbucnirea revolu­ţiei în Spania. După cum se afirmă se va grăbi convocarea par­lamentului, de­oarece principele moştenitor al tronului ar fi foarte grav bolnav. Sunt temeri că princi­pele ar putea să înceteze din viaţă. — MIŞCAREA OFIŢERILOR DE ARTILERIE CONTRA DICTATO­RULUI — LONDRA, 30. (Rador),­particulară Ziarele anunţă din Gibral­tar că tulburări serioase ar fi izbucnit în Spania, ca o urmare a nemulţu­­mirei ce domneşte în rân­durile ofiţerilor de arti­lerie. Se ştie că zilele tre­cute, junta ofiţerilor ar­­tilerişti adresase regelui un memoriu îndreptat împotriva lui de Rivera. Nenorocirea din Iaşi­ ­­UN COPIL UCIS ŞI ALTUL RĂNIT DE EXPLOZIA UNUI FO­COS GĂSIT — IAŞI, 30. — O impresionantă ne­norocire s-a întâmplat azi, la orele 11 şi jumătate dimineaţa. Mai mulţi copii jucându-se pe şesul abatoru­lui, au găsit un focos pe care l-au adus la locuinţa lui Mihai Ostiru, din str. Zalhana No. 32, unde se a­­flau şi copiii acestuia, Dumitru, in etate de 4 ani $­ Costică de 6 ani. Copiii au dus focosul apoi în bu­cătărie, unde s’au apucat să-l de­monteze, lovindu-l cu un ciocan. La un moment dat focosul a explo­dat şi sfărâmăturile lui au omorât pe copilul Costică Ostiru și au rănit grav pe fratele său Dumitru. Cei­lalți copi au serpat neatinți. Tratativele polono-ruse privitoare la un pact de neagresiune Proiectul prezentat VARŞOVIA, 30. (Rador). — Ca o urmare a conversaţiunilor ce au a­­vut loc mai mult timp între guver­nele vecine cu Uniunea sovietică pe frontiera de nord-vest şi guver­nul sovietic, pentru a fixa liniile ge­nerale ale unui eventual acord de neagresiune, şi de rezolvare paci­fică a conflictelor, ministrul sovie­telor la Varşovia a prezentat mini­strului de externe Zaleski, cu puţin înainte de plecarea acestuia, proec­tul unui pact polono-rus, prezen­tând punctul de vedere al soviete­ de guvernul sovietic lor. Acest proect, care va servi discuţiunilor posterioare, va fi co­municat guvernelor ţărilor Intere­sate în această chestiune, şi după înapoierea d-lui Zaleski dela Ge­neva, va fi examinat In mod amă­nunţit. Nu s’a fixat Încă data vizitei de curtuoazie, pe care ministrul Zale­ski o va face la Moscova, ca răs­puns vizitei făcută de d. Cicerin a­­nul trecut la Varşovia. Această vi­zită nu are nici o legătură cu ne­gocierile mai sus menţionate. I ideile d-lui Gustave le Bon Marele savant şi filosof francez consacră câte­va pagini Zeului nou, misterios, necunoscut, care domină azi popoarele, răstoarnă guvernele, face să se clatine tro­nurile regilor, înalţă şi doboară pe dictatori, provocând dezastre şi revoluţii. Templul acestui Ze poartă numele Bursa iar decre­tele şi poruncile lui: cota bursei. După Gustave K­ Bon, cauza pen­tru care nimeni n’a reuşit să pă­trundă misterele Zeului şi astfel să-l poată îmblânzi, este că s’a dat atenţiune numai factorilor economici, neglijindu-se cei psi­chologici. Voiu reproduce aci, din toate diferitele considerente şi medita­­ţiuni ale filosofului francez, nu­mai una, care ne interesează şi pe noi, problema stabilizării monedei printr’un procedeu pre­conizat de mulţi şi la noi. Gus­tave le Bon ne arată cât de ilu­zorii sunt procedeele cure­nte pro­puse, dacă lipseşte esenţialul fac­tor psichologic : confienţa, încre­derea. Se ştie că operaţia valorizării are ca scop realizarea unei mo­nede, care să aibă o valoare in­variabilă adică independentă — ca lira sterlină şi dolarul — de­­ oscilaţiile schimbului.­­ Presupuneţi — scrie Le Bon — că banca Franţei a emis cinci­zeci miliarde bilete şi posedă în garanţie numai cinci miliarde aur. Este evident, că ea va putea rambursa la aur 10 la sută din valoarea nominală a fie­cărui bi­­let let, adică, în cazul acesta 10 franci aur pentru un bilet de 100 de franci. S’ar stabiliza atunci bi­letul de bancă tipărindu-se pe el, că nu vor mai fi acceptat de­cât pentru 10 fr. Operaţia acesta — pe care cei mai mulţi o cred salvatoare, G. le Bon arată că e cu totul ilu­zorie. Iată dece : îndată ce stabilizarea morvi’ ar fi decisă, dându-i ca sprijin rezerva în aur a băncii, stabili­zatorii nu ar putea lua de­cât una din următoarele două hotărâri. 1) Să declare că aurul băncii este o simplă garanție morală, nu implică rambursarea bilete­lor, sau : V­) Să schimbe biletele de bancă contra o cantitate de aur repre­zentând a 10-a parte din valoa­rea lor, adică 10 fr. aur pentru un bilet de 100 fr.. In primul caz, efectul ar fi cu totul nul, căci factorul psicologic încrederea lipsind, el neputând fi impus prin decret, biletele de bancă ar continua să sufere osci­laţiile schimbului, adică să valo­reze când mai mult, când mai puţin decât valoarea lor enunţa­tă. Deci nu s’a obţinut nici o sta­bilizare. Presupunem acum a doua ho­tărâre. Stabilizatorii se decid — cum a făcut-o într’un moment Banca Belga — să dea în schim­bul biletelor a zecea parte din valoarea lor, în aur sau în devi­ze străine equivalente. Ce se va întâmpla? Purtătorii vor da fu­ga la ghişeuri să-şi ramburseze în aur biletele nesigure, oricât de mare ar fi pierderea lor şi ast­fel rezerva în aur a băncii ar fi îndată epuizată şi biletele n’ar mai avea atunci iarăşi nici o ga­ranţie. Ce e­­ făcut atunci? Care e leacul? Gustave le Bon răspun­de: daţi biletului de bancă spri­jinul psicologic de care are tre­buinţă. Încrederea in el. In ţările unde n’a existat in­­flaţiunea care să deprecieze bi­letul de bancă, nimeni nu se gân­deşte să-şi prefacă In aur bilete­le de bancă, ele fiind mai lesni­cioase pentru tranzacţii decât moneda metalică. Acolo însă ele au sprijinul psicologic. Gustave le Bon arată apoi că şi celelalte mijloace propuse pen­­tru valorizarea monedei, ca echi­librarea bugetelor economii gena­rale, mărirea impozitelor, vor fi iluzorii dacă vor fi lipsite de spri­jinul altor factori psihologici, bunăvoinţă cetăţenilor, schimba­rea educaţiei care să formeze „o umanitate superioară“ etc... Amânarea deschiderii parlamentului Din cercurile oficiale se anunţă­ că data deschiderii parlamentului se va mâna cu o lună. In loc de 13 Octombrie se va deschide la 15 Noembrie. Cauza ar fi lipsa de pregătire a legislaturii cu care se va ocupa parlamentul în viitoarea sesiune mai ales că remanierea trebue sa precedeze pregătirea prepctelor. Motivul adevărat ar fi insă vizi­­ta ce regele o va face suveranilor Italiei. Epidemia de holeră din China­ ­ ZILNIC 1000 DE VICTIME — LONDRA. — După o ştire din Shangai a ziarului „Chicago Tri­bune“ epidemia de holeră din China la proporţii înspăimântă* toare. Zilnic cad victimă epide­miei in Shangai şi împrejurimi aproximativ o mie de oa­meni Printre victime se află până a­­cum numai doi europeni ■ — Un autocar ciocnit de tren — ZECE PERSOANE UCISE —. LONDRA, 30. (Rador). — La Na­­worth, lângă Carliale, expresul a ciocnit un autocar, la trecerea nive­lului. Zece persoane ar fi fost omo­­râte Papa suspendă concursul gimnaştilor catolici ROMA, 30. (Rador).­­ In urma incidentelor provocate de Matona­si Marcevata in cursul Întrunirilor ca­­tolice, Papa a ordonat suspendarea concursului internaţional al gimnaş­­tilor catolici, ce era fixat pentru zi­lele de 1­6 Septembrie. Criză de guvern din Austria VIENA, 30. — Soarta cancelaru­lui Ramek pare a fi definitiv pecet­luită. Demisia actualului guvern nu mai poate fi evitată și el va fi ne­voit să plece imediat după întoar­cerea cancelarului Ramek de la Ge­neva. In cercurile politice se afirmă că succesorul d-lui Ramek va fi actua­lul ministru al instrucţiei publice, Rintelen. VIENA, 30. — In cercurile parti­dului creştin-social se confirmă şti­rea că zilele actualului guvern sunt numărate. Cancelarul Ramek va fi nevoit să demisioneze imediat după întoarcerea sa de la Geneva. *

Next