Dimineaţa, septembrie 1926 (Anul 22, nr. 7098-7127)
1926-09-17 / nr. 7114
10 PAGINI Prețul Abonamentelor Uei 850 — pe timp de un m •» 440 - w „ „ 6 luni ti 230 ” fy n 0 t§ „ In străinătate dublu Fondată in 1904 de CONST. MILL’ 1 3 LEI1 BIROURILE: București, Str. Sârîndar No. 7 -9 11 11 3 LEI h maxm- Mo. 7114 VINERI 17 SEPTEMBRIE 1926 TELEFOANE) NOASTRE 2 Centrala «'67 24/73, 46/79. , Direcția 87/72. Ad da 7/69. Provincia 10/66. , Ministerul de justiţie a numit o comisiune care să cerceteze din nou condiţiunile în cari se prezintă azi raporturile dintre chiriaşi şi proprietari în vederea expirării legii excepţionale. Credem că nu e nevoie de un studiu prea vast. Pentru două motive: întâi, fiindcă nici o deosebire în bine nu s’a realizat între ceeace era acum trei ani când s’a votat legea şi ce e acum când expiră. Al doilea, fiindcă — e lucru dovedit azi — studiile şi efortul ministerului ori de a face cât mai multă dreptate n’au izbutit în genere decât să deschidă căi legale asupririi chiriaşilor fără a aduce vreun folos proprietarilor cari ar merita protecţia legii. Toate schimbările săvârşite în legea iniţială a prelungirii contractelor au îngreuiat mereu soarta unora din chiriaşi dar nu în favoarea normalizării sperate ci, din potrivă, pentru o accentuare tot mai tristă a anormalului de nesuferit care apasă. Aşa că oridecâte ori se reia discuţia şi cercetarea refacerii legii, acelaş sentiment de spaimă cuprinde massa imensă şi sărmană a chiriaşilor. Lăsând la o parte unele „îmbunătăţiri“ ale legii făcute uneori pentru ginerii socrilor cu trecere senatorială, — vom spune că chiar prescripţiile cari priveau în teorie o serie de interese legitimate, n’au privilegiat totdeauna pe cei vizaţi şi vrednici de asistenţa autorităţii tutelare. Proprietarii sărmani, loviţi în adevăr de anor- Bialitatea circumstanţelor, au rămas tot sub regimul fatal al excepţiei. De ce? Fiindcă este imposibil de găsit formula generală a împăcării tuturor intereselor îndreptăţite. Or, cum categoria cea mai numeroasă — cea mai strivitor numeroasă — a celor ce au drept la protecţia legii o formează chiriaşii, către ea se îndreaptă firesc datoria socială a intervenţiei statului. Că intre proprietarii cărora se impune regimul excepţional sunt unii tot atât de vrednici de proteguire ca şi chiriaşii, nu încape îndoială. Dar, cele câteva schimbări continui ale legii au demonstrat definitiv imposibilitatea găsirii unui sistem de unanimă satisfacţie. Schimbările trecue când n’au ţintit anume persoane privilegiate, au slujitde cele mai multe ori doar pe speculanţi. Prin urmare, pe temeiul experienţii de până acum, se cere ca regimul actual— care reprezintă maximul de îndreptăţire pentru proprietari în condiţiile de azi — să fie prelungit pur şi simplu. Orice modificare nouă nu va fi decât deschiderea unor surse noui de injustiţie şi anarhie. Cine are pretenţia să afirme că împrejurările generale de-acum constituise o îmbunătăţire a condiţiilor vieţii, pentru a cere o nouă modificare a legii, destul de zgârcită cu chiriaşii, votată acum trei ani? Din potrivă, dacă e de făcut o cântărire a situaţiei de azi cu cea de atunci, nu vom găsi desigur nici o contestaţie când afirmăm că viaţa a devenit cu mult mai împovărîtoare pentru clasele sărace de cum era la 1923. Protejaţii legii de atunci n’au nimic în plus pentru a li se retrage sau restrânge asistenţa ce li se datoreşte din partea statului. Legea trebue prelungită pur şi simplu. DEM. THEODORESCU V.» • •« Gânduri simple Sezonul accidentelor ? De ce oare luna Septembrie o fi atât de bogată in congrese si in accidente de tot soiul? Congresele să fie causa accidentelor, sau vice-versa? Din congrese nu prea vedem rezultatele, dar din accidente, vai!... Așa fiind ne gândim că ar fi tare bine să înceteze ambele activităţi. Ne doare inima gândind la congresiştii cari îşi riscă mădularele şi geamantanele plecând de la căminul lor şi făcând bine socoteală ne gândim că şi vagoanele deteriorate au oarecare valoare. — Dar ce poftiţi mneata? Să stea lumea sub obroc? Să nu mai schimbăm o vorbă pe breaslă noi intre noi? 1 . — Sau pofteşt du-ta ca akete congrese să fie ţinute pe regiuni? — Pofteşti d-ta ca progresul să stea pe loc? întrebările sunt f. f. juste ca şi congresele, dar de ce şi pentru ce, accidentele se petrec taman când călătorii sunt mai numeroşi? Această mică dar importantă chestiune ar merita să şi aibă congresul ei ceferistic şi umanitaristic, fiindcă este ca să zic aşa, caracteristic! Aşteptăm o desnodare a problemei mondiale... STAN BOLOVAN Un împrumut la Casa de depuneri şi unul prin ministerul de interne Reducerea personalului diurnist, de la 1 Octombrie Am arătat că, dramaura unor măsuri de o greşită oportunitate şi din cauza modificării sistemului de echilibrare a veniturilor şi cheltue- lilor, revenindu-se, adică, la formulele contabilităţii rigide, — încăde acum două-trei luni, casieria municipiului Bucureşti, s’a văzut în situaţia de a nu putea face faţă plăţilor ordonanţate. Quantumul zilnic al plăţilor întrecând cu 2—3 milioane pe acele al încasărilor, la un moment dat, s’au aglomerat ordonanţe nesatisfăcute până la 40 milioane ceea ce a provocat pur şi simplu greşita Închidere a cassei comunale pentru orice fel de plăţi şi Încetarea oricărei ordonanţări în urma unei greşite dispoziţiuni a fostului delegat temporar cu direcţia financiară d. M. Berceanu, fără consultarea d-lui dr. Gheorghian, primarul adinterim al municipiului. Decât, situaţia nu putea continua fără a se prejudicia diferitelor nevoi obşteşti în legătură cu primăria. In primul rând, s’au pus două chestiuni grave: aprovizionarea cu lemne în cumplită suferinşi pavajele executate şi neachitate. ÎMPRUMUTUL DE 20 MILIOANE D. dr. Gheorghian, primarul ad-Intenm al municipiului, pentru a subveni nevoilor celor mai presante, a avizat la formula unui împrumut de 20 milioane, la Casa de depuneri şi consemnaţiuni contractat în baza legii de unificare administrativa. Cum legea de organizare a Casei de depuneri şi consemnaţiuni prevede, pentru astfel de operaţiuni, un jurnal al consiliului de miniştri, primăria Capitalei a îmbrăcat şi în această formă împrumutul de care are nevoe. In cursul săptămânii deci, Casa de depuneri şi consemnaţiuni va pune la dispoziţia municipiului cele 20 milioane ca destinaţie precisă. ÎMPRUMUTUL ASUPRA COTEI ADIŢIONALE Cum, Insă, In afară de achitarea acestor plăţi in suferinţă, mai sunt şi altele, pentru diferite furnituri, In valoare tot de vreo 20—30 milioane, primăria intenţionează contractarea încă a unui împrumut, de vreo 50 milioane, prin ministerul de interne. Tratativele se duc pe baza legii administrative şi garanţia plăţii, după câte suntem informaţi, va fi formată de cota cuvenită municipiului din veniturile adiţionale care s'ar urca la o sută milioane lei. Cu împrumutul, contractat, de 20 milioane, şi cu cel ce se tratează de încă 40—50 milioane, plăţile în suferinţă vor putea fi integral achitate rămânând ca activarea încasărilor şi restrângerea cheltuelilor să poată face faţă celorlalte exigenţe ale municipiului până la noul buget. D. dr. Gheorghian, pe care l-am văzut eri, ne-a afirmat că a fost nevoit să recurgă la formula împrumuturilor, pentru a nu se compromite creditul municipiului din cauza unor măsuri cu caracter de provizorat şi de o eficacitate dubioasă. Odată cu aceste măsuri, d. dr. Gheorghian, avizând la toate măsurile de economie, impuse de împrejurări, a dat instrucţiuni direcţiei personalului pentru trecerea in disponibilitate a diurniştilor primăriei, ale căror atribuţiuni ar putea fi îndeplinite de funcţionarii definitivi. — D. Dbr. — ECONOMII BUGETARE Nenorocitoili, îi de ce te-a bătut îică l’am nenorocit...A curt două lemne și unul l’am pierdut eu... Ancheta pe chestia Mizării comerciantului Antasco Mentoritâţilor minfere şi ale parchetului general Cercetările în chestia brutalizării comerciantului Gheorghe Andreescu la prefectura de poliţie au continuat ori după amiază în localul poliţiei. Ancheta a fost făcută de d. comisar regal căpitan Palade. Comerciantul Andreescu a fost citat la poliţie unde a dat o ultimă depoziţie în această chestie. El a fost confruntat şi cu celelalte persoane care au jucat un rol în această afacere. Tot eri d. comisar regal Palade a făcut cercetări în chestia confiscării revistei „Lupta Economică“. S-a luat un interogatoriu d-lui M. Burileanu, ziarist, sub îngrijirea căruia apare această publicaţiune, iar azi va fi citat d. Niculescu-Ritz, consilier comunal, şi fost ajutor de primar, directorul proprietar al Luptei Economice“. Raportul în această chestie urmează să fie remis azi ministrului de război de către parchetul militar. CERCETĂRILE PARCHETULUI GENERAL Pe de altă parte comerciantul Gheorghe Andreescu văzând că parchetul civil nu se sezisează singur în acest caz nemei pomenit de brutalizare a unui cetățean chemat la o cercetare la prefectura de poliţie, a depus o plângere la parchetul general cerând să se deschidă acţiune publică împotriva vinovaţilor. In această plângere el expune pe larg modul cum a fost ridicat, dus la poliţie şi bătut şi cere stabilirea vinovăţiilor şi trimiterea în judecată a autorilor agresiunii ca şi a complicilor. Procurorul general a însărcinat cu facerea cercetărilor pe d. Jean Dobrescu, prim-procuror. D-sa a citat ori la parchet toate persoanele interesate în cauză luând fiecăreia declaraţiuni asupra celor petrecute. Au fost ascultaţi astfel ori: d. Gică Săulescu, directorul prefecturii poliţiei; d. colonel Bolintineanu; soţia d-sale; ordonanţa d-sale; negustorul Andreescu. Probabil că astăzi parchetul va lua o decizie. O SCRISOARE A D-LUI GH. ANDREESCU Din partea comerciantului Gh. Andreescu, am primit următoarea scrisoare: Mult onorate d-le director, Prin prezenta îmi iau libertatea cu cel mai profund sentiment derecunoştinţă ca să vă mulţumesc pentru sprijinul ce mi-aţi acordat prin publicaţiunile ziarului Dimineaţa şi Adevărul cu ocazia actelor de brutalitate săvârşite asupra mea. Fiindcă în ziarele domniilorvoastre am găsit ca un refugiu ospitalitate mă simt obligat a vă aduce elogii pentru modul cum totdeauna luaţi apărarea celor slabi şi schingiuiţi chiar sub acoperişul şi cu concursul autorităţilor care Însăşi ar trebui să garanteze siguranţa cetăţenilor. In acelaş timp vă rog a da publicităţii în întregime această scrisoare arătând pe această cale cele mai recunoscătoare mulţumiri ziarelor Viitorul, Lupta, Cuvântul, Lupta Economică, Argus, Aurora, Independenţa Română, România şi întregei prese a ţării care mi-au dat concursul luându-mi apărarea şi care au înfierat acestă oribilă faptă. Primiţi, vă rog, d-le director, etc. GH. ANDREESCU Nenorocirealela Budapesta BUDAPESTA, 15. — Secretarul Legațiunii franceze din Budapesta, d. Fondant, s’a înecat ori în Dunăre pe când se scălda. Valul tardiv da căldură Un val de căldură s’a lăsat asupra Austriei de o săptămână. Temperatura zilei la Viena e de 27 grade. In provincie e și mai cald. In Italia temperatura e de 30 gra de. Vierme frumoasă e în toată Europa. Valul de căldură se simte destul și la noi. Accidentul aviatorican au sburat spre golful Persic Aviatorii Challe şi Weisser, cari au făcut, fără escală, raidul Paris- Bender-Apbas (golful Persic), 5200 km. in 30 de ore, urmau să plece ori spre Paris. La o distanţă de 660 km. de Bucureşti, o pană serioasă de motor i-a silit să ateriseze in câmp. Aviatorii s’au înapoiat în Capitală, urmând ca in cursul zilei de azi să-și continue drumul spre Paris. Un nou dar al unui american pentru francezi Din New-York se telegrafiază ziarelor pariziene, că un bogat american, cu numele Buhl, a lăsat Franţei, prin testament 2 milioane dolari pentru reconstruirea regiunilor devastate de război. Ambasadorul american la Paris e administratorul acestei sume. Noul atacuri banditeşti în Dobrogea Bandiţii sunt înarmaţi cu puşti, mitraliera CONSTANŢA 15. — An dimineaţă la orele un număr de 12 bandiţi înarmaţi cu puşti mitraliere au apărut pe şoseaua Misimer Curffanar, unde întâlnind pe negustorii Nicolae Olteanu şi Suliman Ismail, i-au jefuit de suma de 50 mii Iei şi mari cantităţi de mărfuri ce aveau cu dânşii. După această ispravă bandiţii au dispărut in pădurea dinspre frontieră. Alţi bandiţi, în apropierea satului Caraiman, au prins pe soldatul Gheorghe Puştiu, pe care după ce l’au dezarmat şi desbrăcat, l’au lăsat liber. In marginea Chiose-Aidan mai mulţi bandiţi au prins pe negustorul de vite Seif Osman pe care l’au bătut şi desbrăcat. Hoţii i-au furat suma de 40 de mii de lei. c Tipuri din Dobrogea Noua CERSETOR TURC DIN BALCIC Memoriile ultimului rege al Ungariei Călătorul misterios din Orient-Expres întoarcerea ex-regelui Carol la Budapesta I. După ce s’a închis mormântul din Madeira, în care zac spre veșnică odihnă osemintele lui Carol de Habsburg, ultimul rege al Ungariei, secretarul său intim, baronul Carol de Workmann a ţinut să restabilească adevărul istoric asupra ultimei încercări de restaurare pe tronul Ungariei. De aceea a publicat memoriile-ziar ale defunctului Habsburg, care se referă la această epocă agitată şi decisivă a vieţii lui, întregindu-le cu povestirea evenimentelor la cari a asistat, spre a reconstitui exact cele ce s’au netrecut în Aprilie 1921. Memoriile ultimului Habsburg de pe tronul Ungariei sunt ca un palpitant roman de senzaţie. Fantoma lui Carol de Habsburg se ridică din mormântul său uitat în zbuciumul neîncetat şi inutil al valurilor, aducând un rechizitoriu nemilos regentului Horthy, „trădătorului felon", „rebelului", care i-a smuls sceptrul din mâini spre a nu i-l mai remite niciodată. Ca un film de cinematograf se desfăşoară înaintea ochilor noştri uimiţi încercarea romantică a ultimului rege Habsburg, care în mijlociul Europei în arme a pornit singur să-şi recucerească tronul. Dar să-i dăm cuvântul... Un tânăr ca de vreo 30 de ani aştepta nerăbdător în dimineaţa zilei de 25 Martie 1921 expresul Paris-Viena, preumblfindu-se agitat pe peronul gării din Strasburg. Abia oprise trenul și tânărul s’a urcat grăbit în vagonul de dormit No. 1717, unde un prieten, Lacob conte Lasnen de Reischach din Bordeaux, nepotul comandorului cavalerilor ordinului Fancisc Iosif baronul de Reischach — îi rezervase patul No. 12. Călătorul misterios îi prezentă conductorului un paşaport spaniol, eliberat de consulatul Spaniei de la Paris, vizat de prefectura poliţiei şi de consulatele german, cehoslovac şi austriac din Paris. La frontiera austriacă misteriosul călător pretextă că e bolnav şi rămase în compartiment unde i se făcu revizia paşaportului, fără ca organele de control bavareze sau austriace să găsească vreo obiecţiune. Şi astfel la 11 fără zece minute seara „spaniolul“ şi contele Lasnen sosiră în gara de Vest a Vienei. La gară erau aşteptaţi de un tânăr aristocrat, care după ce se înclină respectuos în faţa lor luă în primire valizele „Spaniolul“ cu pălăria pe ochi e şi singur din gară aşteptîndu-şi tovarăşul dincolo pe grădiniţa pe care o înconjură, urcându-se în taximetrul cu No. A. XII. 265, condus de şoferul Petrak. Ca în romanele lui Nick Winter sau în pățaniile extraordinare ale lui Arséne Lupin,i se indică cu glas tare șoferui adresa unui mare hotel, pentru ca la jumătatea drumului să fie îndreptat spre strada Landskrongasse No. 9—care nici nu există, opriră în sfârșit în fața casei cu No. 5, unde intrară. Era casa contelui Toma Erdoedy — unul din nobilii maghiari stabiliţi la Viena şi devotat al Casei de Habsburg. Oaspeţii soseau neaştepaţi şi contele, poftit de servitor în hail îi recunoscu: Era exîmpăratul şi rege Carol de Habsburg I IN DRUM SPRE UNGARIA In fastuoasa metropolă, pe care sute de ani o stăpâniseră strămoșii săi. Carol de Habsburg își petrecu noaptea pe un pat improvizat în salonul de gală al palatului Erdoedy. Căută să telefoneze celor pe al căror ajutor putea conta la executarea planului temerar, pe care-l concepuse, de a recuceri tronul Ungariei — dar nici unul nu era la Viena. Plecaseră să petreacă Paştile la ţară. Şi astfel luă, aproape sigur, drumul Ungariei condus de un fost şofer al bunicei sale arhiducesa Maria Terezia, fosta soţie a arhiducelui Carol Ludovic, un anume Meier, care fusese iniţiat în secretul acţiunii, îşi urmă drumul nesupărat — cum spune singur în memoriile sale ex-regele — peste Wiener- Neustadt, Frohsdorf, Seebenstein, Auspang, Munich, Kirchen, Pingau la Simersdorf, unde se făcu revizia paşapoatelor şi mai departe pe pământ unguresc la Pinkafee. „Ce sentiment ciudat — exclamă ex-regele — sft treci necunoscut de nimeni prin ţara ta !‘‘ La Pinkafoe dejunară şi lepădară misterul în care se învăluiseră până atunci. Carol vorbeşte cu entusiasm de şniţelul cu castraveţi pe care l’a mâncat în cârciuma unui oarecare Jenner şi se emoţionează de gestul cârciumarului, care „a păstrat ca amintire tacâmul şi rămăşiţele de castravete“, fiindcă le atinsese ultimul rege Habsburg. EZITĂRI... în sfârşit, după mai multe peripeţii de romantism ciudat exregele şi însoţitorul său, contele Toma Erdoedy se găseau în holl-ul palatului episcopal din Szombathely, reşedinţa contelui Mikes, care mai păstoreşte şi astăzi. întâmplarea a vrut ca în aceeaşi seară episcopul să aibă oaspeţi, între cari şi pe ministrul de instrucţie Vass (preşedinte de consiliu era atunci contele Paul Teleky, acuzat de complicitate în falsificarea de franci francezi). Episcopul nu-l recunoscu pe fostul său rege. A fost nevoe de prezentări şi Prea Sfinţia Sa avu un acces nervos. Ministrul Vass fu pus la curent de sosirea ex-regelui iar colonelul baron Lehar, comandantul armatei maghiare din Ungaria de Vest fu chemat la palatul episcopesc „în numele rege, Iui”. Colonelul sosi plin de bucurie şi se puse la dispoziţia „suveranului său“, care, după masă se sfătui ce-i de făcut. Venise din Elveţia cu textul unui manifest, pe care dorea să-l publice şi să-l notifice armatei printr-un ordin de zi, în acelaş timp când urma să fie comunicat şi regentului Horthy. Textul proectului de manifest era acesta: „Urmând imboldul inimii Mele, M-am întors în patria Mea iubiţi şi cu începere de azi Am reluat iar guvernarea. Dumnezeu cu noi!" Manifestul n’a văzut însă nici lumina tiparului și nici n’a fost comunicat trupelor. N’a fost păstrat decât în memoriile lui Carol de Habsburg, ca un document caracteristic pentru amestecul ciudat de naivitate și lipsă de pregătire a ultimului rege Habsburg. Manifestul n’a fost publicat, deoarece contele Paul Teleky, primul ministru şi comisarul general al Ungariei de Vest, contele Sigray, se găseau întâmplător la o moşie din apropiere, de unde au fost chemaţi la Szombathely. Amândoi — o spune Carol da Habsburg singur — au fost consternati, mai ales primul ministru. Şi îi declară ex-regelui că nu există decât două posibilități. Sau să se întoarcă în Elveția, sau să plece imediat la Budapesta. Și Carol alese Budapesta ! ...Uitase însă că plecase la drum în Vinerea patimilor... LIVIU P. NASTA . Mâine: „Rebelul“ Horthy -TOCMEALA PENTRU TRON . .—gfm • 4 ) Tratative comerciale ceho-germane PRAG A. 15. — Tratativele dintre Cehoslovacia și Germania pentru încheerea unui tratat comercial vor începe la 30 Septembrie, la Berlin.