Dimineaţa, septembrie 1926 (Anul 22, nr. 7098-7127)

1926-09-11 / nr. 7108

10 PAGINI Preţul Abonamentelor: Lei 850 - pe timp de un an „ 440 — „ „ „6 luni ii 230 —• n n n *» ( In străinătate dublu Fondată In 4» CONST. MILLE J­ 3 LEI BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 7-9 11 LEI 3 TELEFOANELE NOASTRE ămazzn-RobTiOf • A HI B A T A N­ SEPTEMBRIE 1926 | Centrala 6/67, 24/73, 46/79.­­ Direcţia 57/72. Ad­fla 7/69. Provincia lO'firf Pentru d-nii miniştri de Interne şi Război I TSI ....... Opinia publică aşteaptă hotarîrile d-lor Garoflid şi general Mircescu Ia fruntea ministerului de In­terne se află în acest moment, ca ministru interimar, d. Const. Garo­flid, iar în fruntea ministerului de război titularul departamentului, d. general Mircescu. Ambii se bu­cură de cea mai frumoasă reputa­ţie, ca oameni de aleasă cultură, deci de înaltă civilizaţie,—aceasta Indiferent de ideile lor politice sau de doctrinele lor sociale, întrebarea pe care şi-o pune o­­pinia publică, este aceasta: ce fac d-nii Garoflid şi general Mircescu, şefii direcţi ai torturatorilor dela poliţie? Convingerea noastră este că-şi­­vor face datoria de miniştri—cali­tate care n’o poate înăbuşi pe a­­ceea de oameni—şi că, printr’o anchetă serioasă, vor face să apară adevărul adevărat, contra comu­nicatului absurd şi ridicol dat ieri de Direcţia Presei din ministerul de Interne. Acel comunicat spune că directo­rul prefecturii de poliţie a aflat că un comerciant a insultat pe soţia unui distins (distinsul cu pricina fiind ofiţer de stat major şi colo­nel activ), că directorul în chestie a dat deci ordin subalternilor săi să încheie acte de dare în Judecată. Va să zică: nici n’a fost măcar sezisat directorul, n’a existat nici un reclamant. Și totuși directorul a sărit ars şi a ordonat nu cerce­tarea prealabilă, ci darea în Jude­cată, de-a dreptul. Iar acelaş director, atât de in­format şi atât de senzibil, n’a aflat nimic şi nu ştie nimic despre cele întâmplate la prefectura poliţiei, acolo unde, în lipsa generalului Nicoleanu, d-sa e stăpân! D-nii Garoflid şi general. Mirces­cu nu se pot lăsa prostit­ de ase­menea „comunicate“, cum nici o­­pinia publică nu se lasă prostită. Directorul care pune la dispozi­ţie personalul şi localul poliţiei pentru maltratări, ca şi ofiţerul care, în specie, le-a efectuat, tre­buie să afle părerea d-lor Garo­flid şi general Mircescu despre a­­semenea procede­e. i Aprovizionarea oraşelor cu lemne Gtafari­Ste delegaţiei economice a guver­nului şi ale consiliului de miniştri Chestiunea aprovizionării les­nicioase cu lemne şi în condiţii mulţumitoare, ca preţ, pentru populaţia nevoiaşe a format ori o­biectul preocupărilor şi în cen­­trul de miniştri şi în delegaţia economcă a guvernului. Delegaţia economică a guver­nului a ţinut ori dim­ o şedinţă, la ministerul de Industrie şi co­merţ. Prima chestiune de mare im­portanţă, care a făcut obiectul examinării comisiei, a fost aceia referitoare la micşorarea tarife­lor de transport pe O. F. It­, la lemnele de foc. Intr’adevăr, imediat ce guver­nul a anunțat sporirea taxelor, presa a dat alarma, arătând că aplicare decadal va provoca o mare criză In ceeace privește a­­gprovizionarea cu lemne. , Efectele s’au produs Imediat.­­ In Capitală numai, lemnele s'au scumpit brusc cu aproape 60 la sută. Multe depozite şi-au întrerupt activitatea, fiindcă producătorii cari angajaseră contracte pe te­meiul vechiului tarif, au oprit În­cărcarea. Drept consecinţă, lemnele e­­xistente in depozit, au Început să fie speculate, ajungând până la 16.000 lei vagonul. In alte oraşe mai distanţate decât Capitala, de Staţiile de încărcare, lemnele s’au scumpit şi mai mult. Ziarele au demonstrat cu cifre că aplicarea deciziei, va avea grave urmări. Întrucât populaţia nevoiaşă, marea massă a funcţio­narilor, nu va putea să se apro­vizioneze cu lemne cari acuma au ajuns să se vândă cu 180—190 lei suta de kgr- S’a arătat apoi, că sistemul tarifării pe kilometru constitue o anomalie, căci nu se poate concepe ca tocmai re­giunile cele mai sărace și mai depărtate, să fie mai lezate, să plătească mai scump lemnele, de­cât populaţia oraşelor importan­te. MODIFICAREA TARIFULUI Se pare că aceste juste obiec­­ţiuni au înduplecat pe cei în drept, iari la început se arătaseră nein­­tuplecaţi. In şedinţa de eri, comi­­santa economică a hotărît in prin­cipiu să se reducă taxele de tran­sport la lemnele de foc, cu 45 pâ­nă la 50 la sută din noul tarif. Reducerea insă se va acorda numai oraşelor situate la mari dis­tante de regiunile păduroase ale tării. CONSILIUL DE MINISTRI RATI­FICA HOTARAREA Consiliul de miniştri de aseară, intind in discuţie referatul dele­gaţiei economice a guvernului a ratificat reducerea propusă. Tot­odată s-a numit o comisie însăr­cinată special cu chestiunea a­­provizionării orașelor cu lemne. Un caz de­ ciumă in Anglia LONDRA, 9.—Ministerul sănătă­­tei publice anunţă că un caz de ciumă a fost semnalat la Liverpol, unde un băiat de 10 ani, a cărui tată este impiegat la docuri, a fost atins de această boală şi a sucom­bat în trei zile. ______________ Conspiraţia agraro-comu­­nistă din Bulgaria NUMĂRUL PERSOANELOR ARES­­TATE SOFIA, 9 (Rador). — Un comu­nicat oficial al politiei, anunţă că numărul persoanelor arestate ca fiind implicate in conspiraţia agra­­ro-comunistă, descoperită recent, este de 18. Conspiratorii aveau ca scop să refacă reţeaua de organizaţiuni secrete. In numeroase oraşe de provincie funcţionau asemenea centre subversive. In Capitală se împrăştiau mamfeste îndemnând la revoltă. Această organizaţie e­­dita de asemenea un ziar clandes­tin, intitulat „Drapelul Roşu". Po­liţia a sechestrat tipografia unde se imprima acest ziar. Rezultatul alegerilor din jud. Lăpuşna­ ­ri a avut loc alegeri parţiale pentru locul vacant de senator în judeţul nostru. Iată rezultatul: Sebastian Teodorescu, guverna­mental 241 de voturi. Tancred Constantin eseu, liberal 393 de voturi ales. Const Darie, averescan dizident 39 voturi. Ştefan Helban, țărănist 34 voturi. Cercetările — Domnule director, am avut azi o citafîe la politie si m’a stâlcît în bătăi... — Nu se poate omule,... Dacă te-a stâlcit în bătăi e dovadă că te-a certat.. Consiliul 06 miniştri de aseară S’au micşorat taxele transporturilor de lemne.—Aplicarea statutului funcţionarilor publici.—Situaţia coloniştilor macedoneni Aseară, a avut loc un cnosîliu de autorităţilor competent pri­cu­m şi rapoartele primăriilor. Cum Bucureştii are şi o nume­roasă populaţie complectamente lipsită de mijloace—care trebuie ajutată de autorităţi, cum alte cate­gorii de cetăţeni—tot atât de nu­meroşi şi de condiţie materială potrivită trebuiesc puşi la adăpost de speculă, consiliul a luat hotă­rârea de a numi o comisie alcătu­ită din: un reprezntant al ministe­rului de domenii, unul al celui de interne şi al treilea—delegat al mi­nisterului de comunicaţii spre a cerceta şi lua cât mai repede măsurile necesitate în vederea a­­provizionării cu lemne a Capitalei. Comisia va lucra şi pentru apro­vizionarea altor oraşe—in lipsă— miniştri prezidat de d. general Coandă. S’a dezbătut chestia taxelor de transport a lemnelor,—care a for­mat obiectul de discuţie $i al dele­gaţiei economice a guvernului. Membrii guvernului, după ce au luat notă de opinia delegaţiei eco­nomice care este pentru o redu­cere de 45—50 la sută din noul ta­rif,—a decis micşorarea taxelor. APROVIZIONAREA CAPITALEI Situaţia precară a Bucureştilor din punctul de vedere al aprovi­zionării cu lemne de foc a format, în special, obiectul de discuţie al consiliului re­a că la departamentul d-sale s’ar lucra la întocmirea a două bugete. Se întocmește ca de obicetiu—­, un singur buget. S a luat în cercetare arătările cu lemne de foc. Stricta aplicare a statutului funcţionarilor AJUTORAREA COLONIŞTILOR DOBROGENI consiliului de miniştri. Consiliul a discutat, în treacăt, chestiunea şi n'a lu­at nici o hotă­râre. Cum în ultimul timp neaplicarea rezultat.. Şi s’au adresat, acum fi riguroasă a statutului funcţionarilor publici a prilejuit tot felul de nemulţumiri, consliul de miniştri a deci ca de azi înainte statutul să fie riguros aplicat. Nu vor mai fi primiţi—sub nici un motiv—funcţionari care au peste limita de vârstă cerută de statut şi de legile organice. CARNETELE DE ABONAMENTE PE C. F. R. Se ştie că scumpirea abonamen­telor pe c. f. r. a izbit, in deosebi, in funcţionarii-voiajori comerciali. Această categorie socială care contribue efectiv la propăşirea co­merţului şi industriei s’a văzut ■pusă intr'o situaţie extrem de grea, prin urcarea preţului abonamen­tului. Voiajorii comerciali au adresat memorii şi proteste ministerului de comunicaţii, fără a obţine nici un O chesie extrem de importantă este aceea a coloniştilor din Do­­brogea, aduşi acolo şi lăsaţi apoi în părăsire. Aceşti oameni se află în cea mai neagră mizerie. Consiliul sesizat de plângerile lor precum şi de relatările presii a hotărât grabnica lor ajutorare spre a li se da putinţa să facă însămânţări de toamnă. COMUNICATUL PREŞEDINŢIEI După terminarea consiliului la orele 8 şi un sfert seara, s’a dat presii următorul comunicat: „Consiliul de miniştri a admis micşorarea taxelor transportului de lemne de foc. In acelaş timp s'a admis forma­rea unei comisiuni compusă din câte un reprezentant al ministerelor de domenii, interne şi­ comunicaţii pentru a cerceta­ de urgenţă apro­vizionarea Capitalei şi a altor oraşe cu lemne. S’a hotărât aplicarea strictă a statutului funcţionarilor publici şi a legilor organice speciale spre a nu se mai primi in funcţii peste li­mita de vârstă. Deasemenea s’a luat in conside­raţie plângerea asociaţiei voiajori­lor comerciali care cer micşorarea, noului tarif de abonamente pe c. /• r. v S'a cercetat de aproape situaţia coloniştilor macedoneni din Dobro­­gea nouă, hotărându-se să se ia măsuri de ajutorare, in vederea se­­mănţărilor de toamnă şi întreţine­rea lor până la toamnă. NU SE FAC DOUA BUGETE După consiliu, d. Mihail Manei- DE LA LIGA NAŢIUNILOR: De­legaţia franceză în cap cu Brlandu­lescu, subsecretar de stat la wi­ iresminţirea convenţiei mili­tare româno-franco-polona PARIS, 9. — „Temps“ anunţă: Un ziar a reprodus o telegramă din „New-York American“ relati­vă la o presupusă convenţie mili­tară secretă între Franţa, Polonia şi România. Ministerul de război francez de­clară că această ştire este lipsită de orice temeiu. Toate convenţiu­nile internaţionale semnate de către Franţa au fost transmise Ligii Na­ţiunilor. * VARŞOVIA. 9 (Rador).— „Me­sager Polonais", comentând ştirile apărute in presa germană cu pri­vire la Polonia, declară că extra­vaganţa lor dovedeşte cât sunt de absurde. Toate informațiunile pri­vitoare la un pretins tratat secret polono-român, sunt de domeniul imaginației. . 4 —«SW — Căsătoria regelui Boris cu o principesa daneza JOFIA, 91 (Rador). — In unele cercuri se vorbeste cu insistență, că Regele Boris va cere în căsă­torie o principesă daneză. Cauzele pentru care nu se va mai face în­rudirea cu curtea Italiei, sunt de natură politică.____ Ridicarea stării de asediu din Spania BERLIN, 9. (Rador). — Din Ma­drid se anunță că regele Alfons a semnat decretul prin care starea de asediu este ridicată în toată Spania cu începere de astăzi. Citiri în pag. 5-a: Gazul comerc. Andre­eseu Protestări în presă și opinia publică Un alt deţinut schingiuit în­cearcă să se strică. Verificarea gestiunii fostei comisiei interimare a Capitalei Chestiunea activităţii comitetelor şcolare Ce ne spune d. dr. Gheorghian, primarul ad-interim Se ştie că, odată cu încetarea man­­datului fostei comisiuni interimare, o cerere simultană s’a produs, atât din partea d-lui D. P. Niculescu- Rietz, fostul delegat cu partea finan­ciară și consilier comunal cât și a d-lui dr. I. Gheorghian, noul mem­bru în deregațiunea permanentă, fost primar. S'a cerut verificarea gestiu­nii fostei comisiuni interimare, a­­ceasta ca un răspuns unor zvonuri ce trebuiau clarificate. Gestiunea fostei comisiuni interi­mare se împărţea în două. Prima, girată de d. D. P. Niculescu-Ritz, privea toate cheltuelile şi veniturile generale, iar a doua, girată de d. prof. Mihail Berceanu, cuprindea rularea unui fond afectat construi­rii de şcoli primare prin îngrijirea comitetelor şcolare. Acest din urmă fond se urca la aproximativ o sută milioane lei. Verificarea, începută imediat, de către o comisiune cu concursul u­­nor experţi contabili, a dus la con­cluzia că gestiunea d-lui D. P. Ni­­nulescu Ritz nu are nici o neregulă contabilicească. In schimb, gestiu­nea d-lui M. Berceanu trebue consi­derată ca fiind incă deschisă. Întru­nit lipseau unele acte justificative din socotelile comitetelor școlare administrate de d-sa. Ambele rapoarte ale comisiunii de verificare urmau să fie discutate într’o apropiată şedinţă a consiliu­lui general al municipiului, întru­cât, verificarea s'a cerut tot într'o şedinţă plenară, aceia în care a fost ales noul primar al Capitalei, în persoana d-lui prof. Anibal Teodo­rescu, propus de d. dr. I. Costines­­cu, fostul preşedinte al comisiunii interimare. ’ Intre timp, d. prof. M. Berceanu, printr'o deriziune a d-lui dr. Gheor­ghian, primar ad-interim, a fost­ de­legat cu girarea finanţelor munici­piului, în timpul concediului d-lui nisteml de finanţe a desminţit A­gti­ Georgescu, delegat titular cu partea financiară. Cum decizia a părut bizară, dată fiind verificarea în curs a gestiu­nii d-lui M. Berceanu, am cerut ori o lămurire d-lui dr. Gheorghian. CE NE SPUNE PRIMARUL CAPI­TALEI :.Mă văd­ introdus—ne spune d-sa— într'un angrenaj de afirmaţiuni fără ca să am vreun rol în produ­cerea lor. N’am delegat pe d. consilier M. Berceanu cu girarea părţii finan­ciare pentru a-i da prilejul să stân­jenească acţiunea de verificare în ceiace l’ar privi. N’am absolut ni­­ciun motiv să părtinesc sau să bă­­nuesc gestiunea d-lui Berceanu. O atitudine din parte-mi nu se poate marca înainte ca operaţiunea de v­­­rificare să fi ajuns la concluzii pre­cise. De altfel, pentru cine cunoaşte violenţa, cu care s’a dus campania electorală în trecutele alegeri comu­nale, nu poate să nu pară un­­ion sens părtinirea din parte-mi a­ unui membru în fosta comisiune interi­mară, a cărei verificare de gestiune eu am cerut-o şi d. D. P. Niculescu- Rietz cu foştii săi colegi de admi­nistrare au acceptat-o. Am delegat pe d. M. Berceanu, cu girarea gestiunii financiare numai dintr’un motiv strict procedural. Singurul membru din delegaţiunea permanentă, căruia i se putea da o asemenea atribuţiune interimară era numai d. Berceanu, toţi ceilalţi fiind în concediu. Primul reîntors din concediu a fost d-sa. Dealtfel fiindcă veni vorba de gestiunea fostei comisiuni interi­mare, gestiune despre care s’a vor­bit mult, trebue să recunosc că, con­tabilicește, aceia a d-lui D. P. Nicu­lescu-Ritz nu poate fi reprobată- Raportul comisiunii de verificare a stabilit aceasta. In ce privește ges­tiunea d-lui M. Berceanu, verificarea e în curs fiindcă contabilicește nu corespunde normelor stabilite. De­sigur, nu poate fi vorba decât de ne­glijenţa unor comitete şcolare care nici până azi nu şi-au justificat ru­larea fondurilor aprobate vreme de trei ani de către d. M. Berceanu care-şi asumase controlul activită­ţii acestor comitete. Verificarea justificării fondurilor continuă şi va continua până la complecta stabilire a răspunderi­lor. Eu am cerut aceasta şi nu eu voi căuta să împiedic sau să favori­zez vreo acţiune de împiedecare a operaţiei de clarificare. Se spune că d. Berceanu, pentru a nu impieta asupra verificării un curs, şi-ar fi exprimat hotărârea să demisioneze din consiliul comunal. ________— D. Dbr. — Procesul unei organi­zaţii contrarevoluţio­nare li­i­ Roşi» SEBASTOPOL. — Zilele acestea va începe, în faţa consiliului de răsboi din Sebastopol, judecarea procesului intentat organizaţiei contra-revoluţionare din Sebastopol, care a pus stăpânire pe vasul ,,Unitsch", a aruncat un aer pul­berăria­ din Sebastopol şi a făptuit o serie de alte atentate. Actul de acuzaţie spune următoarele: Din iniţiativa unor gardişti albi partizani ai lui Wrang­hel, s-a cre­­iat în anul 1922 la Sebastopol o or­ganizaţie contra-revoluţionară, care işi pusese ca ţintă lupta pentru răsturnarea guvernului sovietic. In­tre anii 1922 şi 1924 această organi­zaţie s'a ocupat in primul rând cu propaganda. In capul acestei orga­nizaţii se aflau de Tilot, Bestrukov, Bafalscki, Miller, Krjutsehkov, Plo­­chotnicov şi alţii. In anul 1926 această organizaţie a aruncat un aer depozitul de pule bere al regiunii fortificate Sebas­topol După socotelile organizaţiei trebuia ca detunătura provocată de explozia depozitului de pulbere să aibe de urmare explozia altor de­pozite de pulbere. Afară de aceasta organizaţia se mai ocupă şi cu spio­­najul, transmiţând diverse stirictt­­tre organizaţiile m­onarhiste streinei prin Bulgaria; de asemenea ea puse mâna, in ziua de 18 Ma­i 1925, pe vasul cu motor „Utritsch“ pentru a putea înlesni fuga in Bulgaria a membrilor organizaţiei. Când refu­giaţii au fost arestaţi la sosirea lor in Bulgaria, de Tilot, Miller, Krjut­­schkow şi alţii s-au pus in legătură cu generalul de gardişti albi Bop­­shin, care se afla in capul organi­zaţiilor monarhiste de gardişti albi din statele balcanice. Membrii organizaţiei rămaşi lu­ Sebastopol au încercat să fugă cu vaporul „fermări“ spre Bulgaria, dar au fost arestaţi. O parte din acuzaţi recunosc vinil lor. După nenorocirea de lângă P.­Keare. Ce spune d. profesor dr. Hortolomei IAŞI. — Găsesc pe d. profesor dr. Hortolomei, distinsul chirurg al Iaşului, pregătindu-se pentru o nouă operaţie grea la spitalul is­­raelit. Munca de ori a trecut şi o reîncepe cu drag din nou azi. # Accidentul de la raidul automobi­list formează încă obiectul discu­­ţiunii. Şi d. dr. Hortolomei ne povesteşte câte un nou amănunt: — E chiar probabil, că viteza mare a Panhardului d-nei Brătianu ar fi trecut fără urme triste, dacă un puternic copac nu s’ar fi pus in marginea şoselii. De ar fi fost un copac mai tânăr. Panhardul l’ar fi rostogolit, şi pornea mai departe, pe şosea. Dar s’a întâmplat să fie un copac puternic, care a ripostat, lovind maşina. Catastrofa a fost astfel inevitabilă. Toate cinci persoane, caii se gă­seau în autombil, au fost aruncate pe şosea. Nici una n’a fost acopa­­rită de maşină, căci de era aşa, probabil nici una nu scăpa cu viaţă. Asvârlirea a fost mai grea pe­*n­tru Scarlat Rosetti. 1 D. George Brătianu, îndată dup® cădere, se ridică puţin şi privind cele petrecute şi nu-şi putea da seamă de gravitatea lor. D-na Brătianu, uitând p clip® durerea ei, îşi îndreptă privirile spre soţ. D. Scarlat Rosetti se lovi aşa de rău încât căpătă o fractură a ba­zei craniului. Ş­i D. Mavrocordat scăpase neatins.­­ Şofe­rul leşinase şi Îşi reveni în fire, roti privirea cu mirare spre locul catastrofei. Se ştie că d. profesor dr. Horto­lomei a fost singurul chirurg, care a făcut tuturor victimelor interveni­ţia chirurgicală necesară. La o întrebare a noastră, asupra stării d-nei şi d-lui Brătianu, pri­mim răspunsul următor : — D-nei Brătianu, se impune o îngrijire de o lună şi jumătate, şi va fi complect restabilită. Pentru d. George Brătianu nu trebue să existe nici o grije, căci se va restabili, fără să rămâi* vre­un * *• ! \

Next