Dimineaţa, decembrie 1926 (Anul 22, nr. 7189-7215)

1926-12-01 / nr. 7189

8 PAGINI Preţul Abonamentelor: „ Lei 850—pe timp de un an ” * » « 6 Urii ii 230 — „ n H S • In strănătate dubla r o ip* 1 3 LEI 11 BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7-9-11 || 3 L­EI | TELEFOANELE­­ NOASTRE |\ Centre!« 6/67, 24/73, 46/79. | Direcţia *7/72. Ad-fra 7/6­­7/69 Provincia 10/66, UN NOU MINISTER? ! Situaţia finanţelor publice, greu­tăţile cari apasă din ce in ce mai împovărător pe umerii slăbiţi ai contribuabililor, precum şi criza economică şi monetară, care a a­­juns la un punct extrem de grav, impun în mod imperios pentru toa­tă lumea abţinerea de la orice chel­­tueli, cari nu sunt indispensabile, facerea celor mai severe economii. Iar exemplul — nu prin vorbe şi sfaturi, ci prin fapte reale — în pri­mul rând trebue să-l dea guvernul. E drept că am avut de înregistrat în această­­ privinţă un început foarte timid. Se anunţase anume suprimarea câtorva diurnişti şi, dacă nu ne înşelăm, a câtorva dac­tilografe. Era prea puţin pentru ceea ce se putea realiza pe tărâmul economiilor şi absolut neînsemnat faţă de ceea ce reclamau gravele împrejurări economice în cari ne abatem. De aceea, socoteam şi ne aştep­tam să se persevereze în direcţia aceasta. Ne aşteptam ca guvernul, punând în maşina statului o ordine mai strictă şi o gospodărie mai chibzuită, să taie şi să reducă pe o scară mai întinsă din capitolul Cheltuelilor. Ar fi putut, de pildă, să reducă fără niciun prejudiciu pentru normala funcţionare a ser­viciilor respective, unele din mi­nistere. In loc de aceasta, însă, se anunţă acum crearea unui nou minister: ministerul municipiilor. Am citit informaţia despre înfi­inţarea acestui nou minister — o creaţiune originală şi căreia nu-i găseşti ceva asemănător în alte state — şi nu ne vine să credem. De aceea, ne grăbim să declarăm că am înregistra cu toată bucuria o dezminţire ce ni s’ar da din par­tea guvernului.­­Până atunci, însă, avem cuvinte să socotim informaţiunea în ches­tiune drept exactă şi, ca atare, ne îngăduim reflecţiunile ce urmează. In primul rând se pune întreba­rea car­e e rostul şi utilitatea aces­­­­tui minist­er al municipiilor ? N’ar fi tocmai greu să se găsea­scă argumente in favoarea proce­­tatei creaţiuni. S’ar putea spune, bună­oară, că noul minister ar a­­vea însărcinarea să introducă o administraţie oarecum unitară a comunelor, să dea directive, să îmboldească activitatea, să exer­cite un control superior. Cuvinte mari, răsunătoare, dar totdeodată goale, găunoase şi ară­tând şubrezenia argumentelor ce se invocă. Realitatea e cu totul alta. Comu­­nunele nu merg bine şi nu dau tot ce e în drept să se aştepte de la dânsele pentru trei cauze simple şi bine cunoscute. Prima cauză e virusul politicia­nismului, care le roade şi le ane­miază. Se face politică meschină de partid, de căpătueli de parti­zani şi de favoriţi, din bugetele co­munale se face un adăpost pentru atâţia din invalizii civili. Şi, din nenorocire, nu se face gospodărie pricepută, cinstită, dezbrăcată de orice consideraţiuni de politicia­nism strâmt şi meschin. A doua cauză este că nu li s’a asigurat comunelor o autonomie reală. Consiliile comunale nu pot face­­decât ceea ce este pe placul sau în interesul guvernului ori al unor reprezintanţi mai mărunţi ai partiduui, care deţine puterea. Iar a treia cauză, care este şi o urmare firească a celor două cau­ze arătate mai sus, constă în fap­tul că o bună, că o foarte bună parte din bugetul comunei este în­trebuinţat şi cheltuit pentru între­ţinerea unui personal funcţionăresc mai numeros decât reclamă nevoile reale ale serviciului. Un personal, care suge şi consumă mult, dar care, în ce priveşte treaba, de­se­­ori mai mult încurcă decât face ceva de folos. Aceasta este în mare parte pr cina pentru care comunelor nu­­ rămân la dispoziţie decât sui absolut insuficiente pentru între­prinderea de adevărate lucrări edi­litare. Iar acum, în loc de reducerea cheltuelilor inutile, se vesteşte nouă creaţiune de lux, o nouă sur­să de alte cheltueli şi, fatal, de alte sarcini pe spinarea mult împo­­văratului contribuabil. Nu se simte nici o nevoe de dân­sa şi ne place să credem că şi gu­vernul se va convinge de adevă­rul acesta şi va renunţa la înfiinţa­rea unui minister, care nu cores­­punde niciunei necesităţi publice. N. BATZARIA "" -———I—----------­ Ard pădurile FĂGĂRAŞ. 29. — In noaptea de 24—25 Noembrie c., în pădurea comunei Veneţia de Jos, la locul zis „Moliului“ a izbucnit un nou incendiu. Focul a fost imediat lo­calizat de autorităţi cu ajutorul lo­­cuitorilor din comună. Pagube nu sunt, întrucât n’a apucat să ardă decât frunza de pe o întindere mică. Cauza repetatelor incendii este seceta cea mare care bântue în toată ţara şi neglijenţa copiilor cari se duc cu vitele şi chiar a oa­menilor maturi cari nu dau impor­tanţă unei scântei sau unui rest de ţigară. * Din Sibiu se anunţă că Vineri noaptea a luat foc pădurea din a­­propierea comunei Gura Râului ară­zând 5 jugăre. De asemenea s’au mai riprîns pă­durea de pe muntele Măgura, pro­prietatea comunei Cisnădia, cât şi pădurile din Sibiu, Răşinari şi Ci­­oreşti. Rebeliunea din Nicaragua LONDRA. 29. (Rador). — Se pare că încercarea preşedintelui Diaz de a pune capăt revoltei din Nicaragua, oferind indemnizaţiuni băneşti conducătorilor rebelilor, va avea succes. Generalul Monca­­da, şeful forţelor revoluţionare, a avut eri o consfătuire cu amiralul american Latimer, studiind modali­tățile de a înceta lupta, în schim­bul despăgubirii oferite de Diaz. Cărbunii germani luptă pentru debuşeuri BERLIN, 29 (Rador).— Din cercu­rile Sindicatului german al cărbuni­lor se anunţă că industria minieră germană nu va părăsi pieţele cuce­rite în timpul grevei din Anglia şi va încerca să lupte cu orice concurenţă pentru menţinerea nouilor debuşeuri. a Reichswernlu­i BERLIN, «9. (Rador)__ fiarele de stânga publi­că informaţiuni din care reese că în birourile se­crete de recrutare ale Reichswehrului s’ar stu­dia un plan d­e mobilizare generală. In cercurile parlamentare circulă promit că din cauza a­­eestor revelaţiuni, asu­pra legăturilor dintre con­ducerea Reichswehr­ului şi asociaţi unite secrete, s'ar fi produs o încordare primejdioasă între mi- \ tisterul armatei şi minis­­erul de externe. * PARIS, 29. (Rador). — „Matin“ şi „Petit Journal“ reproduc infor­­maţiunile publicate de „Berliner Tagblatt“, denunţând recrudescenţa activităţii fostelor organizaţiuni ale Reichswehrului Negru. Aceste organiizaţiuni funcţionează acum nestânjenite, mai ales în Silezia. Ele posedă duplicate ale registre­lor de mobilizare, ale căror origi­nale au fost distruse din ordinul comisiunii interaliate de control, și pe baza acestor documente se străduesc să prepare o nouă mo­bilizare, sub pretext«­ convocării la cursuri sportive» Centrala automată — Auzi mă, că și poșta face telefon ca al nostru... — Da, și o să-i zică telefonu automat... Consiliul de miniştri de Duminică­­ ——ț— Modificarea legilor de autonomie a diferitelor instituţii Membrii guvernului s’at­ întrunit intr’im consiliu de miniştri, ori, Duminică, la orele 11 dim., sub presidentia d-hri general Averescu. DREPTUL D-LUI ST. C. POP DE A FI SENATOR Consiliul a cercetat cererea d­nei Ştefan­­ Pop.de a fi decla­­rat senator de drept, ca unul care a prezidat adunarea dela Alba Iu­­lia în care s’a hotărît unirea Ar­dealului cu vechiul regat, D. V. GOLDIŞ, ministrul culte­lor şi artelor, care a fost prezent la acea adunare, a dat explicaţiuni, arătând că d. Şt. C. Pop n’a pre­zidat adunrea, ci că preşedinte a! acelei adunări a fost regretatul Gh. Pop de Băseşti.................. De altfel disc­uţiunea n’a avut un rezultat practic, întrucât Curtea de Casaţie s’a pronunţat, respin­gând cererea d-lui Şt. C. Pop. EMIGRAREA MUSULMANILOR DIN DOBROGEA Consiliul a mai examinat ches­tiunea emigrării populaţiei musul­mane din Dobrogea. Se ştie că Turcii din Dobrogea, atraşi de propaganda unor emisari, au înce­put să-şi vândă pământul şi să plece. Cum guvernul nu privea cu sim­patie un exod al populaţiei musul­­mane din ţară, s’a făcut o anchetă şi s’a stabilit că numai foarte pu­ţini Turci şi-au vândut avutul spre a pleca. S‘a hotărît ca acestora să li se permită plecarea. ÎMPROPRIETĂRIREA CAVALE­­RILOR ORDINULUI „MIHAI VI­­TEAZU“ Consiliul a hotărît apoi împro­prietărirea cavalerilor ordinului „Mihai Viteazu“ cu loturi de câte 25 hectare. împroprietărirea se va face individual și terenul dat va fi la un loc, comasat. Ministerul de domenii a fost autorizat să alcă­tuiască un proect de lege în a­­cest sen­s. SERVICIILE AUTONOME SU­­PARĂ PE MINIȘTRI Consiliul s-a ocupat apoi de di­ficultăţile pe cari diferiţi miniştri le întâmpină la departamentele cari au instituţii autonome. Miniştrii s'au plâns că titularii a­­cestor instituţii autonome sau con­­liţiile lor de administraţie — cum sunt de ex.: Casa pădurilor, Casa centrală a băncilor populare, Ser­viciul de lichidare din ministerul de finanţe, etc. e­labotează ac­tele şi hotărîrile miniştrilor. Miniştrii au arătat că titularii a­­cestor instituţiuni trec peste hotă­rârile miniştrilor sau nu le exe­cută, deşi, în faţa parlamentului, miniştrii poartă răspunderea ges­tiunii ministerelor. Consiliul a hotărît să se exami­neze legile de organizare a acelor ministere sau a instituţiunilor vi­zate spre a fi modificate în sensu­l ca miniştrii să poată guverna e­­fectiv la departamentele lor. STAREA DE ASEDIU IN CADRI­LAT­ER Consiliul s'a ocupat a­tă de d. Oct. Gog­a minis­tru de interne, de a se în­dulci starea de asediu din Cadrilat­er. Se va menţi­ne rigoarea stării de ase­diu numeri in punctele unde s’a constatat că se strecoară comitagii. * După terminarea consiliului s’a dat presei următorul COMUNICAT „Consiliul a aprobat întocmirea unui proect de lege pentru împro­prietărirea cavalerilor ordinului „Mihai Viteazu“ cu câte 25 hecta­re, individual.­­ „Consiliul a hotărît examina­rea diferitelor legi in cari organe fără răspundere limitează hotărt­­rile miniştrilor şi chiar a consilii­lor de miniștri. „S’a hotărit să se ia măsuri spre a se face ca starea de asediu din Cadreater să fie corespunzătoare actualei sim­artrii mult amelio­rate”. AL. ALEXIU Respingerea acţiunii d-nei Zizi Lambrino "PARIS, 29.—In proce­sul intentat de d-na Zizi Lambrino ex-prinţului Ca­rol s’a pronunţat ori ver­dictul. Curtea franceză a declarat că nu este com­petentă şi a respins ac­ţiunea d-nei Zizi Lambri­no. In consecinţă fiul ei nu poate purta numele de Hohenzolern, iar în­treținerea sa cade in sar­cina mamei sale, d-nei Lambrino. ZIZI LAMBRINO Demidofi cu statul român CHIŞINĂU, 29. — Curtea de a­­pel din localitate a început Sâm­bătă desbaterile interesantului pro­­ces de sute de milioane intentat statului românesc de către moşte­nitorii prinţului rus Demidof, moş­tenitori cari se găsesc actualmente la Paris. Acţiunea introdusă contra statu­lui român s’a judecat in prima in­stanţă la tribunalul din Cetatea- Albă. Moştenitorii Demidof cer sta­tului să Ie retrocedeze lacurile din regiunea Budache şi Saboiat, adică tot ţărmul mării Negre, cu toate drepturile vamale şi de patrulare. Aceste bunuri erau evaluate la suma de 450.000.0­10. Tribunalul din Cetatea Albă dă­duse câştig de cauză reclamanţi­lor. Statul făcând apel, procesul a venit spre judecare alaltăeri îna­intea Curţii de apel din Chişinău. Prin avocaţii săi, statul a susţinut că acţiunea reclamanţilor este lip­sită de precizie, deoarece sunt date în judecată simultan mai mul­te ministere, fără să se determine In acţiune pretenţiile revendicate ri!» nartea tipcăniîa 1« afară de a­ceasta bunurile despre care se vorbeşte nici nd există ia realitate. Procesul a rămas in continuare pentru astăzi. Iar sentința va fi dată probabil într-o altă şedinţă. Corpul lui Krassin a fost incinerat LONDRA, 29. (Rador). — Rămași- rele lui Krassin au fost incinerate Duminică după amiază. Cenușa va fi expediată în Rusia. Câteva mii de persoane au urmat cortegiul fu­nebru, dela Ambasada Sovietică la cimitir, unde s'a săvârșit incinerarea. Printre florile depuse, se remar­cau coroanele Federaţiei Minerilor din Marea Britanie, coroana partidu­lui comunist din Franţa şi coroana secţiunii pentru încurajarea mino­rităţilor naţionale britanice. Membrii corpului diplomatic, re­­prezentanţii ministerului de externe, al Marei Britanii și ai altor corpuri oficiale au fost în cursul dimineții la Ambasada Sovietică, unde era ex­pus cornul defunctului. prins la Brăila 7 BRAILA, 28. — Astă noapte un individ necunoscut a încercat să pătrundă în locuinţa d-lui Anasta­­se Manole din strada Roşiori 77. Fiind simţit, Individul a fugit. Mai târziu a încercat să dea o nouă lovitură la d. Ncolae Popa din a­­ceiaş stradă No. 74. Fiind simţit şi aci, a vrut să dispară iar. D. Popa însă a ieşit afară cu o armă în mână şi a tras un foc de revolver, rănind grav pe borfaş. Sgomotul detunăturii a atras şi pe sergentul din post, care a tras şi el un foc. Borfaşul a fost nimerit şi a doua oară. A sosit apoi comi­sarul de serviciu, care a dispus transportarea hoţului la spital. Făcăndu-se imediat o perchezi­ţie, din actele găsite asupra hoţu­lui, s-a stabilit că el se numeşte Mitrofan Alba, din comună Vittos­­ka, judeţul Cetatea-Albă. Poliţia crede că el este unul dintre cei trei indivizi semnalaţi de poliţia din Bucureşti ca autorii crimei din ca­lea Dudeşti. Semnalmentele­­ se potrivesc întocmai cu acelea pe care prefectura de poliţie din Ca­pitală le-a trimis poliţiei din Brăila. Astăzi individul va putea fi inte­­rogat la spital. EVITAREA UNEI CATASTROFE DE TREN Accidentul trenului Simplon pe panta dela Balota CRAIOVA 27. — Trenul No. 11 „Simplon", venind dela București spre Jimbolia a avut, ori noapte, un accident, care datorită numai unei fericite întâmplări nu s’a transformat într’o catastrofă. Accidentul s’a produs din cauza rupere! botului maşinei, care îrân­­gându-se In timpul mersului, s’a înfipt In pământ împrejurările acestui accident sunt următoarele: Trenul Simplon, ajungând în sta­tia Balota pela orele 5 dim., după ce i s’a făcut controlul obişnuit de către echipa de lăcătuşi, înainte de a scoborî panta cea mare dela Ba­lota spre Severin, a primit cale li­beră şi a pornit pe pantă. In imediata apropiere dela ieşi­rea din staţia Balota, adică la în­ceputul pantei, botul maşinei ru­­pându-se, — din cauze care până acum n’au fost stabilite, — s’a în­fipt în pământ. Deși în pHn mers, mecanicul lo­comotivei observând accidentul, a înfrânat brusc, oprind la timp tre­nul spre ca na se prăbuși. Prin infundarea botului In pă­mânt, dacă accidentul n’ar fi fost observat, locomotiva s’ar fi dat peste cap trăgând după ea restul vagoanelor „Simplonului". Catastrofa ar fi fost cu at&t mai mare, cu câte e vorba de o pantă foarte repede si mare ca aceea ca se lasă dela Balota spre Severin. * Când s’a întâmplat accidentul, întunericul nopţii fiind destul de mare, panica pintre pasageri a fost Indescriptibilă. Sosind imediat ajutoare, s-a lu­­crat pentru scoaterea botului maşi­nei din pământ şi s’a restabilit cir­­culaţia pa linie. Din această cauză tread a avut câteva ore întârziere. IL­BD. Schimbări In condu­cerea Sovietelor re­al comisiuni care se ocupă cu planurile de stat . Kanwmew a fost mank auxibaaan­dor al Rusiei te Roma. f UN STRIGAT de alarmă AL NEGUSTORIM» Ce spune oficiosul organizator economice Ultimul număr al ilarului „Lupta Economică” — oficiosul organizaţi­ilor economice din Capitala — cu­prinde un articol, întitulat „O situa­ţie disperată", „care constituie un a­­devărat strigăt de alarmă. „Lupta Economică”, organ de spe­cialitate, deci neputând îl bănuit de inspiraţiuni politice, face între altele, următorul tablou al situaţiei pleţii. Trei bănci din Capitală şi patru bănci din provincie vor depune in câteva zile registrele tribunalelor respective. Condicile de proteste formează săptămânal o adevărată bibliotecă iar funcţionarii grefelor nu mai pot prididi o numc. Istovitoare, să co­pieze liste­ după aceste volume pen­tru Camerele de comerţ. Astăzi nu mai este un secret pen­tru nimeni că firme serioase, băş­tinaşe purtând un nume respectat in lumea afacerilor, firme al căror activ cifrează sute de miloane, au poliţe protestate; ele nu pot face fa­ţă unor angajamente ridicute şi fa­ţă de activ şi faţă de deverul din trecut. Nu este o exagerare atunci când afirmăm că lipsa de numerar nu numai că anchilozează cea mai acti­­vă şi mai productivă parte a co­merţului românesc dar ruinează fă­ră motiv serios bunuri şi averi mun­cite şi agonisite de generaţii întregi". COMERŢUL SE PRĂBUŞEŞTE Continuând, ziarul în chestiune spune apoi: Cine crede că sunt „dificultăţi trecătoare“ se înşală. Cine crede că baloanele de oxigen aruncate ici şi colo la gura câtorva comercianţi muribunzi ar putea ajuta la ceva— se înşeală şi mai mult. Comerţul cinstit începe să tragă obloanele şi vechile firme româneşti trebue si dispară pentru că fenome­­li crizei da numerar despre care aa ocupăm da atâta amar de vreme a Intrat tu ta gării. Comercianta si «tat» se prftbnsesc, Iremediabil, __ abis pa «an factorii răspunzători nu-1 văd pentra di incapacitatia a« nora sau încăpățânarea altora faa deopotrivă aă nu-1 vadă. „CONCORDATUL PREVENTIV* „Lupta Economică“ încheie: „Această chestiona a format obienu­tul discuţiunilor unei şedinţe a Con­siliului Camerei de comerţ din Bu­cureşti. Camera, intervertind ordinea de zi, a luat in discuţiune această gra­vă chestiune hotărând si Intervină pe lângă guvern pentru a lua mă­suri. In legătură cu aceasta, d. profs­­sor Branaovici a preconizat formale „concordatului preventiv“. Camera — suntem siguri — va in­terveni cu toată energia; a mai In­tervenit doar de atâtea ori. Rămână numai ca intervenţia ea să trezea­scă atenţiunea factorilor răspunză­tori, cari, In cele din urmă, In faţa prăpastiei, vor trebui să reacţioneze" * Am Înregistrat alarmantele amă­nunte şi constatări ale oficiosului lu­mii noastre comerciale. Din nenoroci­re nu putem să ne exprimăm şi spe­ranţa că destăinuirile acestea vor găsi ecou, fie la economiştii noştri încăpăţânaţi — la cari face aluzie, confratele — fie la guvern, care a anunțat un program economico-finan­ci­ar acceptabil, ce din nenorocire est­­menit să rămână literă moartă.­ ­­ BBSBBSBB1BBBBBb 1RADOUL IN AGONIE LONDRA, 29 (Rador).— Din Tokio se anunță că împăratul Yoshikito s'ar afla în agonie.

Next