Dimineaţa, decembrie 1926 (Anul 22, nr. 7189-7215)
1926-12-01 / nr. 7189
8 PAGINI Preţul Abonamentelor: „ Lei 850—pe timp de un an ” * » « 6 Urii ii 230 — „ n H S • In strănătate dubla r o ip* 1 3 LEI 11 BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7-9-11 || 3 LEI | TELEFOANELE NOASTRE |\ Centre!« 6/67, 24/73, 46/79. | Direcţia *7/72. Ad-fra 7/67/69 Provincia 10/66, UN NOU MINISTER? ! Situaţia finanţelor publice, greutăţile cari apasă din ce in ce mai împovărător pe umerii slăbiţi ai contribuabililor, precum şi criza economică şi monetară, care a ajuns la un punct extrem de grav, impun în mod imperios pentru toată lumea abţinerea de la orice cheltueli, cari nu sunt indispensabile, facerea celor mai severe economii. Iar exemplul — nu prin vorbe şi sfaturi, ci prin fapte reale — în primul rând trebue să-l dea guvernul. E drept că am avut de înregistrat în această privinţă un început foarte timid. Se anunţase anume suprimarea câtorva diurnişti şi, dacă nu ne înşelăm, a câtorva dactilografe. Era prea puţin pentru ceea ce se putea realiza pe tărâmul economiilor şi absolut neînsemnat faţă de ceea ce reclamau gravele împrejurări economice în cari ne abatem. De aceea, socoteam şi ne aşteptam să se persevereze în direcţia aceasta. Ne aşteptam ca guvernul, punând în maşina statului o ordine mai strictă şi o gospodărie mai chibzuită, să taie şi să reducă pe o scară mai întinsă din capitolul Cheltuelilor. Ar fi putut, de pildă, să reducă fără niciun prejudiciu pentru normala funcţionare a serviciilor respective, unele din ministere. In loc de aceasta, însă, se anunţă acum crearea unui nou minister: ministerul municipiilor. Am citit informaţia despre înfiinţarea acestui nou minister — o creaţiune originală şi căreia nu-i găseşti ceva asemănător în alte state — şi nu ne vine să credem. De aceea, ne grăbim să declarăm că am înregistra cu toată bucuria o dezminţire ce ni s’ar da din partea guvernului.Până atunci, însă, avem cuvinte să socotim informaţiunea în chestiune drept exactă şi, ca atare, ne îngăduim reflecţiunile ce urmează. In primul rând se pune întrebarea care e rostul şi utilitatea acestui minister al municipiilor ? N’ar fi tocmai greu să se găsească argumente in favoarea procetatei creaţiuni. S’ar putea spune, bunăoară, că noul minister ar avea însărcinarea să introducă o administraţie oarecum unitară a comunelor, să dea directive, să îmboldească activitatea, să exercite un control superior. Cuvinte mari, răsunătoare, dar totdeodată goale, găunoase şi arătând şubrezenia argumentelor ce se invocă. Realitatea e cu totul alta. Comununele nu merg bine şi nu dau tot ce e în drept să se aştepte de la dânsele pentru trei cauze simple şi bine cunoscute. Prima cauză e virusul politicianismului, care le roade şi le anemiază. Se face politică meschină de partid, de căpătueli de partizani şi de favoriţi, din bugetele comunale se face un adăpost pentru atâţia din invalizii civili. Şi, din nenorocire, nu se face gospodărie pricepută, cinstită, dezbrăcată de orice consideraţiuni de politicianism strâmt şi meschin. A doua cauză este că nu li s’a asigurat comunelor o autonomie reală. Consiliile comunale nu pot facedecât ceea ce este pe placul sau în interesul guvernului ori al unor reprezintanţi mai mărunţi ai partiduui, care deţine puterea. Iar a treia cauză, care este şi o urmare firească a celor două cauze arătate mai sus, constă în faptul că o bună, că o foarte bună parte din bugetul comunei este întrebuinţat şi cheltuit pentru întreţinerea unui personal funcţionăresc mai numeros decât reclamă nevoile reale ale serviciului. Un personal, care suge şi consumă mult, dar care, în ce priveşte treaba, deseori mai mult încurcă decât face ceva de folos. Aceasta este în mare parte pr cina pentru care comunelor nu rămân la dispoziţie decât sui absolut insuficiente pentru întreprinderea de adevărate lucrări edilitare. Iar acum, în loc de reducerea cheltuelilor inutile, se vesteşte nouă creaţiune de lux, o nouă sursă de alte cheltueli şi, fatal, de alte sarcini pe spinarea mult împovăratului contribuabil. Nu se simte nici o nevoe de dânsa şi ne place să credem că şi guvernul se va convinge de adevărul acesta şi va renunţa la înfiinţarea unui minister, care nu corespunde niciunei necesităţi publice. N. BATZARIA "" -———I—---------- Ard pădurile FĂGĂRAŞ. 29. — In noaptea de 24—25 Noembrie c., în pădurea comunei Veneţia de Jos, la locul zis „Moliului“ a izbucnit un nou incendiu. Focul a fost imediat localizat de autorităţi cu ajutorul locuitorilor din comună. Pagube nu sunt, întrucât n’a apucat să ardă decât frunza de pe o întindere mică. Cauza repetatelor incendii este seceta cea mare care bântue în toată ţara şi neglijenţa copiilor cari se duc cu vitele şi chiar a oamenilor maturi cari nu dau importanţă unei scântei sau unui rest de ţigară. * Din Sibiu se anunţă că Vineri noaptea a luat foc pădurea din apropierea comunei Gura Râului arăzând 5 jugăre. De asemenea s’au mai riprîns pădurea de pe muntele Măgura, proprietatea comunei Cisnădia, cât şi pădurile din Sibiu, Răşinari şi Cioreşti. Rebeliunea din Nicaragua LONDRA. 29. (Rador). — Se pare că încercarea preşedintelui Diaz de a pune capăt revoltei din Nicaragua, oferind indemnizaţiuni băneşti conducătorilor rebelilor, va avea succes. Generalul Moncada, şeful forţelor revoluţionare, a avut eri o consfătuire cu amiralul american Latimer, studiind modalitățile de a înceta lupta, în schimbul despăgubirii oferite de Diaz. Cărbunii germani luptă pentru debuşeuri BERLIN, 29 (Rador).— Din cercurile Sindicatului german al cărbunilor se anunţă că industria minieră germană nu va părăsi pieţele cucerite în timpul grevei din Anglia şi va încerca să lupte cu orice concurenţă pentru menţinerea nouilor debuşeuri. a Reichswernlui BERLIN, «9. (Rador)__ fiarele de stânga publică informaţiuni din care reese că în birourile secrete de recrutare ale Reichswehrului s’ar studia un plan de mobilizare generală. In cercurile parlamentare circulă promit că din cauza aeestor revelaţiuni, asupra legăturilor dintre conducerea Reichswehrului şi asociaţi unite secrete, s'ar fi produs o încordare primejdioasă între mi- \ tisterul armatei şi miniserul de externe. * PARIS, 29. (Rador). — „Matin“ şi „Petit Journal“ reproduc informaţiunile publicate de „Berliner Tagblatt“, denunţând recrudescenţa activităţii fostelor organizaţiuni ale Reichswehrului Negru. Aceste organiizaţiuni funcţionează acum nestânjenite, mai ales în Silezia. Ele posedă duplicate ale registrelor de mobilizare, ale căror originale au fost distruse din ordinul comisiunii interaliate de control, și pe baza acestor documente se străduesc să prepare o nouă mobilizare, sub pretext« convocării la cursuri sportive» Centrala automată — Auzi mă, că și poșta face telefon ca al nostru... — Da, și o să-i zică telefonu automat... Consiliul de miniştri de Duminică ——ț— Modificarea legilor de autonomie a diferitelor instituţii Membrii guvernului s’at întrunit intr’im consiliu de miniştri, ori, Duminică, la orele 11 dim., sub presidentia d-hri general Averescu. DREPTUL D-LUI ST. C. POP DE A FI SENATOR Consiliul a cercetat cererea dnei Ştefan Pop.de a fi declarat senator de drept, ca unul care a prezidat adunarea dela Alba Iulia în care s’a hotărît unirea Ardealului cu vechiul regat, D. V. GOLDIŞ, ministrul cultelor şi artelor, care a fost prezent la acea adunare, a dat explicaţiuni, arătând că d. Şt. C. Pop n’a prezidat adunrea, ci că preşedinte a! acelei adunări a fost regretatul Gh. Pop de Băseşti.................. De altfel discuţiunea n’a avut un rezultat practic, întrucât Curtea de Casaţie s’a pronunţat, respingând cererea d-lui Şt. C. Pop. EMIGRAREA MUSULMANILOR DIN DOBROGEA Consiliul a mai examinat chestiunea emigrării populaţiei musulmane din Dobrogea. Se ştie că Turcii din Dobrogea, atraşi de propaganda unor emisari, au început să-şi vândă pământul şi să plece. Cum guvernul nu privea cu simpatie un exod al populaţiei musulmane din ţară, s’a făcut o anchetă şi s’a stabilit că numai foarte puţini Turci şi-au vândut avutul spre a pleca. S‘a hotărît ca acestora să li se permită plecarea. ÎMPROPRIETĂRIREA CAVALERILOR ORDINULUI „MIHAI VITEAZU“ Consiliul a hotărît apoi împroprietărirea cavalerilor ordinului „Mihai Viteazu“ cu loturi de câte 25 hectare. împroprietărirea se va face individual și terenul dat va fi la un loc, comasat. Ministerul de domenii a fost autorizat să alcătuiască un proect de lege în acest sens. SERVICIILE AUTONOME SUPARĂ PE MINIȘTRI Consiliul s-a ocupat apoi de dificultăţile pe cari diferiţi miniştri le întâmpină la departamentele cari au instituţii autonome. Miniştrii s'au plâns că titularii acestor instituţii autonome sau conliţiile lor de administraţie — cum sunt de ex.: Casa pădurilor, Casa centrală a băncilor populare, Serviciul de lichidare din ministerul de finanţe, etc. elabotează actele şi hotărîrile miniştrilor. Miniştrii au arătat că titularii acestor instituţiuni trec peste hotărârile miniştrilor sau nu le execută, deşi, în faţa parlamentului, miniştrii poartă răspunderea gestiunii ministerelor. Consiliul a hotărît să se examineze legile de organizare a acelor ministere sau a instituţiunilor vizate spre a fi modificate în sensul ca miniştrii să poată guverna efectiv la departamentele lor. STAREA DE ASEDIU IN CADRILATER Consiliul s'a ocupat ată de d. Oct. Goga ministru de interne, de a se îndulci starea de asediu din Cadrilater. Se va menţine rigoarea stării de asediu numeri in punctele unde s’a constatat că se strecoară comitagii. * După terminarea consiliului s’a dat presei următorul COMUNICAT „Consiliul a aprobat întocmirea unui proect de lege pentru împroprietărirea cavalerilor ordinului „Mihai Viteazu“ cu câte 25 hectare, individual. „Consiliul a hotărît examinarea diferitelor legi in cari organe fără răspundere limitează hotărtrile miniştrilor şi chiar a consiliilor de miniștri. „S’a hotărit să se ia măsuri spre a se face ca starea de asediu din Cadreater să fie corespunzătoare actualei simartrii mult ameliorate”. AL. ALEXIU Respingerea acţiunii d-nei Zizi Lambrino "PARIS, 29.—In procesul intentat de d-na Zizi Lambrino ex-prinţului Carol s’a pronunţat ori verdictul. Curtea franceză a declarat că nu este competentă şi a respins acţiunea d-nei Zizi Lambrino. In consecinţă fiul ei nu poate purta numele de Hohenzolern, iar întreținerea sa cade in sarcina mamei sale, d-nei Lambrino. ZIZI LAMBRINO Demidofi cu statul român CHIŞINĂU, 29. — Curtea de apel din localitate a început Sâmbătă desbaterile interesantului proces de sute de milioane intentat statului românesc de către moştenitorii prinţului rus Demidof, moştenitori cari se găsesc actualmente la Paris. Acţiunea introdusă contra statului român s’a judecat in prima instanţă la tribunalul din Cetatea- Albă. Moştenitorii Demidof cer statului să Ie retrocedeze lacurile din regiunea Budache şi Saboiat, adică tot ţărmul mării Negre, cu toate drepturile vamale şi de patrulare. Aceste bunuri erau evaluate la suma de 450.000.010. Tribunalul din Cetatea Albă dăduse câştig de cauză reclamanţilor. Statul făcând apel, procesul a venit spre judecare alaltăeri înaintea Curţii de apel din Chişinău. Prin avocaţii săi, statul a susţinut că acţiunea reclamanţilor este lipsită de precizie, deoarece sunt date în judecată simultan mai multe ministere, fără să se determine In acţiune pretenţiile revendicate ri!» nartea tipcăniîa 1« afară de aceasta bunurile despre care se vorbeşte nici nd există ia realitate. Procesul a rămas in continuare pentru astăzi. Iar sentința va fi dată probabil într-o altă şedinţă. Corpul lui Krassin a fost incinerat LONDRA, 29. (Rador). — Rămași- rele lui Krassin au fost incinerate Duminică după amiază. Cenușa va fi expediată în Rusia. Câteva mii de persoane au urmat cortegiul funebru, dela Ambasada Sovietică la cimitir, unde s'a săvârșit incinerarea. Printre florile depuse, se remarcau coroanele Federaţiei Minerilor din Marea Britanie, coroana partidului comunist din Franţa şi coroana secţiunii pentru încurajarea minorităţilor naţionale britanice. Membrii corpului diplomatic, reprezentanţii ministerului de externe, al Marei Britanii și ai altor corpuri oficiale au fost în cursul dimineții la Ambasada Sovietică, unde era expus cornul defunctului. prins la Brăila 7 BRAILA, 28. — Astă noapte un individ necunoscut a încercat să pătrundă în locuinţa d-lui Anastase Manole din strada Roşiori 77. Fiind simţit, Individul a fugit. Mai târziu a încercat să dea o nouă lovitură la d. Ncolae Popa din aceiaş stradă No. 74. Fiind simţit şi aci, a vrut să dispară iar. D. Popa însă a ieşit afară cu o armă în mână şi a tras un foc de revolver, rănind grav pe borfaş. Sgomotul detunăturii a atras şi pe sergentul din post, care a tras şi el un foc. Borfaşul a fost nimerit şi a doua oară. A sosit apoi comisarul de serviciu, care a dispus transportarea hoţului la spital. Făcăndu-se imediat o percheziţie, din actele găsite asupra hoţului, s-a stabilit că el se numeşte Mitrofan Alba, din comună Vittoska, judeţul Cetatea-Albă. Poliţia crede că el este unul dintre cei trei indivizi semnalaţi de poliţia din Bucureşti ca autorii crimei din calea Dudeşti. Semnalmentele se potrivesc întocmai cu acelea pe care prefectura de poliţie din Capitală le-a trimis poliţiei din Brăila. Astăzi individul va putea fi interogat la spital. EVITAREA UNEI CATASTROFE DE TREN Accidentul trenului Simplon pe panta dela Balota CRAIOVA 27. — Trenul No. 11 „Simplon", venind dela București spre Jimbolia a avut, ori noapte, un accident, care datorită numai unei fericite întâmplări nu s’a transformat într’o catastrofă. Accidentul s’a produs din cauza rupere! botului maşinei, care îrângându-se In timpul mersului, s’a înfipt In pământ împrejurările acestui accident sunt următoarele: Trenul Simplon, ajungând în statia Balota pela orele 5 dim., după ce i s’a făcut controlul obişnuit de către echipa de lăcătuşi, înainte de a scoborî panta cea mare dela Balota spre Severin, a primit cale liberă şi a pornit pe pantă. In imediata apropiere dela ieşirea din staţia Balota, adică la începutul pantei, botul maşinei rupându-se, — din cauze care până acum n’au fost stabilite, — s’a înfipt în pământ. Deși în pHn mers, mecanicul locomotivei observând accidentul, a înfrânat brusc, oprind la timp trenul spre ca na se prăbuși. Prin infundarea botului In pământ, dacă accidentul n’ar fi fost observat, locomotiva s’ar fi dat peste cap trăgând după ea restul vagoanelor „Simplonului". Catastrofa ar fi fost cu at&t mai mare, cu câte e vorba de o pantă foarte repede si mare ca aceea ca se lasă dela Balota spre Severin. * Când s’a întâmplat accidentul, întunericul nopţii fiind destul de mare, panica pintre pasageri a fost Indescriptibilă. Sosind imediat ajutoare, s-a lucrat pentru scoaterea botului maşinei din pământ şi s’a restabilit circulaţia pa linie. Din această cauză tread a avut câteva ore întârziere. ILBD. Schimbări In conducerea Sovietelor real comisiuni care se ocupă cu planurile de stat . Kanwmew a fost mank auxibaaandor al Rusiei te Roma. f UN STRIGAT de alarmă AL NEGUSTORIM» Ce spune oficiosul organizator economice Ultimul număr al ilarului „Lupta Economică” — oficiosul organizaţiilor economice din Capitala — cuprinde un articol, întitulat „O situaţie disperată", „care constituie un adevărat strigăt de alarmă. „Lupta Economică”, organ de specialitate, deci neputând îl bănuit de inspiraţiuni politice, face între altele, următorul tablou al situaţiei pleţii. Trei bănci din Capitală şi patru bănci din provincie vor depune in câteva zile registrele tribunalelor respective. Condicile de proteste formează săptămânal o adevărată bibliotecă iar funcţionarii grefelor nu mai pot prididi o numc. Istovitoare, să copieze liste după aceste volume pentru Camerele de comerţ. Astăzi nu mai este un secret pentru nimeni că firme serioase, băştinaşe purtând un nume respectat in lumea afacerilor, firme al căror activ cifrează sute de miloane, au poliţe protestate; ele nu pot face faţă unor angajamente ridicute şi faţă de activ şi faţă de deverul din trecut. Nu este o exagerare atunci când afirmăm că lipsa de numerar nu numai că anchilozează cea mai activă şi mai productivă parte a comerţului românesc dar ruinează fără motiv serios bunuri şi averi muncite şi agonisite de generaţii întregi". COMERŢUL SE PRĂBUŞEŞTE Continuând, ziarul în chestiune spune apoi: Cine crede că sunt „dificultăţi trecătoare“ se înşală. Cine crede că baloanele de oxigen aruncate ici şi colo la gura câtorva comercianţi muribunzi ar putea ajuta la ceva— se înşeală şi mai mult. Comerţul cinstit începe să tragă obloanele şi vechile firme româneşti trebue si dispară pentru că fenomeli crizei da numerar despre care aa ocupăm da atâta amar de vreme a Intrat tu ta gării. Comercianta si «tat» se prftbnsesc, Iremediabil, __ abis pa «an factorii răspunzători nu-1 văd pentra di incapacitatia a« nora sau încăpățânarea altora faa deopotrivă aă nu-1 vadă. „CONCORDATUL PREVENTIV* „Lupta Economică“ încheie: „Această chestiona a format obienutul discuţiunilor unei şedinţe a Consiliului Camerei de comerţ din Bucureşti. Camera, intervertind ordinea de zi, a luat in discuţiune această gravă chestiune hotărând si Intervină pe lângă guvern pentru a lua măsuri. In legătură cu aceasta, d. profssor Branaovici a preconizat formale „concordatului preventiv“. Camera — suntem siguri — va interveni cu toată energia; a mai Intervenit doar de atâtea ori. Rămână numai ca intervenţia ea să trezească atenţiunea factorilor răspunzători, cari, In cele din urmă, In faţa prăpastiei, vor trebui să reacţioneze" * Am Înregistrat alarmantele amănunte şi constatări ale oficiosului lumii noastre comerciale. Din nenorocire nu putem să ne exprimăm şi speranţa că destăinuirile acestea vor găsi ecou, fie la economiştii noştri încăpăţânaţi — la cari face aluzie, confratele — fie la guvern, care a anunțat un program economico-financiar acceptabil, ce din nenorocire estmenit să rămână literă moartă. BBSBBSBB1BBBBBb 1RADOUL IN AGONIE LONDRA, 29 (Rador).— Din Tokio se anunță că împăratul Yoshikito s'ar afla în agonie.