Dimineaţa, ianuarie 1927 (Anul 23, nr. 7216-7245)

1927-01-01 / nr. 7216

* IO FiltălN» Preţul Abonamentelor: Lei 750—pe Ump­lre un an „ 3 O— H a lunii »» n ts w 3 » In străinătate dubis Fondată în «804 de CONST. MILLS3 LEI I BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7­ 9-11 3 li IS I ItLtf JAiictc NOASTRE Aan!3XTX­ m 7203 SAMBATA i lANUA­RIE 1927 I Centrala 6/67. 24 73. 46/79. I Direcția 57 72. Ad­ d­a 7/69. Provincia 10/66 ie vorbă cu un partizanC­riza al gâtuirii presei .. S*a arătat limpede la acest ilar şi, după Constituţie, nu s® poate face o nouă lege a preseL Aceasta nu ne împiedică Insă de * discuta proectul d-lui Cudalbu. Şi tfiiscuţia poate avea ioc nu numai in ziar, ci în orice împrejurare.­­Astfel silele acestea am stat de­­vorbă cu un deputat averescan a­­supra acestui proect Cum e uşor de închipuit, acesta, g­nn firea lucrurilor, se credea obli­gat să apere proectul de lege a presei a! d-lui Cudalbu. Argumen­tul său principal era că acest pro­bei­ssu-i original. Aproape toate dispoziţiile lui se găsesc in ana sau an aita din legile de presă în vigoa­re în diferite ţări din apus. Unele din articolele pe cari noi le comba­teai mai energic s'ar găsi chiar în legea presei din Franţa. Argumentul nu-i nici măcar în aparentă tare. Las’ că A­budalbu ar­i putut scoate din toate legile respectiv ceea ce e rău; dar ad- Biitând chiar că ei ar Fi extras nu­mai părţile bune, încă nu înseamnă că ce-i bun la altă parte e bun şi I® noi Să nu uităm că noi ne aflăm In­to’o situaţie cu totul specială. La noi nu există nici o garanţie pentru cei nedrept .ţiţi. Şi mai mult încă. Nu există nici o garanţie pentru a­­plicarea corectă a legilor. La noi arbitrariul stăpâneşte. Dovada cea mai bună este chiar proectul in discuţie. Isi poate cine­va imagina o garanţie mai bună a drepturilor omului, decât Constitu­ţia? Ei bine, deşi Constituţia inter­zice confiscările, proectul înscrie, între primele articole, dreptul de confiscare. Pentru combaterea abuzurilor, pentru liniștirea spiritelor, nu exi­stă decât o posibilitate : absoluta libertate a presei, libertate care să aneargă chiar până la exces, până la 30u7.­ Pentru că niciodată răul pe ca­­re-1 poate face excesul acestui drept, nu va fi măcar pe departe atât de păgubitor, ca răul provocat de stânjenirea lui. — Dacă cineva convoacă intr’un Stat, îmi spunea deputatul averes­can, pe mai mulţi tovarăşi, pentru a călca o instituţie si a comite o spargere, acesta este un îndemn la crimă. Procurorul trebue să fie în drept să confiște acest „corpus de­licti“. iată un model de logică strâmbă. In primul rând, astfel de apeluri nu se publică niciodată în ziare, nici atunci când nu există regimul con­fiscărilor. In al doilea rând, dacă se publică aşa ceva, politia şi Sigu­ranţa n’au decât să ia măsuri pen­tru ca, măcar cu acest prilej, să puie mâna pe criminali, in al treilea rând, dacă numai din frica de con­fiscare bandiţii nu-si vor publica In ziare convocările, ei vor găsi alt mijloc mai bun pentru a-si fixa lo­cul si ora de rendez-vous. In schimb, dacă sub pretextul că trebue să se poată confisca un ziar cu îndemnuri la crime, se va admi­te introducerea confiscării, câte a­­buzuri nu se vor face ! Este drept că ele se fac şi azi. Dar avem cel puţin speranţa că mai curând sau mai târziu vom reintra în legalitate. Nu este oare caracteristic faptul că propaganda în contra libertăţii presei o fac cele două partide cari. .inunta aJezätorÜPf ^ — Am salvat patria. Am gâtuit presa. Iar în fundul sufletului, fiecare din fericiţii reprezentanţi ai popo­rului îşi va spune : — Am scăpat şi de presă. Să ve­dem cine m­ă va mai chema la răs­pundere de acum înainte . Gama Gânduri simpla Loteria cetăţenească in momentul când punem ateste rânduri aci, nu putem ţii unde a cetat milionul pompierilor. fit­iţiţi­­. f. f. mulţi vor lice că a căzut In haltă. Insă undeva tot tre­­bue să fi căzut ţi trebue să fi găsit mare uscăciune prin buzunare. Dar„ orice s'ar zice ţi oricare ar fi destinul vitreg, care a lăsat uns­prezece mii de jucători şi jumătate, fără dulcea iluzie, totuţ ţinem să aducem omagialele noastre repre­siuni de gratitudine, organizatorilor loteriei, cari au dat câtorva zeci de mii de suflete, de sărbători posibili­tatea de a se visa milionari, purtând la piept bileţelul roşu. Un tânăr zicea: Dacă voi câştiga, fac de toate: blănuri nevestei, ma­mei, soacrei, socrului, cumnatelor ţi chiar Măritei ţi cumpăr ţoţeni. Un bătrân of la: Dacă-l câştig, dau la toate azileie, orfelinatele, lehuze­­le, spitalele, gazdei, închisorilor, căci şi ăia de acolo suferă. O fată şoptea: Dacă-l câştig, mă ia cutărică, plecăm în Italia, Paris, Monte-Carlo.. Nu, acolo nu, căci pierdem banii. Doamne fereşte ! O mamă gândea: Dacă-l câştig, dau un sfert la gineri şi nurori să nu mă mai blesteme, iar cu restul plec tn lume, să nu ştie de mine şi să-mi tot mai ceară. Un consort matur murmura: Da­­că-l câştig, dau babei mele pensie bună şi divorţez şi hetbet găsesc una de einspece are' şi trâesc ţi eu ca omul, că doar odală trăeşte omul. O soacră Icnea: De-l cdţtig, trag clapa la toți plec la Londra să nu mai dea de urma până tl pap tot U Iluzie, i'ulce iluzie, gânduri păcătoase aî. llop! A sbugh­it-o!.­. om. mea șapte ce forme tl Alta la rând... STAN BOLOVAN Iar pactul de neagresiune PARIS, 30 (Rador). — Din Reval se anunţă că miniştrii de externe ai Statelor Baltice se vor întruni în a­­cel oraş la începutul lunei ianuarie pentru a examina chestiunea Pactu­lui de neagresiune, propus­­de Rusia sovietică. — Luaţi-o la dreapta şi duceţi-vă la primăria.. că acolo vă dă.» — Am fost şi mi-a spus primary că e sărac şi fi să umble şi steaua». el cm Groaznic cutremur de pământ \ --------­LONDRA 30 (Rador). — Telegrante dela frontie­ira Co!(*m^e5 anunță că un cutemur de pământ a dispus aproape com­­plec* orașele Gouchucal și fiîdaua, peasemenea orașul Na­­rsa*j*t© din Equator a fost complect nimicit de un incendiu, rezultat al cu­tremurului. Pagubele sunr­t evaluate la peste­­ patru milioane lire sterline. Toți locuitorii au rămas fără adăpost. Lăcaşul Patriarhiei se va construi in piaţa Sf. Gheorghe Şedinţa delegaţi­unîî permanente a municipiului Bucureşti UNDE SE VOR PLĂTI IMPOZI­TELE COMUNALE Membri! delegaţi«»!! permanente a municipiului s’au întrunit eri dimi­neaţă la orele 10, în şedinţă pu­blică, sub preşidenţia d-lui dr. I. Cos- . tinescu, asistat de d­­oaa Rohan, se­de$i fără nici o trecere in masse, i g^neraL fără nici o îndreptăţire obiectiva, se perindează mereu la putere ? Prin forţe oculte ne pomenim in­­tr’o bună zi cu partidul X 'a putere. Gratie jandarmeriei si ^administra­ţiei partidul isi asigură impunita­tea abuzurilor, alegându-si majo­ritate docilă de oameni cari nar putea întruni, prin propriile lor for­te nici 50 de voturi. Prin urmare, răspundere în fata parlamentului nu există. Nu le mai rămâne decât su­primarea singurei forte cinstite: presa liberă. Se înţelege că această suprimare nu se poate face făţiş de adevăra­tele ei motive. Atunci se Inventea­ză veşnica, monotona „bonne à tout faire“: naţionalismul. „Există o­­resie antinaţională—adică aceea­­are susţinând partidele de masse, d­acă infimele minorităţi înfipte In 3Uşrete — există o presă străină de interesele acestui neam adică de ale'elicei care se Îngrașă pe spina­rea neamului. Contra acestei prese, imnai contra ei se l^caplă inso­­ri'e proectului". Așa se va vorbi dej* Mom»* Ca- i rei. Massa de prolUori al pollti­­a aplauda s! mergând ftca$ăp D. M. Georgescu, delegat cu partea financiară, arată ca, de la 1 ianuarie, percepţii­« comunal« urmând să fie des­centralizate pe sectoare, pe lângă per­cepţiile existente se mai afiliază şi alte percepţii pentru perceperea impo­zitelor directe. Trei percepţii pentru impozite!« directe şi una pentru indi­rect« se alipesc la sect. I (Galben) şi câte două» la celelalte sectoare. în urma acestei descentralizări, con­tribuabilii din sect. I (Galben) îşi vor achita dările la percepţiile I, II, şi III. cei din sect. II (Negru) la percep­ţiile IV şi V. cei din sectorul III (Albastru) la percepţiile 6 şi 7 şi cei din sectorul IV (Verde) pe per­cepţiile 8 şi 9. Percepţia pentru veniturile indirecte din sectorul I va purta numărul 10 ca şi percepţia pentru veniturile indi­recte a statului. EXPROPRIERI PENTRU LĂCA­ŞUL PATRIARHIEI D. dr. I. Costinescu arată că, fel urma dorinţei patriarhului Miron Cris­ta», urmează să se facă lucrările pre rea imobilelor cuprinse între str. Lips­cani şi străzile Sfinţilor» Colţii şi Ca­­vafii-Vechi. Costul acestor exproprieri nu trebu­i să fie suportat de stat, municipiul ne­­fiind în măsură să-i suporte nici mă­car parţial INTRE PRIMĂRIE SI S. T. B. D. dr. Costinescu relevă că pe stâl­pii S. T. B-ului, de câtva timp sunt ataşate un fel de reclame comerciale cari prin caracterul lor ar trebui să aibă aprobarea primăriei Capitalei. Fiind informat că soc. de publici­tate Rudolf Mosse este concesionarea­­ mişcarea în chestie, acestor reclame In baza unei conven­­ţiuni cu societatea comunală a traia­­vaeior, d. dr. Costinescu e de părere să se supue cazul contenciosului spre a decide asupra formalităţilor ce tre­­buesc îndeplinite ca primăria să nu fie atinsă in drepturile ei, D. Grozdea propune ca S. T. B-u­ să fie obligat să verse primăriei cota parte din beneficiile realizate prin con­cesionarea acordată. . CHESTIUNEA POMPIERILOR Citindu-se un raport al inspectora­tului pompierilor care cere ca din co­­misiunile pentru aşezarea gurilor pu­blice de apă să facă parte şi un de­legat al corpului, d. dr. I. Costinescu, răspunde că nu e nevoe de un astfel de delegat întrucât lucrările vor fi executate de Uzinele Comunale care va ţine seama de racordarea la furtunurile pompierilor. Verificarea gurilor exis­gitîtoare in vederea desemnării tere-Denie vtt face tot de către aceste nuH»! pe car« se «c construi viitoarea I uzine. PstrlariiS«, SstLoti *? 1* «•** *• Urs Ung­r­a, Jaco- Dctatura li Ch­­a­slav­a şi Italia PEKING 30.—Generalul Chiang- Tso-Lin sa va proclama, în îniua­­urna­nu­lui nou, dictatorul Chinei. Un fals prinţ Hohenzollern gyár oficiosin­­te guvernului comcsază astăzi c­olegiamd­l ziarului „Neues Wiener Tagblatt in care spunea că ministrul Un­gariei,la b­elgrad, d. Andreas dt Borg, Sa­ fi sosit la Budapesta spre a trata o importantă latură a apro■ __ pierii dintre Ungaria și s­uffostaurați.SCROCHERI­LE PRETINSULUI „Magyar Ország" accentuează că BARON KORFF indiferent de felul raporturilor au­ ERFURT. —* Asupra escrocheris­toare cu Iugoslavia, guvernul măriilor pretinsului baron Korff, care se ghiar nu va modifica de loc potiiădea drept un prinț din casa Hohen­­tica sa actuală față de Italia. izolleri, se cunosc acum amănunte ma’ ___ __iSSf­­T ^»,­ precise. Escrocul a apărut la Gotha „ . ca pretins pri­nt Hohenzollern. nnirâ La. Teatrul National din Gotha s’. liULCl * * vbul 5 dat In onoarea lui o reprezentaţie d­altterească îa Grecia chea Lojă a Curții, ^pă^spectaco _____ escrocul a trimis principalei interprete atuîtt TTTVPii Operkîmr»Xfii ^ bombonieră cu dedicata: „Din par- PLANUL UNEI RESTAURARI Ite a prinţului Wilhelm de Prusia”. Du-Palatului» un prânz de gală, la care au participat fruntaşii societăţii „ . . ---------- --------dim Gotha. Zilele următoare au avut loc de a­­semenea mai multe serbări organizate în onoarea pretinsului prinţ, şi când banii acestuia erau pe isprăvite, din toate părţile i s’au pus la dispoziţie cu cea mai mare grabă importante sume de bani. Curând după aceea fat­­­ul prinţ anunţă că trebue să plece în călătorie pentru câteva zile. De a­­tunci a dispărut. Cercetările au do­vedit că baronul Korff e un aventurier originar din Baltica, urmărit de par­chetele mai multor state pentru falsuri de documente, înșelăciune și furt | BUD fJSSSTA, îi». ... rtarul -----­ O­ ATENA.­­ O radiogramă , Athena adresată ziarului „N­ues Wiener Tabblatt1’, com nică următoarele: In presa aci un ofi­ţer confirmă svou­rile despre o nouă mişcare corpului ofiţeresc, rugând acelaş timp pe camarazii să renunţa în sfârşit la tacit tulburărilor, care o funes pentru ţară. Conducătorii cestei mişcări intenţionea ca, sub pretextul că republi e ameninţată, să determine­­ întoarcerea în armată a o si de ofiţeri regalişti, concedii pentru ca în chipul acesta înlesnească re­staurarea pa­triei dictatoriale şi răsturnat actualului sistem parlament Intre acestea a fost ales deasemenea și ln Salonic sublocotenent, care indemi­se pe camarazii săi să sem­ne un protocol referitor Gatasîiofă da sale fl SANTIAGO (Chili). 30. — Unu de persoane a deraiat căzâiţi­­tr’o prăpastie. Sunt 16 morţi h­­meroşi răniţi. (Diferend între Statele-ls şi Mexic NEW-YORK, 30.- Tensiuldin­­tre guvernul Statelor-Unite n­exic , sporeşte pe fiecare zi Statunite au cerut guvernului mexic, în-, ceteze cu prigonirea society pe-1 trolifere nord-americane d Mexic,­ ameninţând că altfel amfiorul Statelor-Unite va fi rechen între­­rupându-se raporturile dia­ti­ce. Dascopsr’riie deli catsilrala episcop al) din Homan ■ - v —„ ,i Pleter] sQGo'nl al XVI-Iea La venirea sa In fruntea episcopiei Romanului, episcopul Lucian a găsit clădirile episcopiei dărăpănate şi a dispus repararea lor. Biserica cate­drală a fost începută de Patru Rareş la anul 1347 şi a fost termi­nată de fii săi Ştefănuţă şi Iliaş-Vodă, dar mai apoi a suferit multe schimbări, in interiorul bisericei se află o pictură executată acum 60 de ani şi alta şi mai veche. Pentru a se edifica asupra acestor picturi cât şi asupra acelora de la catapeteasmă, episcopul Lucian a cerut d-lui Al. Lapedatu, fostul ministru al cultelor pa acea vreme titular, să trimită un specialist care să stabi­­leascâ valoarea artistică şi vechimea lor. Ministerul a delegat pa pictorul Paul Molda, care s’a cîn­s la Roman în luna Martie 1125 şi a stabilit că — deşi în general construcţia bisericei este cea veche — totuşi a avut u­­nele modificări ulterioare. Turla cea mare a fost refăcută pe la acu! 1790. Tot atunci s’au făcut unele modifi­cări in decoraţia anterioară în spre altar, iar in Interior s’a mărit trecerea de la pronaos pre naos. PICTURA INTERIOARĂ Tâmpla şi Icoanele sunt dela amul­­790 şi au un aspect mărit deşi sunt inegrite şi deteriorate. In ceia-'e priveşte pictura interioară a bisericei, s’a descoperit că sub pi­tura in ulei, de dată relativ recentă, se gă­seşte o pictură mult mai veche in frescă. Pictorul Molds a scos la iveală a­­ceastă pictură în mai multe locuri din cuprinsul bisericei şi a stabilit că datează din epoca lui Petru Ra­­reş, că este de o calitate superioară şi că poate fi evidenţiată in întregime în bune condiţiuni şi fără a sau al­tera. In urma unui raport al d-lui Molda, comisiunea monumentelor istorice a a­­probat începerea lucrărilor. La 13 Sep­tembrie s’au şi început aceste lu­crări cu scoaterea la iveală a vechilor picturi în frescă din pronaos. Aceste picturi in afară de valoarea lor artistică şi vechimea lor — au şi un aspect de o rara bogăţie prin miru l »r rebiiuitat la ■ vestminte și or­namentele. Din punct da vedara tachrîa lucrarea a fost destul de ui­cUă» -'-i n Oa este uşor ca de sub doua s­arplctură in ulei — sa scoţi­­la^riAala intacte — nu numai pfctmfiie origi.iale ci şi au­rul ce Ie împodobesc, CE REPREZINTĂ ICOANELE Sus — în mijlocul boltă este pictat Crist Emanoil (tânăr)) pe un fond de aur şi roze şi în împrejurul său Serafimii şi Heravimfii. Pe arcurile bolţii se văd arhanghel şi compoziţii din acatistul Maicii Dom- 10.0Î. Pe pereţi, din jur împrejurul co­poiului sunt scene reprezentând viaţa Sf-tu­lui Ion Bot­zătorul, î­tre care e de recunoscut masa lui irod. Sa­r­an­a are pe cap Jiji­a jjertâ­ id capul prins cu un văl şi ea dansează în jurul mesei. Apoi se văd scene din viaţa Sf-tei Paraschiva , sfârşind cu aducerea moaştelor sfiită in oraşul Târnava. Se ştie că mai târziu Vasil Lupu a cumpărat moaştele Sfintei de la Tară Şi io fo­i Urmează apoi viaţa şi patii.­i­e Sf-to­lu. „I­ i cei mjii şi aducerea moaşelor lui la Suceava. Este un impozant cortegiu de preoţi şi odăjdii scumpe ducând pe sfânt şi urmaţi de norod. Intru întâmpnere apar Alexandru cel Bun, domnitorul ţării cu Doamna cât şi întreaga Curte. Mai sunt tablouri cari reprezintă vieţele Sfinţilor Gheorghe şi Nicoîae cât şi chipurile altor sfinţi. T .ÎIT,riîT*îî/r estnf .ivom„f ri­i-^. DICTATURES pă reprezentaţie a avut loc» la Hotelu' fresco — adică anumite culori — te general teioase — aplicate deadrep­­tul pe tencuială crucii. Culorile uscân­­­­du-se odată cu tencuiala se prefac in­­­Tr’uin fel de sma­ţ, care rezistă şi la acţiunea de ardere şi la acea de descompunere a luminii. VALOAREA ARTISTICĂ Din punct de vedere artistic acesta picturi au o mare valoare şi prin aceia că au fost făcute de nişte meşteri foarte talentaţi. In vieţile sfinţilor se vede o va­rietate de subiecte care merg la in­finit şi toate exprimate foarte clar. Sunt lucrări create şi nu imitate. Chipurile sfinţilor sunt foarte reuşite iar vestmintele foarte frumoase. In scenele cari reprezintă sinoade ecu­menice sunt nişte vestminte arhiereştii de o bogăţie ornamentală şi o varie­­tate rară. Coloritul in general este luminos ş£ are o nuanţă de ivoriu sau pergament vechi In care se armoniază discret cu­lorile celelalte şi aurul. Din când de când este câtă o scăpărare de un roşu vermilion sau albastru de co­balt (aşa zicul „Iap­s­latzulli’,) — o culoare foarte scumpă. Picturile acestea au acel caracter de stil prin care s’a redat tot ce trebue şi aşa cum trebuie. Sunt multe subiecte cari au o valoare documentară asupra costumelor şi a vieţei de atunci. Aşa„ vedem cum­ erau îmbrăcaţi Alexandra cel Bun şi curtenii săi, cum era ce­tatea Suceava pe atunci — cât şi îm­brăcămintea diferiţi­lor oşteni. In călătorii­le S­ântului Nicolae gă­sim corăbii pictate cu totul real cu câte 2—3 lanţ­uri de cabine de pa­ngeri cu ca­târg­uri cu scări, bănci de sal­vare etc! In toate acestea perspectiva aeriană este bine redată. VECHIMEA PICTURILOR Aceste picturi sunt începute la anul 1547 pe vremea lui Petru Rareş şi ter­minate de fiii săi Ştefăniţă şi Ilieş. O dovadă neîndoioasă că aceste picturi existau la anul 1613 este descoperirea făcută de pictorul Molda a unor sgra­­fite — inscripţii cu caracter istoric de limba slavonă — făcute peste aceste picturi şi purtând datele 1613 şî 1621. PICTURILE AU IN ELE UN CAr­RACTER NATIONAL Aceste picturi se înrudesc cu­ cele de la biserica domnească din Cur­tea­ de Argeş şi cu un caracter local — naţional. Toate inscripţiile­ sunt pe limba slavonă — limba oficială biseri­cească. Lucrările la această biserică se ur­mează scoţăneu-se la iveală şi alte lucruri tot mai interesante. Cheltuelile necesare până în prezent nu fost adunata de episcopul Lucian, urmând ca d­ aci înainte să contribue și ministerul de culte cât și comisia monumentelor istorice. M. MISS. \ l&r.dra­fte-York prin telefon LONDRA 30 (Rado­). — Ui deo­sebit interes^ a provocat anun­ţi de­partamentului poştei, prin care se a­­duce la onostiţa persoanelor intere­sate din Londra că în cursul lunei Ia­­nuarie se va putea comunica telefo­nic cu New-Yorkul. Ofxiul poşta! a încercat erî câteva reușite experiențe prin care s’a do­vedit, că in curând va fi posibilă ex­tinderea acestor ser­ici telefonice sî m provincie. Experiențele s’au flaut Intre New-Zmm.rnmnmm i» pictaa d sKS.L‘ d'ZJl ——1 1 l^»l • «im . —“ ----- «.wwra-mi «!

Next