Dimineaţa, februarie 1927 (Anul 23, nr. 7246-7272)
1927-02-02 / nr. 7246
T IO PAQINI Preţul Abonamentelor: Lei 750—pe timp de un an 30 _ »1 200— „ „ In străinătate enciata in 1S04 de CONST. MlILE LEI 3 llBIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7 9-11 || 3 LEI 0 luni n 3 „ dubiu «A W IIM8! \ 9 [ilPiiii^ Am! XXIÎI* RO. 724® MIERCURI 2 FEBRUARIE 1927 icLcr , Centrala 6,07, 24 73. Ib 79. NOASIRe _ Direcția 57 72. Adiția 7 69. Proving 10 66 I Răsboiul aero-chimic Mi-a fost dat să citesc o broşură militară de cel mai mare interes : Războiul Aero-Chimic, de Căpitanul Ion Gudiu. E publicarea unei Conferinţe ţinută acum aproape un an de acest ofiţer specializat in ştiinţele fizico-chmice, aplicabile la aeronautică. Deşi profan în materie, am citit această broşură pe nerăsuflate, atât de viu este interesul ce inspiră. O prefaţa scrisă de profesorul universitar G. G. Longinescu, încadrează frumos atât pe autor, cât şi subiectul tratat. Interesul acestei publicaţiuni constă în punerea în lumină a importantei ce s’a dat în războiul trecut aplicatiunilor dornice, cu datele statistice culese în tarile combatante, importantă la început dovedită prin primele încercări inaugurate de armatele germane, la care au răspuns apoi neîntârziat şi armatele aliate. Acestea, graţie geniului inventiv al savanţilor lor şi uriaşelor sforţări ale uzinelor existente, sau în repezeală create, s’au pus în scurtă vreme în măsura d’a lupta şi p’acest teren cu germanii, ba chiar de a-i învinge. Acest interes retrospectiv, într’adevăr instructiv pentru trecut, se dublează cu atât mai ifluit penru viitor. In războiul trecut, aero-chimica şi-a afirmat importanţa prin începuturi groaznice constituind o inovaţie încă insuficient desvoltată. Par’că inovatorii ei înşişi n’aveau o suficientă încredere. Acum proba s’au făcut, in răsboiul viitor. Inovaţia din ajun va lua încă de la început importanţa principală, absolut hotărâtoare. Glonţul şi obuzul vor trece în rândul săgeţilor şi archebuzelor antice faţă de efectele covârşitoare ale gazelor otrăvitoare şi ale torpilelor aeriane distrugătoare de oraşe ca Londra şi Parisul prin flote de avioane capabile d’asemenea cataclisme pornite şi îndreptate singure, dela distanţe mari prin undele herziene. Conferenţiarul ne instrueşte de ce s’a făcut până acum în diferite tari şi de ce şi azi se face. Căpitanul Gudin este complect documentat. De aceea partea aceasta a broşurei sale este desigur cea mai instructiva dar şi îngrijitoare. # Pe când în Germania şi Rusia, până şi în Bulgaria se lucrează cu activitate febrilă şi eminamente conştientă la pregătirile unui eventual război, la noi atenţiunea toată se concentrează asupra luptelor politice. Faptul că avionul-torpilă va fi arma decisivă în viitorul războiu, nu interesează, decât în mod accesoriu şi desigur insuficient, chiar cercurile superioare ale armatei noastre. Pretutindeni aiurea se înfiinţează numeroase şi bogate laboratorii de chimie, uzine speciale pentru aeronautică şi materialele războiului, aero-chimice, care încă de la începutul ostilităţilor este menit a decide de rezultatul final, la noi, slabe şi incomplecte începuturi. 3.industria chimică germană— ne arată autorul — este azi de două ori mai puternică decât toate industriile dumnice ale aliaţilor împreună!... „La universităţile germane 8000 studenţi urmează chimia, iar un singur consorţiu lucrează la fabricaţiune cu un capital de 40 de miliarde, cu 100.000 lucrători şi 3000 de chimişti. „De unde la sfârşitul războiului se cunoşteau 19 gaze de luptă, astăzi se cunosc peste 1000, în afară de cele cari, bine înţeles se ţin secret“. Dar la noi, în pregătirea acestei părţi esenţiale a viitorului răsboi, ce s’a făcut? Ani de zile nu s’a făcut nimic, sau mai nimic. Nu erau fonduri, nici timp. Politica absorbea banii şi timpul, iar dincolo de Nistru, ascultaţi : „Rusia are o propagandă oficială de aeronautică „Aviakhim cu 5 milioane membri, fiecare cetăţean dând un impozit special pentru aviaţie, in domeniul chimiei au 25 uzine chimice şi adună maorii prime în cantităţi mari, se crează laboratorii peste laboratorii pentru studii şi cercetări, se pregătesc adăposturi subterane pentru apărarea contra gazelor, jumătatea populaţiei oraşelor şi satelor, a urmat cursuri teoretice şi practice de apărura contra gazalor. Iar noi ? Autorul tace, dar s’o spunem noi. Noi, contra bolşevismului, ne apărăm mereu prin repetite înjghebări de comploturi, inventate la Siguranţă, din care câteva sute de muncitori nevinovaţi, ţinuţi luni de zile închişi, bătuţi şi torturaţi, ies exasperaţi şi deveniţi într'ade- văr comunişti, atunci când înainte ei nu erau. Uneori, câţiva din- tr’ânşii sunt trecuţi, măcar de for- mă, prin judecata consiliilor de răsboi, rar achitătoare. * Cu o mare strângere de inimă rămâne cetitorul sub impresia acestui studiu datorit unui eminent specialist. Avem, ce e drept, în actualul ministru de răsboi, un militar capabil şi nerobit politicii. Mai avem în fruntea aviaţiei, în persoana generalului Rudeanu, dacă nu chiar un specialist încercat, dar un general modern care promite a se distinge în înalta sa misiune; mai avem şi câţiva specialişti de valoare în urma aviaţiei, dar lipseşte acea pornire care, tuturor acestor bune elemente să le dea putinţa de a face, în interesul apărării aero-chi-C. G. COSTA-FORU * -—--- -------------- ’inrigils il tara ii absola ATENA, 31. —Erl a avut ioc un consiliu de miniștri considerat ca fiind extrem de important. Partidul populist cerea ca generalul Maneta, comandantul primului corp de armată, să fie îndepărtat de la acest comandament și pedepsit, in urma raporturilor confidenţiale redactate de unii ofiţeri, asupra personalităţii lor politice. Hotărîrea ce urma să se ia in acest consiliu punea în joc însăşi soarta cabinetului. Totuş diveri genţele dintre partide au putut îi aplanate. Generalul Maneta a fost pus pentru o lună la dispoziția ministrului de răsboi, care după acest timp i va putea numi iar în acel post, sau la alt comandament. Situația cabinetului poate fi socotită consolidată. Gânduri simple Proiecte de reforme Sunt omeni ciudaţi pe lumea asta, oameni cari în loc să-şi piardă timpul cu plăcerile lor, cugetă la binele altora. Onor. P. T. T. ne aduce adeseori dovezi palpabile de existenţa acestor fiinţe ciudate. Aşa de ex. primim un lung program asupra unor urgenţe repfime ce ar da Capitalei un aspect nou şi mult mai plăcut. Dar nu ne emoţionează un atare program fiindcă de acum nouăzeci şi nouă de ani suntem deprinşi cu diverse programe politico-economico-sanitare şi etc., etc. Partidul cel mai tinerel poate prezinta un program din cele mai vite- minuri pentru orfani, cari se găsesc leple, dar executarea lui rămâne într’o stare mizerabilă, bineînţeles tn seama lui Ghincu şi ew* »"luiwubiiwiiww»«* generaţiilor viitoare. In primul rdnd, omul modest şi desinteresat care ne scrie, propune ca de pe acum să se ia măsuri pentru primăvară când oraşul va trebui spălat şi curăţat ca o cochetă pentru bal (nu mascat)... — Of... şi iar of! am putea răspunpunde tn această chestiune şi eu nai întreaga populaţie cu respectivii prmari in frunte. Mâinile de lucru scumpe şi moravurile noastre încă orientale, vor face ca acest punct din program să fie amânat mâinr pânâ ce dintre plozii cari azi se dau pe ghiaţă, va ajunge unul cu monoclu şi joben ministru al municipiului... Să vă mai înşir şi celelalte puncte din acel program benevol? Toate punctele sale bine chibzuite vor trebui amânate, deci nu putem decât lua notă și zice mersi! Socotim însă că dacă noi fiecare în parte am executa câte puțin din cele ce ne place să cerem, tot ar fi nițeluș mai bine... STAN BOLOVAN LA SOSEA: ALERGĂRI DE SW SI BOBSLEIGH Mişcarea invalizilor de război Incidente intre invalizi şi jandarmi tasiade, invalid din război, a declarat că jandarmii, „din ordinul Duminică, cu prilejul congresului veau intenţia să depună o coroană, general al invalizilor, orfanilor şi Congresiştii au fost întâmpinat mice, sforţarea supremă reclamată văduvelor din război, au avut loc insă, pe drum, şi anume în dreptul de chiar existenţa ţării noastre. [câteva incidente între invaizi şi străzii Lipscani, de jandarmi, în vreo două ore şi mai puţin jandarmii cari fac de pază în Caj Neplăcut impresionaţi, congresisîncă dela pornire, o flotă vrăşmaşe pîrală. Itii au rupt cordonul de jandarmi poate arunca asupra Bucureştilor împrejurările în cari s’an ^ acest prilej s’au petrecut şi căo ploaie de torpile distrugătoare tresiă^uriii incidentele, ;teva incidente. I). it.colonel Anaspentru capitala noastră şi otrăvitoare pentru întreaga populaţiune. Primejdia aceasta merită să ne preocupe şi să ne îngrijim de mijloacele de a o înlătura. • înainte de deschiderea congresului s a oficiat, la Fatrianhie, ujite superiorilor“ au bătut pe invalizii demne * P- P ’, cu paturile puştilor până la sânge“, dr. Ioan Stroie. După ce cordonul de soldaţi a* După terminarea slujbei religioa- i0S£ rupt, congresiştii au desse, participanţii s’au îndreptat spre chis, în sala cercului subofiţerilor, statuia lui Mihai Viteazul, unde a-i congresul. D. gen. VALEANU declară in numele guvernului, că are toată solicitudinea pentru invalizi și că va studia chestiunea. CORTEGIUL INVALIZILOR: IN FRUNTE MUTILATII regretabil! O procesiune paşnică a învăluit statuia lui Mihai Vic şi?? Ce rău lor, orfanilor şi văduvelor de război ar fi putut izvorî din această ne a fost pătată de incidente regretabile, cari au ■jignit adânc simţiminteli, de recunoştinţă ale ţării ipbiegi pentru victimele războiului unităţii naţionale. Invalizii, văduvele şi orfanii de războiu, un cap cu orbii purtaţi de mână de alţi invalizi, au fost opriţi cu violenţă de a se duce la statuia lui Mihai Viteazu unde voiau să depute o coroană. Excese au avut loc cu acest prilej, şi mulţi din invalizi au fost loviţi în chip brutal... Oare nu s'ar fi putut evita acest I, spectacol cu adevărat oribil? Ce-ar fi fost dacă estropiaţii războiului ar fî putut străbate până la 3 PAN. vinovată manifestaţie? chiar dacă, dintr'un motiv sau altul, s'a luat hotărârea ca procesiunea să nu străbată până In bulevardul Academiei, nu se puteau întrebuinţa oare mijloacele mai puţin jignitoare? Se cuvine oare ca autoritatea să uite că invalizii, văduvele şi orfanii de războiu, au drepturi imprescriptibile la recunoştinţa obştească, şi că, dacă ţara n'a putut împlini din buget aşa cum se cuvenea datoria LA CAMERA Chestiunea a fost adusă ori in faţa Cautorii. D. TUÎşi în legătură cu congresul invalizilor care a avut loc Duminică in Capitală, arată că paşnic,a manifestaţi© Incercată pe străzile Bucureştilor a fost Împiedicată de armată. Cu atest prilej, numeroşi invalizi au fost răniţi. Protestează inpotriva sistemului de a provoca dezordine, cu pretexte de ordine. Supune cazul, d-lor miniştri de război şi interne. D. NANEŞ (nat.-ţăr.): Ia act de declaraţia preşedintelui şi-şi exprimă credinţa că guvernul va veni în curând cu un proect de lege, care să rezolve definitiv situaţia invalizilor de război. Pretinsele societăţi care-şi arogă dreptul de a apăra interesele invalizilor trebuesc desfiinţate. D. Haneş cere înfiinţarea de că-D. A. C. CUZA. — In aceiaşi chestiune, socoteşte că problema invalizilor trebueşte rezolvată din punct de vedere înalt naţional. Relevă in legătură cu incidentul penibil,, întâmplat cu prilejul recentului congres, dureroasa poziţie a acestor mutilaţi glorioşi, de a fi loviţi de soldaţi, sub motiv că se priveghează ordinea, Cer© ca situaţia invalizilor de război, să fie grabnic soluţionată. Dr. VINTILA BRATIANU crede că această problemă poate fi rezolvată pe cale bugetară. D. general IANCOVESCU, arată că incidentului i s’a dat proporţii de fapt el se reduce la un exces de zel al unui ofiţer fără experienţă, care văzând că o mulţime de aproape 2000 de Inşi, se Îndreaptă spre statuia lui Mihai Viteazu, s’a formalizat, a fost lovită in timpul busculadei o văduvă de război, apoi totul a intrat in liniște. e Violente manifestaţii contra parlamentului ungar PARIS, 31 (Rador). — Din Iruda pusta se anunţă că in cursul unei violente manifestatii populare contra parlamentuui ungar, manifestaţie pusă la cale după Cum se pare de către contele Apponyi,ar fi fost arestate 200 de persoane. Primarul Capitalei a demisionat Caisa pentru numirea viitorului primar. Candidatura d-lui Trancu-Iaşi Criza de la primăria Capitalei, semnaţi alţii, fie de către institat ivită din chiar ziua funcţionării ţiunile respective, fie de către al consiliului general al municipiului nistereie de resort — legea fiind — a intrat în faza soluţionării elastică în această privinţă. D. Anthal Teodorescu, primarul Componenţa consiliului general general al Capitalei, şi-a înmânat fiind, astfel, radical schimbată, secri la amiază demisiunea d-lui Mu va putea aranja alegerea neuhilicescu, secretarul general al ministerului de interne. NEMULŢUMIRI SAU ARANJAMENTE POLITICE Demisia d lui Anibal Teodorescu poate fi o consecinţă a aranjamentului politic in vederea remani-. erii după cum şi manifestarea unor nemulţumiri împotriva radicalelor modificări ce a suferit bugetul general al municipiului din partea ministerului de interne. D. Anibal Teodorescu s’ar fi convins că, pe lângă dificultăţile întâmpinate din partea consiliului comunal până acum, mai sunt şi altele, in primul rând din partea ministerului de interne care înţelege în mod cu totul deosebit autonomia municipiului primenirea consiliului general ! Se pune întrebarea cine va fi viitorul primar şi care va fi formula pentru numirea lui. Se pare ca nu mai e vorba de dizolvarea consiliului comunal şi de numirea unei comisiuni interimare. Guvernul ar aprecia că viitorul primar poate fi ales prin următoarea operaţiune: primar. CINE VA FI PRIMAR? Cum d. Aiubal Teodorescu va continua să gireze primăria, confrom legii, se va avea toată vremea pentru stabilirea candidaturii definitive. Credem a fi bine informaţi afirmând că d. Dr. L. Tranculaşi, ministrul muncii şi ocrotirilor sociale, a fost convins să primească prinariatul cu condituinea ci titlul de primar al municipiului Bucureşti, pentr'un articol unic în lege, sa fie echivalent cu acela de ministru. Această asimilare va dura până la înfiinţarea ministerului mutiicipiilor. Introducerea in consiliu a d-H Gr. L Trancu-Iaşi urmează să se facă pe calea consilieratului de drept ca reprezentant al Camerei de comerţ. CONTRAMANDAREA CONVOCĂRII CONSILIULUI Pentru Joi urma să fie convocat consiliul general al municipiului atât pentru continuarea discuţianei regulamentului de construcţiuni şi alinieri cât şi pentru examinarea raportului comisiunei numite, de către consiliu, pentru ve-Unii dintre actualii consilieri derificarea gestiune: fostei comisiun. drept vor fi considerați că nu mai interimare. Eri, convocarea constau împuternicirea celor cari i-au fiiului general a fost amânată, desemnat. In locul lor, vor fi de-1 -a- DELTA . Honi tratament al regelui Lămuririle d-lui dr. Severeanu mar al spitalului „Colţea“, a fost Se ştie că d. dr. Severeanu, comontraciat, faţă de ei, măcar ferenţiar universitar şi medic prisă-i tratăm cu mai multă deferenţă şi cu mai mult respect? Regretabil, nespus de regretabil! însărcinat să poftească în ţară pe celebrul radiolog belgian, d. dr. Sluys, spre a începe, împreună cu acesta, tratamentul recomandat regelui. D. dr. Sluys a sosit cu o mare cantitate de radiu. Tratamentul a început ori, în condiţiuni satisfăcătoare. Starea sănătăţii suveranului este relativ bună. Regele se alimentează suficient, creşte în greutate, face plimbări pe jos şi manifestă o dispoziţie excelentă. Spre a avea o informaţie mai amplă asupra chipului în care se va continua tratamentul prescris, ne-am adresat d-lui conferenţiar dir. Severeanu. TRATAMENTUL REGELUI VA DURA O LUNA D-sa ne-a făcut următoarele comunicări : — Precum s’a văzut din primul comunicat medical, regele a și început tratamentul. Tratamentul constă in aplicarea melodii d-lui dr. Sluys, care a adus cu d-sa o cantitate de zece grame de sulfat de radiu,— cantitate care a fost pusă în mod cu totul graţios la dispoziţia suveranului României de către poporul belgian. Gestul trebuie considerat ca expresiunea sentimentelor de frăţietate, manifestate de regele Albert şi de poporul belgian faţă de poporul român, şi de regele său. Cantitatea de radiu adusă aci va fi utilizată potrivit metodii d-lui Sluys şi va avea ca efect dispariţia inflamaţiunii cronice a părţii terminale a intestinului de care suferă suveranul. „După toate experienţele făcute, în cazuri similare, trebue să sperăm că inflamaţiunea regelui va dispare în cel mait o lună de zile. Atât va dura şi tratamentul, după care d. dr. Sluys va părăsi Capitala". * Din informaţiunile noastre rezultă că suveranul, perfect informat asupra tratamentului cu radiu, manifestă o perfectă încredere în me-DR. RADIOLOG SLUYS . roda d-lui dr. Sluys şi o dispoziţie din cele mai bune. COMUNICATUL OFICIAL Eri ni s’a transmis următorul comunicat : . M. S. Regele este supus de două zile unui tratament eleratismi delî? care se aşteaptă cele mai bune rezultate. M. S. s’a arătat foarte feine dispus, nesuferâne’ nici o oboseală de pe urma tratamentului. DR. SEVEREANU ING. KLUGER Criza de guvern din Iugoslavia D. UZUNOVICI ÎNSĂRCINAT CI FORMAREA GUVERNULUI BEIGRAD, 31. (Rador). — După consultarea conducătorilor grupurilor parlamentare, regele a încredinţat d-lui Uzunovici misiunea dă a forma un guvern de largă coaliţie sau de concentrare in vederea girării afacerilor.