Dimineaţa, februarie 1927 (Anul 23, nr. 7246-7272)
1927-02-04 / nr. 7248
! SE CAUTĂ UN PRIMAR AL CAPITALEI D. Trancu-Iaşi nu prea vrea, iar alţii nu prea au şanse.Delegaţia permanentă iorghistă Din relaţiunile confirmate din ministru prin transformarea cercurile guvernamentale ca şi din laturei primarului Capitalei, mediata apropriere a d-lui gen. Vverescu rezultă ori că d. Gr. L. Francu-Iaşi, ministrul muncii, ar fi fostconvins, în înţelesul necesităţilor partidului, să accepte primaratul Capitalei înlocuind pe d. Anibal Teodorescu, demisionar, care urmează a fi numit ministru de justiţie. Se pare, însă, că există o difi* cultate. D. Gr. L. Trancu-Iaşi afirmă, că a ministerul muncii a venit cu un program, că acest program n’a ajuns Ii sfârşitul înfăptuire! $i căi nu-i poate trece niciunui succesor tvârcd caracteristică unei concepţii ’ proprii Cu alte cuvinte, ministrul muncM susţine că nu are intenţiunea să demisioneze pentru a avantaja ministeriatul d-lui Anibal Teodorescu. Pe deastă parte, apropiaţii d-lui Ion. Averescu afirmă categoric că Primul ministru ar fi destinat pe d. Dr. L. Traficu-Iaşi la municipiului Bucureşti, acceptând ........ că primatul să facă parte din Consiliul de miniştrii cu titlul de ministru fura portofoliu. Chestiunea ar fi, deci, tranşată primui un simplu ordin de zi care şi fixat ziua instalării d-lui Gr. L. Trancu-Iaşi la primăria Capitalei şi a d-lui Anibal Teodorescu la ministerul justiţiei. Iversitatea nu este numai un local a D. DR. GHEORGHIAN SAU D. şezat în spatiul, ci este una din cela D. GROZDEAmai frumoase şi mai rodnice cornu-X rs.a . n- T Trântit los ’ nilor sociale, este o unitate socială . Dacă insă d. Gr. L. i rancu-laşi superioară, alcătuită dintr'un sisperzista in refuzul sau de a fi pn-jtem de funcţii şi de relaţii, care au .*untdl ce nu se poate sumari ea puncPMhui consilii! recalcitrant' reintră în arenă două candidaturi anterioare. E vorba de d. dr. Gh. Gheorghian sprijinit de partidul naţional-ţârănesc şi d. D. Grozdea, actual primar al sectorului II (Negru), sprijinit de averescani însă, nu şi de liberalii din consiliul comunal. In ce priveşte atitudinea liberalilor din consiliul, comunal faţă de d. dr. Gh. Gheorghian, ea e concretizată în împotrivirea manifestă a d-lor dr. I. Gostinescu şi M. Berceanu pentru o astfel de alegere. In aceste Condiţii fii, atât d. Gr. L. Trancu-laşi, cât şi d. Gr. Gh. Gheorghian cer, pentru a primi primaristul, dizolvarea consiliului cofrmal. D. Gr. L. Trancu-laşi mai cere, cum am spus, să rămâie tituŞEDINŢA COMITETULUI JURGHIST După partidul naţional-ţărănist, şi cel naţional iorghist a ţinut eri o şedinţă în casa d-lui prof. G. Taşcă şi sub preşedinţia d-lui C. N. Ibim. S’a discutat situaţia politică şi s'a constatat o perfectă unitate de vederi între toţi membrii şi preşedintele partidului. S’a dat apoi un comunicat, prin care arată că partidul își menține neschimbată liniade conduită. iv Iugoslavia şi negocierile comerciale româno-italiene Comentarii ziarului „Vreme“ BELGRAD, 2 (Rador). „ Ziarul nui avea succes sigur, şi se sforţa, ca „Vreme“, comentând In ediţia de astăzi negocierile italo-romfine pentru incheerea unui tratat de comerţ, aceentuiază că convenţia aceasta comercială, prestată mai mult interes, cu Siguranţă, pentru Italia, decât pentru România. Acest fapt a fost repede Înţeles de presa română, care a sugerat că privilegiile economice acordate Italiei prin această convenţie, trebue să fie recompensată prin avantaje politice făcute României, subtipma recunoaştere a suveranităţii României asupra Basarabiei. In continuare, ziarul explică plecarea d-lui Manoilescu la Bucureşti şi deci amânarea semnărei convenţii, prin faptul că d-sa are să mai primească noul instrucţiunii. Asupra oportunităţi tacheetei acestei convenţii ziarul „Vreme" scrie că situaţia generală actuală, a cărui centru de gravitate este în conflictul dintre Europa şi Orient, il obligă să conchidă că nu este momentul propice acum pentru negocieri comerciale între Italia şi România, şi nici pentru sugestionarea clauzei politice sus arătate. Este evident că Italia nu este dispusă acum să convină la această chestiune, neputând să-i servească cu tales in poltica 61 în urma protestului reînnoit al Moscovei, relativ la tratatele României cu Franţa şi Italia. Această opiniare, după ziarul „Vreme", ar fi,confirmată şi de un anumit sceptism al presei române, care încă de la început prevedea că misiunea d-lui Manoilescu« măsură de precauţie, să interpreteze voiajul la Borna numai pentru prepararea şi condarea terenului. ■Vineri 4 Februarie 1927 maasBBaasasm Sociologia Universităţii OTJRSUL, DE DESCHIDERE AL D LUI PROFESOR GUSTI In amfiteatrul ,,Titu Maiorescu" din noul local al faciltaţii de litere primariatul •ş!*a deschis aseară, cursul de sociologie generală, vorbind, in fata unui numeros auditoriu, despre „Sociologia universităţii1’. D-sa face constatarea că Sociologia, hulită îndeajuns ele unii, a fost introdusă şi la noi în programa întregului învăţământ gerundar prin proectul d-lui I. Petrovici. Intrând în desvoltarea subiectului cursului, d. Gusti a arătat că uninobila menire de a împlini o Înaltă datorie morală. rUniversitatea are meftirea de a pregăti prin operă ei ştiinţifică pe profesionişti, creind conştiinţe ştiinţifice şi forţe vii intelectuale. Conferenţiarul arătând că universitatea Îndeplineşte şi o înaltă funcţiune politică subliniază necesitatea organizării unui învăţământ politic la această mare instituție. D-sa vorbeşte apoi de lipsurile de care suferă familia universitară, care ar trebui să se bazeze pe colaborarea cordială dintre profesori şi studenţi. Pentru a înlătura lipsurile se va organiza anul acesta la universitatea din Bucureşti „un oficiu de stat“, al cărui rost va fi să înlesnească informarea şi documentarea, să ofere asistenţa socială şi medicală necesară, să dea orientarea cea mai exactă asupra vieţii studenţeşti. Acest oficiu se va înfiinţa în curând cu ajutorul autorităţilor noastre universitare şi ale învăţăşimântului public. ciocnit de lapoar din cauza Geţii NEW-YORK. — Vaporul „Celtic“, aparţinând companiei „Withe Star Linie“, care plecase din Boston spre Liverpool, s-a ciocnit cu vaporul „Anaconda“ în timpul unei ceţe dese. Vaporul „Celtic“, care a fost avariat deasupra liniei de plutire, şi-a conţinut drumul spre Boston, iar vaporul „Anaconda“ şi-a putut urma şi el drumul spre New-York. CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DIN PALESTINA LONDRA, 2. (Rador). — Din sursă oficială se anunţă numirea lui Sir Michael Francis Modonnell ca şef al supremei Curţi de justiţie din Palestina. Sir Modonnell a deţinut numeroase posturi importante juridice in Africa de Vest. Ultima sa funcţiune în justiție a deținut-o ca procuror, general în Sierra Leone. mmm VIAŢA POLITICĂ I ÎNTRERUPEREA negocierilor ANGLO-CHINEZE Motivul invocat de guvernul chinez LONDRA, 2. (Rador). — Se anunţă oficial că acordul provizoriu privitor la viitorul „Statut“ al concesiunilor britanice din China, care urma a fi semnat de către ministrul afacerilor străine cantoneze Eugene Chen, a fost amânat pentru o dată ulterioară. Motivul invocat de către Eugene Chen este trimiterea de forţe faţă de China. Cum s’a produs ruperea tratativelor. LONDRA, 2. (Rador). — „Reuter“ află din sursă autorizată următoarele amănunte asupra felului cum s’a ajuns la ruperea negocierilor între reprezentantul Angliei şi guvernul cantonez. Consilierul de legaţie Ormalvy si ministrul de externe cantonez Eugene Chen terminaseră la 29 Ianuarie negocierile in privinţa concesiunilor din Hankeow si Kukiang. Acordul provizoriu, căruia i se făcuseră unele corectări la 30 Ianuarie, urma să fie semnat in aceeaşi zi. Dar intre timp Eugene Chen a anunţat că s’m ivit împrejurări neprevăzute care împiedică semnarea acordului şi eri a transmis o notă, afirmând că guvernul nationalist nu poate semna nici un acord cu Anglia, atâta timp cât forţele militare britanice înconjoară oraşul Shanghai Consilierul Ormalvy aşteaptă acum nouă instrucţiuni din partea guvernului de la Londra. Eşuarea negocierilor nu a produs surprindere came este clar că ministrul Chen întâmpină mari dificultăţi neputănd convinge pe membrii partidului revoluţionar să accepte o soluţie Implcittitudre. In concesiunile britanice au reapărut manifestele aţâţătoare şi xenofobe. ÎNTRUNIREA CONSILIULUI DE MINIŞTRI ENGLEZ LONDRA, 2. (Rador). — Astăzi armate britanice In China. Intrebii acestea, ministrul afacerilor străine perea negocierilor nu înseamnă sl rariUmeze a continuat negocierile. Ziarul precizează că brusca hotărâre ruperea definitivă a tratativelor an- a lui Eugene Chen de a intrerupe gio-ciineze. negocierile, sub pretextul ca guver-In cercurile guvernamentale anul Marei Britanii a trimis trupe ceastă știre a fost primită cu tot in China, pare stranie. Din această calmul, întreruperea negocierilor atitudine care dă loc la interpretări neafectând cu nimic principiile ” 12” liberale ale politicei Marei Britanii Ku to^î inicpendenfiind tn funcţie de influenţe LABURIŞTII SI POLITICA FATA DE CHINA LONDRA, 2 (Rador). — D. John H. Thomas, la întrunirea dela Reading, , a făcut noi declaraţiuni In legătură M , , ,, „ . cu politica Matei Britanii laţii de na. S a decis continuarea măsuri- Ch,£a. a Til0maSi fost ministru în for de apărare la Shangay. • cabinetul laburist, a recunoscut că PRESA ENGLEZA SI INTRERUpoUiica Marei Britanii găsește în- PEREA NEGOCIERILOR , ,îea0® aprobare la partidele din opo-LONDRA 2 (Rador). - Ziarul „Ti- Partid'11 laburis‘ formulează « mes", comentând întreruperea negocierilor anglo.chineze, observă că refuzul lui Eugene Chen de a semna acordul provizoriu nu pare a fi tocj nici justificat. Atunci când Eugene Chen a acceptat de a negocia cu reevitarea oricărui singură dorinţă război SPANIA ŞI EVENIMENTELE PARIS, 2 Rador). — Din Madrid se anunţă că guvernul spaniol a râs aprezentantul Marei Britanii, i se apuns guvernului britanic în chestiadusese la cunoştinţă hotărârea gunea memorandului relativ la politica ternului rnglei de a trimite in Chimieră de China, declarând că aderă la na trupe de apărare pentru proteja principiile expuse dacă marile puteri rea supușilor britanici, cu toate a sunt unanime in atitudinea lor, probabil străine. CAPITALA intoxicată cu medicamente D-na Florica Alexandrescu, la etate de 37 ani, din strada Biserica. Alexe No. 21, fiind bolnavă a trimis o copilă la farmacia Eugen Paraschivescu din calea Şerban Vodă No. 105, spre a-i cumpăra de 6 lei sare amar . Farmacistul, din greşeală, i-a dat fetiţei sare de măcriş, pe care d-nă Alexandrescu, crezând că « sare ftmara, a dizolvat-o la apă, bârld-o şi imtoxicându-se. In stare gravă a fost transportată cu o ambulantă a „Salvării" la spitalul Brâncovenesc, unde a fost internată. I încercare de sinucidere Fata, Elena M. Ciobanu, in vârstă de 17 ani, domiciliată în str. Tăbăcari No. 33„ fiind părăsită d© iubitul ei, a încercat să se sinucidă, bând o cantitate de spirt denaturat amestecat cu sodă de rufe. A fost transportată cu „Salvarea" la spitalul Brâncovenesc și internată acolo. înjunghiere Locuitorul Ion Mateescu de 32 ani din strada Fundeni No. 4. In timp ce se afla in cârciuma lui Toma Naumovici din str. Baicului No. 30 a fost înjunghiat cu un cuţit In regiunea lombară dreaptă, de către individul Oprea lord a che zis Ciobotani, din cauză că tr’ă voit să-i cânte cu armonica. Pacientul a fost internat la spitalul Colentina. Agresorul a fost arestat de către circumscripţia 20 poliţienească. Accident Femeia Ţinea Vicenna, în etate de 24 ani, pe când se afla la lucru la fabrica „Foenix“ din str. Spătarul Preda No. 18, a căzut jos de pe o scară, de la o înălțime de mai mulți metri, alegându-se cu leziuni şi contuziuni peste tot corpul A fost internată la spitalul Brâncovenesc. DIMINEAȚA Situaţia din China in raport cu Liga Naţiunilor Un discurs al lordului Grey LONDRA 3 (Rador). — Lordul Grey a rostit aseară un discurs în care s'a referit asupra situaţiei din China in raport cu Liga Naţiunilor. Lordul Greiy a declarat că recenta dare de seamă a lui Sir Auster Chamberlain a găsit aprobarea intragei ţări. In acest expor su, Sir Austen Chamberlain nu s'a referit intru nimic la Liga Naţiunilor, deoarece situaţia din China nu poate fi prezentată sau discutată in Liga Naţiunilor din două motive. Primul motiv il prezintă starea de război Civil din China. Liga Naţiunilor iii putdndu-se ocupa cu chestiunile de s’a întrunit consiliul de miniştri şi ordin intern. Ăl doilea motiv cona examinat eveninentele din Chi- sistăîn faptul, că politica raţionalistă chineză este influenţată In mod considerabil de către sugestiile guvernului sovietic de la Moscova, care, este pe faţă ostil Ligei Naţiunilor. In astfel de circumstanţe a aduce Liga Naţiunilor intr'o astfel de chestiue, ar fi privit acest fapt de către naţionaliştii chinezi şi sfătuitorii lor sovietici, nu ca un gest consiliatoriu dar ca o provocare. In orice caz dacă naţionaliştii chinezi ar fi dispuşi de-a accepta soluţiunea Ligei Naţiunilor, Marea Britanie nu ar avea nimic de obiectat. Lordul Cecil ca răspuns la declaraţiulile Lordului Grey, s-a declarat complect de acord. Consfătuire intre d-nii Vanderwelde şi Briand PARIS, 2. (Rador). — D. Vanderwelde, ministrul de externe al Belgiei, a sosit la Paris şi a avut o consfătuire cu d. Briand. Ambii miniştri au discutat, intre altele chestiimea vizei paşapoartelor intre Franţă şi Belgia. — ——- 11—» » -»i—M1 ■ Statele-Unite şi revoluţia din Nicaragua WASHINGTON, 2. (Rador). Guvernul Statelor-Unite a comunicat lul Sacasa, şeful revoltaţilor liberali din Nicaragua, că chiar dacă ar reuşi să pună stăpânire pe toată ţara, tot nu va fi recunoscut Guvernul american consideră ca preşedinte de drept In Nicaragua pe conservatorul Diaz, până la alegerile presidential®, ce vor avea loc anul viitor. Acordul iltre conferinţa ambasadorilor şi Germania COMENTARIILE PRESEI FRAN CEZE PARIS, t. (Rador). —■ Comentană acordul încheiat intre conferinţa ambasadorilor fi Reich, ziarele corttideră, că acest acord va căpăta valoarea adevărată numai prin felul cum va fi respectat de Germania. „Petit Parisien“ arată, că aliații au dat Grmaniei o nouă dovadă de încredere. Dacă Reichul o va justifica, se va fi făcut un mare pas pe drumul pacii. „L'Ouvre“ arată că acordul realizat este o nouă manifestare a spiritului de la Locarno. ..Figaro" socotește, că Franța intră intr'o perioada in care va trebui să lucreze serios la organizarea apărării sale. „Excelsior" urează Marele incendiu din Bruxelles BRUXELLES — Asupra marelui inncendiu isbucnit in seara de 30 ianuarie la depozitul central farmaceutic din Belgia, despre care s'a anunțat, se mai dau următoarele amănunte: Focul a isbucnit la orele 9 seara fi i'ă întins cu repeziciune la numeroasele clădiri ale depozitului, unde a găsit aliment suficient in marile cantităţi de alcool fi benzină depozitate acolo. Pe la ofert i fi jumătate după ămmiaşi, locuitorii clădirilor înconjurătoare au fost 1 ru. Uitaţi să evacueze locuinţele lor. Focul a continuat să ardă până noaptea toriu. Pagubele, cari sunt foarte mari, nu au putut fi evaluate încă până acum. mimi ■ ■ 0 delegaţie permanentă Guvernul delegaţiune GENEVA. (Rador). Iugoslav a înfiinţat permanenţă pe lângă Liga Naţiunilor şi a numit ca şef al ei pe d. Alexandru Vouktchevlich, şef de cabinet al fostului ministre al afacerilor străine, d. Ninolet D. Vukcevici îşi va prezintă zilele acestea scrisorile sale de acreditare secretarului general, Sir Eric Drummond. Un nou delegat american in comisiunea reparaţiunilor PARIS, 2. (Rader). *** „New- York Herald“ anunţa că Observatorii american din comisiunea regaparaţiilor, d. Hill, a demisionat. In Reichul să treacă dela teorie la prac locul său a fost numit Wilson, tică, respectând condiţiunile fixate: primul secretar al Ambasadei din Utanitrinlfl ambasadorilor, ■ ' .lEgrith' * Pag. 7-a Noul guvern Jugoslav BELGRAD, 2 (Itaehtr).— J Reforma agrară, şi in Xoul guvern V»unovie aterimar la comerţ, Sin»«novici; Unifloarea legilor, Vasa Yovanovici. Aceşti miniştri sunt toţi radicali. Cei trei populişti sloveni intraţi în guvern sunt: Ceraefs, la lucrările publice; LaSaveds, la agricultură şi Hodjar la prevederile sociale. Generalul Magici a păstrat ministerul de război şi Generalul Myloslavlieviei, ministerul comunica fiilor, el vpuneri jurământul. Cabinetul cuprinde3 radicali şi 3 populişti sloveni. Preşedinte al consiliului este d. Usuitovici; Ministru de finanţe, Bogdan Marcovici; Minstru de externe, Ninko Periei; Interne, Boja Maximoviei; Justiţie, Srchkilchi Culte, Trifunovici Poşta, Vwiciti; Instrucţia publică, Vilkitosevicii Scnatatea publică, Slavko Miletici; Păduri şi minei Krsta Miletici. Sindicatele italiene şi regimul fascist — importante deciziuni — ROMA. 2 (Rador). — Grupul orginizator al sindicatelor munţitoreşti, cari au avut altădată o mare activitate şi da directive, tn mişcarea fostei confederaţii generale a muncii. S'a întrunit azi la Milano, luând importante deciziuni. S'a examinat mai întâia scopul mitcdrei sindicale italiene tinzând in mod esclusiv la ameliorarea claselor sociale, părăsind prejudecăţi teoretice, ea va câştgă o mai mare libertate de acţiune. Dar cetate este mai important pentru mişcarea sindicală, este faptul că statul iusu--fi proclamă intervenţia sa in raporturile dintre clase. După o lungă expunere asupra concepţiei sindicale, asupra mişcărei claselor avrite, deriziune conţinând o astfel de precisare cu atât mai necesarii, fiind dată situaţia politică a Italiei. Regimul fascist, este o realitate. Trebue ținut in seamă, că această realitate este isvorâtă fi din principiile noastre, care s'au impus, ca politica sindicală a fascismului. De exemplu, el se identifică sub anumite puncte de vedere cu politica, noastră. Noi eram de acord Cu sindicatul Sindicatul nu era de acord cu, stoiul liberal, asupra politicei sale de neintervenţioniste in activitatea economică. Acum sindicatul poate face toate reservele asupra mijloacelor şi asupra scopului intervenţiei taxei,« dar deoarece o intervenţie se realizează, sindicatul este interesat să urmărească de aproape desvoltarea acesteia. Regimul fascist, a făcut o lege, fără îndoială Îndrăzneață, asupra disciplina raporturilor colective de muncă. In această lege sunt cofigale principii, care sunt fi ale noastre. In timpul statului liberal, muncitorii rămâneau in necunoştinţa statului, şi o asemenea lege nu se putea propune. Revoluţia fascistă, a tăiat nodul gordian, şi muncitorii trebuesc să ia cunoştinţă de test lucru. In ţara noastră, unde s'a aplicat politica de intervenţie s'a făcut ceva ce se apropie de sindicatul juridic şi de magistratura muncii, şi în Rusia mai mult ca oriunde nu s'a făcut nici o opunere de principii asupra acestui Subiect. Muncitorii ar fi în contradicţie cu el înşişi, dacă ar face opoziţia statului corporativ al regimului muncii, pe care statul fascist înţelegi să le realizeze. Suficient să si amintească dorinţele şi proiectele din trecut ale muncitorilor, pentru ca să se stabilească că ei trebue să conlucreze cu acţiunea şi cu critica lor, fă buna reuşită a acestor experienţe. S'a luat hotărîrea ca să se pună toate energiile în serviciul comunităţii naţionale, cu ajutorul unui centru de asociaţii şi asistenţă culturală. Această deriziune, este semnată de grupul promotor, adică de Azimonti, Colombino, Caragena, Moglioni, Brina şi Gigola. .......................................................a. D. Mellon despre situația economică a Europei BERLIN. 2. (Rador). —D. Siresemann, ministru de externa, după della Sera" publică un interview terminarea prezentării în pariaen d. Mellon, secretarul de stat al I ment a guvernului, vrea să înceapă discuția marilor chestiuni politice, tezaurului american, care declară că situaţia generală a Europei se îmbunătăţeşte şi stabilizarea definitivă nu este departe, D. Mellon crede că chestiunea datoriilor de război iş va pierde In curând gravitatea, deoarece desvoltarea economică mondială va lua un avânt formidabil, în mai puțin de zece aniROMA, 2. (Rador). — „Corriere Demonstraţii comuniste la Eulin împotriva noului guvern BERLIN. — Duminică după amiază au avut loc, cu prilejul demonstraţiilor organizate de comunişti împotriva noului guvern, ciocniri cu poliţia în momentul când acesta din urmă voia să aresteze pe conducătorul unui detaşament al „Ligii roşii a luptătorilor de pe front". Poliţia a cauciuc Un grup puternic al ligii care voia să pătrundă in centrul oraşulu, fiind divizat de poliţie, din motive în legătură cu regulamente, trebuit să facă ut de bastoane de află din cercuri autonomiste macefi« ft Pff d ni 1i+ti»a V aa wdonene ca svonurde răspândite din Belgrad cu privire la asasinarea şefului organizaţiei revoluţionare le Circulaţiei publice, poliţiştii au macedonene, general Protogheroff, fost atacaţi pe la spate de demon; nu sunt întemeiate. După 6 tele*Fronţi fl au trebuit să fdeă Ui de gramă sosită Ia Viena, nu S’a pe baionete. Doi poliţişti au fost Călcaţi I nimic, care înîrentăfc»^ tn picioare, iar unul doborât la pâ- 1 1 ’ Ca e Sa mareptâteasv ment, întăriri poliţieneşti sosite In grabă ău reuşit să risipească mulţimea. Un ofiţer de gardişti a fost , ^anii Uzlailî și La cage, / " mm* ■ I : ~ Noi contra-torpiloare ROMA, 2 (Rador). Astăzî au fost lansate contra-torpiloarele „Nembe" și „Bona“, primele unități din seria de opt contra-torpiloare, de 1255 tona. Stresemann prepât este un mare depurs politic pe care le-a lăsat în suspensie, din cauza voiajului de plăcere pe care la făcut in Suedia. Imigrația în Statele Unite NEW-YORK, 2. (Rador). — Comisiunea de migrare din Senatul American a decis ca novile norde pentru imigrare sa intre in vigoare deabia în anul viitor. Până atunci se vor aplica tot cotele de până acum. Generali Protogiirofi trlesîe VlExNA. — „Neue Freie Presse* că asemenea svonuri. De altfel știrea despre asasina* rea lui Protogheroff este desoua* tită acu’ ai din Belgrad.