Dimineaţa, februarie 1927 (Anul 23, nr. 7246-7272)

1927-02-04 / nr. 7248

! SE CAUTĂ UN PRIMAR AL CAPITALEI D. Trancu-Iaşi nu prea vrea, iar alţii nu prea au şanse.­Delegaţia permanentă iorghistă Din relaţiunile confirmate din­­ ministru prin transformarea cercurile guvernamentale ca şi din laturei primarului Capitalei, mediata apropriere a d-lui gen. Vverescu rezultă ori că d. Gr. L. Francu-Iaşi, ministrul muncii, ar fi fost­­convins, în înţelesul necesită­ţilor partidului, să accepte prima­­ratul Capitalei înlocuind pe d. Ani­­bal Teodorescu, demisionar, care urmează a fi numit ministru de just­iţie. Se pare, însă, că există o difi* cultate. D. Gr. L. Trancu-Iaşi afirmă, că a ministerul muncii a venit cu un program, că acest program n’a a­­juns Ii sfârşitu­l înfăptuire! $i căi nu-i poate trece niciunui succesor­ tvârcd caracteristică unei concepţii ’ proprii Cu alte cuvinte, ministrul mun­­cM susţine că nu are intenţiunea să demisioneze pentru a avantaja mi­nisteriatul d-lui Anibal Teodores­­cu. Pe deastă parte, apropiaţii d-lui Ion. Averescu afirmă categoric că Primul ministru ar fi destinat pe d. Dr. L. Traficu-Iaşi la municipiului Bucureşti, acceptând ........ că pr­imatul să facă parte din Con­siliul de miniştrii cu titlul de minis­t­ru fura portofoliu. Chestiunea ar fi, deci, tranşată primu­i un simplu ordin de zi care­­ şi fixat ziua instalării d-lui Gr. L. Trancu-Iaşi la primăria Capita­lei şi a d-lui Anibal Teodorescu la ministerul justiţiei. Iversitatea nu este numai un local a­ D. DR. GHEORGHIAN SAU D. şezat în spatiul, ci este una din cela D. GROZDEA­­mai frumoase şi mai rodnice cornu-X rs.­a . n- T Trântit lo­s ’ nilor sociale, este o unitate socială . Dacă insă d. Gr. L. i rancu-laşi superioară, alcătuită dintr'un sis­­perzista in refuzul sau de a fi pn-jtem de funcţii şi de relaţii, care au .*untdl ce nu se poate su­mari ea puncPMhui consilii! recalcitrant' reintră în arenă două candidaturi anterioare. E vorba de d. dr. Gh. Gheorghian sprijinit de partidul naţional-ţârănesc şi d. D. Grozdea, actual primar al sectorului II (Ne­gru), sprijinit de averescani însă, nu şi de liberalii din consiliul co­munal. In ce priveşte atitudinea libera­lilor din consiliul, comunal faţă de d. dr. Gh. Gheorghian, ea e con­cretizată în împotrivirea manifes­tă a d-lor dr. I. Gostinescu şi M. Berceanu pentru o astfel de ale­gere. In aceste Condiţ­ii fii, atât d. Gr. L. Trancu-laşi, cât şi d. Gr. Gh. Gheorghian cer, pentru a primi pri­­maristul, dizolvarea consiliului co­­fr­mal. D. Gr. L. Trancu-laşi mai cere, cum am spus, să rămâie titu­ŞEDINŢA COMITETULUI JURGHIST După partidul naţional-ţărănist, şi cel naţional iorghist a ţinut eri o şedinţă în casa d-lui prof. G. Taşcă şi sub preşedinţia d-lui C. N. Ibim. S’a discutat situaţia politică şi s'a constatat o perfectă unitate de vederi între toţi membrii şi preşe­dintele partidului. S’a dat apoi un comunicat, prin care arată că par­tidul își menține neschimbată linia­­de conduită. iv Iugoslavia şi negocierile comerciale româno-italiene Comentarii ziarului „Vreme“ BELGRAD, 2 (Rador). „ Ziarul nui avea succes sigur, şi se sforţa, ca „Vrem­e“, comentând In ediţia de as­­tăzi negocierile italo-romfine pentru incheerea unui tratat de comerţ, ac­­eentuiază că convenţia aceasta comer­cială, prestată mai mult interes, cu Siguranţă, pentru Italia, decât pentru România. Acest fapt a fost repede Înţeles de presa română, care a suge­rat că privilegiile economice acordate Italiei prin această convenţie, trebue să fie recompensată prin avantaje politice făcute României, subt­ipm­a recunoaştere a suveranităţii României asupra Basarabiei. In continuare, zia­rul explică plecarea d-lui Manoilescu la Bucureşti şi deci amânarea sem­­nărei convenţii, prin faptul că d-sa are să mai primească noul instruc­ţiunii. Asupra oportunităţi tacheetei aces­tei convenţii ziarul „Vreme" scrie că situaţia generală actuală, a cărui centru de gravitate este în conflictul dintre Europa şi Orient, il obligă să conchidă că nu este momentul pro­pice acum pentru negocieri comer­ciale între Italia şi România, şi nici pentru sugestionarea clauzei politice sus arătate. Este evident că Italia nu este dispusă acum să convină la a­­ceastă chestiune, neputând să-i ser­vească cu tales in poltica 61 în urma protestului reînnoit al Moscovei, re­lativ la tratatele României cu Franţa şi Italia. Această opiniare, după zia­rul „Vreme", ar fi,confirmată şi de un anumit scept­ism al presei ro­mâne, care încă de la început preve­dea că misiunea d-lui Manoilescu« măsură de precauţie, să interpreteze voiajul la Borna numai pentru pre­pararea şi condarea terenului. ■Vineri 4 Februarie 1927 maasBBaasasm Sociologia Universităţii OTJRSUL, DE DESCHIDERE AL D LUI PROFESOR GUSTI In amfiteatrul ,,Titu Maiorescu" din noul local al faci­ltaţii de litere primariatul •ş!*a deschis aseară, cursul de sociolo­gie generală, vorbind, in fata unui numeros auditoriu, despre „Sociolo­gia universităţii1’. D-sa face constatarea că Sociolo­gia, hulită îndeajuns ele unii, a fost introdusă şi la noi în programa în­tregului învăţământ ger­undar prin proectul d-lui I. Petrovici. Intrând în desvoltarea subiectului cursului, d. Gusti a arătat că uni­nobila menire de a împlini o Înaltă dator­ie morală. rUniversitatea are meftirea de a pregăti prin operă ei ştiinţifică pe profesionişti, creind conştiinţe ştiin­ţifice şi forţe vii intelectuale. Conferenţiarul arătând că univer­sitatea Îndeplineşte şi o înaltă func­ţiune politică subliniază necesitatea organizării unui învăţământ politic la această mare instituție. D-sa vorbeşte apoi de lipsurile de care suferă familia­ universitară, care ar trebui să se bazeze pe cola­­borarea cordială dintre profesori şi studenţi. Pentru a înlătura lipsurile se va organiza anul acesta la uni­versitatea din Bucureşti „un oficiu de stat“, al cărui rost va fi să în­lesnească informarea şi documenta­rea, să ofere asistenţa socială şi me­dicală necesară, să dea orientarea cea mai exactă asupra vieţii studen­ţeşti. Acest oficiu se va înfiinţa în curând cu ajutorul autorităţilor noastre universitare şi ale învăţă­­şi­mântului public. ciocnit de lapoar din cauza Geţii NEW-YORK. — Vaporul „Celtic“, aparţinând companiei „Withe Star Linie“, care plecase din Boston spre Liverpool, s-a ciocnit cu vaporul „A­­naconda“ în timpul unei ceţe dese. Vaporul „Celtic“, care a fost avariat deasupra liniei de plutire, şi-a conţi­nut drumul spre Boston, iar vaporul „Anaconda“ şi-a putut urma şi el drumul spre New-York. CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DIN PALESTINA LONDRA, 2. (Rador). — Din sursă oficială se anunţă numirea lui Sir Michael Francis Modonnell ca şef al supremei Curţi de justiţie din Palestina. Sir Modonnell a deţinut nume­roase posturi importante juridice in Africa de Vest. Ultima sa func­ţiune în justiție a deținut-o ca pro­curor, general în Sierra­ Leone. mmm VIAŢA POLITICĂ I ÎNTRERUPEREA negocierilor ANGLO-CHINEZE Motivul invocat de guvernul chinez LONDRA, 2. (Rador). — Se a­­nunţă oficial că acordul provizoriu privitor la viitorul „Statut“ al con­cesiunilor britanice din China, care urma a fi semnat de către minis­trul afacerilor străine cantoneze Eugene Chen, a fost amânat pen­tru o dată ulterioară. Motivul invocat de către Euge­ne Chen este trimiterea de forţe faţă de China. Cum s’a produs ruperea tratativelor. LONDRA, 2. (Rador). — „Reu­ter“ află din sursă autorizată ur­mătoarele amănunte asupra felu­lui cum s’a ajuns la ruperea nego­cierilor între reprezentantul An­gliei şi guvernul cantonez. Consi­lierul de legaţie Ormalvy si minis­trul de externe cantonez Eugene Chen terminaseră la 29 Ianuarie negocierile in privinţa concesiuni­lor din Hankeow si Kukiang. A­­cordul provizoriu, căruia i se fă­cuseră unele corectări la 30 Ia­nuarie, urma să fie semnat in ace­eaşi zi. Dar intre timp Eugene Chen a anunţat că s’m ivit împre­jurări neprevăzute care împiedică semnarea acordului şi eri a trans­mis o notă, afirmând că guvernul nationalist nu poate semna nici un acord cu Anglia, atâta timp cât forţele militare britanice în­conjoară oraşul Shanghai Con­silierul Ormalvy aşteaptă acum nouă instrucţiuni din partea guver­nului de la Londra. Eşuarea negocierilor nu a pro­dus surprindere came este clar că ministrul Chen întâmpină mari di­ficultăţi neputănd convinge pe membrii partidului revoluţionar să accepte o soluţie Im­plcittitudre. In concesiunile britanice au rea­părut manifestele aţâţătoare şi xe­nofobe. ÎNTRUNIREA CONSILIULUI DE MINIŞTRI ENGLEZ LONDRA, 2. (Rador). — Astăzi armate britanice In China. Intrebii a­cestea, ministrul afacerilor străine perea negocierilor nu înseamnă sl rariUmeze a continuat negocierile. Ziarul precizează că brusca hotărâre ruperea definitivă a tratativelor an- a lui Eugene Chen de a intrerupe gio-ci­ineze. negocierile, sub pretextul ca guver-In cercurile guvernamentale a­­nul Marei Britanii a trimis trupe ceastă știre a fost primită cu tot in China, pare stranie. Din această calmul, întreruperea negocierilor atitudine care dă loc la interpretări neafectând cu nimic principiile ” 12” liberale ale politicei Marei Britanii Ku to^î inicpendenf­­iind tn funcţie de influenţe LABURIŞTII SI POLITICA FATA DE CHINA LONDRA, 2 (Rador). — D. John H. Thomas, la întrunirea dela Reading, , a făcut noi declara­ţiuni In legătură M , , ,, „ . cu politica Matei Britanii laţii de na. S a decis continuarea măsuri- Ch,£a. a Til0maSi fost ministru în for de apărare la Shangay. • cabinetul laburist, a recunoscut că PRESA ENGLEZA SI INTRERU­­poUiica Marei Britanii găsește în- PEREA NEGOCIERILOR , ,îea0® aprobare la partidele din opo-LONDRA 2 (Rador). - Ziarul „Ti- Partid'11 laburis‘ formulează « mes", comentând întreruperea ne­gocierilor anglo.chineze, observă că refuzul lui Eugene Chen de a semna acordul provizoriu nu pare a fi toc­­j nici justificat. Atunci când Eugene­ Chen a acceptat de a negocia cu re­evitarea oricărui singură dorinţă război SPANIA ŞI EVENIMENTELE PARIS, 2 Rador). — Din Madrid se anunţă că guvernul spaniol a râs a­prezentantul Marei Britanii, i se a­­puns guvernului britanic în chestia­­dusese la cunoştinţă hotărârea gu­­nea memorandului relativ la politica ternului rnglei de a trimite in Chim­ieră de China, declarând că aderă la na trupe de apărare pentru proteja­ principiile expuse dacă marile puteri rea supușilor britanici, cu toate a­ sunt unanime in atitudinea lor, probabil străine. CAPITALA intoxicată cu medica­mente D-na Florica Alexandrescu, la e­­tate de 37 ani, din strada Biserica. Alexe No. 21, fiind bolnavă a trim­is o copilă la farmacia Eugen Paras­­chivescu din calea Şerban Vodă No. 105, spre a-i cumpăra de 6 lei sare amar . Farmacistul, din greşeală, i-a dat fetiţei sare de măcriş, pe care d-nă Alexandrescu, crezând că « sare ft­­mara, a dizolvat-o la apă, bârld-o şi imtoxicându-se. In stare gravă a fost­ transportată cu o ambulantă a „Salvării" la spi­talul Brâncovenesc, unde a fost in­ternată. I încercare de sinucidere Fata, Elena M. Ciobanu, in vârstă de 17 ani, domiciliată în str. Tăbă­­cari No. 33„ fiind părăsită d© iubi­tul ei, a încercat să se sinucidă, bând o cantitate de spirt denatu­rat amestecat cu sodă de rufe. A fost transportată cu „Salvarea" la spitalul Brâncovenesc și interna­tă acolo. înjunghiere Locuitorul Ion Mateescu­ de 32 ani din strada Fundeni No. 4. In timp ce se afla in cârciuma lui To­ma Naumovici din str. Baicului No. 30 a fost înjunghiat cu un cuţit In regiunea lombară dreaptă, de către individul Oprea lord a che zis Ciobo­tani, din cauză că tr’ă voit să-i cânte cu armonica. Pacientul a fost internat la spi­talul Colentina. Agresorul a fost arestat de către circumscripţia 20 poliţienească. Accident Femeia Ţinea Vicenna, în etate de 24 ani, pe când se afla la lucru la fabrica „Foenix“ din str. Spăta­rul Preda No. 18, a căzut jos de pe o scară, de la o înălțime de mai mulți metri, alegându-se cu leziuni şi contuziuni peste tot corpul A fost internată la spitalul Brân­­covenesc. DIMINEAȚA Situaţia din China in raport cu Liga Naţiunilor Un discurs al lordului Grey LONDRA 3 (Rador). — Lordul Grey a rostit aseară un discurs în care s'a referit asupra situaţiei din China in raport cu Liga Naţiunilor. Lordul Greiy a declarat că recenta dare de seamă a lui Sir Auster­ Chamberlain a găsit aprobarea intra­­gei ţări. In acest expor­ su, Sir Aus­ten Chamberlain nu s'a referit in­tru­ nimic la Liga Naţiunilor, de­oarece situaţia din China nu poate fi prezentată sau discutată in Liga Naţiunilor din două motive. Primul motiv il prezintă starea de război Civil din China. Liga Naţiunilor iii putdndu-se ocupa cu chestiunile de s’a întrunit consiliul de miniştri şi­­ ordin intern. Ăl doilea motiv con­­a examinat eveninentele din Chi- sistăîn faptul, că politica raţiona­­listă chineză este influenţată In mod considerabil de către sugestiile gu­vernului sovietic de la Moscova, care, este pe faţă ostil Li­gei Naţiunilor. In astfel de circumstanţe a aduce Liga Naţiunilor intr'o astfel de ches­­tiu­­e, ar fi privit acest fapt de că­tre naţionaliştii chinezi şi sfătuitorii lor sovietici, nu ca un gest consilia­­toriu dar ca o provocare. In orice caz dacă naţionaliştii chinezi ar fi dispuşi de-a accepta soluţiunea Li­­gei Naţiunilor, Marea Britanie nu ar avea nimic de obiectat. Lordul Cecil ca răspuns la decla­­raţiulile Lordului Grey, s-a declarat complect de acord. Consfătuire intre d-nii Vanderwelde şi Briand PARIS, 2. (Rador). — D. Van­derwelde, ministrul de externe al Belgiei, a sosit la Paris şi a avut o consfătuire cu d. Briand. Am­bii miniştri au discutat, intre altele chestiimea vizei paşapoartelor in­tre Franţă şi Belgia. — ——- 11—» » -»i—M1 ■ Statele-Unite şi revoluţia din Nicaragua WASHINGTON, 2. (Rador).­­ Gu­­vernul Statelor-Unite a comunicat lul Sacasa, şeful revoltaţilor libe­rali din Nicaragua, că chiar dacă ar reuşi să pună stăpânire pe toa­­tă ţara, tot nu va fi recunoscut Guvernul american consideră ca preşedinte de drept In Nicaragua pe conservatorul Diaz, până la ale­­gerile presidential®, ce vor avea loc anul viitor. Acordul iltre conferinţa ambasadorilor şi Ger­mania COMENTARIILE PRESEI FRAN­­ CEZE PARIS, t. (Rador). —■ Com­entană acordul încheiat intre conferinţa ambasadorilor fi Reich, ziarele cort­­tideră, că acest acord va căpăta valoarea adevărată numai prin felul cum va fi respectat de Germa­­nia. „Petit Parisien“ arată, că ali­ații au dat Grmaniei o nouă dova­dă de încredere. Dacă Reichul o va justifica, se va fi făcut un mare pas pe drumul pacii. „L'O­uvre“ arată că acordul realizat este o nouă ma­nifestare a spiritului de la Locarno. ..Figaro" socotește, că Franța intră intr'o perioada in care va trebui să lucreze serios la organizarea apă­rării sale. „Excelsior" urează Marele incendiu din Bruxelles BRUXELLES­ — Asupra marelui inncen­diu isbucnit in seara de 30 ia­­nuarie la depozitul central farma­ceutic din Belgia, despre care s'a anunțat, se mai dau următoarele amănunte: Focul a isbucnit la orele 9 seara fi i'ă întins cu repeziciune la numeroasele clădiri ale depozitu­lui, unde a găsit­ aliment suficient in marile cantităţi de alcool fi ben­zină depozitate acolo. Pe la ofert i fi jumătate după ămmiaşi, locuitorii clădirilor înconjurătoare au fost 1 ru. Uitaţi să evacueze locuinţele lor. Fo­cul a continuat să ardă până noap­tea toriu. Pagubele, cari sunt foar­te mari, nu au putut fi evaluate încă până acum. mimi ■ ■ 0 delegaţie permanentă Guvernul delegaţiune GENEVA. (Rador). Iugoslav a înfiinţat permanenţă pe lângă Liga Naţiu­nilor şi a numit ca şef al ei pe d. Alexandru Vouktchevlich, şef de cabinet al fostului ministre al afa­cerilor străine, d. Ninolet D. Vukcevici îşi va prezintă zilele acestea scrisorile sale de a­­creditare secretarului general, Sir Eric Drummond. Un nou delegat american in comisiunea repara­­ţiunilor PARIS, 2. (Rader). *** „New- York Herald“ anunţa că Observa­­torii american din comisiunea re­­ga­­paraţiilor, d. Hill, a demisionat. In Reichul să treacă dela teorie la prac locul său a fost numit Wilson, tică, respectând condiţiunile fixate: primul secretar al Ambasadei din U­tanitrinlfl ambasadorilor, ■ ' .lEgrith' * Pag. 7-a Noul guvern Jugoslav BELGRAD, 2 (Itaehtr).— J Reforma agrară, şi in­ Xoul guvern V»unovie­ a­­­terim­ar la comerţ, Sin»«­novici; Unifloarea legilor, Vasa Yovanovici. Aceşti miniştri sunt toţi radicali. Cei trei populişti slo­veni intraţi în guvern sunt: Ceraefs, la lucrările pu­­blice; LaSaveds, la agricul­tură şi Hodjar la prevederile­­ sociale. Generalul Magici a păs­trat ministerul de război şi Generalul Myloslavlie­­viei, ministerul comunica fiilor, el vp­un­eri jurământul. Ca­binetul cuprinde­­3 radi­cali şi 3 populişti sloveni. Preşedinte al consiliu­lui este d. Usuitovici; Ministru de finanţe, Bogdan Marcovici; Minstru de e­xt­er­n­e, Ninko Periei; Interne, Boja Maximo­­viei; Justiţie, Srchkilchi Culte, Trifunovici­ Poşta, Vwiciti; Instrucţia publică, Vil­­kitosevicii Scnatatea publică, Slav­­ko Miletici; Păduri şi minei Krsta Miletici. Sindicatele italiene şi regimul fascist — importante deciziuni — ROMA. 2 (Rador). — Grupul orgi­­nizator al sindicatelor munţitoreşti, cari au avut altădată o mare activi­tate şi da directive, tn mişcarea fos­tei confederaţii generale a muncii. S'a întrunit azi la Milano, luând im­portante deciziuni. S'a examinat mai întâia scopul mitcdrei sindicale ita­liene tinzând in mod esclusiv la a­­meliorarea claselor sociale, părăsind prejudecăţi teoretice, ea va câşt­gă o mai mare libertate de acţiune. Dar cetate este mai important pentru mişcarea sindicală, este faptul că statul iusu--fi proclamă intervenţia sa in raporturile dintre clase. După o lungă expunere asupra concepţiei sindicale, asupra mişcărei claselor avrite, deriziune conţinând o astfel de precisare cu atât mai necesarii, fiind dată situaţia politică a Italiei. Regimul fascist, este o realitate. Tre­bue ținut in seamă, că această reali­tate este isvorâtă fi din principiile noastre, care s'au impus, ca politica sindicală a fascismului. De exemplu, el se identifică su­b anumite puncte de vedere cu politica, noastră. Noi e­­ram de acord Cu sindicatul Sindicatul nu era de acord cu, sto­iul liberal, asupra politicei sale de neintervenţioniste in activitatea eco­nomică. Acum sindicatul poate face toate reservele asupra mijloacelor şi asu­pra scopului intervenţiei taxei,« dar de­oarece o intervenţie se reali­zează, sindicatul este interesat să urmărească de aproape desvoltarea acesteia. Regimul fascist, a făcut o lege, fără îndoială Îndrăzneață, asupra disciplina raporturilor colective de muncă. In această lege sunt cofi­­­gale principii, care sunt fi ale noas­tre. In timpul statului liberal, mun­citorii rămâneau in necunoştinţa statului, şi o asemenea lege nu se putea propune. Revoluţia fascistă, a tăiat nodul gordian, şi muncito­rii trebuesc să ia cunoştinţă de test lucru. In ţara noastră, unde s'a aplicat politica de intervenţie s'a făcut ceva ce se apropie de sin­dicatul juridic şi de magistratura muncii, şi în Rusia mai mult ca oriunde nu s'a făcut nici o opunere de principii asupra acestui Subiect. Muncitorii ar fi în contradicţie cu el înşişi, dacă ar face opoziţia sta­tului corporativ al regimului mun­cii, pe care statul fascist înţelegi să le realizeze. Suficient să si amin­tească dorinţele şi proiectele din trecut ale muncitorilor, pentru ca să se stabilească că ei trebue să con­lucreze cu acţiunea şi cu critica lor, fă buna reuşită a acestor experien­ţe. S'a luat hotărîrea ca să se pună toate energiile în serviciul comuni­tăţii naţionale, cu ajutorul unu­i centru de asociaţii şi asistenţă cul­turală. Această deriziune, este sem­nată de grupul promotor, adică de Azimonti, Colombino, Caragena, Mo­glioni, Brina şi Gigola. .......................................................a.­­ D. Mellon despre situația economică a Europei BERLIN. 2. (Rador). —D. Sire­semann, ministru de externa, după della Sera" publică un interview­­ terminarea prezentării în paria­en d. Mellon, secretarul de stat al I ment a guvernului, vrea să înceapă discuția marilor chestiuni politice, tezaurului american, care declară că situaţia generală a Europei se îmbunătăţeşte şi stabilizarea defi­nitivă nu este departe, D. Mellon crede că chestiunea datoriilor de război iş­ va pierde In curând gravitatea, deoarece desvoltarea economică mondială va lua un avânt formidabil, în mai puțin de zece ani­ROMA, 2. (Rador). — „Corriere Demonstraţii comuniste la Eulin împotriva noului guvern BERLIN. — Duminică după amia­­ză au avut loc, cu prilejul demon­straţiilor organizate de comunişti împotriva noului guvern, ciocniri cu poliţia în momentul când acesta din urmă voia să aresteze pe conducăto­rul unui detaşament al „Ligii roşii a luptătorilor de pe front". Poliţia a cauciuc­ Un grup puternic al ligii care voia să pătrundă in centrul o­­raşulu, fiind divizat de poliţie, din motive î­n legătură cu regulamente, trebuit să facă ut de bastoane de află din cercuri autonomiste mace­fi« ft Pff d­ ni 1i+ti»­a V aa w­­­donene ca svonurde răspândite d­in Belgrad cu privire la asasinarea şefului organizaţiei revoluţionare le Circulaţiei publice, poliţiştii au macedonene, general Protogheroff,­ fost atacaţi pe la spate de demon­; nu sunt întemeiate. După 6 tele*­­Fronţi fl au trebuit să fdeă Ui de gramă sosită Ia Viena, nu S’a pe baionete. Doi poliţişti au fost Călcaţi I nimic, care în­îrentăfc»^ tn picioare, iar unul doborât la pâ- 1 1 ’ Ca e Sa m­areptâteasv ment, întăriri poliţieneşti sosite In grabă ău reuşit să risipească mul­ţimea. Un ofiţer de gardişti a fost , ^anii Uz­lailî și La cage, / " mm* ■ I : ~ Noi contra-torpiloare ROMA, 2 (Rador).­­ Astăzî au fost lansate contra-torpiloarele „Nembe" și „Bona“, primele unități din seria de opt contra-torpiloare, de 1255 tona. Stresemann prepât este un mare d­epurs politic pe care le-a lăsat în suspensie, din cauza voiajului de plăcere pe ca­re la făcut in Suedia. Imigrația în Statele­ Unite NEW-YORK, 2. (Rador). — Co­misiunea de migrare din Senatul American a decis ca novile nord­e pentru imigrare sa intre in vigoa­re deabia în anul viitor. Până a­­tunci se vor aplica tot cotele de până acum. Generali Protogiirofi trlesîe VlExNA. — „Neue Freie Presse* că asemenea svonuri. De altfel știrea despre asasina* rea lui Protogheroff este desoua* tită acu’ ai din Belgrad.

Next