Dimineaţa, februarie 1927 (Anul 23, nr. 7246-7272)
1927-02-11 / nr. 7255
IO PAGINI Preţul Abonamentelor Lei 750—pe timp de un an " 350—» » » 6 luni » 200 ,, ,, „ 3 n ■n străinătate dublu fondată în 1904 de CONST. MILLE LEI 3 BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 7 9-11 3 LEI | Anul Sam. No. 7246 VINERI 11 FEBRUARIE 1927 | TELEFOANELE NOASTRE 1Direcţia 57'72. Adiţia 7/69, Provincia 10/66 Epidemia de tifos exantematic Cu o regularitate matematică, ziarele înregistrează în toţi anii, pe la începutul lunii Februarie cazuri de tifos exantematic, mai aes în Basarabia. Nici anul acesta nu am fost scutiţi de această boală infecţioasă. Zilnic corespondenţii noştri din diferitele centre de provincie, în special din Basarabia, ne anunţa că s’au înregistrat nouă cazuri de tifos exantematic. Chestiunea prezintă interes nu numai din punctul de vedere pur sanitar. Nu este vorba numai de pericolul ce pândeşte din umbră pentru a lovi în întreaga populaţie a ţării, ci prefacerea tifosului în endemie, adică într’o boală infecţioasă cu caracter permanent într’o anumită regiune, este în acelaş timp un certificat de paupertate pentru administraţia ţării. Există boale infecţioase contra cărora sîntem dezarmaţi. Nu putem face, de pildă, mare lucru contra gripei. Dar sunt alte boale, şi între ele putem cita în primul rând tifosul exantematic, cari pot fi combătute, dacă o administraţie inteligentă, energică şi dotată cu mijloacele necesare îşi dă osteneala s’o facă. Astfel, un exemplu clasic ni-l dă războiul mondial, în care tifosul exantematic a făcut ravagii groaznice in ţările dezorganizate şi nu s’a putut întinde nici în armatele, nici în ţările bine organizate, fie ele din tabăra Antantei, fie din aceea a puterilor centrale. înainte de râsboi, tifosul exantematic era o boală cu totul necunoscută în Europa apuseană. In Austria, pe care un geograf o numise trăsătura de unire intre occident şi orient, existau în Galiţia orientală regiuni în care tifosul exantematic nu se mai stingea. Fără să poată ajunge la gradul de epidemie, această boală producea cazuri sporadice, uneori mici epidemii, ba într’un sat, ba într’altul. In Rusia de asemenea existau astfel de regiuni. La noi situaţia era mai bună. Cazuri izolate de tifon exantematic se puteau vedea, mai ales prin oraşele-porturi. Dar erau aproape întotdeauna introduse d’in afară, de către călători veniţi din alte ţări. La noi, aceste cazuri nu găseau terenul propice pentru a se perpetua. In timpul războiului am avut o gravă epidemie de tifos. In primăvara anului 1917, cimitirele Moldovei se umpleau de victimele acestei boale. După război, epidemia cu caracter grav s’a stins. Dar nu sîntem în stare să facem să dispară şi cazurile mai mult sau mai puţin izolate, din cari se dezvoltă, Hp. nhirpini în Imiilp FphrnorfA cî Martie, mici focare de epidemie. Greutăţile cari se opun acestei stârpiri sunt cunoscute. Tifosul se propagă prin păduchii de haine. In timpul ernei, când populaţia nevoiaşe se îngrămădeşte în camere, aceşti paraziţi trec uşor dela un om la altul. Dacă cineva dintr’o astfel de aglomeraţie, se îmbolnăveşte de tifos, el trebue izolat imediat; toţi cei ce au fost în contact cu dânsul trebue să fie deparazitaţi. Este deci nevoe de un serviciu sanitar foarte bine organizat; este nevoe de spitale suficiente, bine întreţinute şi mai ales bine văzute de populaţie, pentru ca aceasta să declare cazurile nefiindu-i teamă de internarea în spital. Este nevoe de staţiuni de deparazitare stabile şi mobile, cari să lucreze exact şi prompt. Avem noi toate aceste mijloace de combatere ? Evident că nu. Aceleaşi lipsuri pe cari le simţim in toate ramurile activităţii de stat, le găsim, poate chiar în măsura mai mare decât aiurea, în serviciul sănătăţii publice. De aceea nu putem spera în stângerea definitivă a epidemiei de tifos exantematic, după un mare higienist gradul de măsură a civilizaţiei unui popor, decât atunci când ne vom reface pe toate terenurile. Poate că şi posibilitatea reînvierii unei epidemii ca cea din 1917, ar trebui să fie pentru guvernanţi un indiciu că nu mai e vreme să procedăm cu atâta exasperantă încetineală şi să se gândească la măsurile mari, menite să refacă ţara în toate privinţele. GAMA Cîncnirea a două _ trenuri TIMIȘOARA, 9. — In apropierea gării Aradul X ou, s’au ciocnit astă. noapte două trenuri de marfă. Opt vagoane au deraiat. Sunt pagube de două milioane. Nu sunt victime omenești. S’a deschis o anchetă. Şedinţele comisiei mixte ruso-române CHIŞINĂU, 9. — In şedinţa de astăzi a membrilor delegaţiei române din comisia mixtă centrală româno-rusă s’a stabilit definitiv ca şedinţele acestei comisiuni, cari vni în'ano îti trîfiorla în ce să aibă loc la Chişinău. Această deciziune a fost comunicată centrului, spre ratificare. Ultimele descoperiri din mormântul lui TUT-ANK-AMON D. Howard Carter, care conduceucrările, a suspendat săpăturile ,in primăvară și a închis din nou cripta lui Tut-Ank-Amon. Obiectele, cari au fost scoase în ultimul timp, vor fi trimise muzeului din Cairo. Fotografiile de mai sus au fost făcute de d. H. Carter, STATUIA TÂNĂRULUI REGE, SCULPTATĂ IN LEMN ȘI ACOPERITĂ CU AUR, — UN CUFĂR CU VASE DE AUR. CERCETĂRILE Tuzla Vaporul „împăratul Traian“ se scufundă Situaţia vapoarelor naufragiate „împăratul Traian“ şi „Durostor“ este neschimbată şi cu fiecare ceas cu trect peridotul devine mai mare. Operaţiile de salvare, încercate prin mijloacele de care dispunem noi,, s’au dovedit insuficiente şi zadarnice. „împăratul Traian“, care se află înţepenit în stâncile de la Tuzla, aplecat la tribord cu 14 grade, nu va putea fi scos din această poziţie decât printr’o operaţie de ridicare destul de anevoioasă, care reclamă amenajamente speciale. D. comandor Mărgineanu, directorul serviciului maritim, care se află la Constanţa, tratează acum cu societatea engleză „Ocean Salvage Co.“ din Constantinopol, pentru salvarea celor două vase împotmolite. Tratativele sunt conduse cu căpitanul vaporului „Cleopatra“, al acestei societăţi, sosit la ConstanţaIn cazul când se va cădea de acord, operaţiile de salvare vor începe imediat. Ministerul de comunicaţii va cere guvernului aprobarea imediată a creditelor reclamate de lucrările de salvare. SITUAŢIA „ÎMPĂRATULUI TRAIAN“ E DISPERATĂ Cu privire la situaţia celor două vase eşuate, corespondentul nostru din Constanţa ne comunică următoarele amănunte : CONSTANŢA 9. — Ştirile ce ne sosesc cu privire la soarta vaporului „împăratul Traian sunt disperate. Fundul vasului este străpuns de o stâncă ascuţită care îl imobilizează în aceeaşi poziţie. Apa continuă să pătrundă in navă, inundând magaziile. In marele hambar dela mijlocul vasului, apa a ajuns la 3 metri. Pereţii cabinelor au început să se surpe. Din cauza furtunei de astă noapte, vasul s’a aplecat pe coasta dreaptă, aproape paralel cu ţărmul. Valurile au început aseară să spele puntea. Pentru a se evita distrugerea complectă a vasului din cauza unei eventuale explozii a rezervorului cu păcură, s’a procedat astă noapte la izolarea maşinilor. Deoarece vaporul continuă să se încline şî furtuna ca nu mai contoneşte îl ameninţă tot mai mult, s’au luat măsuri pentru demontarea mobilierului şi salvarea a tot ce se poate ridica de pe vaporul împotmolit. Cu mari dificultăţi s’au scos ori covoarele şi vesela. O parte din mobilier a fost demontat şi transportat la Constanţa. Parte din echipajul „Im pârâtului Traian a fost debarcat. SITUAȚIA VASULUI „DUROSTOR“ Situțta cargobotului ,,Durostor" se agravează de asemenea, din moment în moment. Din cauza valurilor, vasul și-a pierdut elicea. Apa pătrunde tot mai mult în interior. Bărcile cu proviziuni nu se pot apropia de vapor, din cauza valurilor şi cei rămaşi pe bord sunt pentru moment condamnaţi să sufere de foame. Vaporul „Principesa Maria“ trage de „Durostor" cu două parâme. Singura speranţă ce a mai rămas pentru salvarea celor două vapoare este intervenţia vasului de salvare „Cleopatra", care va fi secondat de vaporul de salvare „Mântuirea" al S. R. D. Se crede că despotmolirea Durostorului" ar necesita numai câteva ore. In ce privește „împăratul Traian", cercurile competinte de aci sunt foarte pesimiste și se tem că vasul nu va mai putea fi salvat. — Nu vezi?.» Ala,care a făcut spargerea, trebue să fi fost om de soțietate... Când a intrat, a lăsat umbrela afară». Ulilill'l^lrtll'liälllilil I iTrTYi/iiWlli I B —l ilim uimii i ■ ....... n i ihhH II ..............■ imun» MII 11 III II «1THWI.II.I ...................... Ştiri oficiale sosite la direcţia S.M.R. Direcţia generală S. AI. R. comunică următoarele ştiri oficiale cu privire la împotmolirea vaporului :împăratul Traian", lângă Tuzla: D. comandor Mărgineanu, directorul general al S. M. R. însoţit de d. Ghica, subdirectorul acestei instituţii, se găsesc încă la Constanţa, unde ancheta este în curs. Transbordarea pe vaporul „Principesa Maria“ a pasagerilor şi coletelor de pe vasul „Impărtul Traian“ s’a făcut în cele mai bune condiţiuni cu bărcile de pe ambele vase. . . Pasagerii nu au suferit nimic. Văsul, In poziciunea in care se găseşte, nu va putea fi scos decât cu ajutorul unui vas salvator, care este aşteptat să sosească astăzi de la Constantinopol. Vaporul „împăratul Traian“ a suferit stricăciuni cari vor trebui reparate în şantiere. Cursa pe care vaporul „împăratul Traian“ urma s-o facă Duminică 13 Februarie la Alexandria (Egîpt) a fost suprimată. Este vorba ca pe viitor aceste curse la Alexandria (Egipt) să fie făcute de vaporul „Dacia“ — aceasta până la complecta reparație a vasului „împăratul Traian“. MIS. ^IPn » ---- Chestiunea aeronauticei civile RAPORTUL DELEGATULUI ROMÂN PARIS, 9 (Rador.— Comitetul de experţi pentru aeronautica civilă, convocat de Liga Naţiunilor, s’a întrunit ori la Bruxelles şi pe baza raportului delegatului român Buginski, a discutat consecinţele economice ce ar decurge din sistemul limitării globale a aviaţiei civile şi militare, preconizat de subcomitetul militar al Ligii Naţiunilor. Maifişarea clauzelor militare ale tratatului dela Trianon — Un proiect supus Cemerei ungare — BUDAPESTA, 9. (Rador). Ministrul apărării naţionale a supus astăzi Camerei deputaţilor proectul de lege pentru modificarea aplicării unor clauze militare din tratatul de la Trianon, un acord cu comisiunea militară interaliată şi cu apasimţamâatul Qperioţii abasadorilor. Proectul prevede, că numărul măştilor contra gazelor va fi ridicat la 52.000, că fabricarea muniţiunilor se va face in patru fabrici separate şi, în sfârşit, că poliţia va putea utiliza n automobile blindate. LITIGIILE DELA GRANIŢA UNGARA Ele au fost aranjate la Paris de un tribunal mixt.Declaraţorie d-lui C. Bucşart subsecretar de stat la interne D. dr. C. Bucşan subsecretar de stat la interne, întors din străinătate unde a avut o misiune, a făcut presei următoarele declaraţii asupra acestei misiuni: — Prin noua frontieră dintre România şi Ungaria o mulţime de judeţe şi comune au fost tăiate în două şi averea acelor comune trebuia să se împartă în proporţia teritoriului. Intre guvernul român şi cel ungar s’a încheiat o convenţie în 1924, care specifică modul de împărţire a acestor averiPe baza acestor convenţii comisii locale mixte în care cele două părţi erau reprezentate, lucrează de doi ani la faţa locului pentru a inventaria aceste averi, a le evalua şi a stabili apoi suma pe care partea ce posedă o datoreşte celeilalte. Intrucât însă aceste comisiuni n’au căzut de acord, maî ales în ce priveşte evaluarea asupra celor mai multe dintre chestiunile în discuţie, — urma ca potrivit convenţiunii, un tribunal mixt de arbitri, să dea în ultima instanţă. STABILIREA ACORDULUI Tribunalul acesta s'a întrunit la Paris în Ianuarie şi a făcut repartizarea acestor avere, căzând de acord asupra tuturor chestiunilor. In convenţie era prevăzut că, pentru cazul că membrii români şi uniguri nu ar cădea de acord, tribunalul se va complecta cu un supra arbitru delegat de guvernul Elveţiei. Cum însă reprezentanţii celor două state interesate au căzut de acord, intervenţia supra arbitrului a devenit inutilă, întrucât partea covârşitoare a acestor bunuri cade pe teritoriul românesc, era firesc ca partea românească a judeţelor şi comunelor interesate să fie obligată a despăgubi in bani partea interesată a părţilor din judeţele rămase in Ungaria. Această sumă este minimală, închee de ministru Bucşan declaraţiile sale. Ianuarie la Paris pentru a lichida chestiunile în suspensie privitoare la regimul bunurilor în judeţele şi comunele tăiate în două prin tratatul de la, Trianon, şi-a terminat lucrările. Judecătorii arbitrali au căzut în totul de acord, atât asupra chestiunilor de principiu, cât şi asupra evaluării bunurilor şi imobilelor în litigiu, găsind o soluţie care satisface interesele ambelor părţi. In felul acesta nu va mai fi nevoe să se recurgă la judecata arbitrului neutru, profesorul elvețian d. Goetxinger. AL, NU SE MAI RECURGE LA ARBITRU BUDAPESTA, 9 (Rador). Tribunalul arbitral mixt româno-ungar, care s’a întrunit la sfârșitul lunei belgieni cu guvernul PARIS. Corespondentul particular din Bruxelles al lui „Le Temps“ comunică: In urma congresului socialist ţinut In timpul Crăciunului, federaţiile socialiste din ţară au fost chemate să se pronunţe asupra continuarea colaborărei ministeriale. Această colaborare este subordonată acceptării, de către celelalte partide reprezentate un guvern a unui anumit număr de condiţii fixate la congresul ţinut la Crăciun. Rezultatul referendumului e cunoscut astăzi: 350.163 membri cotizanţi ai partidului muncitoresc s-au pronunţat pentru continuarea sub condisurite politicii de colaborare ministerială, 1627106 s'au, pronunţat împotriva colaborării, iar H.268 s'au abţinut. Rămâne de urmărit acum mersul negocierilor cari vor începe între şeful partidului socialist, deoparte, şi primul ministru şi şefii celorlalte partide, de altă parte. încă nu s’a găsit primarul Capitalei c. Anibal Teodorescu Îşi menţine demisia In urma unor indicaţiuni ce i s'au dat, şi, desigur, în vederea trecerii sale într’un minister — al justiţiei sau altul — d. Anibal Teodorescu şi-a dat demisia din demnitatea de primar al Capitalei. Giranta sa urma să dureze cel mult o săptămână, până la găsirea unui succesor. Indicaţiunile, în baza cărora d. Anibal Tp.minvpsnu o vom vni ofi« mariat, şi cari au fost comunicate presii, conduceau, în acelaş timp, la eventualitatea transformării primăriei Capitalei într’un minister pentru alegerea ca primar-ministru a d-lui Gr. L. Trancu-Iaşi, ministrul muncii şi ocrotirilor sociale. Apropiaţii d-lui prim-ministru gen. Averescu, dădeau ca sigură combinaţiunea de mai sus, făcută in vederea remanierii guvernului. DEMISIA D-LUI ANIBAL TEODORESCU De la demisiunea d-lui Anibal Teodorescu a trecut o săptămână. D. Gr. L. Trancu-Iaşi, ministrul muncii, continuă să-şi afirme intenţiunea — manifestată de d-sa din primul moment — de a nu-şi părăsi ministerul. In acelaş timp, până ori, demisiunea d-lui Anibal Teodorescu nu fusese încă acceptată şi primarul Capitalei nu era în măsură să dea alta relaţiune complimentară decât că-şi menţine cuprinsul demisiei. CELE PATRU PROBABILITĂŢI Până la soluţionare, nu putem face decât să înregistrăm o serie de probabilităţi: I. Remanierea guvernului nu s’ar mai face. In acest caz, demisia d-luî Anibal Teodorescu ar fi respinsă și ar rămâne de văzut atitudinea primarului Capitalei transformat într’un veşnic ministeriabil. In A doua versiune dă un nou termen pentru rezolvarea chestiunea primariatului. D. Gr. L. Trancu-Iaşi ar fi intransigent numai în aparenţă. D-sa ar voi în prealabil să-şi treacă câteva legi, constituind programul său la ministerul muncii, între cari, legea construcţiunilor. După ce maurul îşi va fi făcut datoria, va fi gata să treacă la primărie. In răstimp, bineînţeles, primarul Capitalei vă avea rang de ministru, v III. Urmează versiunea pe care o lansează unii exponenţi liberali din consiliul comunal. Aceştia scontează acceptarea demisiei d-lui Anibal Teodostsu ii reijipl d-lui Gr. L Trancu-Iaşi , pentru a provoca eventual la alegere ca primar a d-lui dr. I. Costinescu ale cărui acţiuni au crescut simţitor de când rezultatul verificării gestiunei fostei comisiuni interioare prezidată de d-sa. l'a declarat indemn de orice bănuială. Decât, chiar esponenţii liberali afirmă că guvernul ar primi o astfel rla ImxMmv?» 14 n —— imediata dizolvare a consiliului general. IV. Ultima probabilitate readuce in discuţiune persoana d-lui dr. Gh. Gheorghian, deţinătorul şi câştigătorul primului loc pe lista opoziţieiunite la trecutele alegeri comunale. Asupra d-lui dr. Gh. Gheorghian s’ar fi stabilit un acord la care și-ar fi dat asentimentul și primul ministru,. D. dr. Gheorghian, însă, ar conduce municipiul numai prin dizolvarea consiliului comunal — d-sa ar fi, adică, președintele viitoarei comisiuni interimare. : Noul ministru al Poloniei in România ambasador a! Polonîei la Bruxelas, numit de curând reprezentan ț î ri, la Burgești, CONTELE IOAN SZEMBEK