Dimineaţa, februarie 1927 (Anul 23, nr. 7246-7272)

1927-02-11 / nr. 7255

IO PAGINI Preţul Abonamentelor Lei 750—pe timp de un an " 350—» » » 6 luni » 200 ,, ,, „ 3 n ■n străinătate dublu fondată în 1904 de CONST. MILLE LEI 3 BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 7­ 9-11 3 LEI | Anul Sam. No. 7246 VINERI 11 FEBRUARIE 1927 | TELEFOANELE­­ NOASTRE 1Direcţia 57'72. Adiţia 7/69, Provincia 10/66 Epidemia de tifos exantematic Cu o regularitate matematică, ziarele înregistrează în toţi anii, pe la începutul lunii Februarie ca­z­­uri de tifos exantematic, mai a­­es în Basarabia. Nici anul acesta nu am fost scutiţi de această boală infecţioasă. Zilnic corespondenţii noştri din diferitele centre de pro­vincie, în special din Basarabia, ne anunţa că s’au înregistrat nouă ca­zuri de tifos exantematic. Chestiunea prezintă interes nu numai din punctul de vedere pur sanitar. Nu este vorba numai de pericolul ce pândeşte din umbră pentru a lovi în întreaga populaţie a ţării, ci prefacerea tifosului în endemie, adică într’o boală infec­­ţioasă cu caracter permanent în­tr’o anumită regiune, este în ace­­laş timp un certificat de pauper­tate pentru administraţia ţării. Există boale infecţioase contra cărora sîntem dezarmaţi. Nu pu­tem face, de pildă, mare lucru con­tra gripei. Dar sunt alte boale, şi între ele putem cita în primul rând tifosul exantematic, cari pot fi com­bătute, dacă o administraţie inte­ligentă, energică şi dotată cu mij­loacele necesare îşi dă osteneala s’o facă. Astfel, un exemplu clasic ni-l dă războiul mondial, în care tifo­sul exantematic a făcut ravagii groaznice in ţările dezorganizate şi nu s’a putut întinde nici în ar­matele, nici în ţările bine organi­zate, fie ele din tabăra Antantei, fie din aceea a puterilor centrale. înainte de râsboi, tifosul exante­matic era o boală cu totul necu­noscută în Europa apuseană. In Austria, pe care un geograf o nu­mise trăsătura de unire intre occi­dent şi orient, existau în Galiţia orientală regiuni în care tifosul exantematic nu se mai stingea. Fără să poată ajunge la gradul de epidemie, această boală producea cazuri sporadice, uneori mici epi­demii, ba într’un sat, ba într’altul. In Rusia de asemenea existau astfel de regiuni. La noi situaţia era mai bună. Cazuri izolate de tifon exantematic se puteau vedea, mai ales prin oraşele-porturi. Dar erau aproape întotdeauna intro­duse d’in afară, de către călători veniţi din alte ţări. La noi, aceste cazuri nu găseau terenul propice pentru a se perpetua. In timpul războiului am avut o gravă epidemie de tifos. In primă­vara anului 1917, cimitirele Moldo­vei se umpleau de victimele aces­tei boale. După război, epidemia cu caracter grav s’a stins. Dar nu sîntem în stare să facem să dis­pară şi cazurile mai mult sau mai puţin izolate, din cari se dezvoltă, Hp. nhirpini în Imiilp FphrnorfA cî Martie, mici focare de epidemie. Greutăţile cari se opun acestei stârpiri sunt cunoscute. Tifosul se propagă prin păduchii de haine. In timpul ernei, când populaţia ne­voiaşe se îngrămădeşte în camere, aceşti paraziţi trec uşor dela un om la altul. Dacă cineva dintr’o astfel de a­­glomeraţie, se îmbolnăveşte de ti­fos, el trebue izolat imediat; toţi cei ce au fost în contact cu dân­sul trebue să fie deparazitaţi. Este deci nevoe de un serviciu sanitar foarte bine organizat; este nevoe de spitale suficiente, bine întreţi­nute şi mai ales bine văzute de populaţie, pentru ca aceasta să declare cazurile nefiindu-i teamă de internarea în spital. Este nevoe de staţiuni de depa­razitare stabile şi mobile, cari să lucreze exact şi prompt. Avem noi toate aceste mijloace de combatere ? Evident că nu. A­­celeaşi lipsuri pe cari le simţim in toate­ ramurile activităţii de stat, le găsim, poate chiar în măsura mai mare decât aiurea, în serviciul să­nătăţii publice. De aceea nu putem spera în stângerea definitivă a epidemiei de tifos exantematic, după un mare higienist gradul de măsură a civi­lizaţiei unui popor, decât atunci când ne vom reface pe toate tere­nurile. Poate că şi posibilitatea re­învierii unei epidemii ca cea din 1917, ar trebui să fie pentru guver­nanţi un indiciu că nu mai e vreme să procedăm cu atâta exasperantă încetineală şi să se gândească la măsurile mari, menite să refacă ţara în toate privinţele. GAMA Cîncnirea a două _ trenuri TIMIȘOARA, 9. — In a­propierea gării Aradul X o­u, s’au ciocnit astă. noapte două trenuri de marfă. Opt vagoane au deraiat. Sunt pagube de două milioane. Nu sunt victime omenești. S’a deschis o anchetă. Şedinţele comisiei mixte ruso-române CHIŞINĂU, 9. — In şedinţa de astăzi a membrilor delegaţiei ro­mâne din comisia mixtă centrală româno-rusă s’a stabilit definitiv ca şedinţele acestei comisiuni, cari vni în­'ano îti trîfio­rla î­n ce să aibă loc la Chişinău. Această deciziune a fost comunicată cen­trului, spre ratificare. Ultimele descoperiri din mormântul lui TUT-AN­K-AMON D. Howard Carter, care conduce­ucrările, a suspendat săpăturile ,­­in primăvară și a închis din nou cripta lui Tut-Ank-Amon. Obiectele, cari au fost scoase în ultimul timp, vor fi trimise muzeu­lui din Cairo. Fotografiile de mai sus au fost făcute de d. H. Carter, STATUIA TÂNĂRULUI REGE, SCULPTATĂ IN LEMN ȘI ACOPE­RITĂ CU AUR, — UN CUFĂR CU VASE DE AUR. C­ERCE­TĂRIL­E Tuzla Vaporul „împăratul Traian“ se scufundă Situaţia vapoarelor naufragiate „împăratul Traian“ şi „Durostor“ este neschimbată şi cu fiecare ceas cu trect peridotul devine mai mare. Operaţiile de salvare, încercate prin mijloacele de care dispunem noi,, s’au dovedit­ insuficiente şi za­darnice. „împăratul Traian“, care se află înţepenit în stâncile de la Tuzla, aplecat la tribord cu 14 grade, nu va putea fi scos din această pozi­ţie decât printr’o operaţie de ridi­care destul de anevoioasă, care re­clamă amenajamente speciale. D. comandor Mărgineanu, direc­torul serviciului maritim, care se află la Constanţa, tratează acum cu societatea engleză „Ocean Sal­vage Co.“ din Constantinopol, pen­tru salvarea celor două vase îm­potmolite. Tratativele sunt conduse cu că­pitanul vaporului „Cleopatra“, al acestei societăţi, sosit la Con­stanţa­In cazul când se va cădea de a­­cord, operaţiile de salvare vor în­cepe imediat. Ministerul de comunicaţii va cere guvernului a­probarea ime­­diată a creditelor reclamate de lu­crările de salvare. SITUAŢIA „ÎMPĂRATULUI TRA­IAN“ E DISPERATĂ Cu privire la situaţia celor două vase eşuate, corespondentul nos­tru din Constanţa ne comunică ur­mătoarele amănunte : CONSTANŢA 9. — Ştiri­le ce ne sosesc cu privire la soarta vaporului „îm­păratul Traian sunt dis­perate. Fundul vasului este străpuns de o stâncă as­cuţită care îl imobilizează în aceeaşi poziţie. Apa continuă să pătrundă in navă, inundând magaziile. In marele hambar dela mijlocul vasului, apa a a­­juns la 3 metri. Pereţii ca­binelor au început să se surpe. Din cauza furtunei de astă noapte, vasul s’a a­­plecat pe coasta dreaptă, aproape paralel cu ţăr­mul. Valurile au început aseară să spele puntea. Pentru a se evita distru­gerea complectă a vasu­lui din cauza unei even­tuale explozii a rezervo­rului cu păcură, s’a pro­cedat astă noapte la izo­larea maşinilor. Deoarece vaporul con­tinuă să se încline şî fur­tuna ca nu mai contoneş­te îl ameninţă tot mai mult, s’au luat măsuri pen­tru demontarea mobilie­rului şi salvarea a tot ce se poate ridica de pe va­porul împotmolit. Cu mari dificultăţi s’au scos ori covoarele şi ve­sela. O parte din mobilier a fost demontat şi trans­portat la Constanţa. Parte din echipajul „Im pârâtului Traian a fost debarcat. SITUAȚIA VASULUI „DUROS­­TOR“ Situțta cargobotului ,,Durostor" se agravează de asemenea, din moment în moment. Din cauza valurilor, vasul și-a pierdut elicea. Apa pătrunde tot mai mult în interior. Bărcile cu proviziuni nu se pot apropia de vapor, din cauza valu­rilor şi cei rămaşi pe bord sunt pentru moment condamnaţi să su­fere de foame. Vaporul „Principesa Maria“ tra­ge de „Durostor" cu două parâme. Singura speranţă ce a mai ră­mas pentru salvarea celor două vapoare este intervenţia vasului de salvare „Cleopatra", care va fi secondat de vaporul de salvare „Mântuirea" al S. R. D. Se crede că despotmolirea Du­­rostorului" ar necesita numai câ­teva ore. In ce privește „împăratul Tra­ian", cercurile competinte de aci sunt foarte pesimiste și se tem că vasul nu va mai putea fi salvat. — Nu vezi?.» Ala,care a făcut spargerea, trebue să fi fost om de soție­­tate... Când a intrat, a lăsat umbrela afară». Ulilill'l^lrtll'liälllilil I iTrTYi/iiWlli I B —l ilim uimii i ■ ....... n i ihhH II ..............■ imun» MII 11 III II «1THWI.II.I ...................... Ştiri oficiale sosite la direcţia S.M.R. Direcţia generală S. AI. R. comu­nică următoarele ştiri oficiale cu privire la împotmolirea vaporului :împăratul Traian", lângă Tuzla: D. comandor Mărgineanu, direc­torul general al S. M. R. însoţit de d. Ghica, subdirectorul acestei instituţii, se găsesc încă la Constan­ţa, unde ancheta este în curs. Transbordarea pe vaporul „Prin­cipesa Maria“ a pasagerilor şi cole­­telor de pe vasul „Impărtul Tra­ian“ s’a făcut în cele mai bune con­­diţiuni cu bărcile de pe ambele va­se. . . Pasagerii nu au suferit nimic. Văsul, In poziciunea in care se găseşte, nu va putea fi scos decât cu ajutorul unui vas salvator, care este aşteptat să sosească astăzi de la Constantinopol. Vaporul „împăratul Traian“ a suferit stricăciuni cari vor trebui reparate în şantiere. Cursa pe care vaporul „împăra­tul Traian“ urma s-o facă Dumini­că 13 Februarie la Alexandria (E­­gîpt) a fost suprimată. Este vorba ca pe viitor aceste curse la Alexandria (Egipt) să fie făcute de vaporul „Dacia“ — a­­ceasta până la complecta reparație a vasului „împăratul Traian“. MIS. ^IPn » ----­ Chestiunea aero­nauticei civile RAPORTUL DELEGATULUI ROMÂN PARIS, 9 (Rador.— Co­mitetul de experţi pentru aeronautica civilă, convo­cat de Liga Naţiunilor, s’a întrunit ori la Bruxelles şi pe baza raportului de­­legatului român Bugin­­ski, a discutat consecin­ţele economice ce ar de­curge din sistemul limi­tării globale a aviaţiei civile şi militare, preco­nizat de sub­comitetul mi­­litar al Ligii Naţiunilor. Maifişarea clauzelor militare ale tratatului dela Trianon — Un proiect supus Cemerei ungare — BUDAPESTA, 9. (Rador).­­ Mi­nistrul apărării naţionale a supus astăzi Camerei deputaţilor proec­­tul de lege pentru modificarea apli­­cării unor clauze militare din tra­tatul de la Trianon, un acord cu comisiunea militară interaliată şi cu apasimţamâatul Qperioţii a­­basadorilor. Proectul prevede, că numărul măştilor contra gazelor va fi ridicat la 52.000, că fabricarea muniţiunilor se va face in patru fabrici separate şi, în sfârşit, că poliţia va putea utiliza n automo­bile blindate. LITIGIILE DELA GRANIŢA UNGARA Ele au fost aranjate la Paris de un tribunal mixt.­Declaraţorie d-lui C. Bucşart subsecretar de stat la interne D. dr. C. Bucşan subsecretar de stat la interne, întors din străină­tate unde a avut o misiune, a făcut presei următoarele declaraţii asu­pra acestei misiuni: — Prin noua frontieră dintre Ro­mânia şi Ungaria o mulţime de ju­deţe şi comune au fost tăiate în două şi averea acelor comune tre­buia să se împartă în proporţia teri­toriului. Intre guvernul român şi cel un­gar s’a încheiat o convenţie în 1924, care specifică modul de împărţire a acestor averi­Pe baza acestor convenţii comisii locale mixte în care cele două părţi erau reprezentate, lucrează de doi ani la faţa locului pentru a inventa­ria aceste averi, a le evalua şi a stabili apoi suma pe care partea ce posedă o datoreşte celeilalte. Intru­cât însă aceste comisiuni n’au căzut de acord, maî ales în ce priveşte evaluarea asupra celor mai multe dintre chestiunile în discuţie, — urma ca potrivit convenţiunii, un tribunal mixt de arbitri, să dea în ultima instanţă. STABILIREA ACORDULUI Tribunalul acesta s'a întrunit la Paris în Ianuarie şi a făcut reparti­zarea acestor avere, căzând de acord asupra tuturor chestiunilor. In convenţie era prevăzut că, pen­tru cazul că membrii români şi un­­i­guri nu ar cădea de acord, tribuna­­l­­ul se va complecta cu un supra ar­­­­bitru delegat de guvernul Elveţiei. Cum însă reprezentanţii celor două state interesate au căzut de a­­cord, intervenţia supra arbitrului a devenit inutilă, întrucât partea covârşitoare a a­­cestor bunuri cade pe teritoriul ro­mânesc, era firesc ca partea româ­nească a judeţelor şi comunelor in­teresate să fie obligată a despăgubi in bani partea interesată a părţilor din judeţele rămase in Ungaria. Această sumă este minimală, în­­chee de ministru Bucşan declaraţiile sale. Ianuarie la Paris pentru a lichida chestiunile în suspensie privitoare la re­gimul bunurilor în jude­ţele şi comunele tăiate în două prin tratatul de la, Trianon, şi-a termin­at lu­crările. Judecătorii arbitrali au căzut în totul de acord, atât asupra chestiunilor de principiu, cât şi asu­pra evaluării bunurilor şi imobilelor în litigiu, gă­sind o soluţie care satis­face interesele ambelor părţi. In felul acesta nu va mai fi nevoe să se recurgă la judecata arbitrului ne­utru, profesorul elvețian d. Goetxinger. AL, NU SE MAI RECURGE LA ARBI­TRU BUDAPESTA, 9 (Rador). Tribunalul arbitral mixt rom­âno-ungar, care s’a întrunit la sfârșitul lunei belgieni cu guvernul PARIS.­­ Corespondentul parti­cular din Bruxelles al lui „Le Temps“ comunică: In urma congresului socialist ţi­nut In timpul Crăciunului, federaţiile socialiste din ţară au fost chemate să se pronunţe asupra continuarea colaborărei ministeriale. Această co­­laborare este subordonată acceptării, de către celelalte partide reprezen­tate un guvern a unui anumit nu­măr de condiţii fixate la congresul ţinut la Crăciun. Rezultatul referendumului e cunoscut astăzi: 350.163 membri cotizanţi ai partidului muncitoresc s-au pro­nunţat pentru continuarea sub con­­disurite politicii de colaborare mi­nisterială, 1627106 s'au, pronunţat îm­potriva colaborării, iar H.268 s'au abţinut. Rămâne de urmărit acum mersul negocierilor cari vor începe între şe­ful partidului socialist, deoparte, şi primul ministru şi şefii celorlalte partide, de altă parte. încă nu s’a găsit primarul Capitalei c. Anibal Teodorescu Îşi menţine demisia In urma unor indicaţiuni ce i s'au dat, şi, desigur, în vederea trecerii sale într’un minister — al justiţiei sau altul — d. Anibal Teodorescu şi-a dat demisia din demnitatea de primar al Capitalei. Giranta sa urma să dureze cel mult o săptămână, până la găsirea unui succesor. Indicaţiunile, în baza cărora d. Anibal Tp.m­invpsnu o vom vni of­i« mariat, şi cari au fost comunicate presii, conduceau, în acelaş timp, la eventualitatea transformării primă­riei Capitalei într’un minister pentru alegerea ca primar-ministru a d-lui Gr. L. Trancu-Iaşi, ministrul muncii şi ocrotirilor sociale. Apropiaţii d-lui prim-ministru gen. Averescu, dădeau ca sigură combi­­naţiunea de mai sus, făcută in ve­derea remanierii guvernului. DEMISIA D-LUI ANIBAL TEODO­RESCU De la demisiunea d-lui Anibal Teo­dorescu a trecut o săptămână. D. Gr. L. Trancu-Iaşi, ministrul muncii, continuă să-şi afirme inten­­ţiunea — manifestată de d-sa din primul moment —­ de a nu-şi părăsi ministerul. In acelaş timp, până ori, demisiunea d-lui Anibal Teodorescu nu fusese încă acceptată şi primarul Capitalei nu era în măsură să dea alta rela­ţiune complimentară decât că-şi menţine cuprinsul demisiei. CELE PATRU PROBABILITĂŢI Până la soluţionare, nu putem face decât să înregistrăm o serie de probabilităţi: I. Remanierea guvernului nu s’ar mai face. In acest caz, demisia d-luî Anibal Teodorescu ar fi respinsă și ar ră­mâne de văzut atitudinea primaru­lui Capitalei transformat într’un veşnic ministeriabil. In A doua versiune dă un nou termen pentru rezolvarea chestiunea primariatului. D. Gr. L. Trancu-Iaşi ar fi intran­sigent numai în aparenţă. D-sa ar voi în prealabil să-şi treacă câteva legi, constituind programul său la ministerul muncii, între cari, legea construcţiunilor. După ce maurul îşi va fi făcut datoria, va fi gata să treacă la primărie. In răstimp, bine­înţeles, primarul Capitalei vă avea rang de ministru, v III. Urmează versiunea pe care o lansează unii exponenţi liberali din consiliul comunal. Aceştia scontează­­ acceptarea demisiei d-lui Anibal Teo­­­dostsu ii reijipl d-lui Gr. L Tran­cu-Iaşi , pentru a provoca eventual la alegere ca primar a d-lui dr. I. Costinescu ale cărui acţiuni au cres­cut simţitor de când rezultatul verifi­cării gestiunei fostei comisiuni in­terioare prezidată de d-sa. l'a decla­­rat indemn de orice bănuială. Decât, chiar esponenţii liberali a­­firmă că guvernul ar primi o astfel rla ImxMm­v?» 14 n —— imediata dizolvare a consiliului ge­neral. IV. Ultima probabilitate readuce in discuţiune persoana d-lui dr. Gh. Gheorghian, deţinătorul şi câştigăto­rul primului loc pe lista opoziţiei­­unite la trecutele alegeri comunale. Asupra d-lui dr. Gh. Gheorghian s’ar fi stabilit un acord la care și-ar fi dat asentimentul și primul ministru,. D. dr. Gheorghian, însă, ar condu­­ce municipiul numai prin dizolvarea consiliului comunal — d-sa ar fi, a­­dică, președintele viitoarei comisiuni interimare. : Noul ministru al Poloniei in România ambasador a! Polonîei la Bruxela­s, numit de curând reprezentan ț î­ ri, la Bu­rgești, CONTELE IOAN SZEMBEK

Next