Dimineaţa, mai 1927 (Anul 23, nr. 7331-7360)
1927-05-01 / nr. 7331
I 5.16 IU to PAQm I Prețul Abonamentelor Lei 760 — pe timp de un an ■* wwn 6 Suni ia AQ0 0 0 0 3 0 In drlInStare dubiu Fondată In 1904 de CONST. MILLE 3 LEI BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 79-1113 LEI | TELEFOANELE NOASTRE f Anul XXM m, fm DUMINICA 1 MAI 1927 Centrala 3 306/87, 324/73, 346/79, 353/54. Direcția : 357/72. A-tla 307/69. Provincia 8101W. O politică sanitară Intwviewul, foarte Interesant, al lui dr. Anghelescu, asupra haiului * de nebănuit — în care se făsește spitalul Colțea, ridică din doh în cugetele celor ce se pot se*** de adevăratele probleme capitale ale flintei românești, trista noastră primitivitate sanitară. E interesant cum cântăreţii de d diverse tonuri ai nevoilor naţionale, iau ca inspiraţie orice, afară ide acest plicticos amănunt, absenţa unei reale asistente medicale In România. De toate se preocupă devotaţii elocvenţi ai binelui public, de nevoia Inexorabilă a unei Opere Române, de necesitatea urgentă a 12 catedre de metafizică la Universitate, de trebuinţa culturală a subvenţionării teatrelorde vodevil, de pensionarea poeţilor, de tot, în sfârşit, ce face farmecul.... „civilizaţiei“. Numai brutalitatea, fără putinţă de vers ,i Oratorie, a lipsurilor noastre sanitare nu intră în preocuparea niciunui îngrijorat... . Şi cu toate acestea, putem spune fără teamă de a fi desmintiţi: România e, din punct de vedere al asistenţei medicale, ţara cea mai înapoiată din Europa. Partidele politice cari se întrec în democraţie, caută pentru originalitatea programului lor enunţări de cât mai înaltă teorie. Niciunul nu are curaj de a declara că cea dintâi nevoie a României, înainte de a organiza ministerele şi de a promova poeţi, e introducerea civilizaţiei sanitare în viaţa curentă. Partidul liberal, în aspiraţia de a se originaliza şi de a se moderniza, s-a declarat „cultural“. La banchetul cu care a ţinut să-şi cinstească această nouă calitate altoită, şefii au vrut să dea cuvântul unor poeţiai partidului pentru a vesti ce soartă fetice aşteaptă pe barzii naţionali sub viitoarea stăpânire culturală. Ce păcat că atâta bunăvoinţă ’de înnoire şi originalitate nu şi-a fixat-o marele partid liberal pentru afişarea unei mari şi hotărîte politici sanitare ! Şi, desigur, nu s’ar fi îndepărtat cu aceasta de loc dela un real şi efectiv rost cultural. A organiza apărarea sanitară a unui popor înseamnă fixarea celui mai bun temei al avântării lui intelectuale. Vechiul, banalul dicton latin: „mens satia in corpore sano“ se potriveşte poate şi mai mult existenţii naţiunilor decât indivizilor. O politică sanitară, — iată ce trebuie să caracterizeze o acţiune de guvern cu adevărat democrată şi naţională. Ce păcat că şi medicii de seamă, aşa de buni cunoscători ai barbariei noastre sanitare, cum e bunăoară d. dr. Anghelescu, se îndeletnicesc şi ei mai mult cu „cultura“ — adică, cu acea falsă, mincinoasă organizaţie de „lustru“ superficial — şi lasă gingaşca, grava problemă a sănătăţii naţionale pe seama ori a a .ncrrr "tf'W" *" "■® vocaţilor, ca sub regimul trecut, ori a preoţilor, ca sub cel actual!. O mare şi întineritoare revoluţie va începe în ziua când mai marii ţării vor înţelege că atâta vreme cât România e pe trei sferturi lipsită deplin de asistenţă medicală, nici o înaltă şcoală de filozofie şi nici o instituţie de artă nobilă, n’o vor ridica în regimul real al civilizaţiei europene. ____________ _ DEM. TH. RECEPŢIE LA LEGAŢIUNEA ROMÂNĂ DIN ROMA ROMA, 29. (Rador). P D. ministru Lahovary a oferit ori în saloanele legaţiei o recepţie în onoarea excursioniştilor de la liceul „Spiru Haret“ din Bucureşti. Au asistat la recepţie şi d-nii Goldiş, Bodrero, subsecretar de stat la instrucţia publică şi directorul liceelor din Roma. — .................... -' ■■■■—■■1 111 ■ 1 ii. Conferinţa Micii înţelegeri BELGRAD, 29. — Ministrul cehoslovac d. Şeba a avut azi dimineaţă o lungă întrevedere cu ministrul de externe Marincovici, discutând detaliile apropiatei conferinţe a miniştrilor de externe din statele Micii înţelegeri. Conferinţa se va întruni între 15 şi 20 Mai în Cehoslovacia. Ministrul român la Belgrad d. Emanoil se află încă în viligiatură la Şuşak. * •& BUDAPESTA, 29. — Conferinţa Micii Înţelegeri se întruneşte In zita de 15 Mai la Praga. Vor lua parte tot trei miniştri de externe. Conferinţa va dura trei zile şi, în afară de situaţiunea internaţională, se va discuta politica dunăreană. Patriarhul pleacă la Ierusalim In cursul lunei Mai, patriarhul Miron Cristea va pleca la Ierusalim ca să viziteze Sfântul mormânt şi să întoarcă vizita patriarhilor cari au participat la intronizarea sa. Patriarhul pleacă la 21 Mai, se opreşte o zi la Constantinopol şi o zi la Pireu. Se va opri apoi la Alexandria de unde va pleca la Ierusalim. Aci va rămâne o săptămână. Se va întoarce la Cairo şi se va îmbarca direct pentru România. Patriarhul va fi însoţit de fostul ministru Cosma, de arhimandritul Simedrea şi de câţiva preoţi. in Rusia mai sunt peste 10001® prizonieri im Mei Cetăţeni români repatriaţi cu concursul guvernului dela Praga ca supuşi cehoslovaci BRAŞOV, 28. — Nimic mai paradoxal decât să constaţi, după nouă ani dela război, că mai avem prizonieri In Rusia sovietică. Şi totuşi, pe cât se pare de ciudat, pe atât de reală este existenţa anui mare număr de prizonieri români din Ardeal în statul sovietic, prizonieri cari aşteaptă repatrierea. DESINTERESAREA STATULUI ROMÂN După Îmbarcarea la Vladivostok, în 1918, a primelor transporturi de prizonieri români, —, in urma Intervenţiei d-lui V. Niţescu, care constituise din aceşti prizonieri un puternic corp de voluntari, —, au mai rămas izolaţi, în diferite localităţi ruseşti, un mare număr de foşti soldaţi in armata austro-ungară cari n’au putut veni la locul îmbarcării. Aceştia, nemaiputându-se repatria In grupuri, ajutaţi cu mijloace de transport de aliaţi, au fost nevoiţi să se stabilească provizoriu în Rusia, continuând însă să facă toate sforţările pentru a reveni în România. Pe de altă parte, In ţară a început să se Intereseze de soarta lor d. V. Niţescu, actualul deputat de Braşov, care a cerut, în cursul anilor de după război, în mai multe rânduri guvernelor româneşti, de a pune la dispoziţie mijloacele necesare de transport pentru repatrierea celor rămaşi încă în Rusia. Intervenţiile d-lui Niţescu au rămas însă fără rezultat. Miniştrii cărora li s’a cerut concursul la diferite intervale au răspuns că statul nu are posibilităţi materiale şi nici legături diplomatice cu sovietele cari ar înlesni repatrierea pe cale de convenţie, aşa că a trebuit să se ceară sprijinul altor ţări. Cehoslovacia s’a oferit in primul rând a înlesni repatrierea foştilor prizonieri de răsboi din Ardeal şi, prin intermediul ei, au şi fost aduşi, in ultimii ani, succesiv grupuri de 2—3, spesele de transport privind pe cei cari sosesc în ţară. Repatrierea, cu toată bună voinţa guvernului cehoslovac, se face însă cu foarte mari greutăţi, deoarece pentru fiecare caz individual trebuiesc îndeplinite multe formalităţi printre cari şi aceia de-a declara pe fiecare fost prizonier ce aparţine statului român, cetăţean cehoslovac. Ş CEI CARI VOR VENI Acum, recent, s’a obţinut, tot prin concursul guvernului de la Praga, repatrierea unui grup de zece cari vor sosi în Ardeal în cursul lunei Mai. Dintre aceştia sunt doi braşoveni, trei bănăţeni iar restul din satele apropiate Braşovului. Deasemeni se speră ca până la toamnă să mai sosească încă un grup de 50 cari au cerut să lise îndeplinească formalităţile. Mai rămân totuşi în Rusia peste o mie de foşti prizonieri cari cu tot dorul lor de-a se repatria nu se poate şti când le va veni rândul să-şi vadă familiile şi rudele din Ardeal. Unii dintre aceştia trimit acasă scrisori disperate cerând celor de aici sprijinul pentru a se putea întoarce în ţară. DATORIA GUVERNULUI Şi cum statul se desinteresează, de aceşti cetăţeni ai săi iar cei cari înlesnesc repatrierea n’au obţinut până acum decât concursul Cehoslovaciei, evident va trebui să treacă încă vreo câţiva ani ca, pe calea aceasta, să poată fi aduşi şi cei vreo mie de foşti prizonieri de război-Guvernul ucrmân ar putea, măcar acum, să inches aranjamente similare ca cel oferit de Cehoslovacia cu marile puteri aliate, înlesnind astfel repatrierea cetăţenilor săi aflători în Rusia sovietică într’un timp mai scurt Şi această intervenţie se impune SU at&t mai mult cu cât pici un stat care a fost In război cu Rusia nu mai are foşti prizonieri afară doar de cei cari au voit de bună voe, să rămâie in tara sovietelor. V. MUNTEANU RICULIŢA. Să trecem dincolo că aici e sărăcie mm... SIMIOH: Nu se poate că acolo e Brăila și ne curăță Terente... mu. ' ^ ■... Sosirea turiștilor români la Varșovia INTERNAREA LUI PANGALOS INTR’O FORTĂREAŢĂ BERLIN. 29. (Rador). — Din Atella se anunţă că fostul prim-ministru Pangalos va fi internat întro fortăreaţă din insula Italia, pentru a se tăia astfel orice putinţă de comunicare intre el şi partizanii săi. Măsura a fost luată în urma descoperirii unor noui proecte de complot puse la cale de către partizanii fostului regim. PANGALOS întrevedere intre d. Goldis și mareșalul Badogno ROMA, 29. (Rador). — D. ministru Goldis a avut ori o lungă întrevedere cu d. mareșal Badogno. * Conferinţa ruso-rorma CHISINAU, 29. — Din sursă sigură aflăm că viitoarea conferinţă ruso-română va avea loc în oraşul Kiev. Nu s'a hotărît încă data definitivă a acestei conferinţe, însă se crede că ea va avea loc pe la începutul luni iunie Garantarea împrumutului ungar pentru „Porţile de Fer“ Afectarea taxelor ce se percep PARIS, 29. (Rador). — Din Iniţiativa comisiunii reparaţiilor, conferinţa delegaţilor României, Iugoslavia, Franţei, Angliei, Olandei şi Germaniei în comisiunea Internaţională a Dunării a încheiat două acorduri fixând conditiunile de reluare şi de organizare a serviciului împrumutului ungar 3 la sută aur din 1895, cunoscut sub denumirea de împrumutul Porţilor de Fer. In virtutea acordurilor semnate, Comisiunea internaţională a Dunării va remite in fiecare an cassd comune a purtătorilor de titluri din datoria publică austro-ungară, produsul net al taxelor percepute pe sectorul Porţilor de Fer. Delegaţii României şi Iugoslaviei au semnat sub rezerva ratificării ulterioare din partea guvernelor lor, mai ales la ceea ce priveşte clauza prin car© aceste guverne ar trebui să garanteze insuficienta eventuală a produsului taxelor. „PREMIU“ PENTRU PRINDEREA BANDUURI- --------------------- ’ 'Fie încurajări... platonice Pe capul lui Terente, faimosul bandit care şi-a făcut din nou apariţia In ostrovul Dunării, s’a pus un premiu de 100.000 lei. Un stimulent, pentru poliţie, şi populaţie. Ni se atrage Insă atenţiunea — şi de către public şi din rândurile profesioniştilor—că aceste recompense instituite de ministerul de interne, nu mai pot fi imbolduri, pentru simplul motiv că niciodată n’au depăşit faza... făgăduelilor. Lista premiilor rămase doar ca un titlu moral, ca un certificat de virtute virilă și civică, e destul de cuprinzătoare Prinderea atentatorilor dela Senat, a banditului Munteanu, a banditului Ogaru, n’a fost răsplătită. Ministerul de interne, e și astăzi debitorul acelora, cari s’au devotat aventurii riscante, cu câteva sute de mii le lei, valoarea premiilor promise. Poliţiştii cari au participat la prinderea lui Ogaru, nu au fost măcar decoraţi. Din s scrisoarea , unui cetăţean fer, tragem următoarele: „Publicul n’are nici o pretenţiune. Dimpotrivă, când se face apel la concursul lui, în cazuri excepţionale, e de datoria fiecărui cetăţean să contribue, dezinteresat, la o acţiune, care are drept scop, un interes comun, încurajările nu sunt rele. Ele creiază emulaţie intre indivizi, galvanizează bravura. De ce însă, după isbândă, făgăduelile se uită ? Când forurile competinte, apreciază că devotamentul profesioniştilor şi al cetăţenilor, merită o răsplată, călcarea promisiunilor nu înseamnă, tacit, o desconsiderare a acestui devotament ? Publicul n’are dreptul să se simtă jignit, să se dezintereseze de o acţiune, care se termină cu... chiul?“ Cetăţeanul are dreptate. Premiile, făgăduite, nu constitue numai o îs curajare ci şi un angajament. Dacă autorităţile cred că angstajamentul este numai formal, să-l anunţe ca atare. Altfel, publicul—care n’a solicitat premiul—e In dreptul lui, altădată, să nu-l ia în serios, chiar când promisiunea nu va rămânea numai pe hârtie. Urmarea? ’’ Terente şi alţi confraţi de acelaş calibru, se vor plimba liberi, căci cine-şi va risca pielea de dragul a tragerii pe sfoară? ATACURILE LUI TERENTE MACIN, 29.— Anchetând împrejurările in care banditul Terente a dat ultimele lovituri la Carcaliu, am aflat că acesta declarase soţiei preotului lipovenesc, pe care o jefuise în noaptea învierii, că are trei complici turci care-l aşteaptă in baltă. Cârchimarului, banditul l-a pus În treburi asupra felului cum se poartă plutonierul de jandarmi Antohi cu oamenii din sat. Pădurarului Nicolae Ghergheci, banditul i-a arătat că în Bulgaria a dus o viată foarte bună și că a venit la Caracliu numai ca să arate că n’are frică de nimeni. In hainele zdrenţuroase pe cari Terente le-a lepădat în faţa preotului, nu s’a găsit nimic. A doua zi de Paşti, pe când jandarmii înconjuraseră casa lui Perfil Dănilă pe care o jefuia Terente, acesta favorizat de întuneric, a reuşit să dispară şi de atunci n’a mai fost văzut nicăeri. Eri noapte, 150 de săteni lipovefli şi numeroşi jandarmi, au înconjurat satul Caracliu, cercetând pretutindeni dar fără nici un rezultat. Se crede că Terente este întovărăşit de tâlharii Coman Ivan Cuprin şi Deiu Petrov. Fostul prim-ministru italian Nitti despre chestiunea albaneză Declaraţii făcute corespondentului ziarului „Vreme" — 10000 ■■ "■ PARIS — Ziarul „Vreme“ din Belgrad publică declaraţiunile făcute corespondentului său parizian de către d. Nitti, fost preşedinte al consiliului italian. In ce priveşte intenţiunile Italiei în Albania, d. Nitti a declarat: Italia a avut nevoe de Albania în epoca Austriei, căci oamenii de stat italieni, trebuiau să aibe în vedere eventualitatea unui război cu aceasta. Or, Italia n’are nici un motiv să facă război .Iugoslaviei şi problema este cu totul modificată. Albania este un mic Stat de 27 de mii de chilometri pătraţi şi de 800 de mii de locuitori Colonizarea acolo este imposibilă din cauza paludismului. S-a vorbit de bogăţii miniere. Sunt legende ridicule. S’a spus de asemenea, că 2 milioane de italieni ar putea să fie stabiliţi în Albania, dar ar treimi pentru aceasta să se cheltuiască mai multe miliarde şi acestea sunt erori şi prejudecăţi funeste rezultând din ignoranţa totală a adevăratei stări de lucruri. Intru cât mă priveşte, nu m’am gândit niciodată la o cucerire sau la o colonizare. M'am mulţumit să studiez situaţiunea în vederea plasamentului eventual de capitaluri italiene. Comisiunea de experţi numită în acest scop a prezentat un raport de unde reieşea că ar fi o adevărată nebunie de a se gândi la colonizarea Albaniei- Ţara este infestată de parudism şi nu se pretează la instalarea italienilor. Bogăţiile miniere sunt puţin importante. Ţara este extrem de săracă şi capitaluri considerabile ar fi necesare pentru ca Albania să poată deveni interesantă pentru Italia. Acţiunea italiană în Albania, avea un sens pe vremea rivalităţii noastre cu Austria. Aceasta fiind dispărută acum, chestiunea nu se mai pure. Intrarea Italiei în Albania nu-i va aduce nici prietenia albanezilor nici pe aceea a grecilor, şi nici pe aceea a iugoslavilor. Or, prietenia iugoslavă este necesară Italiei, căci ea este baza unei activități avantagioase în viitor. Nu cred in eventualitatea unui război. Un conflict Italo-iugoslav n’ar putea fi localizat. ■l«0381 ■ — —■■■ —■. Ajutorarea basarabenilor întorşi din Brazilia CHIŞINĂU, 29. — Am comunicat în ultimul timp că d. general Răşcanu a intervenit pentru ajutorarea emigranţilor în Brazilia cari s’au întors acum în Basarabia şi sunt lipsiţi de mijloace. Majoritatea emigranţilor reîntorşi, trăesc într’o cumplită mizerie din cauza lipsei de lucru în judeţele lor natale. In dorinţa de a veni în ajutorul lor, comisarul superior al guvernului pentru Basarabia a dat ordine circulare tuturor prefeturilor de judeţ cerându-le să trimită pe emigranţi nevoiaşi la Chişinău spre a fi plasați la lucrările edilitare și la construirea șoselelor. "