Dimineaţa, mai 1927 (Anul 23, nr. 7331-7360)
1927-05-01 / nr. 7331
Pagina 2*a ■ "T* CÂND REGII SUNT ORBI... Ise » *■* Ultimele zile ale ţarismului (24) del. KESSEL şi HELENE ISWOLSKI Un şef descurajat Soldaţi fără frâu, iată ce se făcuse din cele mai Îndurătoare, din cele mai stoice trupe din lume. El părăsise frontul de şease luni şi nu-l mai recunoştea Unde era marşul triumfal din Galiţia? Şi chiar grozava retragere din Polonia? La luptă, iute, pentru a arăta cel puţin cum ştiu să moară ofiţerii şi soldaţii ruşi odată ce nu le mai rămâne altceva de făcut. — Nu ţi-e frică? hai Petre. Întrebă deodată Coline fără să mărturisească că ar fi fost fericit să surprindă puțină teamă în acest om pe care-1 iubea dar care totuși era un civil și ,un martor prea prespicace. Dar Lavrantiev răspunse foarte simplu: — încă nu. — Atunci uite-te bine și o să vezi Ori, iată ce văzură îndată. Cinci automobile venind din Pskof întrecură în goana mare mașinele lor. In fiecare se găsea câte un general călduros Îmbrăcat. Şi lângă fiecare, civili foarte veseli. In sens contrariu Înaintau primii răniţi. Ei mergeau singuri sau sprijinindu-se unii de alţii. Fără brancardieri, fără pansamente. Zăpada Înghiţea sângele lor la fiece pas. Unii se târau pe pământul Îngheţat, alţii fără suflare zăceau pe marginea şoselei. Pe măsură ce George cu Lavrantiev se apropiau de linii, grozava procesiune devenea mai mare. Plângerile, strigătele, acopereau zgomotul motorului. Din urmă veneau mereu alte automobile cu ofiţeri de stat major de toate gradele, aproape toţi întovărăşiţi de prieteni. Şi aceste două curente, acel al oamenilor sfâşiaţi şi acela al şefilor surprinşi în petrecerea lor — se încrucişau cu brutalitate ca un amestec de suferinţă de chef şi moarte. — Staţi, strigă Coline ca un nebun. Apoi către Lavrantiev cu o voce hotărâtă.— Ajunge! ne înapoieml — Cel puțin să luăm pe câțivadin neorociii ăștia, propuse petre. — Cum vrei, dar repede. Ziaristul chemă doi răniți opriți lângă un șanţ. Unul cu pântecele sfâșiat, nici nu mai avea putere să geamă. Celălalt atins ușor, ședea plin de milă pe tovarășul său. _ Urcați-vă, zise Lavrantiev. Șoferul urcă lângă dânsul pe soldatul întins. Ca să nu murdărim pe domnii ăștia, explică el. A'difirea rănit se așezase înnăuntru. Automobilul se întoarse spre Pskov. George nu zîj. cea nimic, simţind lcări dacă ar deschide gura ar urla ca un câine lovit. • Dar la Lavrantiev instinctul d’a şti domina suferința şi scârba. — Ţi-e rău? întrebă el pe soldat! :— Nu-i nimic boerule, răspunse omul aproape vesel. Sunt învățat. Este a treia oară. Biata mea țară, ea este de plâns- Fără dv. n’aşi îi intrat niciodată In spital. i— Este departe? _ — Se zice că e la Dvinsk. 1— Lupta a fost grea? — N’am văzut nimic. Cum am eşit din gaură am fost loviţi. El vorbea fără timiditate cu accentul cântăreţ al ruşilor din popor. Faţa lui era inteligentă şi veselă, ca a oamenilor din miază-zi. I— Totdeauna a fost la fel, continuă el. Ei trag cu multe tunuri, noi abia răspundem. Apoi ei ştiu tot. înainte eram lângă Kovno. Intr’o zi tranşeele din faţa ei ne arătă o tablă mare scrisă în ruseşte. Eu ştiu să citesc, mă uit şi văd: „Veţi pleca mâine spre Pskov“. Intr’adevăr, a doua zi am plecat. Ei ştiu totul. Atunci ce e de făcut? El tăcu un moment, apoi zise încet: — Se pare că suntem vânduţi de sus. De unde ştii tu? Toată lumea vorbeşte. Suntem vânduţi de ţarină care e nemţoaică. Ea duce o viaţă foarte destrăbălată după cum se spune. Trăeşte cu un mujic Grișka Resputin. Este adevărat asta boerule? Lavrentiev vru un moment să tăgăduiască, dar înțelese că ar fi de prisos și nu mai răspunse. — Știți ce se cântă la noi la regiment? întrebă soldatul cu un zâmbet șiret. „Ţarul este Lidore, țarina Grigore*' — Taci! strigă Coline într’un spasm isteric. Am să pun să te împuște. După o lungă tăcere, el șopti cu buzele albe. N’am să-ți fac nici un rău, dar nu trebue să-ți bați joc de țarul nostru. Numai el singur poate să ne salveze. Când Lavrantiev și Coline se înapoiară dela spital, trenul lor era gata de plecare. — Mâine este o mare şedinţă la Dumă, zise Ivan Barnev. Suntem chemaţi cu toţii de urgenţă. Delegaţii se înapoiază cu noi şi vom lua vreo şase ofiţeri permisionari care vor ajunge astfel mai repede la Petrograd. Cei doi prieteni se instalară în compartimentul lor. Ei erau singuri, căci gazetari beau votba delegaților. Lavrantiev fuma fără încetare. Vocea lui părea lui George foarte îndepărtată, ca venită din nori. — Nimeni din noi nu iubește Rusia. Pentru soldat ea nu înseamnă nimic. Pentru tine ea este armata, nobilimea. Pentru mine, scriitorii ei, cultură ei, obiceiurile mele de viaţă. Dar acest bloc de carne şi dragoste care se numeşte patria, noi nu-l cunoaştem. Timp de câteva minute, ei nu auziră alte zgomote decât pe acela al zguduiturii trenului. Un tumult îi zmulse deodată din amorţeală. Ei recunoscură vocea lui Orlenko şi o alta necunoscută. Se îndreptară într'acolo. In compartimentul delegaţiei sticle goale se legănau pe podeaua tremurândă. Mai mulţi ofiţeriîn picioare se ameninţau cu pumnii şi un căpitan mic, brun cu pieptul larg plin de decoraţii ţinea pe Orlenko de gât. Tovarăşii lui urmăreau mişcările sale cu o bucurie plină de ură. El striga: — Auzi secătură! dacă mai spui un singur cuvânt de patriotism, dacă mai îndrăzneşti să ne dai lecţii îţi ard gura. Imbogăţeşte-te, îngraşăte cât vrei, dar nu mai vorbi. Suntem pierduţi, auzi tu, canalie, pierduţi şi asta din cauza greşelilor voastre, ale tuturor Coline lovi tare pe Lavrantiev pe umăr şi zise rînjind: — Ei bine Petre, eşti mulţumit. Iat-o revoluţia ta. Cum ziaristul tăcea, George i-aruncă o privire adâncă şi şopti: — Ţi-e frică, hai. ARHANGHELUL O voce foarte tinerească opri pe George care eşea din palatul Doliu. Slavă ţie Doamne, în fine vă găsesc conte ! George se uită la adolescentul ce-i vorbea, cu o surpriză amestecată cu oarecare mândrie. El nu întâlnise niciodată pe acest student care purta cu destulă stângăcie uniforma lui Totuşi fruntea serioasă şi ardoarea feţei erau de o curățeenie care mişcă pe Dolin înainte chiar d’a fi recunoscut. Veţi ghici îndată cine sunt continuă studentul. Sora v’a vorbit îndeajuns de mine. O simpatie adâncă împinse atunci pe Doline spre tânăr. El îi luă amândouă mâinile și strigă: — Fedor Dimitrievici, sforţările mele nu ţi-au ajutat la nimic... din nenorocire. — Şi timp de o secundă. Coline retrăi întrevederea lui cu Beletzki şi funestul sfat care deslănţuise toate. Vă înţeleg, zise Donskoi cu glas încet. Aţi preferat să mă ştiţi în închisoare, decât să mă vedeţi liberat cu astfel de preţ- Nu protestaţi conte. M’aţi insultat. Coline se uită cu atenţie la acest băiat mare, neformat încă, care îl ghicea atât de bine şi îi destăinuia într’un cuvânt cu suferinții de aceiaş natură cu a lui. . Văd, zise el, de ce Liza vă iubea atât de mult. Feodor roşi de acest compliment, îşi dete seamă şi roşi şi mai tare. Pentru a-şi ascunde încurcătura el ridică gulerul paltonului şi şopti: — Vântul e cam rece, apoi adaugă repede: Trăesc de câteva zile ca un halucinat. Nici unul din actele mele nu e voluntar. In jurul meu e acelaş lucru. Toţi oamenii îmi par împinşi de nu ştiu cine, către nu ştiu ce. M’au arestat fără motiv. M’au eliberat pe neaşteptate cerându-mi-se scuze. Viu acasă şi găsesc pe sora mea plângând şi râzând- Ea plângea căci vă iubeşte conte şi in acelaş timp se bucura că a descoperit calea definitivă a fericirei şi datoriei. Vă caut şi nu vă găsesc. Vă întâlnesc pe neaşteptate şi nu spun decât cuvinte gata să redeştepte suferinţa dvs! El se opri brusc văzând că Doline cu capul în pământ părea că nu-l aude. Şi iată, strigă Fedor, că acum pălăvrăgesc şi mă vait în Ioc de a vorbi ca un bărbat. Şi toate astea din vina mea. Eu sunt adevăratul vinovat. Fără istoria mea stupidă Liza n’ar fi văzut nici pe Rasputin nici pe ceilalţi şi aţi fi fost fericiţi amândoi. Sinceritatea acestei disperări copilăreşti, atinse pe Coline. _ Nu te turbura, Fedor Donskoi zise el. D-ta n’ai fost decât un pretext. Vremurile astea blestemate sunt vinovate de toate. Căutând să-și stăpânească tulburarea vocei el Întrebă: — Ce face acuma Liza? — Bai este la spital, la Tarskoe unde începând de săptămâna viitoare își va avea odaia ei. Fedor așteptă câteva minute un răspuns, dar cum el nu venea, continuă. I - Ştiţi conte n’o să mai simt toată viaţa mea ceva atât penibil. Trăiam foarte bine cu Liza. A fost atât de nenorocită încât cu toate că sunt cel mai tânăr, o consideram puţin ca pe fata mea. Ea nu-mi ascundea nimic. Credeam c’o cunosc ca pe mine însumi. Şi iată că se înstreinează de mine. O! fără făţărnicie, cu toată sinceritatea care mi-o face atât de scumpă Dar asta-i şi mai rău. Se duce spre o lume unde eu nu pot să fiu, pentru că nu există. Ea vorbeşte de această secătură de Manuilov ca de o victimă. De Rasputin ca de un sfânt, de Virubova ca de un Înger, de împărăteasa, ca de sfânta Fecioară. Nu sunt priceput în politică, dar în fine îmi dau seama că pe e alb, e alb şi nu e negru. Am încercat s-o conving dar am fost dezarmat. Afară de studiile mele nu cunosc nimic. D-ta conte pe care îl iubeşte o repet, numai d-ta trebue să scoţi din capul sărmanei mele surori aceste nebunii nesănătoase. ' - (Va urma) D. Chircă Hristodor, şeful gării Tecuci, ne roagă să arătăm că, în ziua de 24 Aprilie a găsit pe o bancă de pe peronul gării, o servietă conţinând bani în sumă de 12.000 lei. Cum nu s’a prezentat nimeni spre a reclama, d-sa ne roagă să înregistrăm faptul pentru a ajunge a cunoştinţa păgubaşului. Pentru convocarea soborului autocefal CONFERINŢELE DE LA MĂNĂSTIREA NEAMŢULUI CHIŞINĂU, 29. Profesorii de laacuitatea de teologie din localitate au plecat aseară la mănăstirea Neamţului spre a lua parte la conferinţa despre convocarea soboruui autocefal şi a unui congres internaţional al teologilor creștini. Subscripţia pentru sinistraţii din Bufni şi Report... lei 29.160 Marilena Christof 200 Nae Şovăeală 200 Colecta biuroulid de copiat acte „Royal": câte 50 lei: Dorelly Pen-covici, Maurice Silbermann 100 câte 20 lei: Jetty Pencovici, Mathylde Herşcu, Kartal, Iancu AşerBlum, P. Pencovici 100 câte 100 lei: M. Vitănescu, Bertha Pollack 200 Sigmund Weinberger (petrolist) 2 00 Total... lei 30.160 Contribuţiile dominionurilor engleze pentru apărarea navală a LONDRA, 28 (Radorf — D. Baldwin, primul-ministru, a adresat următoarea telegramă primului-ministru al Nouei Zelande: „Informaţiunea dv., prin care anunţaţi intenţia guvernului Nouei Zelande de a supune Parlamentului său propunerile privitoare la apărarea navală — cuprinzând contribuţia de un milion lire sterline — pentru cheltuelile bazei navale de la Singapore, a fost primită cu profundă satisfacţie de către guvernul Marei Britanii. Suntem cu deosebire mulţumiţi, că discuţiunile cari au avut loc în recenta conferinţă imperială, au dat atât de grabnice şi satisfăcătoare roade; îmi fac o plăcere ca din partea colegilor mei şi din partea mea să exprim deosebita apreciere pentru măsurile propuse, prin care Noua Zelandă măreşte sarcina de contribuţie pentru apărarea navală a imperiului. CĂLĂTORIA ÎN VAGOANELE CU PATURI Administraţia căilor ferate a luat o serie de nouă dispoziţiuni cu privire la călătoria în vagoane cu paturi. Astfel pentru a călători un vagon lus, călătorul, pe lângă legitimaţiunea de călătorie valabilă la cL I a trenului cu care călătoreşte, va putea ocupa, în vagoanele bis cu 16 locuri, paturile No. 5, 6, 7, 8, 9, 10 și 11, 12, iar în vagonul cu 18 paturi paturile No. 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 și 13, 14. Călătorii cu bilete de clasa II vor putea ocupa în vagoane cu paturi de 16 locuri, paturile No. 1, 2, 3, 4, 13,14 și 15 16, iar în vagonul cu 18 locuri paturile No. 1, 2, 3, 4, 15, 16 şi 17, 18, plătind bine înţeles, pe lângă costul biletelor de clasa I sau II, după cum este cazul, suplimentul şi taxele prescrise de îregulamentul şi tariful companiei internaţionale a vagoanelor cu paturi. ’Tir» - ar INSTRUCTIVA EFTINA FOLOSITOARE INTERESANTA distractiva ELEGANTA Biblioteca Dimineaţa CEA MAI RĂSPÂNDITĂ BIBLIOTECA DE POPULARIZARE DIN TARA Au APARUT p3nă la AhlTI1 A volume lucrări uriasi aproape oginale şi traduceri DIN OPERELE CELE MAI DE SEAMA COSTUL UNUI VOLUM LEI 6 La Chioscari şi Librari CATALOGUL SE TRIMITE GRATUIT LA CERERE EDITURA „ADEVERUL“ S. A. BUCUREŞTI, STR. SĂRINDAR No. 7-11, BUCUREȘTI „DIMIREATA. RADIO Programul de astăzi Sâmbătă BERLIN, 10 kw. 180 m. — Ora 5.30— 7: Capela Hoffmann; 7.30: Activitatea marinei germane în străinătate. „Despre Emden“; 8.30: Codul civil; 9.30: Seară veselă ca încheiere a săptămânii; 11.30—1.30: Muzică de dans. BRESLAU, 9 kw. 322 m. — Ora 5.30— 7: Concert; 7.50: Puterea gândirii; 8: Curs de stenografie; 9,10: Canoane vesele, cor bărbătesc; 10: Tămbălău vesel; 11,30—1: Muzică de dans. BRNO (BRUEN), 5 kw. 441 m. — Ora 6: Ora copiilor; 6.45: Emisiune germană. Concert de vioară; 8—9: Concert; 9—9,30: Piesă radio; 9,30— 11: Seară veselă. Cântece, şansonete, recitări. BERNA. 3 kw. 411 m. — Ora 5: Orchestra; 5,30: Ora copiilor; 6-30: Orchestra salonului de cură; 11.15- 11.30: Orchestra din salon; 11,30—1. Dans. BUDAPESTA, 3 kw. 555 m. —Ora 6.02: Concert; 7,35: Conferinţe; 9,20: Concert. Muzică de ţigani. FRANKFURT, 10 kw. 428 m — Ora 5.30—6.45: Concert de orchestră 6.45. Lectură; 8: Concert de orchestră: Reger. Prolog simfonic op. 108. Suite de Balet op. 130. Psalmul 100 pentru cor, orchestră, orgă. Apoi Jazzband. LEIPZIG, 4 kw. 365 m. — Ora 5.30— 7: Concert; 8.30: Stafii şi romantica; 9.15: Revistă radio; 11.151: Muzică de dans. LANGENBERG, 25 kw. 468 m — Ora 6,30: Muzică de cameră; 9—10: Serbarea invalizilor; 10—11: scara veselă. La fine până la 1: Muzică de dans. LONDRA, 3 kw- 361 m. — Ora 6,15: Ora copiilor; 7: Muzică uşoară; 8.45: Revistă radio; 10,35: Canto; 11.30— 1: Muzică de dans de la hotel Savoy. MILANO, 1.5 kw. 316 m. TM Ora 5.15—6.20: Quintet, varieteu; 6.20: Cântece de copii; 9: Curs de franceză; 9.45: „Elixirul de amor“ de Donizetti. PARIS, 15 kw. 1750 m — Ora 5.45—6.40: Jazzband; 9: Conferinţă; 9.30: Concert. ROMA, 3 kw. 449 m. — Ora 6-15: Concert vocal şi instrumental; 10: Retransmitere dintr’un teatru. TOULOUSE, 3 kw. — Ora 6: Bursa; 7,30—9: Concert; 9: Carilon; 9,45 Concert: Selecţiuni din opere şi operete. STUTTGART, 380 m 10 kw. — Ora 5: Concert: Selecţiuni din operetele lui Lehar; 7.10: Nuvele şi schiţe; 8.30: Concert, apoi varieteu. 12—1: Muzică de dans. VARŞOVIA, 10 kw. 1111 m. —Ora 6.15: Concert popular; 7.40: Diverse 9,30: Concert popular; 11,30: Muzică de dans. VIENA, 7 kw. 517 m. — Ora 615 Concert; 8: „Fallstaff“ operă comică în 3 acte. La fine muzică de dans și Jazzband. Ştiri Pentru ca toţi credincioşii să audă predicile, s’a introdus In catedrala din Colonia o instalaţie de întărire cu 11 haut-parleure. Prima încercare s’a făcut de sărbătorile paştelui cu predica episcopului. Oraşul Ibul-Anglia, a adoptat o rezoluţiune ca pe clădirile municipale să se instaleze de la început stâlpi susţinători de antenă în proporţie de un stâlp la 4 chiriaşi, întrebuinţarea stâlpilor pentru antenă va fi permisă contra a 400 lei anual. DE LA C. F. R. INTRAREA IN VIGOARE A TARIFULUI GENERAL FLUVIAL COMBINAT DE MĂRFURI C. F. R. CU N. F. R. Dela 15 Mai a. c. intră în vigoare tariful general fluvial combinat de mărfuri c. f. r. cu n. f. r. cu taxe directe dela sau la anumite staţiuni c f. r. sau dela agenţiile n. f. r. din porturile române dunărene cuprinse între Sulina, Vâlcov, până la T. Severin inclusiv, deservite de vasele n. f. r. In trafic fluvial combinat se vor prim înspre expediere numai mărfuri de mică iuțeală de clase, luându-se de bază clasificarea tarifului local de mărfuri c. f. r .valabil dela 15 Septembrie 1926. Mărfuri de mare iuţeală şi de mică iuţeală de tarife speciale nu se primesc un trafic fluvial combinat. Mărfurile predate în acest trafic urmează să fie împachetate şi să nu fie în greutate mai mare de 500 kgr. de colet fie izolate, fie formând vagoane complecte. Deburse şi rambursa nu se primesc în trafic fluvial combinat. Prin acest tarif se abrogă dispoziţiunile în ceea ce priveşte înfiinţarea traficului fluvial combinat de mărfuri de mică iuţeală colete, de la Bucureşti Nord, Ciulniţa şi Slobozia Veche la Silistra urmând ca şi în aceste relaţiuni să se aplice tariful general fluvial combinat rămânând în vigoare numai dispoziţiunle pentru mare iuţeală. Deasemenea rămân în vigoare dispoziţiunile relative la înfiinţarea traficului fluvial combinat de mărfuri de mare iuţeală de la Filaret la Silistra ,iar dispoziţiunile cu privire la intrarea în vigoare de la 1 ianuarie a. c. a numitului tarif combinat se anulează. CE SE VA EXPEDIA DE STAŢIA PĂMÂNTENI Staţiunea Pământeni de pe linia Vasile Lupu-Bălţi, va rămâne deschisă numai pentru călători, bagaje şi mărfuri de mare şi mică iuţeală în vagoane complete iar nu şi pentru mărfuri colete. ȘEF DE ECHIPA ÎNECAT In ziua de 28 ort. a fost găsit înecat în balta Bahului, şeful de echipă Apostol Constantin dispărut în ziua de 8 Dec. 1926. ACCIDENT Din trenul de persoane 429 a sărit erl un călător înainte de a se opri în statia Deapoi. El a fost apucat de roatele unui vagon, cari i-au tăiat un picior. Identitatea nu i s’a putut stabili. Cu acelaș tren a fost transportat la Oradea, spre a fi internat la spital. ACCIDENTE Pe când trenul 702 din ziua de 28 crt. intra în stația Străjeni, a căzut, din mersul trenului, soldatul Bălan Stelian din regimentul 3 roşiori excadronul I, lovindu-se la cap. In stare gravă a fost transportat la spitalul din comună spre a i se da îngrijirile medicale. — Un soldat din regiment 9 infanterie R.Sărat, voind să se sue din mersul trenului, din staţia Mizil i-au scăpat mâinile de pe bara vagonului şi a căzut sub roatele trenului, cari i-au tăiat braţul stâng din cot. El a fost transportat la spitalul din Mizil. — Lucrătorul Neagu Ilie, de la Steaua Română Câmpina, care din cauza aglomeraţiei se urcase pe scara vagonului, într-un moment de neatenţie a fost lovit la cap de un stâlp de telegraf în apropiere de staţia Valea Călugărească In stare muribundă a fost ridicat şi transportat cu trenul 5252 la postul de ajutor din gara Ploeşti. OMORÂT DE TREN Soldatul Cojan Paul din regimentul 6 infanterie compania 10, călătorind pe platforma vagonului poștal al trenului de persoane 526 a alunecat și căzând sub vagoane a fost tăiat în două. Numiri la Fundaţia „Regele Ferdinand I“ Prin deciziuneadin 14 Aprilie c. a consiliului Fundaţiunii „Regele Ferdinand I“, cu aprobarea suveranului, au fost numiţi: d. G. T. Kirileanu, bibliotecarul regelui, ca director administrativ al secţiunii pentru încurajarea şi educaţiunea culturală a tineretului şi pentru cercetările ştiinţifice consacrate cunoaşterii României, iar d. general în rezervă Ion I. Florescu ca director administrativ al secţiunii pentru ajutorarea culturală a familiilor militarilor. D-lui G. T. Kirileanu i s’au încredinţat şi atribuţiunile de secretar general al consiliului fundațiuni. ***** "y ■'T"*" î'”"* 0 EXPOZIȚIE FOTOGRAFICĂ IN LETONIA S*. .țl RIGA, 27. — Zilele trecute a avut loc în muzeul artelor, inaugurarea celei de a cincea expoziţie fotografică letonă, cu ocazia împlinirii jubileului de 20 ani al uniunii fotografilor din Letonia. S’au expus peste 500 de lucrări, cuprinzând vederi și tipuri din Viena, Westfalia, Reval, Viena, Posen, etc. Lucrările cele mai reuşite vor fi premiate de către un juriu, în frunte cu profesorul P. Deriffer, cu medalii, diplome de onoare, si distincţii .-l .M ...............«IV»» . OI'ltblA........■"■■"Ml Huminică I Mai 1927 Ort.: Sf. Apostol Iacov Cat.: St. Eutropia Ebr.; 28 Nisan 5887 Sabat!) Bas. soar. 5.11 Ap. soar. 19.10 INFORMAŢIUNI Cu prilejul deschiderii sesiunii Comisiunii Europene a Donării la Galaţi şi Salina, două contra-torpiloare italiene Nicotera şi Rocasoli vor veni în apele noastre. Vasele italiene vor sosi la Constanţa la 8 Mai şi ofiţerii lor vor pleca la Bucureşti spre a lua parte la serbările de la 10 Mai. Cele două contra-torpiloare vor face câteva exerciţii interesante la Constanţa. Colonia italiană pregăteşte o primire fastuoasă. Comisiunea Europeană îşi deschide sesiunea la 15 Mai Duminică 1 Mai va sosi în ţară un grup de intelectuali olandezi, cari vor vizita, timp de 24 de zile, ţara noastră şi instituţiile culturale. Toate trenurile de combustibilregie, pe lângă personalul c. f. r. vor fi păzite, de aci înainte şi de gărzi militare organizate de companiile de exploatare din regimentele de căi ferate. La Ausen, în județul Bihor, din iniţiativa Academiei Române, s’a pus o placă comemorativă pe casa în care s’a născut Alexandru Roman, unul din fondatorii Academiei Colegiul electoral al Judeţului Orheiu pentru Camera de agricultură a fost convocat pentru data de 25 Maiti c. Prefectura poliţiei Capitalei a afişat joi seara noua ordonanţă cu privire la reglementarea circulaţiei vehiculelor şi pietonilor. Ordonanţa tinde să deblocheze Calea Victoriei atât de aglomerată. Rămâne de văzut dacă măsurile indicate de ordonanţă vor putea fi puse în aplicare şi dacă în sfârşit, se va putea face să dispară aspectul de grădină publică pa care îl are astăzi calea Victoriei. In anul acesta va avea loc la Franzensbad (Cehoslovacia) al doilea curs internaţional de boale de inimă şi gynecologice de la 22 Mai până la 26 Mai 1927. Vor conferenţia asupra diferitelor, chestiuni la ordinea zilei din domeniul acestor specialităţi d-nii: profe-«, sori Wenkebach (Viena), Brugsch (Berlin), Gauss (Würzburg), Poeţii (Praga), Strassman (Berlin) şi alte somităţi medicale. In afară de cursuri, vor avea rod recepţii, excursiuni etc. D-nii medici cari doresc să participe la aceste cursuri au înlesniri de: călătorie, viza gratuită a paşaportului precum şi găzduire gratuită în tot timpul cursurilor. Pentru orice alte informaţiuni se vor adresa până la 5 Mai c., la Asociaţia generală a medicilor, str. Isvor, ori la d. dr. Vaian (79 str. Carol) delegat al Biroului de organizare din Franzens-Abad. Pentru ofiţerii de rezervă şi din retragere, proveniţi din activitate de serviciu sunt rezervate camere la toate sanatoriile militare (Techirghiol, Băile Herculane, Govora şi Olăneşti) în lunile Mai, Iunie Şi Septembrie, lunile Iulie şi Auftust fiind rezervata pentru,of tivi. * )I0IQ1. La 28 Aprilie s-a deschis la Chişinău o expoziţie de paseri, care va dura până la 3 Mai. Crescătorii auexpus frumoase exemplare de toate speciile. Ministerul de domenii va distribui premii crescătorilor cari vor prezenta cele mai frumoase exemplare. Ministerul instrucţiunei a hotărât ■a serbările de gimnastică ale elevilor şcolilor secundare din Bucureşti să aibă loc în zilele de 21 şi 22 Mai pe terenul „Institutului de educaţie fizică" iar concursul general interșcolar de oină să aibă loc la Turnu- Severin, in zilele de 28 și 29 Mai. ZINCOGRAFUL „RAMPA" Executa desene şi clişee L I N I A R E AUTOTIPII T R I C M S3 O M I R Cu preţurile cele mai convenabile ATELIERUL STRADA SĂRINDAR Telefon 159 Comisiunea specială de transporturi a c. f. r., a hotărât ca, atunci când se dirijează vagoane străine spre a fi încărcate cu mărfuri pentru export, dacă predătorii nu le încarcă, să se pue în sarcina transportului respectiv taxele de locaţiune pentru neincărcare în termen. Societatea Meribar, Calea Victoriei 51, comunică celor interesaţi, că i-a sosit un mare transport de Piese de schimb „FORD direct din America, astfel că este în măsură să satisfacă orice cerere de piese de schimb FORD. In ziua de 2 Mai se va ţine la Bucureşti, la inspectoratul general al intendenţei, examenul în vederea activării ofiţerilor de rezervă, de administraţie, chemaţi temporal în vederea activării şi cărora le expiră anul de încercare de la 1 Noembrie 1926 până la 1 Mai 1927, Toată lumea citeşte volumul „SUB ABAT-JOUR“ --------care este cartea zilei. D- D. Mihăilescu, subdirectorul învăţământului muncitoresc din ministerul muncii a vizitat corporaţiile şi instanţele industriale din localităţile Arad, Timişoara, Pecica şi Aradul Nou, dând celor interesaţi îndrumări cu privire la aplicarea nouei legi pentru modificarea taxelor ce se percep la eliberarea titlurilor de capacitate pentru lucrători. Citiţi interesantul No. din urmă al „LECTURII" (116): CEI CE MERG PRIN ÎNTUNERIC Sguduitoarea tragedie şi jertfa unei mame pentru copilul ei. — întuneric! Prejudecăţi! Orbire fizică şi orbire morală — evocate magistral de ISRAEL ZANGWILL, marele romancier englez, mort de curând. Scrierea complectă, numai 5 lei. (La chioşcari şi librari). D-nii inginer Cunescu, directorul învăţământului muncitoresc şi Al. Duvăz, au vizitat lucrările de amenajare a căminului ucenicilor de arte grafice din Bucureşti. Noul cămin se va inaugura în cursul lunei Mai. La direcţia viticulturii din ministerul de agricultură se lucrează la alcătuirea unei statistice privitoare la toate cantităţile de vite altoite şi americane nealtoite sosite la noi în ţară pe cale de import din Franţa, Algeria şi Bulgaria. Din cifrele alcătuite se constată că s-a importat foarte mult, lucru care trebue să producă o mare îngrijorare printre pepinieriştii români. In legătură cu aceasta, ministerul atrage atenţiunea pepinieriştilor cari au instalaţii speciale şi producţii mari de plante, de a-şi organiza mai bine desfacerea produselor lor pentru a putea face faţă concurenţei venite din afară. D. George Pleşoianu secretarul general al ministerului muncii fiind suferind audienţele la d-sa au fost suspendate până în cursul săptămânii viitoare. Subsecretariatul de stat al c. f. r. a dispus ca, pe viitor, întocmirea devizelor de reparaţiuni a maşinelor, vagoanelor şi diferitelor piese cari intră in atelierele particulare, să se facă pe baza unor constatări cât mai minuţioase a stării de fapt. Devizele vor fi verificate contradictoriu de către două organe ale serviciului atelierelor c. f. r. și vor fi date în primire cu procese verbale. ■ Credite extraordinare Printr’una din legile votate la rând și repede de parlamentul regimului într’una din zilele ultime ale seziunii precedente, s’au legitimat creditele suplimentare și extraordinare de un miliard, 759 milioane 986.981 lei, pe care guvernul și le-a deschis, în lipsa adunării deputaţilor, pe exerciţiul bugetar 1928. Direcţiei căilor ferate îi s’a deschis un credit extraordinar de 351.797 lei pentru achitarea drepturilor cuvenite pe anul 1927 d-lui inginer Şt Pretorian, fost director general al c. n. r si trecut de acest guvern consilier technic la ministerul comunicațiilor. ■Â MARY SACHTER M. I. KAUFMAN Logodiți Plopana (Tutova) in locul oricărei alte înștiințări. ■áj ESTERA BANDEL MENDEL SANCOVICI Logodiți Bozieni—Roman Dorohoi In locul oricărei alte înștiințări. # MELANIE SGHAPURA ERNEST KARA* LOGODITI TULCEA ARAD