Dimineaţa, mai 1927 (Anul 23, nr. 7331-7360)

1927-05-01 / nr. 7331

Pagina 2*a ■ "T* CÂND REGII SUNT ORBI... Ise » *■* Ultimele zile ale ţarismului (24) del. KESSEL şi HELENE ISWOLSKI Un şef descurajat Soldaţi fără frâu, iată ce se făcuse din cele mai Îndurătoare, din cele mai stoice tru­pe din lume. El părăsise frontul de şease luni şi nu-l mai recunoştea Unde era marşul triumfal din Gali­­ţia? Şi chiar grozava retragere din Polonia? La luptă, iute, pentru a a­­răta cel puţin cum ştiu să moară ofi­ţerii şi soldaţii ruşi odată ce nu le mai rămâne altceva de făcut. — Nu ţi-e frică? hai Petre. Întrebă deodată Coline fără să mărturisească că ar fi fost fericit să surprindă pu­țină teamă în acest om pe care-1 iu­bea dar care totuși era un civil și ,un martor prea prespicace. Dar Lavrantiev răspunse foarte simplu: — încă nu. — Atunci uite-te bine și o să vezi Ori, iată ce văzură îndată. Cinci automobile venind din Pskof întrecu­­ră în goana mare mașinele lor. In fiecare se găsea câte un general căl­duros Îmbrăcat. Şi lângă fiecare, ci­vili foarte veseli. In sens contrariu Înaintau primii răniţi. Ei mergeau singuri sau sprijinin­­du-se unii de alţii. Fără brancar­dieri, fără pansamente. Zăpada În­ghiţea sângele lor la fiece pas. Unii se târau pe pământul În­gheţat, alţii fără suflare zăceau pe marginea şoselei. Pe măsură ce George cu Lavrantiev se apropiau de linii, grozava procesiune deve­nea mai mare. Plângerile, strigăte­le, acopereau zgomotul motorului. Din urmă veneau mereu alte auto­mobile cu ofiţeri de stat major de toate gradele, aproape toţi întovă­răşiţi de prieteni. Şi aceste două curente, acel al oamenilor sfâşiaţi şi acela al şefilor surprinşi în pe­trecerea lor — se încrucişau cu brutalitate ca un amestec de sufe­rinţă de chef şi moarte. — Staţi, strigă Coline ca un ne­bun. Apoi către Lavrantiev cu o voce hotărâtă.­­—­ Ajunge! ne înapoieml — Cel puțin să luăm pe câțiva­­din neoroci­ii ăștia, propuse petre. — Cum vrei, dar repede. Ziaristul chemă doi răniți opriți lângă un șanţ. Unul cu pântecele sfâșiat, nici nu mai avea putere să geamă. Celălalt atins ușor, ședea plin de milă pe tovarășul său. _ Urcați-vă, zise Lavrantiev. Șoferul urcă lângă dânsul pe sol­datul întins. Ca să nu murdărim pe domnii ăștia, explică el. A­'difirea rănit se așezase înnăuntru. Automobilul se întoarse spre Pskov. George nu zî­j. cea nimic, simţind lcări dacă ar des­chide gura ar urla ca un câine lovit. • Dar la Lavrantiev instinctul d’a şti domina suferința şi scârba. — Ţi-e rău? întrebă el pe soldat! :— Nu-i nimic boerule, răspunse omul aproape vesel. Sunt învățat. Este a treia oară. Biata mea țară, ea este de plâns- Fără dv. n’aşi îi intrat niciodată In spital. i— Este departe? _ — Se zice că e la Dvinsk. 1— Lupta a fost grea? — N’am văzut nimic. Cum am e­­şit din gaură am fost loviţi. El vorbea fără timiditate cu ac­centul cântăreţ al ruşilor din po­por. Faţa lui era inteligentă şi ve­selă, ca a oamenilor din miază-zi. I— Totdeauna a fost la fel, conti­nuă el. Ei trag cu multe tunuri, noi abia răspundem. Apoi ei ştiu tot. înainte eram lângă Kovno. In­­tr’o zi tranşeele din faţa ei ne a­­rătă o tablă mare scrisă în ruseşte. Eu ştiu să citesc, mă uit şi văd: „Veţi pleca mâine spre Pskov“. In­­tr’adevăr, a doua zi am plecat. Ei ştiu totul. Atunci ce e de făcut? El tăcu un moment, apoi zise încet: — Se pare că suntem vânduţi de sus. De unde ştii tu? Toată lumea vorbeşte. Suntem vânduţi de ţarină care e nemţoaică. Ea duce o viaţă foarte destrăbăla­tă după cum se spune. Trăeşte cu un mujic Grișka Resputin. Este a­­devărat asta boerule? Lavrentiev vru un moment să tăgăduiască, dar înțelese că ar fi de prisos și nu mai răspunse. — Știți ce se cântă la noi la re­giment? întrebă soldatul cu un zâmbet șiret. „Ţarul este Lidore, țarina­ Grigore*' — Taci! strigă Coline într’un spasm isteric. Am să pun să te împuște. După o lungă tăcere, el șopti cu buzele albe. N’am să-ți fac nici un rău, dar nu trebue să-ți bați joc de țarul nostru. Numai el singur poate să ne salveze. Când Lavrantiev și Coline se îna­poiară dela spital, trenul lor era gata de plecare. — Mâine este o mare şedinţă la Dumă, zise Ivan Barnev. Suntem chemaţi cu toţii de urgenţă. Dele­gaţii se înapoiază cu noi şi vom lua vreo şase ofiţeri permisionari care vor ajunge astfel mai repede la Petrograd. Cei doi prieteni se instalară în compartimentul lor. Ei erau sin­guri, căci gazetari beau votba de­legaților. Lavrantiev fuma fără în­cetare. Vocea lui părea lui George foarte îndepărtată, ca venită din nori. — Nimeni din noi nu iubește Ru­sia. Pentru soldat ea nu înseamnă nimic. Pentru tine ea este armata, nobilimea. Pentru mine, scriitorii ei, cultură ei, obiceiurile mele de viaţă. Dar acest bloc de carne şi dragoste care se numeşte patria, noi nu-l cunoaştem. Timp de câteva minute, ei nu auziră alte zgomote decât pe acela al zguduiturii trenului. Un tumult îi zmulse deodată din amorţeală. Ei recunoscură vocea lui Orlenko şi o alta necunoscută. Se îndreptară într'acolo. In compartimentul delegaţiei sti­cle goale se legănau pe podeaua tremurândă. Mai mulţi ofiţeri­­în picioare se ameninţau cu pumnii şi un căpitan mic, brun cu pieptul larg plin de decoraţii ţinea pe Or­lenko de gât. Tovarăşii lui urmă­reau mişcările sale cu o bucurie plină de ură. El striga: — Auzi secătură! dacă mai spui un singur cuvânt de patriotism, da­că mai îndrăzneşti să ne dai lecţii îţi ard gura. Imbogăţeşte-te, îngraşă­­te cât vrei, dar nu mai vorbi. Sun­tem pierduţi, auzi tu, canalie, pier­duţi şi asta din cauza greşelilor voastre, ale tuturor­ Coline lovi tare pe Lavrantiev pe umăr şi zise rînjind: — Ei bine Petre, eşti mulţumit. Iat-o revoluţia ta. Cum ziaristul tăcea, George i-arun­­că o privire adâncă şi şopti: — Ţi-e frică, hai. ARHANGHELUL O voce foarte tinerească opri pe George care eşea din palatul Doliu. Slavă ţie Doamne, în fine vă găsesc conte ! George se uită la adolescentul ce-i vorbea, cu o surpriză amestecată cu oarecare mândrie. El nu întâl­nise niciodată pe acest student care purta cu destulă stângăcie unifor­ma lui­ Totuşi fruntea serioasă şi ardoarea feţei erau de o curățeenie care mişcă pe Dolin înainte chiar d’a fi recunoscut. Veţi ghici îndată cine sunt continuă studentul. Sora v’a vorbit îndeajuns de mine. O simpatie adâncă împinse atunci pe Doline spre tânăr. El îi luă amândouă mâinile și strigă: — Fedor Dimitrievici, sforţările mele nu ţi-au ajutat la nimic... din nenorocire. — Şi timp de o secundă. Coline retrăi întrevederea lui cu Beletzki şi funestul sfat care deslănţuise toate. Vă înţeleg, zise Donskoi cu glas încet. Aţi preferat să mă ştiţi în închisoare, decât să mă vedeţi liberat cu astfel de preţ- Nu pro­testaţi conte. M’aţi insultat. Coline se uită cu atenţie la acest băiat mare, neformat încă, care îl ghicea atât de bine şi îi destăinuia într’un cuvânt cu suferinții de ace­­iaş natură cu a lui. . Văd, zise el, de ce Liza vă iu­bea atât de mult. Feodor roşi de a­­cest compliment, îşi dete seamă şi roşi şi mai tare. Pentru a-şi ascun­de încurcătura el ridică gulerul pal­tonului şi şopti: — Vântul e cam rece, apoi adau­gă repede:­­ Trăesc de câteva zile ca un halu­cinat. Nici unul din actele mele nu e voluntar. In jurul meu e acelaş lucru. Toţi oamenii îmi par împinşi de nu ştiu cine, către nu ştiu ce. M’au arestat fără motiv. M’au eli­berat pe neaşteptate cerându-mi-se scuze. Viu acasă şi găsesc pe sora mea plângând şi râzând- Ea plân­gea căci vă iubeşte conte şi in ace­laş timp se bucura că a descoperit calea definitivă a fericirei şi dato­riei. Vă caut şi nu vă găsesc. Vă în­tâlnesc pe neaşteptate şi nu spun decât cuvinte gata să redeştepte su­ferinţa dvs! El se opri brusc văzând că­ Do­line cu capul în pământ părea că nu-l aude. Şi iată, strigă Fedor, că acum pălăvrăgesc şi mă vait în Ioc de a vorbi ca un bărbat. Şi toate astea din vina mea. Eu sunt adevăratul vinovat. Fără istoria mea stupidă Liza n’ar fi văzut nici pe Raspu­tin nici pe ceilalţi şi aţi fi fost fe­riciţi amândoi. Sinceritatea acestei disperări co­pilăreşti, atinse pe Coline. _ Nu te turbura, Fedor Donskoi zise el. D-ta n’ai fost decât un pre­text. Vremurile astea blestemate sunt vinovate de toate. Căutând să-și stăpânească tulbu­­rarea vocei el Întrebă: — Ce face acuma Liza? — Bai este la spital, la Tarskoe unde începând de săptămâna vii­toare își va avea odaia ei. Fedor așteptă câteva minute un răspuns, dar cum el nu venea, con­tinuă. I - Ştiţi conte n’o să mai simt toată viaţa mea ceva atât penibil. Trăiam foarte bine cu Liza. A fost atât de nenorocită încât cu toate că sunt cel mai tânăr, o consideram puţin ca pe fata mea. Ea nu-mi ascundea nimic. Credeam c’o cunosc ca pe mine însu­mi. Şi iată că se înstreinează de mine. O! fără făţărnicie, cu toată sinceritat­­ea care mi-o face atât de scumpă Dar asta-i şi mai rău. Se duce spre o lume unde eu nu pot să fiu, pen­tru că nu există. Ea vorbeşte de această secătură de Manuilov ca de o victimă. De Rasputin ca de un sfânt, de Virubova ca de un Înger, de împărăteasa, ca de sfânta Fe­cioară. Nu sunt priceput în politi­că, dar în fine îmi dau seama că pe e alb, e alb şi nu e negru. Am încercat s-o conving dar am fost dezarmat. Afară de studiile mele nu cunosc nimic. D-ta conte pe care îl iubeşte o repet, numai d-ta trebue să scoţi din capul sărmanei mele surori aceste nebunii nesănă­toase.­­ ' - (Va urma) D. Chircă Hristodor, şeful gării Tecuci, ne roagă să arătăm că, în ziua de 24 Aprilie a găsit pe o bancă de pe peronul gării, o ser­vietă conţinând bani în sumă de 12.000 lei. Cum nu s’a prezentat nimeni spre a reclama, d-sa ne roagă să înregistrăm faptul pentru a ajunge a cunoştinţa păgubaşului. Pentru convocarea soborului autocefal CONFERINŢELE DE LA MĂNĂS­TIREA NEAMŢULUI CHIŞINĂU, 29.­ Profesorii de la­­acuitatea de teologie din localitate au plecat aseară la mănăstirea Neamţului spre a lua parte la con­ferinţa despre convocarea soboru­­ui autocefal şi a unui congres in­ternaţional al teologilor creștini. Subscripţia pentru sinis­traţii din Bufni şi Report... lei 29.160 Marilena Christof 200 Nae Şovăeală 200 Colecta biuroulid de co­piat acte „Royal": câte 50 lei: Dorelly Pen-­­­covici, Maurice Silber­mann 100 câte 20 lei: Jetty Penco­­vici, Mathylde Herşcu, Kartal, Iancu AşerBlum, P. Penc­ovici 100 câte 100 lei: M. Vitănescu, Bertha Pollack 200 Sigmund Weinberger (pe­trolist) 2 00 Total... lei 30.160 Contribuţiile dominionurilor en­gleze pentru apărarea navală a LONDRA, 28 (Radorf — D. Bald­win, primul-ministru, a adresat ur­mătoarea telegramă primului-minis­­tru al Nouei Zelande: „Informaţiu­­nea d­v., prin care anunţaţi intenţia guvernului Nouei Zelande de a su­pune Parlamentului său propunerile privitoare la apărarea navală — cu­prinzând contribuţia de un milion lire sterline — pentru cheltuelile ba­zei navale de la Singapore, a fost pri­mită cu profundă satisfacţie de către guvernul Marei Britanii. Suntem cu deosebire mulţumiţi, că discuţiunile cari au avut loc în recenta conferinţă imperială, au dat atât de grabnice şi satisfăcătoare roade; îmi fac o plăcere ca din par­tea colegilor mei şi din partea mea să exprim deosebita apreciere pen­tru măsurile propuse, prin care Noua Zelandă măreşte sarcina de contribuţie pentru apărarea navală­­ a imperiului. CĂLĂTORIA ÎN VAGOA­NELE CU PATURI Administraţia căilor ferate a luat o serie de nouă dispoziţiuni cu pri­vire la călătoria în vagoane cu pa­turi. Astfel pentru a călători un vagon lu­s, călătorul, pe lângă legitimaţiu­­nea de călătorie valabilă la cL I a trenului cu care călătoreşte, va pu­tea ocupa, în vagoanele b­is cu 16 locuri, paturile No. 5, 6, 7, 8, 9, 10 și 11, 12, iar în vagonul cu 18 paturi paturile No. 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 și 13, 14. Călătorii cu bilete de clasa II vor putea ocupa în vagoane cu paturi de 16 locuri, paturile No. 1, 2, 3, 4, 13,14 și 15 16, iar în vagonul cu 18 locuri paturile No. 1, 2, 3, 4, 15, 16 şi 17, 18, plătind bine înţeles, pe lângă costul biletelor de clasa I sau II, după cum este cazul, supli­mentul şi taxele prescrise de îre­­gulamentul şi tariful companiei in­ternaţionale a vagoanelor cu pa­turi. ’­Tir» - ar INSTRUCTIVA EFTINA FOLOSITOARE INTERESANTA distractiva ELEGANTA Biblioteca Dimineaţa CEA MAI RĂSPÂNDITĂ BIBLIOTECA DE POPULARIZARE DIN TARA Au APARUT p3nă la AhlTI1 A volume lucrări uri­asi aproape o­ginale şi traduceri DIN OPERELE CELE MAI DE SEAMA COSTUL UNUI VOLUM LEI 6 La Chioscari şi Librari CATALOGUL SE TRIMITE GRATUIT LA CERERE EDITURA „ADEVERUL“ S. A. BUCUREŞTI,­ STR. SĂRINDAR No. 7-11,­­ BUCUREȘTI „D­I­M­IREATA. RADIO Programul de astăzi Sâmbătă BERLIN, 10 kw. 180 m. — Ora 5.30— 7: Capela Hoffmann; 7.30: Ac­tivitatea marinei germane în stră­inătate. „Despre Emden“; 8.30: Co­dul civil; 9.30: Seară veselă ca în­cheiere a săptămânii; 11.30—1.30: Muzică de dans. BRESLAU, 9 kw. 322 m. — Ora 5.30— 7: Concert; 7.50: Puterea­ gân­dirii; 8: Curs de stenografie; 9,10: Canoane vesele, cor bărbătesc; 10: Tămbălău vesel; 11,30—1: Muzică de dans. BRNO (BRUEN), 5 kw. 441 m. — Ora 6: Ora copiilor; 6.45: Emisiune germană. Concert de vioară; 8—9: Concert; 9—9,30: Piesă radio; 9,30— 11: Seară veselă. Cântece, şansone­­te, recitări. BERNA. 3 kw. 411 m. — Ora 5: Orchestra; 5,30: Ora copiilor; 6-30: Orchestra salonului de cură; 11.15- 11.30: Orchestra din salon; 11,30—1. Dans. BUDAPESTA, 3 kw. 555 m. —Ora 6.02: Concert; 7,35: Conferinţe; 9,20: Concert. Muzică de ţigani. FRANKFURT, 10 kw. 428 m­ — Ora 5.30—6.45: Concert de orchestră 6.45. Lectură; 8: Concert de orche­stră: Reger. Prolog simfonic op. 108. Suite de Balet op. 130. Psalmul 100 pentru cor, orchestră, orgă. A­­poi Jazzband. LEIPZIG, 4 kw. 365 m. — Ora 5.30— 7: Concert; 8.30: Stafii şi ro­mantica; 9.15: Revistă radio; 11.15­­1: Muzică de dans. LANGENBERG, 25 kw. 468 m­ — Ora 6,30: Muzică de cameră; 9—10: Serbarea invalizilor; 10—11: scara veselă. La fine până la 1: Muzică de dans. LONDRA, 3 kw- 361 m. — Ora 6,15: Ora copiilor; 7: Muzică uşoară; 8.45: Revistă radio; 10,35: Canto; 11.30— 1: Muzică de dans de la hotel Savoy. MILANO, 1.5 kw. 316 m. TM Ora 5.15—6.20: Quintet, varieteu; 6.20: Cântece de copii; 9: Curs de fran­ceză; 9.45: „Elixirul de amor“ de Donizetti. PARIS, 15 kw. 1750 m­ — Ora 5.45—6.40: Jazzband; 9: Conferinţă; 9.30: Concert. ROMA, 3 kw. 449 m. — Ora 6-15: Concert vocal şi instrumental; 10: Retransmitere dintr’un teatru. TOULOUSE, 3 kw. — Ora 6: Bur­sa; 7,30—9: Concert; 9: Carilon; 9,45 Concert: Selecţiuni din opere şi o­­perete. STUTTGART, 380 m­ 10 kw. — Ora 5: Concert: Selecţiuni din o­­peretele lui Lehar; 7.10: Nuvele şi schiţe; 8.30: Concert, apoi varieteu. 12—1: Muzică de dans. VARŞOVIA, 10 kw. 1111 m. —Ora 6.15: Concert popular; 7.40: Diverse 9,30: Concert popular; 11,30: Muzi­că de dans. VIENA, 7 kw. 517 m. — Ora 615 Concert; 8: „Fallstaff“ operă comi­că în 3 acte. La fine muzică de dans și Jazzband. Ştiri Pentru ca toţi credincioşii să au­dă predicile, s’a introdus In cate­drala din Colonia o instalaţie de întărire cu 11 haut-parleure. Prima încercare s’a făcut de săr­bătorile paştelui cu predica epis­copului. Oraşul Ibul-Anglia, a adoptat o rezoluţiune ca pe clădirile munici­pale să se instaleze de la început stâlpi susţinători de antenă în pro­porţie de un stâlp la 4 chiriaşi, întrebuinţarea stâlpilor pentru antenă va fi permisă contra a 400 lei anual. DE LA C. F. R. INTRAREA IN VIGOARE A TA­­RIFULUI GENERAL FLUVIAL COMBINAT DE MĂRFURI C. F. R. CU N. F. R. Dela 15 Mai a. c. intră în vigoare tariful general fluvial combinat de mărfuri c. f. r. cu n. f. r. cu taxe di­recte dela sau la anumite staţiuni c f. r. sau dela agenţiile n. f. r. din porturile române dunărene cuprinse între Sulina, Vâlcov, până la T. Se­verin inclusiv, deservite de vasele n. f. r. In trafic fluvial combinat se vor prim înspre expediere numai mărfuri de mică iuțeală de clase, luându-se de bază clasificarea tarifului local de mărfuri c. f. r .valabil dela 15 Sep­tembrie 1926. Mărfuri de mare iu­ţeală şi de mică iuţeală de tarife speciale nu se primesc un trafic flu­vial combinat. Mărfurile predate în acest trafic urmează să fie împache­tate şi să nu fie în greutate mai ma­re de 500 kgr. de colet fie izolate, fie formând vagoane complecte. Deburse şi rambursa nu se pri­mesc în trafic fluvial combinat. Prin acest tarif se abrogă dispozi­­ţiunile în ceea ce priveşte înfiinţarea traficului fluvial combinat de măr­furi de mică iuţeală colete, de la Bu­cureşti Nord, Ciulniţa şi Slobozia Ve­che la Silistra urmând ca şi în a­­ceste relaţiuni să se aplice tariful ge­neral fluvial combinat rămânând în vigoare numai dispoziţiunle pentru mare iuţeală. Deasemenea rămân în vigoare dis­­poziţiunile relative la înfiinţarea traficului fluvial combinat de măr­furi de mare iuţeală de la Filaret la Silistra ,iar dispoziţiunile cu privire la intrarea în vigoare de la 1 ianua­rie a. c. a numitului tarif combinat se anulează. CE SE VA EXPEDIA DE STAŢIA PĂMÂNTENI Staţiunea Pământeni de pe linia Vasile Lupu-Bălţi, va rămâne des­chisă numai pentru călători, bagaje şi mărfuri de mare şi mică iuţeală în vagoane complete iar nu şi pen­tru mărfuri colete. ȘEF DE ECHIPA ÎNECAT In ziua de 28 ort. a fost găsit îne­cat în balta Bahului, şeful de echi­pă Apostol Constantin dispărut în ziua de 8 Dec. 1926. ACCIDENT Din trenul de persoane 429 a să­rit erl un călător înainte de a se­­ opri în statia Deapoi. El a fost apucat de roatele unui va­gon, cari i-au tăiat un picior. Identitatea nu i s’a putut stabili. Cu acelaș tren a fost transportat la Oradea, spre a fi internat la spital. ACCIDENTE Pe când trenul 702 din ziua de 28 crt. intra în stația Străjeni, a căzut, din mersul trenului, soldatul Bălan Stelian din regimentul 3 roşiori ex­­cadronul I, lovindu-se la cap. In stare gravă a fost transportat la spitalul din comună spre a i se da îngrijirile medicale. — Un soldat din regiment 9 in­fanterie R.­Sărat, voind să se sue din mersul trenului, din staţia Mi­­zil i-au scăpat mâinile de pe bara va­gonului şi a căzut sub roatele tre­nului, cari i-au tăiat braţul stâng din cot. El a fost transportat la spitalul din Mizil. — Lucrătorul Neagu Ilie, de la Steaua Română Câmpina, care din cauza aglomeraţiei se urcase pe scara vagonului, într-un­ moment de neatenţie a fost lovit la cap de un stâlp de telegraf în apropiere de staţia Valea Călugărească­ In stare muribundă a fost ridicat şi transportat cu trenul 5252 la pos­tul de ajutor din gara Ploeşti. OMORÂT DE TREN Soldatul Cojan Paul din regimen­tul 6 infanterie compania 10, călă­torind pe platforma vagonului poș­tal al trenului de persoane 526 a a­­lunecat și căzând sub vagoane a fost tăiat în două. Numiri la Fundaţia „Regele Ferdinand I“ Prin deciziunea­­din 14 Aprilie c. a consiliului Fundaţiunii „Regele Ferdinand I“, cu aprobarea suve­ranului, au fost numiţi: d. G. T. Ki­rileanu, bibliotecarul regelui, ca director administrativ al secţiunii pentru încurajarea şi educaţiunea culturală a tineretului şi pentru cercetările ştiinţifice consacrate cunoaşterii României, iar d. gene­ral în rezervă Ion I. Florescu ca director administrativ al secţiunii pentru ajutorarea culturală a fa­miliilor militarilor. D-lui G. T. Kirileanu i s’au în­credinţat şi atribuţiunile de secre­tar general al consiliului fundațiu­­ni. ***** "y ■'T"*­" î'”"* 0 EXPOZIȚIE FOTOGRA­FICĂ IN LETONIA S*. .țl RIGA, 27. — Zilele trecute a avut loc în muzeul artelor, inaugurarea celei de a cincea expoziţie fotografi­că letonă, cu ocazia împlinirii ju­bileului de 20 ani al uniunii foto­grafilor din Letonia. S’au expus peste 500 de lucrări, cuprinzând ve­deri și tipuri din Viena, Westfalia, Reval, Viena, Posen, etc. Lucrările cele mai reuşite vor fi premiate de către un juriu, în frunte cu profe­sorul P. Deriffer, cu medalii, diplo­me de onoare, si distincţii­ .-l­ .M ...............«IV»» . OI'ltblA........■"■■"Ml Huminică I Mai 1927 Ort.: Sf. Apostol Iacov Cat.: St. Eutropia Ebr.; 28 Nisan 5887 Sabat!) Bas. soar. 5.11 Ap. soar. 19.10 INFORMAŢIUNI Cu prilejul deschiderii sesiunii Comisiunii Europene a Donării la Galaţi şi Salina, două contra-torpi­­loare italiene Nicotera şi Rocasoli vor veni în apele noastre. Vasele italiene vor sosi la Con­stanţa la 8 Mai şi ofiţerii lor vor pleca la Bucureşti spre a lua parte la serbările de la 10 Mai. Cele două contra-torpiloare vor face câteva exerciţii interesante la Constanţa. Colonia italiană pregăteşte o pri­mire fastuoasă. Comisiunea Europeană îşi des­chide sesiunea la 15 Mai Duminică 1 Mai va sosi în ţară un grup de intelectuali olandezi, cari vor vizita, timp de 24 de zile, ţara noastră şi instituţiile culturale. Toate trenurile de combustibil­­regie, pe lângă personalul c. f. r. vor fi păzite, de aci înainte şi de gărzi militare organizate de com­paniile de exploatare din regimen­tele de căi ferate. La Ausen, în județul Bihor, din­ iniţiativa Academiei Române, s’a pus o placă comemorativă pe casa în care s’a născut Alexandru Ro­man, unul din fondatorii Acade­miei Colegiul electoral al Judeţului Orheiu pentru Camera de agricul­tură a fost convocat pentru data de 25 Maiti c. Prefectura poliţiei Capitalei a a­­fişat joi seara noua ordonanţă cu privire la reglementarea circulaţiei vehiculelor şi pietonilor. Ordonan­ţa tinde să deblocheze Calea Vic­toriei atât de aglomerată. Rămâne de văzut dacă măsurile indicate de ordonanţă vor putea fi puse în aplicare şi dacă în sfâr­şit, se va putea face să dispară aspectul de grădină publică pa care îl are astăzi calea Victoriei. In anul acesta va avea loc la Fran­zensbad (Cehoslovacia) al doilea curs internaţional de boale de inimă şi gynecologice de la 22 Mai până la 26 Mai 1927. Vor conferenţia asupra diferitelor, chestiuni la ordinea zilei din dome­niul acestor specialităţi d-nii: profe-«, sori Wenkebach (Viena), Brugsch (Berlin), Gauss (Wü­rzburg), Poeţii (Praga), Strassman (Berlin) şi alte somităţi medicale. In afară de cursuri, vor avea rod recepţii, excursiuni etc. D-nii medici cari doresc să parti­cipe la aceste cursuri au înlesniri de: călătorie, viza gratuită a paşaportu­lui precum şi găzduire gratuită în tot timpul cursurilor. Pentru orice alte informaţiuni se vor adresa până­ la 5 Mai c., la Asociaţia generală a medicilor, str. Isvor, ori la d. dr. Vaian (79 str. Carol) delegat al Bi­roului de organizare din Franzens-A­bad.­­ Pentru ofiţerii de rezervă şi din retragere, proveniţi din activitate de serviciu sunt rezervate camere la toate sanatoriile militare (Techir­­ghiol, Băile Herculane, Govora şi Olăneşti) în lunile Mai, Iunie Şi Septembrie, lunile Iulie şi Auftust fiind rezervata pentru,­of­ tivi. * )I0IQ1. La 28 Aprilie s-a deschis la Chişi­nău o expoziţie de paseri, care va­ dura până la 3 Mai. Crescătorii au­­expus frumoase exemplare de toate speciile. Ministerul de domenii va distribui premii crescătorilor cari vor prezenta cele mai frumoase exemplare. Ministerul instrucţiunei a hotărât ■a serbările de gimnastică ale elevi­lor şcolilor secundare din Bucureşti să aibă loc în zilele de 21 şi 22 Mai pe terenul „Institutului de educaţie fizică" iar concursul general inter­­școlar de oină să aibă loc la Turnu-­ Severin, in zilele de 28 și 29 Mai. ZINCOGRAFUL „RAMPA" Executa desene şi clişee L I N I A R E AUTOTIPII T R I C M S3 O M I R Cu preţurile cele mai convenabile ATELIERUL STRADA SĂRINDAR Telefon 1­59 Comisiunea specială de transpor­turi a c. f. r., a hotărât ca, atunci când se dirijează vagoane străine spre a fi încărcate cu mărfuri pentru export, dacă predătorii nu le încarcă, să se pue în sarcina transportului respectiv taxele de locaţiune pentru neincărcare în termen. Societatea Meribar, Calea Victo­riei 51, comunică celor interesaţi, că i-a sosit un mare transport de Piese de schimb „FORD direct din Ame­rica, astfel că este în măsură să sa­tisfacă orice cerere de piese de schimb FORD. In ziua de 2 Mai se va ţine la Bucureşti, la inspectoratul general al intendenţei, examenul în vederea acti­vării ofiţerilor de rezervă, de admi­nistraţie, chemaţi temporal în vederea activării şi cărora le expiră anul de încercare de la 1 Noembrie 1926 până la 1 Mai 1927, Toată lumea citeşte volumul „SUB ABAT-JOUR“ --------care este cartea zilei. D- D. Mihăilescu, subdirectorul învăţământului muncitoresc din ministerul muncii a vizitat corpo­raţiile şi instanţele industriale din localităţile Arad, Timişoara, Pecica şi Aradul Nou, dând celor intere­saţi îndrumări cu privire la aplica­rea nouei legi pentru modificarea taxelor ce se percep la eliberarea titlurilor de capacitate pentru lu­crători. Citiţi interesantul No. din urmă al „LECTURII" (116): CEI CE MERG PRIN ÎNTUNERIC Sguduitoarea tragedie şi jertfa unei mame pentru copilul ei. — în­tuneric! Prejudecăţi! Orbire fizică şi orbire morală — evocate ma­gistral de ISRAEL ZANGWILL, marele romancier englez, mort de curând. Scrierea complectă, nu­mai 5 lei. (La chioşcari şi librari). D-nii inginer Cunescu, directorul învăţământului muncitoresc şi Al. Duvăz, au vizitat lucrările de ame­najare a căminului ucenicilor de arte grafice din Bucureşti. Noul cămin se va inaugura în cursul lunei Mai. La direcţia viticulturii din minis­terul de agricultură se lucrează la alcătuirea unei statistice privitoare la toate cantităţile de vite altoite şi americane nealtoite sosite la noi în ţară pe cale de import din Franţa, Algeria şi Bulgaria. Din cifrele alcătuite se constată că s-a importat foarte mult, lucru care trebue să producă o mare în­grijorare printre pepinieriştii ro­mâni. In legătură cu aceasta, ministe­rul atrage atenţiunea pepinierişti­­lor cari au instalaţii speciale şi pro­ducţii mari de plante, de a-şi orga­niza mai bine desfacerea produselor lor pentru a putea face faţă concu­renţei venite din afară. D. George Pleşoianu secretarul ge­neral al ministerului muncii fiind suferind audienţele la d-sa au fost suspendate până în cursul săptă­mânii viitoare. Subsecretariatul de stat al c. f. r. a dispus ca, pe viitor, întocmirea de­vizelor de reparaţiuni a maşinelor, vagoanelor şi diferitelor piese cari intră in atelierele particulare, să se facă pe baza unor constatări cât mai minuţioase a stării de fapt. Devizele vor fi verificate contra­dictoriu de către două organe ale serviciului atelierelor c. f. r. și vor fi date în primire cu pr­ocese verba­le. ■ Credite extraordinare Printr’una din legile votate la rând și repede de parlamentul re­gimului într’una din zilele ultime ale seziunii precedente, s’au legiti­mat creditele suplimentare și extra­­ordinare de un miliard, 759 milioa­ne 986.981 lei, pe care guvernul și le-a deschis, în lipsa adunării de­putaţilor, pe exerciţiul bugetar 1928. Direcţiei căilor ferate îi s’a des­chis un credit extraordinar de 351.797 lei pentru achitarea dreptu­rilor cuvenite pe anul 1927 d-lui in­giner Şt­ Pretorian, fost director ge­neral al c. n. r­ si trecut de acest guvern consilier technic la minis­terul comunicațiilor. ■Â MARY SACHTER M. I. KAUFMAN Logodiți Plopana (Tutova) in locul oricărei alte înștiințări. ■áj ESTERA BANDEL MENDEL SANCOVICI Logodiți Bozieni—Roman Dorohoi In locul ori­cărei alte înștiințări. # MELANIE SGHAPURA ERNEST KARA* LOGODITI TULCEA ARAD

Next