Dimineaţa, iunie 1927 (Anul 23, nr. 7361-7389)
1927-06-01 / nr. 7361
12 PAPIR! Preţul Abonamentelor Lei 750 — pe timp de un an » 380— „ „ „ 6luni ” ^00 ii ij n 3 H In străinătate dublu Fondaţi in 1904 de CONST. UNIU.E II 3 LEI II BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 79-1113 LEI Amaram no. 73®t TELEFOANELE Centrala 308/07,324/73, 348/79, 353/84. NOASTRE ! Direcţia: 357/72. A-tla 307/69. Provincia 310/68. In preajma temniţelor De aproape raidecenta, târî întrecute prin războiu şi revoluţii *— au dat mai multe amnistii, cu ocazii şi fără de nici o ocazie. La noi, deşi prilejuri am avut destule (ca bicentenarul Independenţii şi Omagiarea d-lui general Averescu) nu s’a acordat amnistia aşteptată de toţi, de la cei direct interesaţi, trăind în panică pe la casele lor, copleşiţi de nostalgie în străinătate sau, subt povoara mizeriei şi a singurătăţii, în închisorile noastre — şi până la familiile şi prietenii acestora, ca şi până la cel mai paşnic cetăţean în ordine cu libretul militar. In şedinţa festivă a Parlamentului, d. deputat Iacobescu a cerut stingerea miilor de procese de la Consiliile de Războiu, care poartă pe drumuri zeci de mii de oameni, nevoiţi să-şi cheltuiască şi ultimul ban pentru a-şi reconstitui apărări după zece ani de zile. Stingerea proceselor de la tribunalele militare implică amnistia, care aruncă uitare nu numai asupra pricinilor în curs, dar şi asupra celor judecate — de multe ori în grabă, fără dovezi suficiente, în absenţa acuzatului şi într’o atmosferă de groază. Dintre condamnaţii instanţelor excepţionale unii rătăcesc şi astăzi peste hotare cu dorul patriei în suflet. Dorul acesta-i arată mai legaţi de pământul nostru de cât ar fi crezut chiar ei înşişi. Sânt oameni care au suferit printre străini mai mult decât semenii lor din închisori. S’au târît prin fundurile negre ale societăţii. Au răbdat foamea şi frigul. Au cărat baloturi în spinare prin porturi, au dormit în aziluri de noapte, şi-au disputat hrana cu cânii de pe uliţi. Aceştia — ruinaţi de mizerii şi de depresiune morală — vor să-şi odihnească sufletul printre noi. Poate nu mai au părinţi, poate nu mai au prieteni. Vor totuşi un loc printre aceia cu care, odată, poate n’au avut aceleaşi aspiraţii. Dar sunt în exil condamnaţi care au biruit, care conduc mari întreprinderi comerciale şi industriale, oameni care şi-au alcătuit familii aiurea şi şi-au statornicit temeinic felul de viaţă. Şi unii dintre aceştia vor să se întoarcă în ţară — cu copii care nici nu ştiu să lege câteva cuvinte româneşti. Li-i dor de locurile cunoscute, de oamenii de aici. Scrisorile lor — compuse pe hârtii cu anteturi financiare — sunt lirice, romanţioase chiar. Le citeşti cu un zâmbet de înduioşare. Oamenii aceştia sunt ai noştri — orice am face. Ne citesc ziarele şi cărţile. Ne doresc. Ne vor binele. Cum putem să-i respingem pentru totdeauna? — Dar mulţi dintre condamnaţi — uneori după o prevenţie de ani de zile—îşi petrec viaţa în temniţele de aici (cu directori care, de multe ori, din cancelarie intră şi ei în celulă), fără haine şi hrană suficientă... în frig, în murdărie... maltrataţi de gardieni... lipsiţi de ateliere şi de biblioteci, bântuiţi de tifosul exantematic, închisorile nu se deosebesc multde cele din trecut. De-aceia durata închisorii trebueşte pusă de acord cu împrejurările de la noi, străine de articolele unui cod luat de aiuirea—unde condamnatul poate părăsi după zece ani temniţa încă în vigoare şi zdravăn la minte. Au suferit cu toţii destul. Şi-au ispăşit greşelile. Să-l readucem în veselia noastră desmătată — pe dânşii, soli ai durerii şi ai umilinţii. Şi atmosfera morală a ţării, — credeţi-ne, — nu se va infecta de respiraţia lor. M. SEVASTOS HiElburg inspectează armata şi marina BERLIN 30 (Rador). — Preşedintele Reichului a inspectat astăzi la Kiel trupele de uscat, precum şi ale marinei din Canalul de Kiel. D-sa a vizitat porturile militare din canale Astăseară, d-sa s a îmbarcat pe bordul vasului de linie Schlessien”, spre a merge la Flensburg (Prusia). ...— Atentat contra prefectului de Durostor m -------------1 —I . ----------------- -7 . *$■... * Un comandant de jandarmi împușcă pe prefectul Ghibănescu SILISTRA, 30.—Un atentat care a produs indignare generală s’a săvârșit azi la ora I după amiază, t n momentul când automobilele care iau parte la concursul internaţional de turism treceau prin oraşul nostru. Căpitanul de Jandarmi Popescu a tras un foc de revolver asupra prefectului Ghibănescu, rănindu-l grav la cap. Căpitanul a fost imediat arestat şi înaintat garnizoanei. CUM A FOST SAVARSIT ATENTATUL Iată cum s’a petrecut faptul: Autorităţile şi aproape întreaga populaţie a oraşului asista la trecerea raidului. D. prefect Ghibănescu era de faţă şi sta de vorbă cu d. Mina Minovici. Imediat după trecerea automobilului în are se afla principele Nicolae, prefectul căzu jos, lovit de un glonte, pe la spate. S-a constatat imediat că gloatele a pătruns în cap, însoţit de medicul Turieanu şi senatorul Sucri, d. Ghibănescu a fost transportat la Călăraşi, de unde va pleca cu trenul la bucureşti spre a i se extrage gloatele. După cât afirmă medici d. Ghibănescu se află în afară de orice pericol, dacă nu se vor ivi complicaţii. CE SPUNE ATENTATORUL Mulţimea indignată a sărit asupra atentatorului care, cu mare greutate, a putu fi scăpat de poliţie din mâinile publicului care voia să-l linşeze. In timpul arestării atentatorul a declarat că avea intenţiunea să omoare şi alte trei persoane. Asupra motivelor care au determinat acest atentat, se dau următoarele informaţiuni: Intre căpitanul Popescu şi prefectul Ghibănescu se iscase un incident, care a avut ca urmare o provocare la duel. Ca consecinţă a acestui fapt căpitanul fusese mutat din acest judeţ şi se afla detaşat cu serviciul la Tulcea, de unde a venit în localitate spre a-şi pune planul in executare. Aducerea prefectului Ghibănescu in Capitală Aseară la orele 8 si 40 cu trenul de Constanta, prefectul Ghibănescu a fost adus în Capitală. In stare gravă, neputând vorbi, a D. GHIBĂNESCU fost transportat cu targa si apoi cu ambulanta „Salvării“ la sanatoriul Gerota. Victima e însoţită de familie, d-rul Tunea, medicul oraşului Silistra şi câţiva prieteni CE SPUNE DOCTORUL TUNEA Cu privire la împrejurările atentatului, d. dr. Tunea ne-a dat următoarele lămuriri: „In vederea sosirii concurenţilor cari participă la raidul organizat de „Automobil-Club“ printre cari se află şi prinţul Niculae, prefectul Ghibănescu a organizat primirea. La orele 11 dim. autorităţile se aflau în centrul oraşului. Ghibănescu care e şi profesor universitar se întreţinea cu d. prof. dr. Mina Asimovici, deasemeni participant la cursă, cu mine şi alţii. ATENTATUL Deodată se auzi îndărătul nostru o detunătură. Ne întoarcem cu toţii, şi-l vedem pe căpitanul Popescu, cu revolverul întins. Trăsese un glonte, care nimerise pe prefect in regiunea occipitală stângă, victima însă şi nici noi nu şi-a dat seama in primul moment că fusese rănită. Atentatorul crezând că nu şi-a atins ţinta a vrut să mai tragă un glonte: arma însă n'a luat foc. Bineînţeles, noi dându-ne seama de grozăvia gestului, — între timp victima a căzut la pământ, — am sărit asupra criminalului, dezarmându-l. Prof. Minovici şi cu mine am dat rănitului primele ajutoare. Am constatat că gloatele a pătruns în cap, în regiunea occipitală stângă, rană foarte gravă. Criminalul a fost arestat de autorităţile militare. CAUZELE ATENTATULUI Cu privire la cauzele atentatului, ni se comunică următoarele: Prefectul Ghibănescu a făcut în dese rânduri, la centru, reclamaţii Împotriva căpitanului, faimosul Popescu-Zguriţa, care amaltratat la împrejurările cunoscute, în timpul alegerilor pe fruntaşul naţional-ţârănist Pan Halippa. Căpitanul, fire brutală, se dedea la acte nepermise, provocând dese scandaluri şi maltratând pe cetăţeni. In sfârşit, în urma intervenţiilor, a fost mutat. Ca să se răzbune, a comis gestul criminal. Asociaţia română de propagandă pentru aviaţie Meetingul aerian de la Băneasa Primim următoarele: In ziua de 29 Mai a avut loc la Băneasa prima manifestaţie de aviaţie în Românie. O imensă afluenţă de public din toate straturile populaţiei Capitalei a ţinut să salute începutul manifestărilor aviatice. Aeroclubul Regal Român, ca o organizare în vârstă şi al cărei scop este tot apta pentru răspândirea aviaţiei, a ţinut să inaugureze serbările tot cuprinsul ţării. Ii aducem pe această cale, sincere laude şi calde mulţumiri. Multe şi diferite sunt concluziile ce putem trage din frumoasa şi înălţătoarea manifestare de Duminică. Cea dintâi şi cea mai preţioasă a fost dovada că, în România, „ideia aviaţiei“ nu era decât adormită. La cel dintâi sunet de goarnă al „Asociaţiei române de propagandă pentru aviaţie“, ea s’a deşteptat vie şi s’a arătat în stare să sfărâme munţii neîncredere. A doua, dragostea şi încrederea ce marele public arăta în avion, de s’ar fi putut, publicul întreg ce se afla ori pe aerodrom ar fi primit botezul aerului, primul sbor cu avionul. Aceasta fiind materialmente imposibil din cauza lipsei de avioane disponibile, totuşi restrânsul număr ce n’a putut satisface arzătoarea dorinţă de a sbura a făcut apoi, pentru propaganda aviaţiei, mai mult decât orice încercare în acest scop. Grupuri se formau împrejurul celui „nou botezat“ care, găsea în senzaţia neuitată ce simţise, cuvintele cele mai calde pentru a odescrie astfel încât însutit a fost numărul celor doritori de a călca pe aceste urme. In numele comitetului asociaţiei A. R. P. A. făgăduim că, foarte curând, românii pretutindeni vor sbura. Şi, în fine, şi mai presus de toate, toţi avem de mulţumit înaltului comandament al aviaţiei române, căci dacă se cuvine să fim adânc recunoscători caselor străine cari, venite la noi pentru concursul de avioane militare, au dat largul şi dezinteresatul lor concurs meetingului de erice trebue să se ştie pretutindeni, şi aceasta spre cinstea aviaţiei noastre militare, a piloţilor români şi a comandamentului lor, că aviaţia militară română şi piloţii ei, au fost cei cari au luptat şi au învins. Aceasta a întărit în noi încă, puterea de a lupta până la izbânda deplină pentru împlinirea scopului nostru. Să dăm aripi trainice neasemuiţilor noştri piloţi pentru ca ei să ridice aviaţia acolo unde virtuozitatea lor e în stare să o aducă. ___________R. DIVORŢUL LUI MARCONI ROMA. — „Lavora d’Italia“ anunţă că, senatorul Marconi, celebrul inventator al telegrafiei fără fir, a obţinut — în baza unei sentinţe a tribunalului papal (Rota) anularea căsătoriei sale de până acum şi s’a şi logodit din nou cu o tânără doamnă italiană din înaltele cercuri catolice. . .... ... ....... . CE POATE PRESA După cum se ştie, cu prilejul ultimelor arestări de comunişti din Paris, se emisese un mandat de arestare şi împotriva deputatului comunist Crémet, care e acuzat de a fi făcut spionaj în favoarea Rusiei sovietice. Mandatul de arestare n’a putut fi îndeplinit până acum, deşi au trecut aproape două săptămâni de la emiterea lui, deoarece deputatul comunist nu era de găsit Toate cercetările poliţiei în acest scop au rămas infructuoase. Se credea că a dispărut din Paris sau poate chiar din Franţa. Iată insă că „Le Journal” publică în ultimu-i număr un interview în toată regula cu deputatul Crémet, care nu s’a depărtat nici un moment din capitala Franţei şi pe care un reporter dibaciu şi tenace al marelui ziar parizian a reuşit să-l dibuiască în ascunzătoarea sa. Crémet a declarat ziaristului — pe care l-a primit cu voie bună şi făcând zeflemele pe seama poliţiei, — că el se va prezenta singur judecătorului de instrucţie de îndată ce partidul său îl va autoriza la aceasta. Până atunci poliţia trebuie să aibe răbdare*. «E2 0 demonstraţie navală engleză contra Egiptului LONDRA 30 (Rador).— „Daily Mail“ anunţă că mai multe vase de răsboiu engleze au plecat din Malta spre Egipt, deoarece înaltul comisar britanic, lordul Lloyd, crede necesară o demonstraţie navală, in urma activităţii desfăşurată de elementele extremiste conduse de fostul ministru Zaglul Paşa. Vederi din Constanta Corabie cu pânze în largul mării ... ■ ■———‘fffllWWn ....... Gânduri simple „CASA FEiEIEi“ S’au pus bazele unui cămin destinat femeiei tinere şi muncitoare plecată in lume în luptă cu viaţa. Ideia acestui cămin e generoasă, idealistă şi mai presus de toate, frumoasă. Rămâne să găsim pentru acel cămin şi femeia sau femeile, căci spun drept, nu mai ştiu unde se poate găsi o femeie!... Nu vă grăbiţi să mi-o luaţi un nume de rău. .. Astăzi avem, domni, domnişoare, cucoane, madam, doamnă, dar femeie... nici de leac! Încercaţi şi ziceţi unei dudui numai aşa, de al nalbei: fetiţo! Sau vorbind cu o vecină plasaţi-i calea: o femeie ca d-ta!... Veţi vedea figuri şi ochi speriaţi şi indignaţi. Astăzi după cum spusei, femeia, simplă femeia cu toate atribuţiile sale domestice, culinare, familiare, s’a dus pe copcă. Şi mai ales cele cari iau viaţa de păr şi caută să-şi facă o situaţie independentă, încep prin a fi în primul rând foarte grijulii cu titlurile cuvenite. Un cămin pentru femei şi fete? Iată o întreprindere f. f. dificilă şi conducătoarele vor trebui din timp să-şi procure câteva duzini de mănuşi (glace) căci fără mănuşi căminul nu va avea afluenţă, ba pot zice că ţinerile ocrotite vor fugi ca iepurii din biserică. O să ziceţi careva că greşesc? Dar eu ţin morţiş la mănuşile preconizate!... STAN BOLOVAN Amiciţie franco-engleză LONDRA, 30. — Astăzi au sosit in portal Spicehead două vase de răsboi franceze şi 0 torpiloare. Ele au fost aşteptate de an public numeros şi au fost salutate de bateriile de coastă engleze cu 21 de lovituri de tun Seara a avut loc un banchet In onoarea marinarilor francezi Arhiducele Otto contra arhiducelui Albrecht — Legitimist!! unguri sfătuiesc pe ex-Impărăteasa Zita să stabilească pe principele Otto în Ungaria — nu s’a fixat în mod definitiv asupra candidaturii arhiducelui Albrecht, va putea fi poate atras în lagărul legitimist. ■ I ....■■■ Un nou ateneu popular In comuna suburbană „Principele Nicolae” (Mărcuţa) s-a fondat un ateneu popular denumit „Mihail Eminescu”, cu următorul comitet: Preşedinte de onoare d. prof. univ. Mihail Berceanu, preşedinte activ preotul paroh Otopeanu, vice-preşedinţi d-nii V. Turbureanu, I. C. Dumitrescu şi Gh. Otopeanu, secretar, d. Victor Călin, bibliotecar d. H. Constantinescu casier d. N. Savovici, cenzori preotul Iordan Pascu şi d-nii avocat Cossac şi F. Marinescu, supleanţi d-nii Zodilă Vasile, Emil Artenie şi C-tin Brăneanu, membri d-nii Gh. Florea, Gh. Duţulescu, N. Petre, M. Pavelescu, Gr. Ilie, Oprovici, Petre Ciolacu şi d-nele Jena Stoică. Stefania Georglescu, Fon învingătorul Oceanului primit la londra Peste 100.000 oameni îl aclamă la aterizare LONDRA 30. (Rador).— Lindbergh a aterizat ori la aerodromul Croydon, salutat cu ovaţii nesfârşite de peste 100.000 asistenţi. Toate personalităţile conducătoare din aviaţie şi ambasadorul american Houghton au felicitat călduros pe Lindbergh, care astăzi va fi primit de rege la Buckingham. * * LONDRA, 30 (Rador). — Căpitanul Lindbergh a fost azi la prânz oaspetele ambasadorului american. La acest prânz au asistat şi reprezentanţii presei americane Mâine, căpitanul Lindbergh va fi primit la palatul Buckingham de către regele George. Marţi la prânz, căpitanul Lindberg este invitatul membrilor din consiliul aeronautic britanic. Ceaiul de după amiază II va lua la Camera Comunelor cu Lady Astor şi alţi membri din parlament Seara va fi Invitatul societăţei legale aeronautice britanice. După dineu va asista la balul Asociaţiei „Derby“, iar a doua zi va vizita Epsom, asistând la curse. Primirea aviatorului Lindbergh la Londra a fost una dintre rarele ocaziuni în care entuziasmul mulţimei a culminat prin manifestaţiile de simpatie. Peste 100.000 de persoane au asistat la aerodromul Croydon unde a aterizat căpitanul Lindbergh. Mulţimea rupând cordoanele de poliţişti cari păzeau locul de aterizare, a împiedicat aterizarea căpitanului Lindbergh, care, pentru a evita eventuale accidente, a trebuit să sboare de două ori, deasupra aerodromului înainte de a se coborfi. Aeroplanele care însoţeau monoplanul căpitanului Lindbergh au fost nevoite să aterizeze pe alte terenuri din pricina enormei mulțimi. Printr’un megafon, căpitanul Lindbergh a rostit o scurtă cuvântare că „recepţia de la Londra este»., mai rea, sau mai bună decât cea de la Paris“. Lindbergh despre sborul său PARIS, 30. —■ La un banchet dat de „American Club“, după ce d. Percy Peixotte preşedintele clubului luând cuvântul, se adresă asistenţiei: — „Onorată adunare, dau cuvântul căpitanului Charles Lindbergh şi cred că nu mai e nevoe să vi-l prezint“. Emoţionat Lindbergh se scoală, urmează aclamaţii nessfârşite El este astăzi cum spun francezii „L’enfant gâté” sau „Le boy“-„le Kid“, despre care vorbeşte aşa de frumos ambasadorul american, Miron T. Herrick. înainte de a vorbi, Lindbergh consecvent cu regimul anti-alcoolic din America sau „dry regime“ — cum îi spun americanii — Îndepărtează mai întâi paharele pline de vin din faţa lui. In sfârşit vorbeşte Lindbergh: „îmi este aproape imposibil să găsesc cuvintele, pentru a-mi exprima impresiunea pe care o resimt In faţa modului aşa de frumos, cum am fost primit şi a-mi arăta viile mele mulţumiri pentru semnele de dragoste ce mi-au fost arătate din chiar momentul aterizării mele pe pământul francez. Cred că voia 11 în asentimentul dv. spune zâmbind Lindbergh —e unicul domeniu unde lipsa mea de elocvenţă nu va putea fi luată în seamă. Lindbergh povesteşte că ideia de a traversa Atlanticul l-a muncit mereu şi că are mulţumirea sufletească de a fi putut şi dânsul contribui în mică parte la progresul aviaţiei. FESTIVITATEA DE LA REG. 34 AVIAŢIE Anunţându-se că Lindbergh care era invitat la un banchet dat in onoarea lui de ofiţerii reg. 31 aviaţie francez, ca pleca cu automobilul de la sediul ambasadei americane de aici o escadrilă din grupul intâiu de vânătoare de aviaţie francez comandată de colonelul Pinsard, a luat imediat formaţiune de luptă şi a sosit la Paris până deasupra locului ambasadei pentru a însoţi în zbor automobilul care conducea pe eroul zilei, însoţit de d. Miron T. Herrick ambasadorul american. Zborul executat de escadrilă in plenul ei, a fost obiectul admiraţiei a mii de trecători care l-a urmărit până departe. Când automobilul care aducea pe Lindbergh intră pe poarta aerodromului de la Bourget o companie de onoare in frunte cu lt. Mion care ţinea drapelul aviaţiei a dat onorurile, iar muzica militară a intonat imnul american şi Marsilieza. După ce sărbătoritul împreună cu însoţitorul său, au trecut în revistă compania de onoare, au fost prezentaţi de colonelul Poli Marcheli, lt. coloneilor Bruncher, Antoinat şi Vence. Lindbergh a fost viu felicitat de generalul de divizie Hergaut şi generalul de brigadă Barés; apoi oaspeţii au trecut în sala regimentului unde li s’a servit şampanie. Adresându-se bravului aviator, colonelul Poli Marcheti mic’i mişcătoare cuvântare, spune că se simte fericit tn numele aviaţiei franceze, de a vedea că dacă succesul n’a încoronat încercarea celor doui compatrioţi ai noştri se simte totuşi măgulit că această onoare, revine unuia din camarazii noştri americani, unuia din acei fraţi ai noştri cari în escadrila La Fayette, au luptat aşa de brav in timpul marelui cataclism“. . Un interpret a tradus aceste cuvinte lui Lindbergh care mulţumind a răspuns: „Ridic paharul pentru aviaţia franceză cea mai eroică aviaţie a lumii". După ce s-a terminat ceremonia, în sunetele muzicei care intona Marsilieza şi imnul american Lindbergh a luat loc un automobil şi şi-a exprimat dorinţa de a vizita mai multe unităţi militare aflătoare la Bourget. Cu toată dorinţa de a-şi prelungi puţin şederea sa printre camarazi, r’a putut totuş sta prea mult din cauza protocolului care îl chema la Paris. — Mă veţi întreba — spune Lindbergh — de ce am aterizat în această parte a Europei, care se chiamă Franţa? Este foarte natural. Un american când traversează Atlanticul n’ar putea ateriza în altă tară decât in generoasa Franță. BLÉRIOT SĂRUTÂND PE LINDBERGH