Dimineaţa, iunie 1927 (Anul 23, nr. 7361-7389)

1927-06-01 / nr. 7361

«V Doamnelor! Domnisoarelor! U& „FOITE BONHEUR” Strada Lipscani 54 Sosir! pegwSala cte mOrfur! fmnmm per­mit «a eteri amaioBreior de frumos arti­­clCGte Cm primul din de vede­re ui d­eganl«! $! ai cau­tatii. Ceref! sä v8 se prezinte: IMPR1MEURILE, IflARCHIZETELE SALE, CREPE DE CHINE, MATASE PORA SHANTING etc­ VefS­uriesi cu siguranţă rocMa cear® va pune In valoare frumu­seţea şi pasiuS D­vs. rarea­­ Societate Anonimă Română de Asigurări Generale loan Capital social si Rezerve Lei 58,88­­.800 t! afiliata aa „Asigurarea Ţărănească” SocSetsto Anonimi Romană pentru Asigurarea Avutului şi gospodăria! Ţărăneşti Capital Social Lei 12.090.000 BUCUREŞTI, Str. LUTERANA No. 4 Procedându-se In ziua da 29 Mai 1627, la ora la 10 a. m., la sediul So­cietăţii, In faţa comisiunei de trageri, a delegatului Ministerului de In­dustrie şi Comerţ şi a unui mare număr de asiguraţi, la a 41-a tragere lunară pentru amortizarea poliţelor de asigurare populară, s'au amorti­zat poliţe pentru sum­a de : Lei 515.000 La cele 41 trageri lunare ce au avut loc până In prezent, s'au amor­tizat şi plătit poliţe de asigurare populară In sumă de: Lei 7.810.000 Poliţele amortizate la 29 Mai 1927 sunt: TARIF­A (13 ANI) Lai 28.080. — a d-lui Barbu B­lagher, Bucureşti, str. Decebal No. B, ca cu poliţa No. 38875. Lai 29.888. — a d-lui loan Arnauto, Tg.-Ocna, str. Costachi Negri, cu po­liţa No. 11624. Lei 20.888. — a d-lui Gheorghe Dombtrescu, Bucureşti, str. Sătucul No. 2, cu poliţa No. 57­407. Lai 20.080. — a d-nei Margareta Ghidlogaajia, O­radia Mare, Şcoala Nor­mală, cu poliţa No. S5M1. Lei 20.000. — a d-nei Varvara Scorţeanu, Chitila-Triaj, Locuinţele C. F. R., cu poliţa No. 43274. Lei 29.880. — a d-lui Arakil Glanctifiiaa, Bucureşti, calea Moşilor No. 227, cu poliţa No. 23919. Lei 29.080. — a d-nei Rozalia Kis, Bucureşti, str. Francmasonă No. 1, cu poliţa No. 97313. Lei 29.080. — a d-nei Vasilichia Naomessen, Bucureşti, str. Zoe Grand No. 39, cu poliţa No. 89557. el Petrota 18, cu poliţa Na 32037. LAC EMAIL cu ULEI ţ NITROCELULOZA CAR£ TIEDEMAM FULVEHIZATOARE CU AER COMPRIMAT s­istem. PREA H­elmbmcmT KmollneR Demonstraţii gratuite Ing. HEMM. ZOE.DY Str. EDGAR QUINET 3, Tel 334­02. I­­-»3 f HH transformat şi curăţat pă­­lii tsa­lării d­in fetru şi pai la Fabrica HADELINA" Str­ Carol 33 (vechi 41) lingă Cofetăria Cretulascu. In curtea bisericii. Lei 28.900. — a d-nei Petruta End­ulesco, București, str. Areonoalei No. Lei 29.008. — a d-lui Subit. Vasile Soroaga, Alba Iulia, Reg. 6 Pionieri, cu polița No. 35402. Lei 28.089. — a d-lui Mihalache Ionesco, Qui. maestru, atelierul de repa­raţie C. F. R., cu poliţa No. 73419. Lei 20.000. — a d-nei Wilma Székely, Cluj, str. Ratin No. 5, cu poliţa No. 63750. Lei 28.990. — a d-lui Enerich Ghingeld, Iaşi, str. Lozonschi No. 4, cu po­liţa No. 91251. Lei 20.008. — a d-lui Vasile Aleaanfirescu, Lugoj, str. Mihail No. 2, cu po­liţa No. 15528. Lei 29.000. — a d-nei Aneta Vera, Dorohoi, cu poliţa No. 61502. Lei 29.060. — a d-lui Constantin Tănăsescu, Galaţi, str. Răsboeni No. 50, cu poliţa No. 38183. Lei 20.990. — a d-nei Adela Crupenschi, comn. Curteşti, satul Agaftin, jud. Botoşani, cu poliţa No. 61528. Lei 29.909. — a d-nei Emilia Hach, Bucureşti, str. Leonida No. 16, cu po­liţa No. 15178. Lei 20.998. — a d-nei Mina Rosenthal, Bucureşti, str. Atelierului No. 3, cu poliţa No. 34482. Lei 29.009. — a d-lui Corneliu Popescu, Bazargic, str. Grăniceri No. 74, cu poliţa No. 15496.­­ Lei 29.000. — a d-lui Abram Şchiopa, Satul nou, str. Crisbovului No. 8, Braşov, cu poliţa No. 6408. Lei 10.968. — a d-lui Plut. Ionel Constantin, Oradia Mare, Cercul de re­crutare, cu poliţa No. 560. Lei 10.009. — a d-lui Berea Menicovici, Tg. Suliţa, jud. Botoşani, cu po­liţa No. 8818.­­ ,(. .. Lei 10.008. — a d-lui Antihei Bărbuiaacu, Giurgiu, str. Dunărei No. 58, cu poliţa No. 189. Lei 10.000.— a d-lui Tănase V. Stanei­a, com. Slobozia Nou, jud. Ialo­miţa, cu poliţa No. 5316. Lei 3.000. — a d-nei Margaretta Ioaniţescu, Bucureşti, str. Vasile Las­car No. 184, cu poliţa No. 925. TARIF B (10 ANI) Lei 26.093. — a d-lui Zeto Z. Zetu, Bucureşti, str. Puţului No. 12, cu po­liţa No. 7421. Lei 29.080. — a d-lui loan Protopopescu, Bucureşti, str. Şerban Vodă No. 61, cu poliţa No. 51319. Lei 26.000. — a d-lui Marin M. Ciurariu, corn. Hardali, jud. Caliacra, cu poliţa No. 1245. Deasemeni, Soc. „ASIGURAREA ROMANEASCĂ şi „ASIGURAREA TA BANE­AS­C­A" primesc asigurări si in ramurile : INCENDIU, GRINDINA, MORTALITA­TEA vitelor, VIAŢA cu examinarea medicală in moneda ţărei şi In va­lută forte, TRANSPORT cu prime de concurentă. DIRECŢIUNEA GENERALĂ Economia Casnica • strada SFINŢILOR 36 SINGURUL MAGAZIN ROMANESC de vanasare IN RATE sub conducerea d­lui P. POPESCU-Racari Are în depozit propriu: Stofe bărbăteşti şi de damă, mătase, albituri, zefiruri, opaluri, ciorapi, prosoa­pe, batiste, plăpumi etc. Citiţi „adeverul Literar” I. PELLEGRINO de n­­ume LABORATORIO CHIMICO FARMACEUTICO MUutBNB TORINO - Corso Massimo D’AzcfllIo, 118 Depozit general p.România Bul.Basarab.37 ^TELEFON: 60/95 SUFERIŢI­OR CONSTIPAŢIE ! Constipaţia asta o boală foarte dee tnt&lnitâ şl Intet, deauna râu cfiutaULOmul îmbolnăvit ae asemenea boa­­lA nu are poftă de mâncare, limba li este încărcată, gura amarft, are greaţă, vârcături, dureri da cap ete. Această boala se vindecă uşor. Pentru a şti cum, scrieţi imediat cartă poştala către FARMACIA VOREL din Piatra-N­ şi veţi primi GRATUIT Inte­resanta broşura .­BOLILE DE STOMAC, vindecarea lor şi regimul de mâncare. Nu­mârul broşurilor ce se trâ.­mb gratuit fiind mic, vâ rugăm in Interesul Dv. a nu întârzia Vâ veţi adresa direct la * AFARMACIA VOREL Piatra-N, »,© IMIMEATA1 V­IAŢA LUI CHARLIE CHAPLIN (4) de­n TOLLY Partea II-a Din cauza unei greşeli de pagi­­naţie, suntem nevoiţi să publicăm din nou lui scurt Început al unui capitol publicat. La începutul primăverii, care a urmat întâlnirii celei dintâi cu Cha­plin, primit un mesagiu telefonic să caut să mă întâlnesc cu el. Fo­sta mea proprietăreasă îi rosti nu­mele cu un fel de veneraţie. Ziarele de dimineaţă erau pline cu descrierea miei lupte de cafe­nea, în care artistul participase cu un pictor. Isprava lui Chaplin ca luptător era dată cu amănunte. Bătălia era ceva mai mult decât o hărţuială de prieteni. Magnatul uleiului făcuse mai multe observaţii neprietenoase lui Chaplin, care se găsea la o ma­să din apropiere. Deoarece omul în chestiune era tocmai în compania fostei soţii a lui Charlie, Mildred Harris, afacerea avusese o nuanţă de dramă. Acesta, bărbat mult mai spătos decât artistul, se ridică de la masă și încercă să lovească pe Chaplin. Charlie izbi pe agresor în gură. O făcuse în legitimă apărare şi nu­mai după ce suportase cu răbdare mai multe Insulte. Era absolut în­dreptăţit în purtarea lui. Toate mărturiile îl absolviră cu desăvâr­şire. II găsii singur în acea seară la masă în careul Montmartre un loc de întrunire pentru elita fabrican­ţilor de filme din Hollywood. El şedea cu faţa sprijinită în mână, cu coatele pe masă şi cu dungi adânci de tristeţe în jurul o­­chilor. Vioiciunea lui obişnuită îi re­veni îndată ce mă văzu, dar puţin după aceea figura lui recăzu în surâsul obosit. „Ai auzit de cele ce s’au întâm­plat“, întrebă el repede. „Da, în linii generale, din zvo­nuri şi din ziare. Am auzit cum pictorul, după ce proferase mai multe insulte la a­­dresa ta, veni la masa unde stă­teai şi te atacă“. — „Dar s’a exagerat așa de mult­, cu titluri mari în toate zia­rele. Acest fapt divers poate să-mi facă mult rău". El privi trist și-şi contractă de­getele ai nervozitate. „Nu, Charlie, ce pot să-ți facă ziarele? Ești nevinovat, orice ma­mă și-ar fi lăudat fiul dacă ar fi făcut ca tine. Charlie își crispa mâinile, iar eu continuam*. „In a­­fară de asta, Charlie, tu aduci ve­selie în lume. Ei au nevoie de tine4*. „Ai dreptate“, zise el. Asigurat că faptul o să treacă și va fi uitat, el se însenină timp de o oră Deși vântul tău îi aduse lui Chaplin o mare îngrijorare, era pentru mine un noroc. Charlie se gândea de sigur, că eu, în calitate de fost boxer cu spete zdravene, aș fi un ajutor ideal la trupa lui de atunci. Ziarele făcură multe co­mentarii apsura faptului că fuse­sem angajat ca secretar al lui Charlie a doua zi după pugilatul din cafenea. El mă rugă să mă o­­cup cu corespondenţa lui perso­nală şi să scriu articole care apă­rură sub semnătura lui îmi dădu toată libertatea să vând articole şi să încasez pentru ele orice sume aş putea dobândi Mă rugă însă să-l văd pe Alfred Reeves, admi­nistratorul hun, ca să mă înţeleg cu el în privinţa salariului meu. Revenind a doua zi dimineaţă la studio, am găsit acolo o mulţime curioasă. Se afla acolo şi uriaşul german, cu figura blajină, Henry Bergman, fost gimnast şi cântăreţ, care avea o afecţiune aproape pă­rintească pentru Charlie. El făcuse cunoştinţa hoi Charlie cu prilejul primelor Iul comedii şi au trăit în­­tr-o nedespărţită tovărăşie vreo 6 ani de zile. întreaga Iul viaţă era cuprinsă în acest artist mic de statură. Apoi era Charles Reisner, un fost pugilist şi acum principalul improvizator. Reisner este unul din ce mai buni în afacere. De­oa­rece a trăit o viaţă variată şi e în­zestrat de multe resurse, el a fost întotdeauna în stare să se între­buinţeze cu folos la Chaplin. Mai era apoi Eddie Sutherland, al doilea director şi nepot al lui Thomas Meigham, un muncitor ne­obosit. ■ Henri d’Arrast, un nobil basc, îl urmă imediat. El fusese scos din complexul „O femeie din Paris“, pentru care slujise ca sfetnic teh­nic privitor la scenele pariziene din acel film. Grupul din jurul lui Charlie era pe atât de splendid, pe cât era de variat. Artistul se servea de noi după îngrijirile fiecăruia. Nu era unul dintre noi care să nu-i ofere «fila» pentru diferita ogasteo, dum­ vroia să se întreţie despre subiec­te filosofice sau sociale, eram a­­les eu adesea. Când dorea un domn mai distins în aşteptarea u­­nei afaceri sociale, era d’Arrast, desăvârşirea etichetei. Când era o­­bosit şi plictisit de lumea nemiloa­să care l-a ridicat la aşa înălţime, el găsea adesea mângâiere în ge­nialul şi greoiul Henri Bergman, care timp de ani de zile nu a ros­tit cuvântul „nu“ şi care vorbia de însuşirile speciale ale maestrului său, cu o dragoste incomparabilă. Charles Reisner era, în adevăr, ■bufonul curţii. Numai el putea a­­duce un surâs in atmosfera a­­ceasta posomorită Cu un stoc de anecdote, spicuite din viaţă în toa­te colţurile lumii, el amuza pe Cha­plin mai bine decât oricine altul. Sunt încredinţat că acest omuleţ cu pălărioara „derby“ are o afec­ţiune puternică pentru Reisner, cum o are pentru mulţi alţ. Considerându-mă ca străin când am intrat în sânul familiei în stu­dio, toată lumea mă trata cu cea mai mare gentileţă. „O să vrei să-l mângâi pe Charlie cu palma un mi­nut şi să-l ţii apoi în genunchi“, îmi ziceau ei. Şi curios pentru ziua de azi! deşi toţi am venit pe căi şi din locuri diferite, cu toţii o iu­bim pe Charlie, cum ar iubi cineva pe un băiat plin de fantezie. Ori de câte ori ne întâlneam, întâia noastră întrebare era în privinţa „micului geniu“, cum îl chemam. Am fost îndată instalat înt­r’un birou splendid, cu mobilă mahon strălucitoare și apoi mă uitam îm­prejur ca să fac ceva. Al. Reevan, administratorul, do­ritor să mă îndatoreze, îmi dădu câteva scrisori de alcătuit. Ziua următoare îmi dete alte scrisori. Aceasta continuă astfel o lună de zile. Scrisorile rămâneau pe pupi­trul lui Chaplin câteva zile în aş­teptarea iscăliturii, dar el nu le semna. Chaplin mă văzu a treia zi şi îmi vorbi câteva minute ca­ un „da, da, totul este­ bine“„şi plecă..să-şi vază de treabă. Ardeam de prietenie şi simţii vraja lui încântătoare timp de mai multe zile. Se poate spune de Chaplin cu a­­devărat că el e cel mai plăcut din­tre oameni... când doreşte să fie. Nu se poate nimeni indigna prea mult împotriva lui, oricare ar fi motivul. Farmecul lui, ca soarele cald, topeşte totul ce vine în atin­gere ai dânsul. Reşedinţa lui la studio era o combinaţie de odăi de odihnă şi de toaletă; odaia de baie era la celă­lalt capăt al imobilului. Intr’o o­­dăiţă alipită de baie era o oglindă cu o masă mare dedesubt, pe care se aflau toate podoabele şi artico­lele de toaletă, multe mustăcioa­re. In apropiere atârnă faimoasa lui pălărie, pantalonii în­ formă de saci, un veston îngust și bastonul. Un piano se afla lângă ușă, ca și cum ar fi fost lăsat acolo în grabă de hamalii ce transportă și nu la locul lui. Pe piano stetea un bust al lui Chaplin, rău executat, de către Claire Sheridan, care îl ad­mira foarte mult. Pe cămin se aflau mai multe „forme“. Erau în adevăr frumoase cutii de şah. Dacă artistul se a­­propia de cămin cu un vizitator, lua atitudinea cea mai artistică, zicând cu un larg gest de mână : „Sunt antichităţi egipţiene, foar­te rare, un prieten scump mi le-a procurat în Cairo“, iar vizitatorul răspundea aproape totdeauna: „Ce minunate sunt, în adevăr“! şi se uita cu respect la cutii. După ce stârnea această impresie, Chaplin mişca cutia de şah din loc şi în­vârtind-o împrejur, o dădea în a­­celaş timp admiratorului. Şi apoi râdea din inimă, oaspelul desa­­măgit. Pe o mare masă în mijlocul o­­dăii era o colecţie curioasă de cărţi. Pe pupitrul lui rămânea timp de câteva săptămâni „Istoria po­liţiei din Chicago“. Lângă ea ve­deai o carte de Frank Harrin, una de Walde Frank, un exemplar gal­ben de la „Lime House Nights“, cartea „Beggars of Life“ şi „Ten­dys that Broock the world“ de John Reed. Chaplin se interesează foarte mult de lucruri de natură patolo­gică, ele aproape îl neliniştesc. Ca­zul crimei Leopold­ Loeb i-a făcut o impresie penibilă săptămâni în­tregi. „Secole de cultură, descen­denţi poate ai celor cari au con­tribuit la compunerea Bibliei, zi­cea el, şi totuşi sunt o aşa sălbă­ticie ca de tigru“. Taina înaltei in­teligenţi amestecată de ferocitate îl fascina. 1 - 1 • * 1Va urma) Splersssrl­e Inna!« ISSI Unde e Terente BRĂILA, 30. Urmăritorii lui Terente care au cutreerat zilel a­­cestea bălţile din jurul oraşului nostru, afirmă că banditul s’ar fi refugiat in bălţile din faţa portului Galaţi, pe malul drept al Dunării. Procesul medic It-coL Cojan La consiliul da război al corpului 2 armată, unna să se judeca, ari, în completul d-lor: g-ral Boţea Un­drea, coloneii Cica şi Vlădescu, lt.­­coloneli Marinescu Gabriel şi Ge­­orgescu membri, lt.-col. Necşulescu comisar regal şi grefier M. Iliescu procesul medic. 11.­ctmol. Colan V-le de la spitalul militar Tg. Mu­reş, plut. major Comees V-le şi in­dividul Gnm Emanoil, acuzat de fals în acte publice, luare de mita şi corupţie. După legiuitul jurământ al mem­brilor se trece la apelul martori­lor. D. lt.-col. Necşulescu, comisa­rul regal, cere consiliului amâna­rea procesului din lipsa și propu­nerea de martori. Apărarea deasemea®» cere tei *6 unească incidentul cu fondul și che­marea martorilor lipsă cu manda­te de aducere în timpul desbata­­r lor. Constitui deliberând, a dispus a­mânarea procesului pentru ca mar­torii absenți să fie aduși cu man­dat de aducere. Rgyagiu­s frigului to­lorii Mai®! SATU-MARE, 30.—Dela 13 par.S la 27 Mai timpul a continuat să 2e variabil în tot nordul ArdealuluL In munţi a căzut zăpadă ca în toiul iernii, iar în nopţile senine a fost un frig straşnic. Din această cauză­ recolta fructelor a fost aproape în întregime compromisă. Anul trecut­ sute de vagoane de mere, pere şî nuci se recoltau din Maramureş şi Satu-Mare. Anul acesta bieţii oa­meni privesc cu Jale cum fi s*** pustiit grădinile. Jalea lor o înţele­gem mult mai bine dacă socotim că­ sunt comune cari se hrăneau nu­mai din vânzarea fructelor. Numai în Maramureș s’a calculat până a­­cum o pagubă de circa 900 vagoa­ne fructe, ceea ce fac cam 30 mi­lioane lei. Pagube deși nu atât de mari au suferit și grădinele de zarzavat. Fep-srt LM 76.080 sinistraţii din Butaşi Colecta Comunităţii Evreieşti din R.­Sărat: Câls 389 leis Denist I. Zosner, Filip Rosenştein, M. M. Wer­­tenştein f Câte 208 lel: Isac Finkelstein,­­ Saul Wertenstein, Pascu Gruenfeld, Lazăr Kohn, Farm.­­ M. Schwartz, Moritz Zindelo­­vici, Heinrich Zinderovici, Ia­­cob Abramovic, Josef Posman­ , d­r. F. Hirsch, Marcel Iacob­­sohn, Samuel Wiedermann 2.4XÎO­­ Câte 180 iei ! dr. H. Ornstein, Leon Lencovici, Moritz Birn- I bäum, Isac Gruenberg, Moses Kraft, Ionel Segall, Gavril Şnabel, Beniamn Steiner, So­lomon Avram, Gheorghe Ta­­bacu, Bernard Munişor, Ano­nim, Avram Gruenbaum, A- dolf Kahane, Ilie.Colbeci, Men­del Danilov, Solomon Lemco­­vici, Iosef Lemcovici, Solo­mon Schlessinger, Mendel Beier, Gustav Eskenasy, Moi­­se Segall, Moritz Weintraub, H. L. Rosental, Bernard Ilié, Lazăr Goldştein, Iosef Bernş­­tein, Pincu Schlezinger, Fra­ţii Kelin, Moritz Katz, Den­tist Iancovici, Anton Wein­berg, Adolf Gmenştein 3.300 Familia A. M. 500 Colecta enoriaşilor de la Sina­goga „Fizic Die“, făcută de d. Herman Rotstein : Câte 200 lei: Marcu Klar, La­zăr Klar Câte 50 lei: User Malter, A­­vram Finkelstein Herman Rotstein Moise G. Binder Petre Zăvoianu P. T. T. Colecta d-nei Liza Kahane : Câte 100 Iei: M. Kahane, Simon Leibovic, Iţicovici H., Ema­nuel Negri, Mina X. X. Y. Z. Pauline Weiss M. Zeidman Câte 20 lei: Mandelman, B. Tecucianu, Lupuş Herşcu Boccingu I. F. 400 100 30 20 300 500 60 50 40 60 10 500 Total Lei 85.253 SISSY SUCHARD ERNEST REISS Logodiţi Bucureşt

Next