Dimineaţa, august 1927 (Anul 23, nr. 7421-7451)

1927-08-01 / nr. 7421

wmf 1 Angiin nnrr ....................................... ii —— v i­a­­rt, Sfârşitul discuţiei asupra validărilor ------------------ "■■war » um ---------------­Camera D. N. N. Săveanu ales preşedinte. - Constituirea WraalBl DESBATERILE DELA 30 IULIE Şedinţa de dimineaţă Se deschide la orele 8 si tan. dim. Prezidează d. N. N. Săveanu. Pe banca ministerială d-nii: I. G. Duca si Stelian Popescu. COMUNICĂRI D. M. CONDRUS (liberal), arată cit una din cancele mizeriei popula­ţiei din Maramureş, este şi mijlocul de comunicaţie cu restul ţării. ALEGEREA DE LA ARAD Se Intră in ordinea de El: validări. D. KREUTER vsas) vorbeşte la validarea alegerii de la Arad. D-sa arată abuzurile ce s'au comis la aceste alegeri. Citeşte procesul-verbal al unei secţiuni de votare, dresat de magis­tratul preşedinte al acelei secţiuni, care constată oficial, că a Închis vo­tarea, deşi personal a constatat că erau sute de alegători cari nu erau lăsaţi să vină la vot, de către au­toritatea militară. Ordinele magistratului n’au fost ascultate de comandantul trupei. Iată dar şi dovada oficială de ne­­regularitatea alegerii. Mai departe oratorul arată că s’au sustras cărţi de alegător şi s’au efectuat substituiri de alegă­tori. Or, dacă cineva, eu de pildă, aş fura numai ceva cât valoarea unui buletin de vot, nimic nu m’ar absol­­vi de acest furt. Ce sancţiuni a primit cel care a furat pe un cetăţean de dreptul lui constituţional? D. ministru DUCA: Aceste lucruri astăzi le aud. Dar atunci când mi s'a semnalat că prefectul de Târ­nava Mică opreşte dela vot, 20 de comune minoritare, ce am făcut eu? Spuneţi Ştiţi că am destituit pe a­­cel prefect. D. KREUTER face un apel la banca ministerială de a lua măsuri in interesul destinderei ca minorî­­tarii să nu mai fie trataţi cu mă­suri abuzive. RĂSPUNSUL D-LUI DUCA D. ministru DUCA răspunde: Asigur pe d. Kreuter — spune d-sa «*- că şi guvernul este animat de a­­celeaşi sentimente faţă de minori­tari. Dorim ca raporturile dintre noi şi minoritari să fie din cele mai cor­diale. Şi rog să mi se semnaleze orice acte ale administraţiei, cari sunt contra acestei politici spre a le re­prima cu toată severitatea. LĂMURIRILE D-LUI GENERAL VAITOIANU P. GENERAL VAITOIANU (li­beral) răspunde la criticile aduse de oratorii opoziţiei. D-sa spune că propaganda opozi­ţiei n’a fost stingherită Succesul partidului liberal se ex­plică prin binele făcut populaţiei. Astfel sute de şcoli s'au clădit In judeţul Arad. îşi ara­tA indignarea că fostul său aghiotant, ginerele d-lui Ş. C. Pop, a bătut şoferul unei doamne. DaAd-na, ardeleancă cu demnitate, a pălmuit pe ginerele d-lui Pop. TUMULT SI INCIDENTE Opoziţia protestează cu violenţă, majoritatea intervine. Se produce un mare tumult. Inter­vine un incident violent intre d-lui Mihalache şi Manolescu-Strunga, apoi intre d-nii general Văitoianu şi Aurel Dobrescu care strigă d-lui general Văitoianu „Hoţ de urnei“ D. general Văitoianu Îşi reia fi­rul cuvântării­ Protestează conira acuzaţiei că magistraţii au schimbat rezultatul votului. D-sa termină cerând validarea din­­tr’un sentiment de dreptate. Se validează alegerea da la Arad. D. ST. C. POPP IN CHESTIE PERSONALĂ D. ST. G. POP, In chestiune per­sonală cu d. general Văitoianu ca­­re-i reproşase că a insultat pe un soldat şi pe cine l’a pus acolo, răs­punde că ducându-se la o secţie de votare o sentinelă l’a oprit. Arată că d-sa s'a purtat părinteş­te cu soldatul dar acesta l’a bruscat. Atunci d. Pop l'a pus la locul lui. Aceasta nu înseamnă că a insul­tat armata. In ce privește faptele ginerelui său, când a vorbit cu d. general Văi­toianu, la telefon, acesta nu i-a spus ce anume a făcut ginerele său. Şoferul l’a provocat peste măsură pe ginerele său şi de aceea a pri­mit o corecţiune. Nu e de mirare că s’or fi întâm­plat unele incidente, faţă de ce aţi practicat dv. la alegeri, domnule ge­nera­­L ai acuzat pe ginerele meu că o laş. iţi poate dovedi că nu e laş. ALEGEREA DELA BĂLŢI D. POLICARP BEŢIANU (naţ.­­ţ&r.) susţine contestaţia alegerii de la Bălţi. D-sa spune că în judeţele în cari au candidat miniştri sau persoane marcante, acolo s’a făcut totul ca aceştia să iasă, îşi închipuie oricine ce s'a făcut de guvern spre a fi scoşi aceşti can­didaţi. Ce Interes aveau alegătorii din Hotin şi Bălţi pentru d nul C. Bră­­tianu ş N. Maxim? D. GR. CAZACLIU: Amintiţi-vă că In 1917, partidul socialist a pus în­ Basarabia candidaţi dela Petro­grad, cari nici nu ştiau unde este Basarabia. D. ministru DUCA: Dar şî d-lor au pus candidaturile d-lor Mirto şi Madgearu in Basarabia. D. P. BEŢIANU In continuare spu­Şedinţa se redeschide la orele 11 şi luni. AVERESCANII LA BĂLŢI D. POLICARP BEŢIANU Îşi con­­tinuă cuvântarea întreruptă. D-sa spune că rezultatul votului la Bălţi, la Hotin ca şi aiurea, se datoreşte măsurilor, sistemului, pe cari guvernul le-a practicat în toa­tă ţara. Dar, lăsând la o parte succesul guvernului la Bălţi, ceea ce este de neexplicat, de necrezut, este succe­sul averescanilor la Bălţi, unde lis­ta averescană a primit mai multe voturi decât cea naţional ţărănistă. D. Beţianu povesteşte apoi cum a fost ridicat, c­u forţa în toiul nopţii de acasă, de un soldat, şi dus pe câmpuri, pe stânci, distanţă de 5-6 km. Acolo l’au terorizat atâta, încât la 9 seara, obosit, extenuat, a cerut să o termine odată şi să-l împuşte, căci aceasta vedea că se urmăreşte. D, ministru DUCA. Astea sunt bas­me. Pretinzi că ţi s‘a întâmplat a­­ceastă infamie, şi o tăinueşti de o lună de zile. Nu ai spus’o nimănui, n'ai reclamat, nu există la dosar ni­mic. Alegerea la Hotin s’a validat. Şi acum vii sfi povesteşti acele basme şi mai ai pretenţia să impresionezi. D. BEŢIANU: N’am avut cui să reclam. D. ministru DUCA: Se poate spune aceasta? Ai cui. Dar acesta vă este obiceiul. Să ponegriţi mereu. O INTERVENŢIE A D-LUI MIHALACHE D. I. MIHALACHE: Aşa este. Aşa e în Basarabia. Se deschide la orele 3 d. H. Prezidează d. N. N. Săveanu. Pe banca ministerială d-nii I. G. Duca, Stelian Popescu, Gh. Ciprianu. D. ION BUZDUGAN (ţărănist-lu­­pist) răspunde la criticele d-lui P. Beţianu. D-sa spune că se poate vedea că criticele d-lui Beţianu sunt neîn­temeiate din faptul că d-sa vor­bind la alegerea dela Bălţi, a relatat ce s’a petrecut la Hotin. Nereuşita naţional-ţărăniştilor la Bălţi se datoreşte impopularităţii partidului naţional-ţărănesc. Face apoi o şarjă, aprigă contra partidului naţional-ţărănesc pe ai cărui partizani îi numeşte arendaşii politici ai votului universal. Pârăşte pe d. Stere că-l învăţa să facă pro­pagandă subversivă, dar nu publică ci la ureche. Citeşte scrisorile unor naţionali­­ţărănişti, delegaţi la secţiile de vo­tare cari’i cer d-sale servicii, des­­fiindu-i ca oportunişti. Spune apoi că d. Eduard Mirto l’a rugat să-i dea şi d-sale un loc din şease, dar d. Buzdugan l’a refuzat. Tăgădue că la Bălţi ar fi fost jandarmi, împiedicare de propagan­dă sau furt de urne. Există barie­re — spune d-sa — dar acelea sunt bariere politice pentru naţional-ţă­rănişti în Basarabia. Căci ţărăni­mea din Basarabia s’a săturat de teorii şi doctrine. D. Stere — spune oratorul — vine în Basarabia cu cisme rupte şi bluza albastră şi spune ţăranilor că el e vechil la moşia soţiei sale. Iar la Bucov el e exploatatorul ţăranilor. Atacul asupra d-lui Stere ţine mult. Se răfueşte apoi cu întreg partidul naţional ţărănesc. Termină cerând respingerea con­testaţiei. Se validează alegerea dela Bălţi. D. STELIAN POPESCU, ministrul justiţiei spune că va da tarele lă­muriri şi crede că după aceasta o­­poziţia se va convinge că operaţiile electorale s’au făcut’ în regulă. Nu va releva acuzaţiile aduse ma­gistraţilor căci magistratura este mai presus de orice bănuială Desfid să mi se arate că am chie­­mat un singur magistrat la minister pentru a-i da instrucţiuni de măsluire şi dacă mi se citează în caz pup­oa­ne că propaganda opoziţiei a fost împiedicată. In primul rând judecătorii, cari anul trecut ne-au respectat voturile au fost anul acesta Înlocuiţi cu alţi magistraţi. S'au orânduit cu tâlc secţiile. Delegaţii şi asistenţii noştri n'au putut pătrunde decât In 2­8 sec­ţiuni. SUSPENDAREA ŞEDINŢEI D. preşedinte N. N. SAVE ANIZ anunţă Camerei că la biserica Pa­triarhiei are loc, la orele II, un pa­rastas în memoria regelui Fer­dinand. Roagă pe d-nii deputaţi să participe la acest parastas.­­Suspendă şedinţa pentru 20 de minute. D. ministru DUCA: Cum asta? D. I. MIHALACHE: Poină şi d. Ha­­lippa care e sufletul Basarabiei, a fost lovit de un căpitan care a rămas nepedepsit. D. ministru DUCA: Mai intâi exa­geraţi personalitatea d­lui Halippa, pe care-l redaţi ca singurul repre­zentant al Basarabiei. Or, adevărul e altul. Unirea Basarabiei a reali­zat-o pleiada tineretului basara­bean din care fac parte şi d­oi I. Pelivan, fraţii Cazacliu, I. Buzdu­gan, I. Inculeţ şi alţii. Apoi, în ce priveşte administra­ţia din Basarabia, lucrurile stau ast­fel: In primii ani dela unire a fost nevoe ca să stea peste Nistru ar­mata concentrată. Nu se poate ca populaţia să n’aibă a suferi dela o armată care stă necontenit Intr’o regiune. Am retras atunci armata, numai din această cauză. Apoi, în primii ani parte din e­­lementele jandarmereşti lăsa de do­rit ,şi da motive de nemulţumire. Misiunea d-lui Tătărescu a fost de a îndrepta relele acestea. Şi, într'o largă măsură a reuşit.­­ Acest fapt i’au­ mărturisit chiar ai D­stră. Dar sistemul 3­ătră este de' a exa.­ gera necontenit. In special d. Iaco­bescu făcea acest lucru. Şi plângerile acestea serveau de propagandă sovietelor. Este profund nedrept să spuneţi că n’am luat nici o măsură. D. ION MIHALACHE: Trebuia să anunţaţi pedepsele aplicate. D. POLICARP­BEŢIANU termină cerând invalidarea alegerii. Şedinţa se ridică la orele 12 D. N. GEORGESCU-Tulcea susţine contestaţia alegerii de la Tulcea, a­­minteşte d-lui ministru Duca decla­raţia pe care a citit-o la validarea alegerilor averescane care era un a­­devărat rechizitoriu. D. Duca a ui­tat acea declaraţie. S’o citesc. D. ministru DUCA: Mulţumesc. Am o memorie foarte bună. N’am­ nevoe să mi-o amintiţi. D. GEORGESCU-Tulcea mai de­parte spune că a fost un naiv, când a crezut în sinceritatea declaraţiei d-lui Duca. Oratorul aduce omagiu magistra­turii din Tulcea care a fost la înăl­ţime. Oratorul mai departe spune că prefectul din Tulcea s’a servit de comunişti în propaganda electorală dar nu — spune d-sa — am fost o­­priţi să facem propagandă electorală. Pretorii făceau pe faţă propa­ganda liberală, terorizând pe parti­zanii noştri, unuii din pretori au co­mis abuzuri, peste capul prefectului. In Tulcea s’a făcut de liberali pro­paganda demagogică, deşantată. S’a dus o luptă de exterminare contra partidului nostru, care e o necesitate pentru viaţa politică a ţării. Aţi inaugurat sistemul alegeri­lor scelerate. Până când? Nu era de ajuns Aţi adus o lege care fură voturile pe faţă. Dar eu tot am aparenţa că votul universal va întrona domnia legilor. D. DRAGULICI (literal) combate contestaţia. Spune că partidul naţional ţără­nesc­u a fost rupt prin plecarea d-lui dr. Lupu, care, are popularitate în Tulcea. Se mir­ă c’a mai vorbit d. Geor­­gescu. Se vede că i-a impus d. Maniu.­­ Se miră c’a mai vorbit d. Geor­­gescu-Tulcea. Alegerea dela Tulcea se validează, dispoziţie demisia mea. Eu n’am lu­crat decât cu inspectorii judecăto­reşti şi procurorii generali cărora le-am spus să-ş facă datoria. SUBORDONAREA MAGISTRA­TURII PREFECŢILOR O greutate era împărţirea secţii­lor de votare. Am recomandat primilor preşe­dinţi ai tribunalelor să ia intelecţie cu prefecţi o­ri cunosc tot oţgalia ju­deţelor spre a face o repartizare cât mai echitabilă. D. VAIDA : E tragic că aţi subor­donat pe magistraţi prefecţilor. D. STELIAN POPESCU: NU era nici o subordonare. Mi s’a adus la cunoştinţă că s’au alcătuit secţii de 6.000 alegători. N­ara ştiut de aceste fapte. NUMIRILE ŞI AVANSĂRILE In ce priveşte numirile şi avan­sările în magistratură, desfid să mi se arate că au fost altele mai bune mai imparţiale. Am dat instrucţiuni ca judecăto­rii de instrucţie şi rudele candida­ţilor să nu fie însărcinaţi a prezida secţie de vot. Cine a făcut alt­fel, a fost pedepsit Unii au trebuit să fie înlocuiţi în timpul alegerii. D. MIHALACHE: Cum a fost la Muscel. De ce l’aţi înlocuit ? D. ministru ST. POPESCU: Fiind­că se afla în stare anormală. D. MIHALACHE: Faceţi întâi an­chetă şi apoi vă pronunţaţi. D. GR. IUNIAN : Nu insultaţi ma­gistraţi de pe acea bancă fără a a­­vea dovezi. D. ministru ST. POPESCU: Am Înlocuit şi pe alţii cari s’au îmbol­năvit. Am mai înlocuit înainte de ale­geri şi pe cel din Târgul Caranov- Muscel. D. MIHALACHE: De ce? D. ministru ST. POPESCU : Fiind­că din raportul inspectorului jude­cătoresc iese că el era părtinitor, având relaţii intime cu unii oameni politici. D. MIHALACHE: Este cusurul naşului meu. Asta e toată rudenia mea cu el. Dar aţi lăsat la Muscel pe un ma­gistrat care e unchiul hoţiei d-lui Şerbănescu, un candidat liberal şi pe alt magistrat, care e cumnat cu alt candidat. D. ministru ST. POPESCU : Dacă mi-aţi fi reclamat la vreme, i-aş fi schimbat. Mi s’a mai spus că există bănueli şi contra primului preşedinte al trib. Gorj. I-am­ trims o telegramă acestuia atrăgându-i atenţia ca să fie imparţial D. GR. IUNIAN: Ţin să arăt că faţă de acesta­­aţi­ fost­ prea sever pe o simplă bănuială a unui can­­didat liberal. l-aţi trimis o telegramă deschisă, necifrată cu mustări unui magistrat integru. D. ministru STELIAN POPESCU: De ce îmi reproşaţi o măsură de precauţie în plus. Dar partizanii d-voastră au tero­rizat pe unii magistraşi cum a fost la Zalău. D. VAIDA: Scena a avut loc în particular, nu într’un birou oficial S’AU FURAT URNELE! D. ministru ST. POPESCU: Ra­portul inspectorului arată că d. A­ciu a ameninţat cu moartea pe ma­gistraţi, pe sala tribunalului, când intra în şedinţă. Or, la* Zalău d-voastră aţî avut mai multe voturi ca liberalii. D. IULIU MANIU : Afară de două secţiuni unde s’au furat urnele. Protestări la majoritate şi pe ban­ca ministerială. D. IULIU MANIU: S’au furat ur­nele ! S’au furat urnele ! S’au furat urnele ! D. ministru ST. POPESCU: Sunt gata, să deschid orice anchetă, când mi se va­ aduce o dovadă. VOCI la opoziţie . S’au adus. Protestări la majoritate. Tumult. D. ministru ST. POPESCU: D. Iuliu Maniu a dat­ un interview în care a adus acuzaţii magistraţilor din Sibiu. Aceştia mi-au cerut autorizaţia de a da în judecată pe d. Iuliu Maniu. Le-am dat-o. D. ministru I. G. DUCA : Iată zia­rul minoritarilor din Sibiu scrie că alegerile din Sibiu s’au făcut în toată obiectivitatea şi imparţialitatea. D. ministru STELIAN POPESCU citeşte cifre cu rezultatele alegerilor din Sibiu, unde naţional-ţărăniştii au avut mai multe voturi. Deci, iată cum sunt calomniaţi magistraţii de d. Maniu. D. IULIU MANIU: Lăsaţi să se judece procesul. Până atunci n’a­­veţi dreptul de a-mi arunca cuvân­tul callomnie. Şi încă ceva. Să nu aduceţi am­­nistia electorală. D. ministru ST. POPESCU: S’a mai spus că am reintegrat pe magistra­ţii dela Făgăraş deşi Casaţia îi pu­sese In disponibilitate. Inexact. Am reintegrat numai pe acei cari câştigaseră procesul la Ca­saţie. IMPRIMAREA BULETINELOR Mai departe d. ministru al justi­ţiei arată, că cu prilejul imprimării buletinelor de vot la Ilfov, au con­curat mai multe tipografii Intre cari şi „Reforma Socială" unde e şi d. V. Madgearu. Tipografia „Reforma Socială" a prezentat o ofertă, concurând pe alta. Apoi a retras oferta, căci,, spune d. ministru al justiţiei, prezentarea ofertei nu era decât un şantaj. Do­­vadă: s’a ajuns la înţelegere ca ti­pografia să dea 100.000 lei" pentru propagandă electorală. Suma s’a plătit In două rate. S’a vărsat 50.000 lei. Dar d. Madgearu s’a temut de chiul. Și atunci a trimis o scrisoare ti­pografului să-i dea și restul de 50 mii lei căci are urgentă nevoe. VOCI : Cine semnează scrisoarea? D. ministru ST. POPESCU : D. V. Madgearu. Iată cine face atâta caz de cinste. D. ION MIHALACHE : Fac­e de­D. I. G. DUCA ministru de in­­­terne : După 2 săptămâni de lungi desbateri, în care timp aţi ascultat şi criticile opoziţiei şi răspunsurile magistraturii după discursul d-lui Stelian Popescu, să nu vă aşteptaţi la un discurs. Vreau să trag doar câteva concluzii. Cu temperamentele noastre este firesc ca în luptele electorale să s* deslânţue patima politică, să se pro­ducă excese şi de o parte şi de alta Se poate ca agenţii administrativi să fi făcut excese. Dar ceea ce nu puteţi crede nici d-voastră opoziţia că eu — şi garan­ţia este trecutul meu — aş fi putut să organizez aşa ceva sau să patro­nez asemenea fapte. Aţi publicat nişte rapoarte ale o­fiţerilor de Jandarmi. îmi pare bine că aţi făcut-o, căci eu am luat imediat măsurile de rigoare. Astfel, chiar în noaptea de alegeri am destituit pe un căpitan de­ ian­darrai şi pe un prefect. Şedinţa se redeschide la 7.40. D. AL. IONESCU citeşte raportul comisiunii deputaţilor care a cons­tatat că lucrările comisiunii electo­rale centrale au fost bine făcute. Raportul conchide la ratificarea a­­celor lucrări. Pus la vot raportul este admis. Se dă citire optărilor şi se proclamă aleşi deputaţii supleanţi de pe lis­tele respective. Se procede la alegerea preşedin­­tlui. Este ales prin aclamaţii, de în­treaga Cameră, majoritate şi opo­ziţie, d. N. N. Săveanu. D-sa citeşte următorul discurs: Prima mea datorie, în momentul acesta ar fi să mă adresez preşe­dintelui de vârstă care a îndrumat constituirea Adunării. Cum însă alesul dv. e aceiaşi per­soană, mă adresez numai dv. şi vă aduc cele mai “recunoscătoare mul­ţumiri, pentru că mi-aţi înlesnit, ca Într’un timp, cât mai scurt, să se fi terminat anevoioasa discuţiune a validării operaţiunilor electorale. Vă mulţumesc pentru marea cins­te ce-mi faceţi, îmi dau insă seama că ea îmi pune grele îndatoriri. Depinde de mine ca să mă arăt şi să fiu prezident al intregei Adu­nări şi nu numai al majorităţii, din care fac parte (Aplauze prelungite şi îndelung repetate)­Mă leagă de ea un trecut de devo­tament şi muncă, în pliante partidu­lui, căruia lui şi şefului meu, lângă care am stat soldat credincios şi ne­­deslipit, încă de la începuturile vieţii mele politice, datoreac că am putut fi şi­ eu un modest, dar harnic şi entuziast muncitor, pe ogorul inte­reselor obşteşti. Cu respectul ce am avut totdea­una, pentru adversarul politic cu credinţa că o părere trebue ascul­tată, chiar când e alta decât a ta, pricepeţi că voi avea puterea să uit când mă voi găsi aici, că aparţin unui partid (Aplauze unanime) şi voi fi­ aceiaş pentru toţi, necunos­­când prieteni şi adversari politici, ci numai membrii ai Adunării De­putaţilor (Aplauze unanime), cu drepturi egale de a-şi spune cuvân­tul, cu dreptul egale de a fi ascul­taţi (Aplauze unanime, prelungite). Sarcina mea însă m­i-o puteţi mult înlesni domniile-voastre. Un preşedinte, oricâtă imparţiali­tate ar avea, nu poate numai el să ridice nivelul dezbaterilor, fără con­cursul fiecăruia din membrii ace­stei Adunări — la acest concurs fac un călduros şi sincer apel (Aplauze unanime şi îndelung repetate). Domnilor deputaţi, generaţiile se scurg una după alta, după cum tot alte valuri curg pe eternul câmp de ape al nemărginitei mări. Fiecare generaţie îşi are chema­rea : înaintaşii noştri ne-au lăsat un mândru regat, în loc a două mici principate. A sunat ceasul de mult aşteptat, cel mai însemnat: în­tregirea neamului , chemarea cea­­­­sului de acum e ca ţarei acesteia mărite să-i asigurăm o zi de mâine, în care soarele răsărind, să găseas­că, între Tisa şi Nistru, sub cutele tricolorului român, trăind în pace şi propăşire, un popor tare înăun­tru, respectat în afară. (Aplauze u­­nanime, prelungite şi îndelung re­petate. Strigăte de: Bravo). Cei din trecut şi-au făcut datoria: iacă,pe "înaintaşii noştri în incinta acestei Adunări, ei ne privesc din marmora lor rece, viaţa lor a fost nesfârşit lanţ de jertfe adus pe claraţie. Dacă se dovedeşte că d. Madgearu e incorect, eu demisionez din Parlament. Dar eu ştiu că d. Madgearu a luptat cinstit o viaţă întreagă. Şi nu înţeleg cum puteţi dv. profita de lipsa lui din Cameră ca să-i aduceţi asemenea învinuiri. (Cu privire la această chestiune, publicăm în altă parte un comuni­cat al partidului naţional-ţărănesc). D. ministru STELIAN POPESCU: Iată cine acuză magistratura. Eu am terorizat pe şefii de orga­nizaţii. Le-am spus : Partidul ave­­rescan a putut face ce a făcut. Noi partidul liberal n’o putem face. Căci avem un trecut de apărat şi un vii­tor de menajat. D. preşedinte N. N. SAVEANU de­clară închise desbaterile asupra o­peraţiunilor electorale. Anunţă că o comisi­une a Camerii formată din reprezentanţii — pro­porţional — ai tuturor partidelor, urmează a verifica lucrările comi­­siuni electorale centrale. Citeşte numele acestor membri şi roagă a proceda la verificare. D. EM. DAN aduce mulţumiri d-lui N. N. Săveanu, preşedintele de vâr­stă pentru modul obiectiv, energic şi civilizat cum a prezidat desbaterile. D. IULIU MANIU se asociază la altarul patriei. (Aplauze unanime, Îndelung repetate). Să ne inspirâm de la marile lor fapte, să le urmăm măreaţa lor pil­dă, să uităm tot ce ne poate despăr­ţi şi prin sforţări comune, să con­tribuim cu toţii la înălţarea ţării „decât care” — nemuritorul autor al Cântării României spune — „că nici una alta nu e mai mândră pe pă­mânt“. (Aplauze unanime, prelun­gite şi îndelung repetate. Strigăte de : Bravo. Adunarea în picioare,­ aplaudă îndelung şi ovaţionează). D. VINTILĂ BRATIANU DEPUNE PROECTE... D. VINTILA BRATIANU depune trei proecte de legi. Unul pentru acordarea sporurilor la funcţionarii statului. Altul entru repartizarea exceden­tului bugetar pe 1926 şi repartiza­rea împrumutului Italian de 200 mi­lioane lire italiene şi altul pentru a­­cordarea unui credit de 22 milioane lei pentru plata diurnelor parla­mentarilor. Cere urgenţa care se admite. D. C. DIMITRIU ministrul comu­nicaţiilor depune următoarele două proecte de legi. Primul pentru abrogarea leged de organizare a ministerului de dome­nii şi repunerea In vigoare a vechei legi. Se deschide la ora 9 şi 30, sub preşedinţia d-luilucmi­ Iliescu. Pe banca ministerială d. C. Dimi­trie dă cuvântul arhiepiscopului AI­­CIZAR, senator de drept al po­pulaţiei romano-caatolice, care, în­­tr’o frumoasă româneasca­, exprimă omagii defunctului suveran. Am luat cu toţii parte la doliul patriei Aduce omagii regelui Mihai I (sena­tul, în picioare, aplaudă frenetic). Mulţumesc pentru onoarea ce­­ s’a făcut, declarând că va lucra pen­tru prosperitatea patriei. In acest pământ ospitalier am putut păstori pacinic pe toţi credincioşii noşti­­ridicând biserici şi şcoli. Biserica romano-catolica a fost, este şi va fi sprijinul tronului şi al ţării (aplauze). Voiu reprezenta biserica romano­­catolică din întreaga ţară,­­ fără a face cea mai mică deosebire de naţionalitate. D. C. DIMITRIU, ministrul comu­nicaţiilor aduce în numele guvernu­lui elogii înaltului prelat pentru chipul superior în care s'a expri­mat. D. TONY ILIESCU, vice-preşedin­­te, în numele d-sale personal cât şi în numele senatului educe mulţu­miri arhiepiscopului Al. Cizar­ţapi.­ Se trece la ordinea zilei. VOTAREA PROECTULUI DE LEGE PRIVITOR LA ABROGA­REA SUBSECRETARIATULUI DE STAT C. F. R. ȘI REPUNEREA IN VIGOARE A LEGII C. F. R. DELA 102S D. N. G. POPOVICI (raportor) ci­teşte textul proiectului de lege pen­­tru desfiinţarea subsecretariatului de stat al c. f. r. şi repunerea în vi­goare a legii pentru exploatarea căi­lor ferate promulgată la 1925. La discuţia generală, d. PORUŢIU ŞI VALENTIN (naţional-ţăran­ist) d­­Aceste results.ta nu sunt oare concludente ! De ce nu vreţi ett It recunoaşteţi ? Şi să-mi daţi voe eV închei astfel cu constatarea că suntem set eştfi din voinţa naţională. Şi încă o concluzie politici: APELURILE LA CONCORDIE Opoziţiei i­el a făcut apeluri la concordie. Le-a respins. In ce privi­veşte viitorul, părerile pot fi deose­bite. Nu pot crede că veţi persista în refuz. Alţii cred că nu veţi per­sista. Unii pot crede că veţi ţine mereu sabia în mână. Alţii însă pot crede că veţi întinde ramura de măslin. Eu unul menţin credinţa că veţi întinde ramura de măslin, cel­e puse de d. Data şi mulţumeşte şi d-sa d-lui Săveanu pentru modul civilizat cum a condus dezbaterile. D. N. N. SAVEANU spune că s'a temut că n'o să poată duce la bun sfârşit sarcina ce i s’a dat. S'a în­şelat. Se vede azi că s’a achitat de a­ceastă sarcină. A putut realiza aceasta cu con­cursul deputaţilor din toate parti­dele. Le mulţumeşte călduros. Şedinţa se suspendă la orele 7 şi lunre ca să poată com­isiunea, să ve­rifice lista deputaţilor proclamaţi aleşi. Al doilea pentru abrogarea legii de reînfiinţare a suteocretariatului­ C. F. R. şi a modificării legei de organizare a C. F. R. Cere urgenţă, care B» admit«.­­ COMPLECTAREA BIROULUI Se procede la alegerea a mea»« vi­cepreşedinţi. Sunt poclamaţi aleşi d-nii: N. 81- în Ionescu-Bârhid­eu 250 voturi; L ■Mftnolescu­ Strunga 175 voturi; lom»» cu Quintus 170 voturi, Ştefan C. Ioan 151 voutri, Gherman Pântea 157 voturi şi Dan Emanoil 145. Se procede la alegerea a patru chestori.­­ Sunt proclamaţi aleşi d-nii: D. In­ca 148 voturi, Anghel Mihăilescu 147 voturi, M. Condrua 143 voturi şi Gele Mihail 142 voturi. Se procede la alegerea a şease se­cretari. Sunt aleşi d-nii: C. Bureau, Eugen Băcescu, Gr. Cazacliu, G. Garda, M. Marinescu, Ion I. Pleşea, Euseb Po­­povici şi Iulian Predescu. Sunt aleşi apoi membri comisia­­nei de răspuns la Mesaj şi reprezen­tanţii la Casa Dotaţiei Oastei, la Ca­sa de Depuneri, la Consiliul Minelor şi la Consiliul de îndrumar®. Şedinţa se ridică la orele 10 noap­tea. Cea viitoare azi la 9 dimineaţa,­teste o declaraţie a partidului naţio­­nal-ţib­ănesc prin care se cere o au­tonomie deplină a căilor ferate. Prin autonomia căilor ferate ’ s’ar putea obţine un împrumut extern. Se declară contra proectului. D. POPOVICI (raportorul) se de­clară contra acţiunii negative a partidului naţional-ţărănesc. Acest partid critică, dar nu dă nici o so­luţie. Nimeni nu va spune că adminis­traţia căilor ferate n’are lipsuri. Dar nu-i mai puţin adevărat că in ultimul timp s’au făcut pro­grese. Cere votarea legii. D. C. DIMITRIU, ministrul comu­nicaţiilor, dă explicaţiuni privitoa­re la legea în discuţie. Declară că nu e de acord cu d. raportor în toate punctele desfăşu­rate. Nu sunt de acord cu d. raportor că partidul naţional-ţărănesc e chemat numai să distrugă. Cred că partidul naţional-ţărănesc e şi el chemat să conlucreze la opera de refacere a ţării. Toţi cei care au o răspundere politică în această ţară trebuie să construiască. In privin­ţa­­legii, oratorul relevă însemnăta­tea prob­emii transporturilor. Toa­te sforţările făcute de noi n’au pu­tut reface căile ferate. Totuşi, s’a progresat. Citează câteva cifre con­cludente. Evidenţiază superioritatea legii din 1925, care, aplicată ar fi dat roade. Oratorul combate politica re­gimului trecut. Cere votarea abrogării subsecre­tariatului c. f. r. şi repunerea în vi­goare a legii c. f. r., din 1925. La opera mare pe care voim s’o facem vă chemăm pe toţi la con­lucrare. Legea e luată in considerare şi a­­poi votată pe articole şi in total. Şedinţa se ridică. Luni, la orele 3, şedinţă. Administraţia din Basarabia Şedinţa de după amiază Lămuririle d-lui ministru de justifi­e Concluziile d-lui I. G. Duca :inchiesrea discuţiei asupra validărilor Alegerea preşedintelui Discursul d-lui ML­M Săveanu SENATUL DIMINEATI

Next