Dimineaţa, septembrie 1927 (Anul 23, nr. 7452-7481)
1927-09-01 / nr. 7452
EPIDEMIA SE ÎNTINDE Un părinte disperat, a venit ori să ne roage să cerem guvernului să facă în fine ceva pentru a veni realmente in ajutorul micuţilor suferinzi, atinşi de grozava boală a paraliziei infantile. Nu dmai cu ordonanţe şi consfătuiri nu se face nimic. Se adună doctorii, sub preşedinţia ministrului sănătăţii publice, care nu e doctor, apoi se adună miniştrii din guvern, cari sunt doctori, dar nu practică, şi discută între ei, fără ministrul sănătăţii, care nefiind doctor nu poate participa la această consfătuire. Şi în timp ce conferinţele se succed, boala se întinde, iar părinţii deznădăjduiţi, privesc cum micuţii lor se sting fără ajutor. Numai cine a văzut pe acest părinte deznădăjduit, care caută un ajutor pentru copilul lui şi nu-l găseşte, care aleargă de la o farmacie la alta după un ser care nu se poate aduce, îşi poate da seama de grozava tragedie ce se desfăşoară sub ochii noştri. Copilaşul lui atins de paralizia infantilă, cu mânuţele şi picioruşele paralizate, a avut acasă îngrijirea unor medici. Când declararea boalei a devenit obligatorie, copilul a fost ridicat din casă, dus la spital şi trântit pe niște perne de pae unde zace de trei zile fără tratament, deoarece numărul bolnavilor este atât de mare încât aparatele care se găsesc acum în spitale, simt insuficiente pentru îngrijirea tuturor celor bolnavi. Se pune acum întrebarea. Ce aşteaptă guvernul? Dintr-un budget a! statului, din care se poate fura dintr’un singur capitol 26 de milioane, nu se pot găsi mai mult de 200 mii lei pentru înzestrarea spitalelor în fata unei epidemii atât de grozave? Nu se pot găsi seruri si aparate, dar paturi si așternuturi? Nici asta nu se poate găsi? Să se facă atunci apel la cetăţeni să dea aşternutul de sub ei pentru nucii suferinzi pe cari boala îi seceră fără milă. Oare guvernul nu-şi dă seama încă de marea răspundere pe care şi-o ia faţă de o întreagă generaţie, în parte secerată şi în parte osândită să trăiască o viaţă de paralitici? Consfătuirea de la „Casa Şcoalelor“ Gampania contracţiilor şcolare In vederea continuării construcţiilor şcolare şi a începerii acelor noui, ministerul instrucţiunii a convocat la Casa şcoalelor, în serii, pe toţi prefecţii din ţară cărora să le dea numi dispoziţiuni cu privire la rezolvarea acestei chestiuni. Azi dimineaţă, a avut loc la Casa şcoalelor prima consfătuire. D. dr. Angelescu, ministrul instrucţiunii arătând prefecţilor scopul acestei consfătuiri a făcut un călduros apel pentru a-i da tot concursul lor necesar terminării operii de construcţii şcolare. Vorbind de angajamentul luat de d. Brătianu cu ocazia banchetului cultural de la „Eforie“, d-sa a arătat că se vor face toate sforţările pentru terminarea acestei opere cu caracter naţional. Un popor fără cultură nu poate fi conştient de menirea sa. Pentru ridicarea nivelului cultural al ţării trebue continuată cu asurduitate activitatea de construcţii şcolare începută în anul 1922. Fără concursul prefecţilor, această activitate n’ar fi avut nici un rezultat. Astfel s’a ajuns la construirea a mii de şcoli în tot cuprinsul ţării. Ministerul instrucţiunei a dat peste 200 milioane lei iar restul de peste 2 milioane a fost contribuţia ţăranilor cari au dat pentru luminarea copiilor lor. Trebuiesc şcoli de meserii, de comerţ şi profesionale pentru băieţi şi fete şi astfel opera culturală va fi complectă. Nu trebuie neglijată nici chestiunea ateneelor populare cari prin propaganda culturală ce o fac prin conferinţe, teatru, cinematograf şi radiofonie, înlesneşte tineretului şi adulţilor de a-şi complecta cultura generală. La sfârşit, d. ministru al instrucţiunii aduce la cunoştinţa prefecţilor că la 1 Septembrie va institui o comisiune care să se ocupe în special cu alcătuirea programelor culturale pentru difurile de centreale tarii. Consfătuirea s-a terminat la orele 12. am COPOI LA MARE Un cutremur sumarin zodue vaporul „France" LONDRA. — Se anunţă din New- York agentiei Reuter, că ofiţerii vaporului transatlantic ,,France", sositori, au relatat că, In urma unei perturbări submarine ce s'a produs in dreptul vasului far „Ambrose", transatlanticul „France" a resimţit un şoc puternic. Perturbaţia, a durat trei minute, fără se putea explica pricina, ei. Mai mulţi pasageri au fost trântiţi jos pe punte şi uşor contuzionaţi. Printre ei se afla şi campionul Borotta, care s-a ales cu indexul moinei stângi rupt. Se crede că e vorba de erupţia unui vulcan submarin. Condiţiunile Angliei pentru reluarea raporturilor cu Rusia , cuvântare a lui Sir Arthur Wilierts WILLIAMSTOWN.— Congresul asociaţiei „Institute of Politics” s‘a terminat joi. Intr’o cuvântare finală, Sir Arthur Wilierts, şeful secţiunii americane din Foreign Office, a declarat următoarele asupra chestiunii politicei Angliei faţă de Rusia: Dacă Rusia vrea să înfăptuiască in interiorul graniţelor sale comunismul, noi ne vom împiedeca. Tot ce vrem noi este, ca Rusia să observe şi faţă de noi aceiaş atitudine de neamestec in afacerile noastre interne şi să nu ne impună nouă prin propagandă şi intrigi. Dacă Rusia e gata să facă politeţei internaţionale această concesiune, eu cred că Anglia va fi dispusă să intre din nou în raporturi cu Rusia, deşi, pentru a face rodnice asemenea raporturi, guvernul rusesc treime să recunoască şi in mod principial obligaţia sa pentru toate datoriile externe, căci numai astfel Rusia va putea să-şi restabilească creditul ei in statele străine. D-na Pangalos va fi deportată intr’o insulă LONDRA. Se anunţă din Atena ziarului „Exchange Telegraph“ că comisiuna pentru menţinerea ordinei publice are intenţia de a deporta intr’o insulă pe d-na Pangalos, soţia ex-dictatorului Greciei, împreună cu un număr de 140 partizani pangalişti IL SIBIU 8 PAGINI Prețul abonamentelor Lei 750—pe timp tie un an n 380— I, n ii 6 luni ii 200 ,1 ii ii 3 ii In străinătate dublu Fondată in 1S04 de CONST. MILE II 3 LII II BIROURILE : București, Str. Sărindar No. 7 9-11 Jj 3 LII [| TE TELEFOANELE NOASTRE Ann! xxm nr. 7452 | o I 1 SEPTEMBRIE 1927 Centrala: 306 67,324/73, 346/79,353/54. Direcția: 357/72, Atra 307 69, Provincia 310/66. FRAUDELE CU ÎMPROPRIETĂRIREA — Cum ai putut să vinzi pământu unui ţăran şi vinzi altuia? — Foarte uşor, d-te judecător, pământu e rotund, urmă să-l iei şi să-l Fuga aviatorului Levine de la Paris El vrea să treacă singur) Oceanul PARIS, 29. — Aviatorul american Levine, care, precum se știe, a traversat Oceanul în tovărășia lui Chamberlin a fugit astăzi la amiază cu avionul „Miss Columbia“ de la aerodromul La Bourget. Levine a venit pe aerodrom la ora 11, a scos avionul din hangar, afirmând că vrea să-i încerce motorul. A făcut apoi mai multe viraje deasupra aerodromului, iar la ora 12, când avionul „Goliath“ a pornit în cursa obișnuită Paris- Londra, Levine s-a ridicat la o înălțime de 500 metri, urmând în plină viteză avionul de pasageri. * * * Fuga lui Lemne a provocat la Paris o mare senzaţie şi o adevărată stupefacţie în cercurile aviatorilor, deoarece toţi ştiau că Levine nu se pricepe la conducerea avionului. Fuga aviatorului american este pusă in legătură cu conflictul pe care la avut cu pilotul francez Drouhin, care urma să facă sborul Paris-New-York. Imediat după ce s-a cunoscut fuga lui Levine a fost expediat în urmărirea lui un avion militar francez, iar direcția aerodromului Bourget a trimis unul din avioanele „Goliath“ pe urmele lui Levine. Urmărirea ■ n'a avut insă nici un rezultat. La ora 2 și cinci minute „Miss Columbia“ a sburat deasupra localităţii Abbeville, iar la 2.33 minute a părăsit uscatul deasupra portului Boulogne Sur-Mer. O ATERIZARE DIFICILĂ LONDRA, 29. — Aterizarea lui Levine pe aerodromul de la Croydon a întâmpinat serioase dificultăţi, deoarece Levine tatrnadevăr nu are şcoala de pilot şi prin urmare nu era stăpân pervio. La prima Încercare de a ateriza, „Miss Columbia“ era să se lovească de pământ. Iar la a doua încercare Levine a zburat atât de aproape deasupra hangarului. Încât era să rupă aripele avionului. După mai multe Încercări nereușite, comandantul aerodromului a ordonat anat avion englez să se ridice tn aer și să-l arate Ini Le AVIATORUL LEVINE ------ —■» ■ mmm............ —- . ' Imediat după aterizare, aviatorii englezi l’au Întrebat pe Levine de ce a fugit dela Paris. Levine a declarat că nu mai vrea sfi aibă deaface cu aviatorii şi cu aerodromurile din Franţa. După Îndeplinirea formalităţilor legale la aerodrom, Levine a plecat la Londra. El a declarat că se simte destul de bine pregătit ca să încerce singur raidul până la New-York. In cercurile aviatorilor engleji se crede însă că Levine va intra in legături cu pilotul englez închis, pentru sborul Londra-New-York. In acest caz Levine va fi dator să plătească aviatorului francez Drouhin despăgubirea de 100.000 de dolari prevăzută în contract. Catastrofa unuii avion militar iugoslav în Alpi VIENA, 29. — Sâmbătă au plecat din Duebendorf cei 6 aviatori iugoslavi, cari au participat la mentingul de aviaţie de la Zürich, spre a se întoarce la Belgrad. Din cauza ceţei avioanele s’au rătăcit în munţii Arlberg şi numai 3 au putut ajunge până la Innsbruck, iar 2 s’au întors la Duebendorf. Avionul al 6-lea a rămas pierdut şi sunt temeri că el s’a lovit de o stâncă şi s’a sfărâmat. Acest avion era pilotat de un locotenent, având ca pasager pe comandantul escadrei de aviaţie dela Novisad, pe locotenent-colonelul Petrovici. Jandarmeria din Tirol şi Vorlarberg, a plecat să cerceteze urmele avionului dispărut, la Belgrad. In ambele oraşe s’au făcut pregătiri pentru primirea lor. Alt raid peste ocean NEW-YORK, 29. — Aviatorii americani Tuily şi Metear, au pornit azi dimineaţă la ora 5:50 cu avionul „Sir John Curling“ spre a sbuna fără aterizare de la oraşul Londra din statul Ontario (Canada) până la Londra in Anglia. Me ci nu trebuie să aterizeze un tls lue prielnic. Astfel Levine a fitul iteriza la ora 4 și 5 minute. LEVINE A ATERIZAT LA LONDRA LONDRA, 29. — Levine a aterizat la orele 3.30 minute, cu „Miss Columbia“ la Croydon. Levine încearcă raidul Londra-New-York Raid-ul în jurul lumii MÜNCHEN, 29. — Avionul „Pride of Detroit“ a aterizat azi după amiază la orele 4 și 5 minute pe aerodromul de la München. Avionul american plecase azi dimineață la orele 8.20 minute de la aerodromul Croydon /Londra. Nu este încă hotărît dacă aviatorii americani vor continua sborul astăzi sau mâine, precum nici dacă vor sbura la Budapesta sau Raidul militar al aviatorilor slavi BELGRAD, 29. — Duminică dimineaţa la ora 4:30, a avut loc startul pentru marele raid aerian al aviaţiei Slave. De la Belgrad au pornit 14 piloţi militari iugoslavi, cehoslovaci şi polon. Ei urmau să sboare de la Belgrad la Bratislava-Praga, Varşovia şi înapoi. La Varşovia n'au sosit Insă decât 6 avioane din cele 14. Cele 5 avioane au surat azi de dimineaţă înapoi, spre Belgrad şi la ora 2,12 minute a sosit cel dintâi la Belgrad, căpitanul polen Wisko. Peste puţin au sosit 3 aviatori iugoslavi. Al cincilea este ' ;ptat. BELGRAD. 30. (Rador). — Învingând toate piedicile produse de furtunile violente, txttru concurenţi ai raidului aerian al Micii Antante, plecaţi dri dimineaţă din Varşovia, au terminat in bune conditiuni circuitul propus, aterizând pe aerodromul din Belgrad. Primul a fost clasat pilotul iugoslav Strajitski, pe un avion tip trezire de fabricaţiune iugoslavă, care a sosit la orele 14.30. Al doilea a fost clasat pilotul polonez Orlov, al treilea căpitanul Zupancici şi al patrulea maiorul Radoviei. Aceşti doi din urmă fac parte din aviaţia iugoslavă. v . Mii de pepene exploatate in Dolj de funcţionarii „Pescăriilor Statului“ incapacitatea sau complicitatea consilierului agricol ■-------oooo------ îmi pare grozav de rău că trebue să-l sâcâi cu o nouă întrebare pe d. Leonida Georgescu, consilier agricol al judeţului Dolj. Sunt curios să ştiu ce măsuri a luat contra agronomilor, subalternii d-sale, cari în complicitate cu direcţia Pescăriilor Statului şi în folosul funcţionarilor ei, tolerează o altă jăcmăneală? Intr’adevăr, Direcţia Pescăriilor Statului deţine în judeţul Dolj vreo 8000 de pogoane, pământ de cultură şi fâneţe, expropriat cu toate formele, pământ pe care-l cultivă In dijmă cu locuitorii in folosul funcţionarilor săi. Iar acolo unde numita Direcţiune a distribuit câte ceva la locuitori, a dat mai mult din pământul mocirlos şi impropriu, şi aceasta afară de cele 8000 de pogoane de mai sus, care au fost oprite peste lege. Și ca să nu istovesc prea mult memoria d-lui consilier agricol de Dolj, — care cu greu ar mai putea să se regăsească în miile de pogoane camuflate cu atâta grije —îl voi ajuta citându-i cele 2090 de pogoane de la Bistreţ, cele 1100 de la Ciupercenii-Noui şi cele 2340 de la Ciupercenii-Vechi; cele 1716 pogoane de la Cârna şi cele 1670 de pogoane de la Smârdan. E oare admisibil ca d. consilier agricol să nu fi avut cunoştinţă de toate aceste fapte? Şi e oare admisibil să rămâe mai departe în portul său, nesupotrat de nimeni, consilierul agricol Leonida Georgescu, care — fie din incapacitate, fie din complicitate — a patronat atâtea incorectitudini? IONEL TARANU D. Titulescu oferă un banchet biroului Conferinţei internaţionale a Presei O grandioasă recepţie a urmat banchetului — Telegrame particulare — GENEVA, 29. (Rador). — D. Titulescu, ministrul afacerilor străine şi reprezentantul României în Consiliul Societăţii Naţiunilor, a oferit Biroului Conferinţei Internaţionale a Presei, un banchet la care D. N. TITULESCU au luat parte, afară de toţi membrii biuroului, în frunte cu Lordul Burnham şi Lordul Rideil, toţi secretarii generali ai Societăţii Naţiunilor, directorii Biroului Internaţional al Muncei, şefii secţiunei de informaţiuni şi comerţ, d-nii Hoden şi Cummingss, precum şi d-nii Dianu, Mavrodi, inginer Popescu, Stan Emanoil, şi alţi români aflători la Geneva. Banchetul a fost urmat de o grandioasă recepţie, la care au asistat toţi membrii Conferinţei, un număr de vreo 120 de persoane, printre care personalităţile cele mai marcante ale lumii jurnalistice, toţi membrii secţiunii de informaţiuni a Societăţii Naţiunilor, toţi înalţii funcţionari ai Ligei şi ai Biroului Internaţional al Muncii, preşedintele şi numeroşi membri ai Conferinţei generale de Comunicaţiuni, precum şi ministrul republicei Salvador la Paris, membru al Conferinţei, şi toţi reprezentanţii presei mondiale, acreditaţi la Geneva, adică în total vre-o 250 de persoane. In tot timpul banchetului şi a recepţiei, care s’a prelungit până la ora 3 dimineaţa, a domnit cea mai vie animaţie şi cordialitate. experimTpresa CONTRA CENZURII GENEVA, 29.—Astăzi s’a ţinut conferinţa de închidere a lucrărilor experţilor internaţionali de presă, convocată de Liga Naţiunilor. In şedinţa de închidere s'a discutat chestiunea cenzurii in timp de pace. Conferinţa a adoptat moţiunea primului redactor al ziarului „Vossische Zeitung“, Georg Bernhardt. In sensul acestei moţiuni, conferinţa consideră liberul schimb internaţional de ştiri ca cea mai mare garanţie a păcii şi a apropierii între popoare. Conferinţa este de părere că cenzura nu este în stare să evite ştirile tendențioase. Memoriile d-nei Grozăvescu au apărut Telegramă particulară VIENA, 30 — Ziarul „Sonn und Montagszeitung“ a început să publice în numărul său de eri memoriile d-nei Grozăvescu. Publicarea memoriilor a făcut o dureroasă impresie mai ales asupra mamei şi a sorei defunctului tenor. Tutorele fetiţei lui Grozăvescu a primit însărcinarea să împiedice, prin toate mijloacele legale, continuarea pulicării memoriilor d-nei Grozăvescu. El a şi adresat parchetului o cerere in acest sens, arătând că publicarea memoriilor ar constitui o ruşine pentru fetiţa tenorului asasinat. Se aşteaptă cu nerăbdare hotărârea parchetului. D-NA GROZĂVESCU JEFUIEŞTE LOCUINŢA SOŢULUI ASASINAT D-na Grozăvescu s-a prezentat ori după amiază, la orele 6, din nou în locenţa soţului asasinat, cu intenţiimea de a mai duce din locuinţă o parte din lucruri. Avocatul tutorelui fetitei lui Grozăvescu s’a tmpus insă și de aceea d-na Grozăveescu a început să facă scandal, atrăgând în fata casei o mare mulţime de oameni.