Dimineaţa, septembrie 1927 (Anul 23, nr. 7452-7481)

1927-09-01 / nr. 7452

EPIDEMIA SE ÎNTINDE Un părinte disperat, a venit ori să ne roage să cerem guvernului să facă în fine ceva pentru a veni realmente in ajutorul micuţilor su­ferinzi, atinşi de grozava boală a paraliziei infantile. Nu dmai cu ordo­nanţe şi consfătuiri nu se face ni­mic. Se adună doctorii, sub preşedin­ţia ministrului sănătăţii publice, care nu e doctor, apoi se adună miniştrii din guvern, cari sunt doc­tori, dar nu practică, şi discută în­tre ei, fără ministrul sănătăţii, care nefiind doctor nu poate participa la această consfătuire. Şi în timp ce conferinţele se suc­ced, boala se întinde, iar părinţii deznădăjduiţi, privesc cum micuţii lor se sting fără ajutor. Numai cine a văzut pe acest pă­rinte deznădăjduit, care caută un ajutor pentru copilul lui şi nu-l gă­seşte, care aleargă de la o farma­cie la alta după un ser care nu se poate aduce, îşi poate da seama de grozava tragedie ce se desfăşoară sub ochii noştri. Copilaşul lui atins de paralizia infantilă, cu mânuţele şi picioruşele paralizate, a avut acasă îngrijirea unor medici. Când declararea boa­lei a devenit obligatorie, copilul a fost ridicat din casă, dus la spital şi trântit pe niște perne de pae unde zace de trei zile fără tratament, de­oarece numărul bolnavilor este a­­tât de mare încât aparatele care se găsesc acum în spitale, simt insufi­ciente pentru îngrijirea tuturor ce­lor bolnavi. Se pune acum întrebarea. Ce aş­teaptă guvernul? Dintr-un budget a! statului, din care se poate fura dintr’un singur capitol 26 de milioane, nu se pot găsi mai mult de 200 mii lei pentru înzestrarea spitalelor în fata unei epidemii atât de grozave? Nu se pot găsi seruri si aparate, dar paturi si așternuturi? Nici asta nu se poate găsi? Să se facă atunci apel la cetă­ţeni să dea aşternutul de sub ei pen­tru nucii suferinzi pe cari boala îi seceră fără milă. Oare guvernul nu-şi dă seama încă de marea răspundere pe care şi-o ia faţă de o întreagă genera­ţie, în parte secerată şi în parte o­­sândită să trăiască o viaţă de pa­ralitici? Consfătuirea de la „Casa Şcoalelor“ Gampania contracţiilor şcolare In vederea continuării construc­ţiilor şcolare şi a începerii acelor noui, ministerul instrucţiunii a con­vocat la Casa şcoalelor, în serii, pe toţi prefecţii din ţară cărora să le dea numi dispoziţiuni cu privire la rezolvarea acestei chestiuni. Azi dimineaţă, a avut loc la Casa şcoalelor prima consfătuire. D. dr. Angelescu, ministrul in­­strucţiunii arătând prefecţilor sco­pul acestei consfătuiri a făcut un călduros apel pentru a-i da tot con­­cursul lor necesar terminării operii de construcţii şcolare. Vorbind de angajamentul luat de d. Brătianu cu ocazia banchetului cultural de la „Eforie“, d-sa a ară­­tat că se vor face toate sforţările pentru terminarea acestei opere cu caracter naţional. Un popor fără cultură nu poate fi conştient de menirea sa. Pentru ri­dicarea nivelului cultural al ţării trebue continuată cu asurduitate ac­­tivitatea de construcţii şcolare în­cepută în anul 1922. Fără concursul prefecţilor, acea­stă activitate n’ar fi avut nici un re­zultat. Astfel s’a ajuns la construi­rea a mii de şcoli în tot cuprinsul ţării. Ministerul instrucţiunei a dat peste 200 milioane lei iar restul de peste 2 milioane a fost contribuţia ţăranilor cari au dat pentru lumi­narea copiilor lor. Trebuiesc şcoli de meserii, de co­merţ şi profesionale pentru băieţi şi fete şi astfel opera culturală va fi complectă. Nu trebuie neglijată nici chestiunea ateneelor populare cari prin propaganda culturală ce o fac prin conferinţe, teatru, cinematograf şi radiofonie, înlesneşte tineretului şi adulţilor de a-şi complecta cultu­ra generală. La sfârşit, d. ministru al instruc­ţiunii aduce la cunoştinţa prefecţilor că la 1 Septembrie va institui o co­­misiune care să se ocupe în special cu alcătuirea programelor culturale pentru difurile d­e centre­­ale tarii. Consfătuirea s-a terminat la orele 12. a­­m­ COPOI LA MARE Un cutremur su­marin zodue vaporul „France" LONDRA. — Se anunţă din New- York ag­entiei Reuter, că ofiţerii va­porului transatlantic ,,France", sosit­ori, au relatat că, In urma unei per­turbări submarine ce s'a produs in dreptul vasului­ far „Ambrose", trans­atlanticul „France" a resimţit un şoc puternic. Perturbaţia, a durat trei minute, fără se putea explica pricina, ei. Mai mulţi pasageri au fost trântiţi jos pe punte şi uşor contuzionaţi. Printre ei se afla şi campionul Borotta, care s-a ales cu indexul moinei stângi rupt. Se crede că e vorba de erupţia unui vul­can submarin. Condiţiunile Angliei pentru re­luarea raporturilor cu Rusia , cuvântare a lui Sir Arthur Wilierts WILLIAMST­OWN.— Congresul asociaţiei „Institute of Politics” s‘a terminat joi. Intr’o cuvântare fi­nală, Sir Arthur Wilierts, şeful sec­ţiunii americane din Foreign Office, a declarat următoarele asupra chestiunii politicei­­ Angliei faţă de Rusia: Dacă Rusia vrea să înfăptuiască in interiorul graniţelor sale comu­nismul, noi ne vom împiedeca. Tot ce vrem noi este, ca Rusia să ob­serve şi faţă de noi aceiaş atitudine de neamestec in afacerile noastre interne şi să nu ne impună nouă prin propagandă şi intrigi. Dacă Rusia e gata să facă politeţei internaţio­nale această concesiune, eu cred că Anglia va fi dispusă să intre din nou în raporturi cu Rusia, deşi, pen­tru a face rodnice asemenea rapor­turi, guvernul rusesc treime să re­cunoască şi in mod principial obli­gaţia sa pentru toate datoriile ex­terne, căci numai astfel Rusia va putea să-şi restabilească creditul ei in statele străine. D-na Pangalos va fi depor­tată intr’o insulă LONDRA.­­ Se anunţă din Atena ziarului „Exchange Te­legraph“ că comisiuna pentru menţinerea ordinei publice are intenţia de a deporta intr’o in­sulă pe d-na Pangalos, soţia ex-dictatorului Greciei, împre­ună cu un număr de 140 par­tizani pangalişti I­L SIB­IU 8 PAGINI Prețul abonamentelor Lei 750—pe timp tie un an n 380— I, n ii 6 luni ii 200 ,1 ii ii 3 ii In străinătate dublu Fondată in 1S04 de CONST. MILE II 3 LII II BIROURILE : București, Str. Sărindar No. 7­ 9-11 Jj 3 LII [| TE TELEFOANELE NOASTRE­ Ann! xxm nr. 7452 | o I 1 SEPTEMBRIE 1927 Centrala: 306 67,324/73, 346/79,353/54. Direcția: 357/72, A­tra 307 69, Provincia 310/66. FRAUDELE CU ÎMPROPRIETĂRIREA — Cum ai putut să vinzi pământu unui ţăran şi vinzi altuia? — Foarte uşor, d-te judecător, pământu e rotund, urmă să-l iei şi să-l Fuga aviatorului Levine de la Paris El vrea să treacă singur) Oceanul PARIS, 29. — Aviatorul ameri­can Levine, care, precum se știe, a traversat Oceanul în tovărășia lui Chamberlin a fugit astăzi la amiază cu avionul „Miss Columbia“ de la aerodromul La Bourget. Levine a venit pe aerodrom la ora 11, a scos avionul din hangar, afirmând că vrea să-i încerce mo­torul. A făcut apoi mai multe vi­raje deasupra aerodromului, iar la ora 12, când avionul „Goliath“ a pornit în cursa obișnuită Paris- Londra, Levine s-a ridicat la o înălțime de 500 metri, urmând în plină viteză avionul de pasageri. * * * Fuga lui Lemne a provocat la Pa­ris o mare senzaţie şi o adevărată stupefacţie în cercurile aviatorilor, deoarece toţi ştiau că Levine nu se pri­cepe la conducerea avionului. Fuga­ aviatorului american este pusă in legătură cu conflictul pe care la avut cu pilotul francez Drouhin, care urma să facă sborul Paris-New-York. Imediat după ce s-a cunoscut fuga lui Levine a fost ex­pediat în urmărirea lui un avion mi­litar francez, iar direcția aerodro­mului Bourget a trimis unul din a­­vioanele „Goliath“ pe urmele lui Le­­vine. Urmărirea ■ n'a avut insă nici un rezultat. La ora 2 și cinci minute „Miss Columbia“ a sburat deasupra localităţii Abbeville, iar la­ 2.33 minu­te a părăsit uscatul deasupra portu­lui Boulogne Su­r-Mer. O ATERIZARE DIFICILĂ LONDRA, 29. — Aterizarea lui Levine pe aerodromul de la Croy­don a întâmpinat serioase dificul­tăţi, deoarece Levine tatrnadevăr nu are şcoala de pilot şi prin urmare nu era stăpân pe­rvio. La prima Încercare de a ateriza, „Miss Columbia“ era să se lovească de pământ. Iar la a doua încercare Levine a zburat atât de aproape deasupra hangarului. Încât era să rupă aripele avionului. După mai multe Încercări nereu­șite, comandantul aerodromului a ordonat anat avion englez să se ridice tn aer și să-l arate Ini Le­ AVIATORUL LEVINE ------ —■» ■ mmm............ —- . ' Imediat după aterizare, aviatorii englezi l’au Întrebat pe Levine de ce a fugit dela Paris. Levine a de­clarat că nu mai vrea sfi aibă dea­­face cu aviatorii şi cu aerodromu­rile din Franţa. După Îndeplinirea formalităţilor legale la aerodrom, Levine a plecat la Londra. El a declarat că se simte destul de bine pregătit ca să încerce sin­gur raidul până la New-York. In cercurile aviatorilor engleji se cre­de însă că Levine va intra in legă­turi cu pilotul englez înch­is, pen­tru sborul Londra-New-York. In acest caz Levine va fi dator să plătească aviatorului francez Drou­hin despăgubirea de 100.000 de do­lari prevăzută în contract. Catastrofa unuii avion militar iugoslav în Alpi VIE­NA, 29. — Sâmbătă au plecat din Duebendorf cei 6 aviatori iugo­slavi, cari au participat la mentin­gul de aviaţie de la Zürich, spre a se întoarce la Belgrad. Din cauza ce­ţei avioanele s’au rătăcit în munţii Arlberg şi numai 3 au putut ajun­ge până la Innsbruck, iar 2 s’au în­tors la Duebendorf. Avionul al 6-lea a rămas pierdut şi sunt temeri că el s’a lovit de o stâncă şi s’a sfărâmat. Acest avion era pilotat de un locotenent, având ca pasager pe comandantul esca­drei de aviaţie dela Novisad, pe lo­­cotenent-colonelul Petrovici. Jandarmeria din Tirol şi Vorlar­­berg, a plecat să cerceteze urmele avionului dispărut, la Belgrad. In ambele oraşe s’au făcut pregătiri pentru primirea lor. Alt raid peste ocean NEW-YORK, 29. — Aviatorii ame­ricani Tuily şi Metear, au pornit azi dimineaţă la ora 5:50 cu avio­nul „Sir John Curling“ spre a sbuna fără aterizare de la oraşul Londra din statul Ontario (Canada) până la Londra in Anglia.­­ Me ci nu trebuie să aterizeze un tls lue prielnic. Astfel Levine a fitul iteriza la ora 4 și 5 minute. LEVINE A ATERIZAT LA LON­DRA LONDRA, 29. — Levine a ate­­rizat la orele 3.30 minute, cu „Miss Columbia“ la Croydon. Levine încearcă raid­ul Londra-New-York Raid-ul în jurul lumii MÜNCHEN, 29. — Avionul „Pri­de of Detroit“ a aterizat azi după amiază la orele 4 și 5 minute pe aerodromul de la München. Avio­nul american plecase azi dimineață la orele 8.20 minute de la aerodro­mul Croydon /Londra­. Nu este încă hotărît dacă avia­torii americani vor continua sbo­rul astăzi sau mâine, precum nici dacă vor sbura la Budapesta sau Raid­ul militar al avia­torilor slavi BELGRAD, 29. — Duminică dimineaţa la ora 4:30, a avut loc startul pentru marele raid aerian al aviaţiei Slave. De la Belgrad au pornit 14 piloţi militari iugoslavi, ce­hoslovaci şi polon. Ei urmau să sboare de la Belgrad la Bratislava-Praga, Varşovia şi înapoi. La Varşovia n'au sosit Insă decât 6 avioane din cele 14. Cele 5 avioane au s­urat azi de dimineaţă înapoi, spre Belgrad şi la ora 2,12 minute a sosit cel dintâi la Belgrad, căpitanul polen Wisko. Peste puţin au sosit 3 aviatori iu­goslavi. Al cincilea este ' ;p­tat. BELGRAD. 30. (Rador). — În­vingând toate piedicile produse de furtunile violente, txttru concurenţi ai raidului aerian al Micii Antante, plecaţi dri dimineaţă din Varşovia, au terminat in bune conditiuni cir­cuitul propus, aterizând pe aero­dromul din Belgrad. Primul a fost clasat pilotul iugo­slav Strajitski, pe un avion tip tre­­zire de fabricaţiune iugoslavă, care a sosit la orele 14.30. Al doilea a fost clasat pilotul polonez Orlov, al treilea căpitanul Zupancici şi al patrulea maiorul Radoviei. Aceşti doi din urmă fac parte din aviaţia iugoslavă. v . Mii de pepene exploatate in Dolj de funcţionarii „Pescăriilor Statului“ incapacitatea sau complici­tatea consilierului agricol ■-------oooo------­ îmi pa­re grozav de rău că trebue să-l sâcâi cu o nouă întrebare pe d. Leonida Georgescu, consilier agricol al judeţului Dolj. Sunt­ curios să ştiu ce măsuri a luat contra agronomilor, subalternii d-sale, cari în complicitate cu direc­ţia Pescăriilor Statului şi în folosul funcţionarilor ei, tolerează o altă jăcmăneală? Intr’adevăr, Direcţia Pescăriilor Statului deţine în judeţul Dolj vre­o 8000 de pogoane, pământ de cultu­ră şi fâneţe, expropriat cu toate for­mele, pământ pe care-l cultivă In dijmă cu locuitorii in folosul func­ţionarilor săi. Iar acolo unde numita Direcţiune a distribuit câte ceva la locuitori, a dat mai mult din pământul mocir­los şi impropriu, şi aceasta afară de cele 8000 de pogoane de mai sus, care au fost oprite peste lege. Și ca să nu istovesc prea mult memoria d-lui consilier agricol de Dolj, — care cu greu ar mai putea să se regăsească în miile de pogoane camuflate cu atâta grije —îl voi aju­ta citându-i cele 2090 de po­goane de la Bistreţ, cele 1100 de la Ciupercenii-Noui şi cele 2340 de la Ciupercenii-Vechi; cele 1716 pogoane de la Cârna şi cele 1670 de pogoane de la Smârdan. E oare admisibil ca d. consilier a­­gricol să nu fi avut cunoştinţă de toate aceste fapte? Şi e oare admisibil să rămâe mai departe în portul său, nesupotrat de nimeni, consilierul agricol Leonida Georgescu, care — fie din incapaci­tate, fie din complicitate — a patro­nat atâtea incorectitudini? IONEL TARANU D. Titulescu oferă un banchet biroului Conferinţei internaţionale a Presei O grandioasă recepţie a urmat banchetului — Telegrame particulare — GENEVA, 29. (Rador). — D. Titulescu, ministrul afacerilor străine şi reprezentantul Ro­mâniei în Consiliul Societă­ţii Naţiunilor, a oferit Birou­lui Conferinţei Internaţionale a Presei, un banchet la care D. N. TITULESCU au luat parte, afară de toţi membrii biuroului, în frunte cu Lordul Burnham şi Lordul Rideil, toţi secretarii genera­li ai Societăţii Naţiunilor, di­rectorii Biroului Internaţional al Muncei, şefii secţiunei de informaţiuni şi comerţ, d-nii Hoden şi Cummingss, precum şi d-nii Dianu, Mavrodi, ingi­ner Popescu, Stan Emanoil, şi alţi români aflători la Ge­neva. Banchetul a fost urmat de o grandioasă recepţie, la care au asistat toţi membrii Con­ferinţei, un număr de vre­o 120 de persoane, printre care personalităţile cele mai mar­cante ale lumii jurnalistice, toţi membrii secţiunii de in­formaţiuni a Societăţii Na­ţiunilor, toţi înalţii funcţio­nari ai Ligei şi ai Biroului Internaţional al Muncii, pre­şedintele şi numeroşi membri ai Conferinţei generale de Co­­municaţiuni, precum şi minis­trul republicei Salvador la Paris, membru al Conferinţei, şi toţi reprezentanţii presei mondiale, acreditaţi la Gene­va, adică în total vre-o 250 de persoane. In tot timpul banchetului şi a recepţiei, care s’a prelun­git până la ora 3 dimineaţa, a domnit cea mai vie anima­ţie şi cordialitate. experimTpresa CONTRA CENZURII GENEVA, 29.—Astăzi s’a ţi­nut conferinţa de închidere a lucrărilor experţilor inter­naţionali de presă, convocată de Liga Naţiunilor. In şedinţa de închidere s'a discutat chestiunea cenzurii in timp de pace. Conferinţa a adoptat moţiunea primului redactor al ziarului „Vossis­­che Zeitung“, Georg Bern­hardt. In sensul acestei mo­ţiuni, conferinţa consi­deră liberul schimb inter­naţional de ştiri ca cea mai mare garanţie a­ păcii şi a apropierii între po­poare. Conferinţa este de părere că cenzura nu este în stare să evite ştirile tendențioase. Memoriile d-nei Grozăvescu au apărut Telegramă particulară VIENA, 30 — Ziarul „Sonn und Montagszeitung“ a înce­put să publice în numărul său de eri memoriile d-nei Gro­zăvescu. Publicarea memorii­lor a făcut o dureroasă impre­sie mai ales asupra mamei şi a sorei defunctului tenor. Tutorele fetiţei lui Groză­vescu a primit însărcinarea să împiedice, prin toate mijloa­cele legale, continuarea pu­­licării memoriilor d-nei Gro­zăvescu. El a şi adresat par­chetului o cerere in acest sens, arătând că publicarea memo­riilor ar constitui o ruşine pen­tru fetiţa tenorului asasinat. Se aşteaptă cu nerăbdare hotărârea parchetului. D-NA GROZĂVESCU JEFU­IEŞTE LOCUINŢA SOŢULUI ASASINAT D-na Grozăvescu s-a prezentat ori după amiază, la orele 6, din nou în locenţa soţului asasinat, cu in­­tenţiimea de a mai duce din locuin­ţă o parte din lucruri. Avocatul tu­torelui fetitei lui Grozăvescu s’a tm­pus insă și de aceea d-na Grozăve­­escu a început să facă scandal, a­­trăgând în fata casei o mare mulţi­me de oameni.

Next