Dimineaţa, septembrie 1927 (Anul 23, nr. 7452-7481)

1927-09-15 / nr. 7466

Ani ««m NO. 74M 8 PAGINI --------t------------­ Prețul abonamentelor ILei 750—pe timp de un an n 380- „ „ n 6 luni li 200— H n n 3 n In străinătate dublu Fondaţi In tso4 da const, mile jj 3 i­ il Jj BIROURILE ! București, Str. Sărindar No. 7­ 9-11 3 LEI Hi/ fi (S^ggj) nni TELEFOANELE NOASTRE «i o I SEPTEMBRIE 1927 Centrala) 8M/S7,121/73, SM/71, S53/8A Direcția: 357/72, A-ţi* 307 *9. Provin­eU ttt/M. Rentabilitatea industriei române de petrol „Manchester Guardîian Commer- Mal“ publică în unul din ultimii© tale numere, sub dublul titlu: Situaţia petroliferă in România“ •ţi „Capitalul ttrein­al politica de naţionalizare'' un lung ar­ticol în care aprobă cunoscuta declaraţie făcută de „Royal Dutch“ în ultimul său raport asupra nerentabilităţii întreprinderilor de petrol din România, în actualele împrejurări. „Royal Dutch” spusese, după cum se ştie că în prezent in­dustria română de petrol nu poate da beneficii în raport cu riscurile şi cu munca învestite. Marea revistă engleză spune că Royal Dutch, care a fost mult cri­ticat pentru declaraţia aceasta, „n’a expus o teorie, ci un fapt“. înlesniri­le acordate de guvernul român,—ex­plică revista—cum quasi-desfiinţarea taxelor de export şi reducerea celor­­de transport, n'au avut efectul dorit, situaţia n’a fost ameliorată. Indus­tria română de petrol continuă a nu da beneficii, cu toate că înlesnirile a­­rătate ,»reprezintă un sacrificiu po­­rcitiv din partea guvernului român“. Preţurile ţiţeiului simt pe jumăta­te mai mici ca cele de acum un an,­­în vreme ce cheltuelile de sondare au crescut în mod considerabil de un an încoace”. De vină pentru această stare de lucruri este concurenţa americană şi rusă. Dar starea de lucruri fiind dată, întreprinderile de petrol, după ca vor fi silite să facă economii dras­tice, „se vor vedea obligate să redu­că salariile şi să stărue (pe lângă guvern) ca să ia noul măsuri pentru reducerea impozitelor“. Şi imediat după aceea: „Dacă înainte de sfârşitul omului preţurile petrolifere n’or să se imbunătăţi,'’'-'i’ă în mod foarte serios, o mare parte din aceste Întreprinderi mici, naţio­nale, nu va mai putea continua afa­cerile. Principalele grupuri străine vor continua exploatarea. In speran­ţa, că situaţia se va Îndrepta de la sine, dar până la îndrepta re beneficiile lor nu vor fi demne I relevat“. * Mai departe, autorul spune că nu există nici o perspectivă ca d. Vinti­­lă Brătianu să fie dispus să lase să intre capitalul strein In România pe o altă bază decât aceea din legea mi­nelor. Ideile d-lui Vintilă Brătianu— pe care revista îl numește „dictato­rul economic al României",—asupra colaborării capitalului strein, sunt, ca și Înainte, unilaterala »Industria de petrol are­­levie ur­gentă de capital nou şi, de­oarece nu poate fi obţinut în ţară, întreaga ei desvoltare în viitor depinde de a­­bilitatea de a obţine capital străin. Actuala politică de naţionalizare cere însă ca acest capital străin să fie pus sub control românesc şi e de pri­­sos să se mai arate că, din motive curat economice, străinii n’o să se supus acestei cerinţe“. întreprinderile streine cari au ac­ceptat legea minelor au făcut-o, ex­plică autorul, sau fiindcă au fost să­race în terenuri sau fiindcă îşi au a­­proape întreaga exploatare în Româ­nia. Dar, „în afară de o întreprindere italiană de importanţă secundară, nici un fel de capital strein n’a mai intrat în România de la votarea legii minelor“. Articolul se încheie cu exprimarea speranţei că d-nii Mrazec şi Titules­­cu—„d. Titulescu care nu e speriat de puternica maşină politică a bră­­tienilor“ şi care „are o mentalitate li­berală şi occidentalizată“—vor reuşi să schimbe politica d-lui Vintilă Bră­tianu. Gânduri... MANIACUL MODERN lată ce-mi scrie cineva din depăr­tare: — „Fraudele fi cortegiul lor de anchete m'au îmbolnăvit (căci altfel nu se poate să fie decât boală!) — sufăr de fraudo,manic sadea. Trec pe lângă o clădire nouă, mare, elegantă, frumoasă. Imediat îmi sic: — A cui o fi oare? Când fi din ce a făcut-o? Trec pe lângă cineva; e elegant, gras, dispus, fericit. Mă uit la el ţi-mi zic: _ Nenorocitul! Oare n'o fi făcut ţi el vr'o afacere care să ducă la anchete? Apoi galantarele cu bijuterii, cris­­tahiri, covoare orientale. Băcăniile cu icre, ţampaniile, sacii ţi trufan­dalele din undo.Chi­na, md umplu de o furie morbidă ţi zic: — Iată! lată-le! Aceste sunt sur­­sele şarpelui care a făcut fi face­nţa ţi pe dincolo de au ajuns unii milionari amărâţi ţi îngroziţi când puteau trăi omeneţte fi fără arteria scleroză ca ţi fără gloanţe!... Deţi vedeţi ţi dv. că ceea ce fac este anormal fiindcă ce-mi stă să-mi pr­e­ mie de­ţt-ţv-ce ţi revur­­sele finilor, vecinilor ţi altor su­flete, nevinovate? Pe unde am colindat astă vară, am văzut multe proprietăţi ţi ma­niac am întrebat colo ţi colo de proprietarii lor. Eh, suflete! Oameni modeşti cu leftoare, dar ce să zic? Uite dom’le mă bat peste gură, fiindcă sunt un păcătos. Dacă s'ar cerceta pro­­venienţa micilor economii un lung ţi lat, ar fi dezastru. D'ala sic, trebue să mă carti de paralizie infantilă cu injecţii de ser de maimuţă, fiindcă cine ţtie, tră­ind ţi maimuţărind poţi ajunge la:„ VăcăreţilP" Al d-tale Coconar p. conf. Stan Bolovan Orgiile de corupţie ale „Ku-Klux-Klan“-ului Guvernatorul statului Indiana dat judecăţii LONDRA.­Se anunţă din Indiana­­polis: Guvernatorul statului Indiana a fost dat judecăţii sub învinuirea de luare de mită. El ar fi acceptat suma de 10 mii dolari din partea „Klu-Klux-Klan“-ului, pen­tru a numi pe un membru al acestei organiza­­tiuni într'un post oficial. CÂTEVA FAPTE Această afacere este numai una din numeroasele afaceri scandaloase de corupţie, care trebuie să fie acuma judecate în public în urma neobosi­tei şi curagioasei iniţiative a două Ziare americane, şi care sunt mani­­festaţiuni consecutive ale stăpânire! Statului de către „Klu-Klux-Klan“. La sfârşitul anului 1925, marele demnitar al Klanului din Indiana, un aventurier cu numele de Stephen­son, care se ridicase în mai puţin de zece ani în stăpânitor al Statului, a fost condamnat la închisoare pe via­ţă pentru un şir întregi de orgii sa­dice, care atinseseră punctul culmi­nant in asasinarea fiicei uui fermier german. Hotărârea judiciară asupra recursului făcut de Stephenson la Curtea supremă de justiţie, n’a fost încă judecat. DESTĂINUIRILE Cu toate acestea „Ku-Klux-Klan“-ul şi-a continuat dominaţia sa, dar Stephenson, care se credea părăsit de amicii săi, a început în cursul anului trecut să­ facă, din închisoare, destăinuiri asupra chipului în care, graţie unor mituiri băneşti, a cucerit partidul republican al Statului şi a reuşit în cele din urmă să ocupe toate posturile oficiale cu instru­mente de ale sale. Fostul guvernator al statului In­diana, Warren T. Mac Cray, ispă­şeşte acum o pedeapsă de mai mulţi ani de închisoare pentru înşelăciune. Guvernatorul actual Edward Jakson, care îşi datoreşte de asemenea alege­rea sa lui Stepheson, a fost, sub Mac Cray, ministru de interne al Statu­lui Indiana, şi când Mac Cray a fost arestat, el a oferit lui Jackson, suma de 10 mii de dolari, pentru cheltue­­lile apărării sale, în, cazul când va numi ca procuror de Stat pe un a­­numit partizan al Klan-ului. Acesta este obiectul reclamaţiei de mai sus. Afară de aceasta, Jakson mai e acuzat de a fi primit de la Stephenson, în repetite rânduri, şi alte sume de bani. Campania electo­rală a lui Jakson a fost finanţată de către Stephenson cu suma de 73.000 de dolari. Stephenson, care afirmă că, din cauza dominaţiunii Klan-ului, nu sunt de găsit în statul Indiana juraţi sau judecători independenţi, refuză însă să compară ca martor câtă vreme nu se va decide asupra recursului său. Mai sunt de aseme­nea implicate în această afacere şi alte personalităţi. Astfel, primarul Capitalei Indianopolis, pentru sper­jur, un judecător etc. Nou raid peste Ocean LONDRA, 12. — Din Dublin se anunță: căpitanul Mackintosch făcut astăzi un sbor de încercare de 5 ore, declarând apoi că va în­cerca mâine sborul peste Ocean. * * * VENEȚIA, 13 (Rador). — Hidro­avionul englez „Dante", care lua parte la concursul aeronautic pen­tru cupa Schneider, s'a răsturnat, pe când iţi lua sborul pentru, încer­care. Pilotul a scăpat foarte uşor rănit. V ■ --0­ Alegerile de la FăgăraşPlanurile pentru viitor ale lordului Robert Cecil — Gubernu are zece candindaţi, numai de l­aşi nimeri pe cel veritabil... Eşuarea revoluţiei fasciste Atentatul de la consulatul italian din Paris PARIS. — In presa din Amis a făcut impresie faptul că „Times“ a publicat acum în urmă o serie de articole asupra Italiei, articole cari cinstit de o condamnare nimicitoare a regimului fascist. Nimeni rar s'a așteptat ca Times,­ care este un PARIS, 12 (Rador). — Aș! dimi­neață, la consulatul Italiei, un indi­vid, care a putut fi arestat, a tras mai multe locuri de revolver ră­nind grav pe consul, contele Ar­­dini. CINE E ATENTATORUL PARIS, 12. (Rador). — Individul care a atentat la viaţa vice-consu­­lului Nardini, este d­e origine itali­an. El s’a prezentat dimineaţa la orele 9,30 la consulat, cerând să fie primit în audienţă. Vice-consulul fiind absent, atentatorul a aşteptat sosirea lui. Fiind introdus în cabi­netul vice-consulului, individul a tras 2 focuri de revolver asupra vice-consulului, rănindu-l la braţul drept şi la sânul stâng. Atentatorul a încercat să fugă, însă a fost prins de poliţaiul ce făcea de gardă la consulat, precum şi de personal. Fiind interogat asupra motivelor atentatului comis, individul a refu­zat să răspundă, după cum a rela­xat să-şi declina identitatea1. Se crede că motivele care l-au determi­nat să atenteze la viaţa vice-con­­sulului, ar fi refuzul ce a căpătat de a i­ se viza paşaportul soţiei sa­le care, fiind în Italial, dorea să vi­nă în Franţa. VICTIMA A MURIT PARIS, 13, (Rador). — Contele tfardisî, rîo*-*gn$al«U Italiei I* Pa­ziar conservator, să dea o lovitură atât de grea mussolinismuhii. Autorul articolelor dovedeşte *— zicem dovedeşte, de­oarece dă ci­fre şi documente irecuzabile — că regimul fascist este un fiasc - com­plect; că n’a realizat nimic şi n’a creat nimic; că situaţia financiară şi economică a Italiei este mizera­bilă, scumpei ea enormă şi opinia publică profimnd nemulţumită; că distrugerea, libertăţii presei a avut rezultate politice şi morale dezas­truoase. Faţă de acest atac neaşteptat, ,,Messagero" a încercat o apărare Ziarul spune că fascismul abia în­cepe şi că, deci, „opera" lui nu poa­­fi încă apreciată. Va treimi timp, scrie „Messagero", pentru a se ve­dea ce a făcut fascismul. Dar entuziaştii fascismului nu aş­teaptă, ci-l laudă şi recomandă de acum. Ei vorbesc de o acţiune cre­atoare care nu există, pe care nici un om nepărtinitor, cum este auto­rul articolelor din „Times", nu o re­cunoaşte. Mai relevăm că ,Messagero" se ferește să atingă chestiunea liber­tății presei, ridicată de studiul din „Times". Neputând spune nimic in apărare, a preferit să tacă. PARIS. 13. (Rador). „ Jiuma­­nité” anunța că scriitorul Henry Barbusse a sosit la Moscova unde Atentatorul, cum a fost depus la închisoarea „Santé", continuă a fi intr’o stare extraordinară de pro­strație. Nu­­ s'a putut lua din a­­ceastă cauză nici un interogatoriu Identitatea a© n’a putut fi stabilită până acum. lei, de comitetul partidului comunist din Moscova, de sovietul local, de comisariatul instrucţiunii publice, de reprezentanţii universităţii şi ai di­verselor organizaţiuni muncitoreşti. Reprezentantul comitetului execu­tiv al partidului comunist a decla­rat în discursul de bun sosit că Barbusse este un amic credincios şi sincer al Sovietelor, care pretu­tindeni a ridicat stindardul luptei contra imperialismului. Atentatul de la consulatul­­ italian din Paris Vice-consulul asasinat rus, a încetat din viață. D. Briand, în numele guvernului francez și în numele său personal, a exprimat­­ condoleanțe ambasadorului Italiei. * Henry Barbusse la Moscova MUSSOLINI HENRY BARBUSSE a fost primit de reprezentanta co­matului e&squ­iv.­e intgrmtms.­ Accidentul unui vapor român la Constantinopol CONSTANTINOPOL, 12 (Ra­dor). — Vaporul „Beter“, sub pa­vilion român, s’a lovit de podul Ga­­lata. Intrând în Cornul de Aur. Timp de trei ore circulaţia a fost întrerupta din cauza acestui acci­dent Pagubele sunt evaluate la 20.000 lire turceşti. & CONSTANTINOPOL. 13. (Rador) Prefectura oraşului a cerut vaporu­lui român „Beter" să plătească o despăgubire de 32 de mii lire tur■ ceşti, pentru pagubele cauzate por­tului in urma accidentului de Dumi­nică. Cutremur de pământ pe litoralul Mării Negre PARIS, 13. (Rador). — Din Mos­cova se anunță că pe litoralul Mă­rei Negre s’a produs în noaptea de Duminică spre Luni un violent cu­tremur de pământ. La Sebastopol câteva case s’au dărâmat. Nume­roase clădiri au suferit avarii se­rioase. Se semnalează și câteva victime. i--- I—.. Accident in trenul Chişinău-laşi IAŞI. — Un accident s’a­ înregi­strat Luni în trenul Chişinău-Iaşi. Un tânăr basarabean, scoţând ca­pul de pe fereastra unui vagon, s’a lovit cu capul de im stâb de fer. In stare gravă, a fost internat la VitaLia din localitate.. întemeierea unui partid al păcii VIENA. s= Corespondentul din propagandă întinsă in matte, ti Londra al lui Jielle Freie Presse“­ească toate partidele politice ca si telegrafiasă. Pe la sfărţitul lunei­­a poziţie in formă concretă ţi Octombrie, lordul Robert Cecil va ţi­ne la Universitatea din Londra, o conferinţă în care va desvolta pro­gramul politicei şi propagandei sale pacifiste. După câteva zile, liga engleză pen­tru Societatea Naţiunilor va organi­za un meeting popular la Albert Ball, în care, pe lângă lordul Cecil, vor lua cuvântul mai mulţi parti­zani ai ideii pacifiste şi reprezen­tanţi ai ideii dezarmării din toate partidele engleze. Lordul Cecil va fa­ce din acest meeting începutul unei acţiuni pacifiste în afară de palide. Inter­ţiunea sa e ca, prin această bală, înainte de nouile alegeri, faţă de problema păcii şi a dezarmării. Deoarece fixarea unei politici de pa­ce clară cere, după părerea lordului Cecil, de o importanţă fundamentală pentru refacerea economică ţi echili­brul social in interiorul Angliei cât şi pentru siguranţa exterioară a im­periului, de efectul acestei propagan­­de pacifiste asupra partidelor poli­tice din Anglia, atârnă un care la­găr anume lordul Cecil intenţionea­ză ei dacă, cu prilejul nouilor ale­geri, pe amicii păcii pe care el îe strădueşte să-i grupeze acum. Luni seara a avut loc la sediul Ligii din str. General Florescu No. 11 şedinţa Comitetelor Ligii. Asistă numeroşi chiriaşi şi chiriaşe în afa­ră de Comitet. Prezidează d. avocat B. MAGDER car© face o expunere a situaţiunei create chiriaşilor de legea actuală. Arată că oganizaţia e datoare să facă demersuri la forurile compe­tente, spre a le atrage atenţiunea, de consecinţele dureroase ce vor a­­vea de întâmpinat prin aplicarea u­­nei legi, pe care nu au votat-o, ba din contră prin reprezentanţii lor au combatut-o cu energie. CE VA FACE LIGA 7 Liga va porni o nouă acţiune prin cartierele Capitalei spune d. Magder. Vom face o statistică a tuturor chi­riaşilor ce se bucură de protecţiune. Vom face memorii acoperite cu seci şi sute de mii de semnături pe care le vom înainta locului în drept. Vom organiza curând în Capitală un con­gres al chiriaşilor­ din întreaga ţară spre a ne coordona acţiunea noas­tră. Arată că Italia a făcut experienţa liberei transacţiuni şi Mussolini atot­puternicul după 1 an şi jumătate a fost nevoit pe cale de decret să com­prime chiriile existente, experienţe­le de acolo trebue să ne fie de e­­xemplu CONSTRUCŢIUNILE EFTDIE In altă ordine de idei d. Magder aduce la cunoştinţă celor prezenţi că cooperativa „Răsăritul”, pe care o conduce a achiziţionat in condiţiuni favorabile un teren şi că in câteva zile se va pune temelia a zece case. Acest Început de construcţiuni 11 vom sărbători printr-o manifestare comună a tuturor chiriaşilor Capi­talei. D. EM. DIACONESCU spune că o reorganizare a chiriaşilor e necesa­ră. Chiriaşii pentru ca să-şi asigure aăpostul trebue să lupte. Chiriile e­­norme ce se cer ne fac să asistăm la spectacolul de a vedea case goale d­in nevoia şi lipsa de case în care ne zbatem. Numai o mişcare energică ar pu­tea aduce la realitate pe proprie­tari. D. FELIX SEGALL spune că legea trebueşte modificată, pentru că leg** Trancu-Iaşi în care s­ au pus atâtea speranţe nu a avut nici un rezultat practic. Criza de locuinţe persistă. Casele goale sunt neaccesibile mase­lor nevoiaşe, o nouă prelungire se impune pentru că oamenii nevoiaşi nu vor putea fi lăsaţi cu familiile lor pe drumuri şi pradă speculei proprietarilor. LIBERA TRANSACT'DE O NENO­ROCIRE D. I. N. VASILESCU spune că cri­za economică in care ne zbatem, lip­sa de lucru între muncitori şi lucră­tori, salariile de foame ale funcţio­narilor abia pot face faţă scumpetei de azi, libera transacţie la locuinţe ar fi o adevărată nenorocire. D. ANGHEL MIN­AILESCU spune că avem datoria sfi pornim din nou la lupta pentru apărarea adăpostu­rilor celor nevoiaşi. Chiriaşii trebui să se strângă din nou în jurul L­­­gii, dacă vor să n­u-şi piardă drept­­ul lor la adăpost. CASELE GOALE D. BĂNICĂ IONESCU arată că li­ga trebue să facă demersuri necesa­re pentru ca proprietarii să nu mai sfideze lumea ţinând casele goale. Trebue să cerem aplicarea legii şi a­­nume proprietarii care ţin casele de la Sft. Gheorghe libere să fie im­puşi la de 10 ori impozitul. Chiriaşii au datoria să strângă din nou rân­durile in jurul Ligii, dacă vor să scape de specula proprietarilor Mai vorbesc d-nii dr. Tom­a Simio­­nescu, Alexandres­cu, S. Preceman, Goldstein etc. In urma discuţiunilor urmate Co­mitetul hotărăşte, facerea de urgen­ţă a unei statistici a chiriaşilor care se bucură de protecţiunea legii. Pen­tru această la sediul Ligii din str. General Florescu No. 11, sunt regis­tre speciale, şi chiriaşii c­in Capitală sunt rugaţi a trece spre a-şî indica numele şi adresa. D. Magder face un rezumat al ce­lor discutate şi anunţă o întrunire pu­blică pentru Duminică 18 Septem­brie ce se va ţine in sala Uniunii Generale a Funcţionarilor Comerciali din str. Blănari No. 14. Şedinţa se ridică la ora. l1 De la „Liga Chiriaşilor“ CHIRIAŞI! SE REORGANIZEAZĂ Ei cer modificarea legii chiriilor De unde ameninţă primejdia răsboiului? Declaraţiile lordului Cecil intr’un ziar german -epco- BERLIN. — Lordul Robert Cecil publică in ziarul „8 Uhr Abendblatt“ un articol asupra tem­ei „de unde a­­meninţă primejdia de război?“ Lordul Cecil scrie: Există încă mereu centre de tulburare în lume, dar un lucru e clar, că dela sfârşi­tul războiului mond­ial s'a făcut pro­grese, — e drept, progrese lente, — dar nu mai puţin progrese. Primejdia unui război ameninţă din cauza fricei şi a naţionalismu­lui exagerat. Căci unele ţări, care îşi revin, deşi încet, din pustiirile răz­boiului, se dedau unui naţionalism exagerat. Liga Naţiunilor e acum recunos­cută. A devenit o realitate interna­ţională. Ea a făcut până acum mult pentru restabilirea păcii. Conferin­ţa economică mondială a fost un semn nou şi dătător de speranţe, care indică o mai bună înţelegere intre naţiuni. In direcţia dezarmării am făcut deasemenea unele progre­se şi cu puţin noroc aşteptăm dela aceasta şi mai mult pentru viitor. In al 16-Iea an al existenţei sale, găsim Rusia Sovietică într'o stare de complectă prăbuşire economică. Prăbuşirea sa politică nu este încă cu totul complectă, şi totuşi eu aşi considera şi astăzi ca binevenită in­trarea Rusiei în Liga Naţiunilor, RVK­ după ruperea raporturilor co­merciale şi diplomatice dintre An­glia şi Rusia. Rusia se va întrema, pe măsură ce va renunţa la programul său comu­nist iniţial şi va cădea in acelaş mă­sură în care îşi va menţine progra­mul său comunist iniţial. Rusia este astăzi unica ţară din lume, care doreşte revoluţia in celelalte ţări. In ce priveşte posibilitatea unui conflict, între Răsărit şi Apus, eu nu cred că o asemenea primejdie de război există întruadevăr. Interesele Chinei și ale Indiei, de pildă, tiv. sunt identice. Exploratorul german dr. Filchner trăeşte BERLIN.— Ultimele ştiri asupra soartei exploratorului german dr. Filchner — despre care se anun­ţase ca ar fi fost asasinat de ban­diţi în China — confirmă că acesta se află în viaţă. O comunicare fă­cută la Moscova de către guvernul Mongoliei arată că d-rul Filchner se află în viață. Expediția Filch­­ner a fost jefuită numai de o parte din bagajele sale de mâna. ✓

Next