Dimineaţa, septembrie 1927 (Anul 23, nr. 7452-7481)
1927-09-15 / nr. 7466
Ani ««m NO. 74M 8 PAGINI --------t------------ Prețul abonamentelor ILei 750—pe timp de un an n 380- „ „ n 6 luni li 200— H n n 3 n In străinătate dublu Fondaţi In tso4 da const, mile jj 3 i il Jj BIROURILE ! București, Str. Sărindar No. 7 9-11 3 LEI Hi/ fi (S^ggj) nni TELEFOANELE NOASTRE «i o I SEPTEMBRIE 1927 Centrala) 8M/S7,121/73, SM/71, S53/8A Direcția: 357/72, A-ţi* 307 *9. ProvineU ttt/M. Rentabilitatea industriei române de petrol „Manchester Guardîian Commer- Mal“ publică în unul din ultimii© tale numere, sub dublul titlu: Situaţia petroliferă in România“ •ţi „Capitalul ttreinal politica de naţionalizare'' un lung articol în care aprobă cunoscuta declaraţie făcută de „Royal Dutch“ în ultimul său raport asupra nerentabilităţii întreprinderilor de petrol din România, în actualele împrejurări. „Royal Dutch” spusese, după cum se ştie că în prezent industria română de petrol nu poate da beneficii în raport cu riscurile şi cu munca învestite. Marea revistă engleză spune că Royal Dutch, care a fost mult criticat pentru declaraţia aceasta, „n’a expus o teorie, ci un fapt“. înlesnirile acordate de guvernul român,—explică revista—cum quasi-desfiinţarea taxelor de export şi reducerea celorde transport, n'au avut efectul dorit, situaţia n’a fost ameliorată. Industria română de petrol continuă a nu da beneficii, cu toate că înlesnirile arătate ,»reprezintă un sacrificiu porcitiv din partea guvernului român“. Preţurile ţiţeiului simt pe jumătate mai mici ca cele de acum un an,în vreme ce cheltuelile de sondare au crescut în mod considerabil de un an încoace”. De vină pentru această stare de lucruri este concurenţa americană şi rusă. Dar starea de lucruri fiind dată, întreprinderile de petrol, după ca vor fi silite să facă economii drastice, „se vor vedea obligate să reducă salariile şi să stărue (pe lângă guvern) ca să ia noul măsuri pentru reducerea impozitelor“. Şi imediat după aceea: „Dacă înainte de sfârşitul omului preţurile petrolifere n’or să se imbunătăţi,'’'-'i’ă în mod foarte serios, o mare parte din aceste Întreprinderi mici, naţionale, nu va mai putea continua afacerile. Principalele grupuri străine vor continua exploatarea. In speranţa, că situaţia se va Îndrepta de la sine, dar până la îndrepta re beneficiile lor nu vor fi demne I relevat“. * Mai departe, autorul spune că nu există nici o perspectivă ca d. Vintilă Brătianu să fie dispus să lase să intre capitalul strein In România pe o altă bază decât aceea din legea minelor. Ideile d-lui Vintilă Brătianu— pe care revista îl numește „dictatorul economic al României",—asupra colaborării capitalului strein, sunt, ca și Înainte, unilaterala »Industria de petrol arelevie urgentă de capital nou şi, deoarece nu poate fi obţinut în ţară, întreaga ei desvoltare în viitor depinde de abilitatea de a obţine capital străin. Actuala politică de naţionalizare cere însă ca acest capital străin să fie pus sub control românesc şi e de prisos să se mai arate că, din motive curat economice, străinii n’o să se supus acestei cerinţe“. întreprinderile streine cari au acceptat legea minelor au făcut-o, explică autorul, sau fiindcă au fost sărace în terenuri sau fiindcă îşi au aproape întreaga exploatare în România. Dar, „în afară de o întreprindere italiană de importanţă secundară, nici un fel de capital strein n’a mai intrat în România de la votarea legii minelor“. Articolul se încheie cu exprimarea speranţei că d-nii Mrazec şi Titulescu—„d. Titulescu care nu e speriat de puternica maşină politică a brătienilor“ şi care „are o mentalitate liberală şi occidentalizată“—vor reuşi să schimbe politica d-lui Vintilă Brătianu. Gânduri... MANIACUL MODERN lată ce-mi scrie cineva din depărtare: — „Fraudele fi cortegiul lor de anchete m'au îmbolnăvit (căci altfel nu se poate să fie decât boală!) — sufăr de fraudo,manic sadea. Trec pe lângă o clădire nouă, mare, elegantă, frumoasă. Imediat îmi sic: — A cui o fi oare? Când fi din ce a făcut-o? Trec pe lângă cineva; e elegant, gras, dispus, fericit. Mă uit la el ţi-mi zic: _ Nenorocitul! Oare n'o fi făcut ţi el vr'o afacere care să ducă la anchete? Apoi galantarele cu bijuterii, cristahiri, covoare orientale. Băcăniile cu icre, ţampaniile, sacii ţi trufandalele din undo.China, md umplu de o furie morbidă ţi zic: — Iată! lată-le! Aceste sunt sursele şarpelui care a făcut fi facenţa ţi pe dincolo de au ajuns unii milionari amărâţi ţi îngroziţi când puteau trăi omeneţte fi fără arteria scleroză ca ţi fără gloanţe!... Deţi vedeţi ţi dv. că ceea ce fac este anormal fiindcă ce-mi stă să-mi pre mie deţt-ţv-ce ţi revursele finilor, vecinilor ţi altor suflete, nevinovate? Pe unde am colindat astă vară, am văzut multe proprietăţi ţi maniac am întrebat colo ţi colo de proprietarii lor. Eh, suflete! Oameni modeşti cu leftoare, dar ce să zic? Uite dom’le mă bat peste gură, fiindcă sunt un păcătos. Dacă s'ar cerceta provenienţa micilor economii un lung ţi lat, ar fi dezastru. D'ala sic, trebue să mă carti de paralizie infantilă cu injecţii de ser de maimuţă, fiindcă cine ţtie, trăind ţi maimuţărind poţi ajunge la:„ VăcăreţilP" Al d-tale Coconar p. conf. Stan Bolovan Orgiile de corupţie ale „Ku-Klux-Klan“-ului Guvernatorul statului Indiana dat judecăţii LONDRA.Se anunţă din Indianapolis: Guvernatorul statului Indiana a fost dat judecăţii sub învinuirea de luare de mită. El ar fi acceptat suma de 10 mii dolari din partea „Klu-Klux-Klan“-ului, pentru a numi pe un membru al acestei organizatiuni într'un post oficial. CÂTEVA FAPTE Această afacere este numai una din numeroasele afaceri scandaloase de corupţie, care trebuie să fie acuma judecate în public în urma neobositei şi curagioasei iniţiative a două Ziare americane, şi care sunt manifestaţiuni consecutive ale stăpânire! Statului de către „Klu-Klux-Klan“. La sfârşitul anului 1925, marele demnitar al Klanului din Indiana, un aventurier cu numele de Stephenson, care se ridicase în mai puţin de zece ani în stăpânitor al Statului, a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru un şir întregi de orgii sadice, care atinseseră punctul culminant in asasinarea fiicei uui fermier german. Hotărârea judiciară asupra recursului făcut de Stephenson la Curtea supremă de justiţie, n’a fost încă judecat. DESTĂINUIRILE Cu toate acestea „Ku-Klux-Klan“-ul şi-a continuat dominaţia sa, dar Stephenson, care se credea părăsit de amicii săi, a început în cursul anului trecut să facă, din închisoare, destăinuiri asupra chipului în care, graţie unor mituiri băneşti, a cucerit partidul republican al Statului şi a reuşit în cele din urmă să ocupe toate posturile oficiale cu instrumente de ale sale. Fostul guvernator al statului Indiana, Warren T. Mac Cray, ispăşeşte acum o pedeapsă de mai mulţi ani de închisoare pentru înşelăciune. Guvernatorul actual Edward Jakson, care îşi datoreşte de asemenea alegerea sa lui Stepheson, a fost, sub Mac Cray, ministru de interne al Statului Indiana, şi când Mac Cray a fost arestat, el a oferit lui Jackson, suma de 10 mii de dolari, pentru cheltuelile apărării sale, în, cazul când va numi ca procuror de Stat pe un anumit partizan al Klan-ului. Acesta este obiectul reclamaţiei de mai sus. Afară de aceasta, Jakson mai e acuzat de a fi primit de la Stephenson, în repetite rânduri, şi alte sume de bani. Campania electorală a lui Jakson a fost finanţată de către Stephenson cu suma de 73.000 de dolari. Stephenson, care afirmă că, din cauza dominaţiunii Klan-ului, nu sunt de găsit în statul Indiana juraţi sau judecători independenţi, refuză însă să compară ca martor câtă vreme nu se va decide asupra recursului său. Mai sunt de asemenea implicate în această afacere şi alte personalităţi. Astfel, primarul Capitalei Indianopolis, pentru sperjur, un judecător etc. Nou raid peste Ocean LONDRA, 12. — Din Dublin se anunță: căpitanul Mackintosch făcut astăzi un sbor de încercare de 5 ore, declarând apoi că va încerca mâine sborul peste Ocean. * * * VENEȚIA, 13 (Rador). — Hidroavionul englez „Dante", care lua parte la concursul aeronautic pentru cupa Schneider, s'a răsturnat, pe când iţi lua sborul pentru, încercare. Pilotul a scăpat foarte uşor rănit. V ■ --0 Alegerile de la FăgăraşPlanurile pentru viitor ale lordului Robert Cecil — Gubernu are zece candindaţi, numai de laşi nimeri pe cel veritabil... Eşuarea revoluţiei fasciste Atentatul de la consulatul italian din Paris PARIS. — In presa din Amis a făcut impresie faptul că „Times“ a publicat acum în urmă o serie de articole asupra Italiei, articole cari cinstit de o condamnare nimicitoare a regimului fascist. Nimeni rar s'a așteptat ca Times, care este un PARIS, 12 (Rador). — Aș! dimineață, la consulatul Italiei, un individ, care a putut fi arestat, a tras mai multe locuri de revolver rănind grav pe consul, contele Ardini. CINE E ATENTATORUL PARIS, 12. (Rador). — Individul care a atentat la viaţa vice-consulului Nardini, este de origine italian. El s’a prezentat dimineaţa la orele 9,30 la consulat, cerând să fie primit în audienţă. Vice-consulul fiind absent, atentatorul a aşteptat sosirea lui. Fiind introdus în cabinetul vice-consulului, individul a tras 2 focuri de revolver asupra vice-consulului, rănindu-l la braţul drept şi la sânul stâng. Atentatorul a încercat să fugă, însă a fost prins de poliţaiul ce făcea de gardă la consulat, precum şi de personal. Fiind interogat asupra motivelor atentatului comis, individul a refuzat să răspundă, după cum a relaxat să-şi declina identitatea1. Se crede că motivele care l-au determinat să atenteze la viaţa vice-consulului, ar fi refuzul ce a căpătat de a i se viza paşaportul soţiei sale care, fiind în Italial, dorea să vină în Franţa. VICTIMA A MURIT PARIS, 13, (Rador). — Contele tfardisî, rîo*-*gn$al«U Italiei I* Paziar conservator, să dea o lovitură atât de grea mussolinismuhii. Autorul articolelor dovedeşte *— zicem dovedeşte, deoarece dă cifre şi documente irecuzabile — că regimul fascist este un fiasc - complect; că n’a realizat nimic şi n’a creat nimic; că situaţia financiară şi economică a Italiei este mizerabilă, scumpei ea enormă şi opinia publică profimnd nemulţumită; că distrugerea, libertăţii presei a avut rezultate politice şi morale dezastruoase. Faţă de acest atac neaşteptat, ,,Messagero" a încercat o apărare Ziarul spune că fascismul abia începe şi că, deci, „opera" lui nu poafi încă apreciată. Va treimi timp, scrie „Messagero", pentru a se vedea ce a făcut fascismul. Dar entuziaştii fascismului nu aşteaptă, ci-l laudă şi recomandă de acum. Ei vorbesc de o acţiune creatoare care nu există, pe care nici un om nepărtinitor, cum este autorul articolelor din „Times", nu o recunoaşte. Mai relevăm că ,Messagero" se ferește să atingă chestiunea libertății presei, ridicată de studiul din „Times". Neputând spune nimic in apărare, a preferit să tacă. PARIS. 13. (Rador). „ Jiumanité” anunța că scriitorul Henry Barbusse a sosit la Moscova unde Atentatorul, cum a fost depus la închisoarea „Santé", continuă a fi intr’o stare extraordinară de prostrație. Nu s'a putut lua din această cauză nici un interogatoriu Identitatea a© n’a putut fi stabilită până acum. lei, de comitetul partidului comunist din Moscova, de sovietul local, de comisariatul instrucţiunii publice, de reprezentanţii universităţii şi ai diverselor organizaţiuni muncitoreşti. Reprezentantul comitetului executiv al partidului comunist a declarat în discursul de bun sosit că Barbusse este un amic credincios şi sincer al Sovietelor, care pretutindeni a ridicat stindardul luptei contra imperialismului. Atentatul de la consulatul italian din Paris Vice-consulul asasinat rus, a încetat din viață. D. Briand, în numele guvernului francez și în numele său personal, a exprimat condoleanțe ambasadorului Italiei. * Henry Barbusse la Moscova MUSSOLINI HENRY BARBUSSE a fost primit de reprezentanta comatului e&squiv.e intgrmtms. Accidentul unui vapor român la Constantinopol CONSTANTINOPOL, 12 (Rador). — Vaporul „Beter“, sub pavilion român, s’a lovit de podul Galata. Intrând în Cornul de Aur. Timp de trei ore circulaţia a fost întrerupta din cauza acestui accident Pagubele sunt evaluate la 20.000 lire turceşti. & CONSTANTINOPOL. 13. (Rador) Prefectura oraşului a cerut vaporului român „Beter" să plătească o despăgubire de 32 de mii lire tur■ ceşti, pentru pagubele cauzate portului in urma accidentului de Duminică. Cutremur de pământ pe litoralul Mării Negre PARIS, 13. (Rador). — Din Moscova se anunță că pe litoralul Mărei Negre s’a produs în noaptea de Duminică spre Luni un violent cutremur de pământ. La Sebastopol câteva case s’au dărâmat. Numeroase clădiri au suferit avarii serioase. Se semnalează și câteva victime. i--- I—.. Accident in trenul Chişinău-laşi IAŞI. — Un accident s’a înregistrat Luni în trenul Chişinău-Iaşi. Un tânăr basarabean, scoţând capul de pe fereastra unui vagon, s’a lovit cu capul de im stâb de fer. In stare gravă, a fost internat la VitaLia din localitate.. întemeierea unui partid al păcii VIENA. s= Corespondentul din propagandă întinsă in matte, ti Londra al lui Jielle Freie Presse“ească toate partidele politice ca si telegrafiasă. Pe la sfărţitul luneia poziţie in formă concretă ţi Octombrie, lordul Robert Cecil va ţine la Universitatea din Londra, o conferinţă în care va desvolta programul politicei şi propagandei sale pacifiste. După câteva zile, liga engleză pentru Societatea Naţiunilor va organiza un meeting popular la Albert Ball, în care, pe lângă lordul Cecil, vor lua cuvântul mai mulţi partizani ai ideii pacifiste şi reprezentanţi ai ideii dezarmării din toate partidele engleze. Lordul Cecil va face din acest meeting începutul unei acţiuni pacifiste în afară de palide. Interţiunea sa e ca, prin această bală, înainte de nouile alegeri, faţă de problema păcii şi a dezarmării. Deoarece fixarea unei politici de pace clară cere, după părerea lordului Cecil, de o importanţă fundamentală pentru refacerea economică ţi echilibrul social in interiorul Angliei cât şi pentru siguranţa exterioară a imperiului, de efectul acestei propagande pacifiste asupra partidelor politice din Anglia, atârnă un care lagăr anume lordul Cecil intenţionează ei dacă, cu prilejul nouilor alegeri, pe amicii păcii pe care el îe strădueşte să-i grupeze acum. Luni seara a avut loc la sediul Ligii din str. General Florescu No. 11 şedinţa Comitetelor Ligii. Asistă numeroşi chiriaşi şi chiriaşe în afară de Comitet. Prezidează d. avocat B. MAGDER car© face o expunere a situaţiunei create chiriaşilor de legea actuală. Arată că oganizaţia e datoare să facă demersuri la forurile competente, spre a le atrage atenţiunea, de consecinţele dureroase ce vor avea de întâmpinat prin aplicarea unei legi, pe care nu au votat-o, ba din contră prin reprezentanţii lor au combatut-o cu energie. CE VA FACE LIGA 7 Liga va porni o nouă acţiune prin cartierele Capitalei spune d. Magder. Vom face o statistică a tuturor chiriaşilor ce se bucură de protecţiune. Vom face memorii acoperite cu seci şi sute de mii de semnături pe care le vom înainta locului în drept. Vom organiza curând în Capitală un congres al chiriaşilor din întreaga ţară spre a ne coordona acţiunea noastră. Arată că Italia a făcut experienţa liberei transacţiuni şi Mussolini atotputernicul după 1 an şi jumătate a fost nevoit pe cale de decret să comprime chiriile existente, experienţele de acolo trebue să ne fie de exemplu CONSTRUCŢIUNILE EFTDIE In altă ordine de idei d. Magder aduce la cunoştinţă celor prezenţi că cooperativa „Răsăritul”, pe care o conduce a achiziţionat in condiţiuni favorabile un teren şi că in câteva zile se va pune temelia a zece case. Acest Început de construcţiuni 11 vom sărbători printr-o manifestare comună a tuturor chiriaşilor Capitalei. D. EM. DIACONESCU spune că o reorganizare a chiriaşilor e necesară. Chiriaşii pentru ca să-şi asigure aăpostul trebue să lupte. Chiriile enorme ce se cer ne fac să asistăm la spectacolul de a vedea case goale din nevoia şi lipsa de case în care ne zbatem. Numai o mişcare energică ar putea aduce la realitate pe proprietari. D. FELIX SEGALL spune că legea trebueşte modificată, pentru că leg** Trancu-Iaşi în care s au pus atâtea speranţe nu a avut nici un rezultat practic. Criza de locuinţe persistă. Casele goale sunt neaccesibile maselor nevoiaşe, o nouă prelungire se impune pentru că oamenii nevoiaşi nu vor putea fi lăsaţi cu familiile lor pe drumuri şi pradă speculei proprietarilor. LIBERA TRANSACT'DE O NENOROCIRE D. I. N. VASILESCU spune că criza economică in care ne zbatem, lipsa de lucru între muncitori şi lucrători, salariile de foame ale funcţionarilor abia pot face faţă scumpetei de azi, libera transacţie la locuinţe ar fi o adevărată nenorocire. D. ANGHEL MINAILESCU spune că avem datoria sfi pornim din nou la lupta pentru apărarea adăposturilor celor nevoiaşi. Chiriaşii trebui să se strângă din nou în jurul Lgii, dacă vor să nu-şi piardă dreptul lor la adăpost. CASELE GOALE D. BĂNICĂ IONESCU arată că liga trebue să facă demersuri necesare pentru ca proprietarii să nu mai sfideze lumea ţinând casele goale. Trebue să cerem aplicarea legii şi anume proprietarii care ţin casele de la Sft. Gheorghe libere să fie impuşi la de 10 ori impozitul. Chiriaşii au datoria să strângă din nou rândurile in jurul Ligii, dacă vor să scape de specula proprietarilor Mai vorbesc d-nii dr. Toma Simionescu, Alexandrescu, S. Preceman, Goldstein etc. In urma discuţiunilor urmate Comitetul hotărăşte, facerea de urgenţă a unei statistici a chiriaşilor care se bucură de protecţiunea legii. Pentru această la sediul Ligii din str. General Florescu No. 11, sunt registre speciale, şi chiriaşii cin Capitală sunt rugaţi a trece spre a-şî indica numele şi adresa. D. Magder face un rezumat al celor discutate şi anunţă o întrunire publică pentru Duminică 18 Septembrie ce se va ţine in sala Uniunii Generale a Funcţionarilor Comerciali din str. Blănari No. 14. Şedinţa se ridică la ora. l1 De la „Liga Chiriaşilor“ CHIRIAŞI! SE REORGANIZEAZĂ Ei cer modificarea legii chiriilor De unde ameninţă primejdia răsboiului? Declaraţiile lordului Cecil intr’un ziar german -epco- BERLIN. — Lordul Robert Cecil publică in ziarul „8 Uhr Abendblatt“ un articol asupra temei „de unde ameninţă primejdia de război?“ Lordul Cecil scrie: Există încă mereu centre de tulburare în lume, dar un lucru e clar, că dela sfârşitul războiului mondial s'a făcut progrese, — e drept, progrese lente, — dar nu mai puţin progrese. Primejdia unui război ameninţă din cauza fricei şi a naţionalismului exagerat. Căci unele ţări, care îşi revin, deşi încet, din pustiirile războiului, se dedau unui naţionalism exagerat. Liga Naţiunilor e acum recunoscută. A devenit o realitate internaţională. Ea a făcut până acum mult pentru restabilirea păcii. Conferinţa economică mondială a fost un semn nou şi dătător de speranţe, care indică o mai bună înţelegere intre naţiuni. In direcţia dezarmării am făcut deasemenea unele progrese şi cu puţin noroc aşteptăm dela aceasta şi mai mult pentru viitor. In al 16-Iea an al existenţei sale, găsim Rusia Sovietică într'o stare de complectă prăbuşire economică. Prăbuşirea sa politică nu este încă cu totul complectă, şi totuşi eu aşi considera şi astăzi ca binevenită intrarea Rusiei în Liga Naţiunilor, RVK după ruperea raporturilor comerciale şi diplomatice dintre Anglia şi Rusia. Rusia se va întrema, pe măsură ce va renunţa la programul său comunist iniţial şi va cădea in acelaş măsură în care îşi va menţine programul său comunist iniţial. Rusia este astăzi unica ţară din lume, care doreşte revoluţia in celelalte ţări. In ce priveşte posibilitatea unui conflict, între Răsărit şi Apus, eu nu cred că o asemenea primejdie de război există întruadevăr. Interesele Chinei și ale Indiei, de pildă, tiv. sunt identice. Exploratorul german dr. Filchner trăeşte BERLIN.— Ultimele ştiri asupra soartei exploratorului german dr. Filchner — despre care se anunţase ca ar fi fost asasinat de bandiţi în China — confirmă că acesta se află în viaţă. O comunicare făcută la Moscova de către guvernul Mongoliei arată că d-rul Filchner se află în viață. Expediția Filchner a fost jefuită numai de o parte din bagajele sale de mâna. ✓