Dimineaţa, octombrie 1927 (Anul 23, nr. 7482-7512)
1927-10-09 / nr. 7490
I 3 LEI 11 BIROURILE s București, Str. Sar.ndar No. 7 9-11 13 LSI ttLEFOANELE Anul XXm No. 7490 fg- rr-r........ DUMINICA 9 OCTOMBRIE 1927 14 PAGINI Prețul Abonamente!^ Lei 750 — pe timpele unei« n 3£0 — n n |i 6 luni » 11-CO — »» n v 3 »« In străinătate dubiu NOASTRE Fondată in l£C4 de CONST. MILE Centrala) 305 07 324 73 30 70. 353/5«. Direct«»: 357/72. Asia 307 09 Provincia 310 00. ŢARA MILIONARILOR exasperarea celor mai puţin bogate, cari alcătuesc massa, va duce, fata!, ori la legi de reglementare a chiriilor, ori la o expropriere urbană în felul celei rurale. N’am prezis-o noi pe aceasta la timp fiind taxaţi de utopici, de nebuni şi de răi români? Şi totuş... Vina cea mare e însă a Statului necoasă cameră, se cere de la 20 ta şi a comunelor care n’au luat nici o 40 de mii chirie anual, pentru ca.măsură pentru curmarea crizei lomerele triaj bune şi centrale 50 şi 60cuinţelor, cum s’a făcut pretutindenii. Iar un apartament cu trei ideni, chiar în săraca Vienă. Se vede odăi, minimul necesar unei familii!insă că noi n’am avut şi n’avem compusă din doi soţi şi un copil, nu parte decât de tembelizm şi vitre-se poate găsi mai jos de 150 de mii anual. Nu mai vorbim de cele mai încăpătoare oferite de la 200 de mii de lei în sus. Să luăm media de 150 de mii de lei, cea mai frecventă. Cota parte destinată locuinţei se socotea, pretutindeni în Europa de dinainte de război, la 10—12 la sută din venitul anual. Să admitem pentru timpurile de astăzi o cotă de 20 la sută. E enorm, căci dacă punem încă 20 la sută îmbrăcămintea şi încălţămintea*, 20 la sută impozitele, 30 la sută alimentarea, alţi 20 la sută rufăria, spălatul, luminatul, apa, gunoiul şi încălzitul, plus un 10 la sută pentru căutarea sănătăţii şi neprevăzute, fără a putea mişca o zi din oraş, omul trebue să ajungă la absurdul de a cheltui 120 la sută pe an din venitul său! Or chiria singură, așa cum o pretind domnii proprietari în prezent, reprezintă, pentru un târgoveț cu câștig normal agonisit din greu, adică de la cinci la douăzeci de mii lunar, tocmai cap în cap, sută în sută, venitul unui an! Ce mai rămâne pentru restul nevoilor? Doar furtul şi frauda, ce nu sunt nici în putinţa, nici în caracterul tuturor, ci pentru cari justiţia rezervă o altfel de locuinţă, aceia gratuită. Situaţia a cel puţin 70 la sută din populaţia oraşelor a devenit astfel insuportabilă, catastrofală, monstruoasă. Şi măcar dacă am fi o ţară de climă veşnic caldă, ca să putem umbla aproape goi, sau dacă am mai fi în stare să trăim ca vechii atenieni cu-o ceapă şi trei măsline pe zi, să dormim pe sub garduri şi pe iarbă, încă ar fi ce-ar fi. Cheltuind însă totul pentru chirie, românul e condamnat la cea mai cumplită ananghie. Iată o explicaţie printre atâtea altele, a sporirii necinstei. Ce e de făcut? O lege care ar reglementa chiriile toate la raţional şi posibil, ar împiedeca construirea de case, se zice. Posibil. Dar de ce s’au pus atunci toate pierierele capitalului străin care, în diferite rânduri, s’a oferit să clădească la noi locuinţi eîtine şi confortabile? Nu cumva chiar unii din domnii proprietari de case, din cei influenţi, s’au aşezat de-a curmezişul acelui capital străin? Socoteala lor e greşită însă, căci nici chiar milionarii cinstiţi nu vor putea suporta asemenea chirii, iar Proprietarii de case cari stau în afară de regimul legei chiriilor, fac tuturor celor ce au nevoe de-o locuinţă, cinstea de a-i socoti milionari. E o cinste de care ei s’ar lipsi bucuroşi, fiind dat că trebue s’o plătească din gros cu bani gata. In adevăr, pentru cea mai mizerabilă, dosnică, îndepărtată și înfugie. Până când? î. TFODORESCU Accidentul mortal da avion al unui deputat italian ROMA, 7 (Rasler). — In cursul unui zbor da antrenament, un avion s‘a prăbușit. Deputatul Fornio, care se afla în avion a murit p« loc. ..... ■■■■AlWiB»............. — Priveliştea zilei IMPREVIZIUNEA Un prieten din America, întors să-şi vadă familia, vrea să mi demonstreze chiar pe peronul gării unde-l aşteptam că mica întârziere de o oră a trenului cu care venei e rezvoltă luaee Era evident că se desnaţionalizase complet... El îmi spunea: — In America, odată cu cumpărarea biletului de tren ler si o asigurare asupra eventualelor Intâzieri. O oră întârziere (și orele începute se socotesc întregi) ți se plătește cu două dolari, în afară de cazul când vrei să-i adaugi, pentru călătorii de afaceri mai mari, o asigurare în sumă mai însemnată.. Informaţia ce-mi da prietenul meu mă amuza.Mă gândeam la gluma iniţierii unei astfel de instituiri în Itomănia... Patru sute de lei fiecare oră de întârziere a trenului cu care călătoreşti!.... Cei mai bogaţi oameni din ţara românească ar fi comis voiajorii. Iar multi Români ar trăi bine şi-ar face averi condamndndu-se la o permanentă călătorie pe C. F. R... In tara ordinei tehnice a vieţii — America— asigurarea dreptului celui ce-a cumpărat un bilet de călătorie de a ajunge la ora şi minutul anunţat e logică fiindcă se consideră această cumpărare de bilet ca un contract între administraţia feroviară şi călător. La noi, e o aventură. Punctualizarea vieţii prin înlăturarea riscurilor impreviziunei, e o cucerire a civilizaţiei Vom avea, desigur, mâine, asigurări organizate pentru toate actele vieţii, contra neisbolndei, unei piese de teatru, contra căderii de la putere, contra nefericirii în amor, contra deranjerii stomacului... An rddett.« Mai bine plângeţi pe bietul rtomân care nu e asigurat nici împotriva celor ce-i vor binele cu sila» DEM. THEODORESCU Administraţia „Monitorului Oficial“ Regie sau comercializare? -------------COCO - — După cum am anunţat, ministerul de interne, în urma cererei d-lui ministru de finanţe Vintilă Brătianu a numit o comisiune, care sa studieze condiţiunile în care „Monitorul Oficial" ar putea să treacă sub administraţia directă a ministerului de finanţe prin aplicarea sa la Direcţia generală a regiei monopolurilor statului. D. Vintilă Brătianu, găseşte că în Situaţia de astăzi, menţinerea „Monitorului Oficial“ sub dependenţa ministerului de interne nu are nici un sens şi că In mod logic se impune trecerea acestei instituţiuni — care este un monopol de stat — la direcţiunea generală a regiei. Aceasta cu atât mai mult cu cât direcţiunea generală a regiei are, chiar actualmente, sub conducerea sa, imprimeria de timbre şi diverse fabrici de ordin similar. COMERCIALIZAREA IMPRIMERIILOR STATULUI Dacă trecerea „Monitorului Oficial" sub administraţia regiei *»* lucru hotărât, nu e mai puţin adevărat că d-l Vintilă Brătianu nu consideră această soluţie decât ca o măsură provizorie până când statul va putea să găsească una şi mai convenabilă. • Soluţia de viitor la cure 8e reflectează ar fi: transformarea „Monitorului Oficial“, cu toate imprimeriile statului, într-o societate comercializată pe baza legii de comercializare a întreprinderilor statului. Posibilitatea Instituirea unui asemenea regiza depinde tysft â® iB.fi*, tul dacă „Monitorul Oficial“ şi imprimeriile statului sunt aşezăminte producătoare de venituri deoarece, bineinţeles, nimeni nu s’ar putea cointeresa cu statul într'o întreprindere care nu dă beneficii sigure. RENTABILITATEA ÎNTREPRINDERILOR Deşi s’ar părea curios, până astăzi nimenii nu poate şti care este rentabilitatea acestor întreprinderi ntrucât conducătorii lor de până acum au avut totdeauna grija să nu prezinte nici-o situaţie clară asupra mersului întreprinderilor şi asupra posibilităţilor lor d de dezvoltare. De asemenea nu e mai puţin adevărat că nici cei chemaţi să se ocupe serios cu această chestiune nu au făcut-o şi au lăsat ca lucrurile să ajungă acolo unde au ajuns. In asemenea condiţiuni, bineînţeles că bilanţurile „Monitorului oficial“ au fost totdeauna deficitare. Aceasta nu înseamnă însă că, aceste vaste întreprinderi susceptibile de mari desvoltări n’ar putea deservi şi întreprinderi cu o Însemnată rentabilitate. De aceea tocmai «omisiunea «are studiază condiţiunile trecere! „Monitorului Oficial" la direcţiunea generală a regiei va studia paralel şi perspectivele de rentabilitate ale instituţiune! pentru ca în momentul oportun statul să avizeze în soluţia definitivă care, după concepţia d-lui Vintilă Brătianu mi poate fi decât: MmţelgUxarea. ~ ... Tragicul sfârşit al unui plutonier aviator Ogieptândus® seroptenul, plutonieru- se noi din sarai Avionul Incendiat cade lângă Tâncăbeşti MORMANUL DE SFĂRÎMĂTURI ALE APARATULUI PRĂBUŞIT ■ I— MiP'Al A .1 Un grav accident de aviaţie s’acolate şi sublocot. Popovici, au prin tâmplat ori dim. în dreptul corpu-nit în sbor dela aerodromul militar noi Tâncăbeşti, situată la 30 de km.jPitera, cu destinaţia Buzău, de Capitală. Din cauza timpului neprielnic. Iată împrejurările : I vântul începuse ,să sufle violent Pe la ore 10 fără câteva minute, sublocotenentul P'^ovici, a fost nedouă avioane „5pad“, aparţinând . voit să se înt» «rcnT. ascadrilei de vânătoare, pilotate* Plutonierul Kircea şi-a continuat respectiv, de plutonierul Kircea şi- drumul, s’a prăbuşit, de abea la o depărtare de 150 metri LA LOCUL CATASTROFEI Când locuitorii au ajuns la locul unde a căzut aviatorul, n’au găsit de cât o massa sângerândă și diformă de carne. Victima era plutonierul Mircea Nicolae, din grupul 2, escadrila 5 de vânătoare. Asupra lui afară de câteva mici obiecte,nu s’a găsit de cât un cronometru. Rămăsese înțepenit ca și inima nefericitului sburător, la ora 10 fix. APARATUL A FOST COMPLECT DISTRUS Locuitorii s’au îndreptat atunci spre locul unde se prăbuşise avionul, într’o mirişte din apropiere. Aparatul ca şi pilotul era o massa haotică, înconjurată de flăcări. Deşi se bănuia că sub dărâmăturile lui, se află pasageri, totuşi nimeni nu s’a putut apropia. Târziu, când focul a consumat şi a nimicit toate părţile ,inflamabile ale avionului, s’a putut constata că alte victime, nu mai erau. Există speranţa că pasagerii cari s’au aruncat cu paraşuta, s’au putut salva. De abea la sosirea anchetei, lucrurile au fost lămurite. Paraşuta — cum am spus — nu era alta de cât aripa aparatului. Svonul s’a răspândit însă repede în Capitală, provocând bineînţeles, emoţie. ANCHETA ui a „ La faţa locului a sosit o comisiaŞtiubei, comandantul flotilei de luptă. Cercetările vor căuta să stabilească cauza adevărată a accidentului. Rămâne neexplicabil, cum pe o vreme ca aceia de eri, pilotă s’au încumetat să sboare, cum se face că s’a desprins aripa și mai ales de ce aviatorul-plutonier nu era prevăzut cu parașută. REP. Nenorocirea Din ce cauză nu se ştie, de când se afla deasupra pădurii din vecinătatea Scroviştîi, proprietatea d-lui Băicoianu, director la Banca Naţională, aparatul a început să se scoboare vertiginos. O aripă, cea superioară, delictuoasă, sau smulsă de vânt — ancheta e datoare să lămurească — s’a desprins. Avionul dezechilibrat, a ajuns o jucărie pentru furia vântului. Dindu-şî seama de printedie, pilotul daşi nu era prevăzut cu paraşută, n’a ezitat să se arunce în vid dela o înălţime considerabilă. O altă relaţie, susine că avionul, când s’a apropiat îa o mică distanță de pământ, l-a asvârlit. Aviatorul oribil mutilat a rămas mort pe loc. Aparatul, în urma exploziei motorului s-a aprins. El a fost distrus în întregim®. le povestesc martorii nenorocirii Cineva a opiniat, că avionul trebuie să fie în mare primejdie. S-a constatat mai târziu că era vorba de aripa avionului. Imediat după acest accident, spectatorii au fost martorii, unei scene înfiorătoare. Deja mare înălţime în timp ce avionul continua să se învârtească, un om s’a aruncat în spaţiu, fără paraşută, în mai puţin de o clipă scena s’a consumat. Omul a dispărut facându-se una cu pădurea ce se află la o distanţă de doi emlemeri de şosea. Cum accidentul s’a întâmplat în apropiere de Tâncăbeşti, întreagacomună a asistat neputincioasă la scurta şi emoţionanta dramă. lată ce povestesc locuitorii: „Pe la ora 10, câţiva inşi ce se aflau înaintea hanului, aud sgomotul unui motor. Ridicând capul, zăresc la o mare înălţime, un avion ce se cobora în spirală, cu o repeziciune uimitoare. La început au crezut că e vorba de nişte exerciţii îndrăzneţe, aşa că nu s’au prea emoţionat. La un moemnt dat însă — cum era ceată nu prea se distingea bine ___ —, o bucată din avion se desprinde. Peste alte cinci minute, aparatul TREI SPECTATORI IN FATA RUINEI V "V*1 0 impresionantă sinucidere la Reşiţa TIMIŞOARA. 7. — Tânăra Lola Jury, în etate de 20 ani, originară din comuna Bocşa, certându-se cu părinţii a părăsit domiciliu!, căutându-şi de lucru în Reşiţa. Cum nici aci părinţii săi nu o lăsau în linişte, făcându-i în fiecare săptămână scandal, tânăra fată şi-a pus un gând să-şi curme firul vieţii. Acum două zile, ajunsă la disperare, Lola Iurg s’a suit pe dealul din spatele marilor furnale şi cuptoare ale uzinelor Reşiţa şi, dela locul numit „la cruce", s’a aruncat în prăpastia din faţă. A fost găsită şi ridicată în stare gravă de niște muncitori fierari, cari au transportat-o îa spital. in groaznice chinuri, nefericita ți-a dat afara luL —— ------—. Atitudinea presei germane faţă de campania lordului Rothermere Un comentar al ziarului francez „La VIctoire*1 lit PARIS, 7 (Radar). — „La Victoire“, relevând atitudinea de simpatie adoptată In presa germană pentru campania lordului Rothermere, observă că reprezentantul ambiţiunilor maghiare a fost dezaprobat în mod hotărât prin faptul că Societatea Naţiunilor s’a arătat ostilă pretenţiuniior optanţilor unguri Ziarele germane susţin de asemenea că diplomaţia britanică nu poate tolera influenţa Franţei, întărită prin crearea Micei Antante. „La Vieţuire“ subliniază că intenţia d® a aţâţa Anglia împotriva Franţei, est© vădită, dar zadarnică. Polonia nutreţine cu Anglia relaţiuni foarte amicale, Cehoslovacia primeşte cu atenţie sfaturile Angliei, Iugoslavia prin politica moderată faţă de Albania a dovedit că nu est© indiferentă la părerile Londrei. In sfârşit, România este apreciată în Anglia la justa ei valoare, după ce a fost reprezentată la Londra prin d. Titulescu, diplomatul de mare merit. Cercurile politice engleze ştiu prea bine că teritoriul României este una din cel© mai solide fortăreţe împotriva bolşevismului. Lordul Rothermere nu va obţine niciodată rectificarea tratatului de la Trianon, după cum si va obţine vreo revizuire a tratatelor de la Versailles sau St. Piermain. GREtUlL HAN O CAPITALĂ in cured tei Octombrie se ver fsce primele arderi de cadavre — —«OO De vreo câţiva ani se discută $1 în ţară chestiunea c.ema'îniei (arderi!) ș.a .'a .re o-- omeneşti înfăţişându se posibiltatea de realizare. Problemă rezolvată minunat în mai toate marile oraşe străine — oraşe creştine-catolice în majoritatea popula iunei —întâmpină dificultăţi la noi de ordin ♦riifdos — biserca ortodoxă nepronuţându-se afirmativ. Cu toate acestea, o mână de intelectuali au înfinţat acum câţiva ani o societate pentru cremaţiune având in frunte pe d-nii dr. Gh. Gheorghian, dr. I. Costinescu, Radu D. Rossin, C. Dosescu. Ultimul primind o înaltă distincţiune bisericească la Ierusalim , a renunţat la ideea arderii. D. dr. I. Costinescu, devenind primar al Capitalei, acum 4 ani, a înţeles să ajute realizarea ideii şi a Inai.a at p.oecut pentru construirea primului crematoi uman în apropierea cîmiti'u'ui Beali. CUM VA FUNCŢIONA CREMATORIUL , ei crematoiu e aproape terminat. In orice caz — ne spune d. ing. Popovici, directorul cernerea îzărilor municipiului — societatea „Cemisea” va putea face primele cernaţiuni chiar în această lună. Cadavrul va fi adus până la crematoriu ca şi până la cimitir. Cei ce vor voi să referinţeze costisitoarele „pompe funebre” de azi — îşi pot transporta morţii ca şi până acum. Crematoriul va avea insă şi un număr de dricuri automobile, ca şi în străinătate — și mortul va putea fi păstrat In capelă timpul cerut de lege. Sosită vremea pentru ardere ,se va face serviciul religios conform riturilor și mortul in loc să intre în pământ pentru a fi mâncat de viermi — va fi introdus în cuptorul străbătut de aer cald la 1200 grade şi după o oră maximum familia va putea avea o mână de cenuşe. De altfel primăria intenţionează mu- • nicipalîzarea înmormântărilor pentru a scăpa îndureratele familii de tributul dat întreprinderor de pompe timbre. D. DR. GHEORGHIAN DESPRE CREMAŢIUNE D. dr. Gh. Gheorghian, inimosul pro-, motor al idei! cremaţiunii fost primar al Capitalei ne spune: * Cremaţiunea e şi practică şi civilizată. Procesul de descompunere a cadavrului e acelaşi dacă se introduce cadavru în pământ şi dacă se arde. In primul caz e vorba de o combustiune lentă, in al doilea de una accelerată. Prima se face prin acţiunea pâmântului — a u âni a de ..o opunere viermii — a doua prin acţiunea imediată a căldurii artificiale. In ce priveşte obiecţiunea bisericeî — dogma spune că mortul trebue să fie încredinţat pământului — nimic nu împiedică introducerea urnei funerare în pământ cu avantajul utilzării unei suprafeţe mult mai reduse decât cea ocupată de un coşciug. De altfel sunt convins că patriarul României, care e un omn cu idei superioare, va admite ceia ce câtuinătate de pretutindeni a admis de multă vreme. ARDEREA CADAVRELOR ŞI MORŢILE NEFIREŞTI Unii — şi aci e vorba de medicina legală — au obiectat că crematurea împiedică examinarea cadavrelor. Există chiar o părere a d-lui prof. dr. Mina Minovîci. D. dr. Gheorghian, întemeiat pe toxicologie, afirmă că otăvurile minerale lesă urme şi in cenuşa cadavrelor şi că de altfel sunt otrăvuri cari dispar şi in pământ. De altfel — inches d. dr. Gheorghian — ni ne împiedică păstrarea, disecarea şi supunerea cadavrului la toţi reactiv, înainte de crescaţiune. La morgă sunt piese păstrate de ani de zile. CÂND SE VOR ARDE PRIMELE CADAVRE Primele arderi de cadavre se vor face probabil între 15 şi 20 octombrie. Cremaţiunea experimentală se va face asupra cadavreor nereclamate. După ce rezultatele, vor fi apreciate, cremaţiunea se va întinde şi asupra ailor cadavre bineînţeles cu asentimeniul familiilor. — D. Dbr. — CITIŢI LA ULTIMA ORĂ , incidentul sârbo-bulgar Fraudele dela Văcărești «-Dacă șl drejstsel nostru au tncepnisăni-l furo, nu mal e de mAiteafg gseaîei, © pâine, nies pentru un !&£*:• cinstit.