Dimineaţa, octombrie 1927 (Anul 23, nr. 7482-7512)

1927-10-09 / nr. 7490

I­ 3 LEI 11 BIROURILE s București, Str. Sar.ndar No. 7­ 9-11 13 LSI ttLEFOANELE Anul XXm No. 7490 fg- rr-r........ DUMINICA 9 OCTOMBRIE 1927 14 PAGINI Prețul Abonamente!^ Lei 750 — pe timpele unei« n­ 3£0 — n n |i 6 luni » 11-CO — »» n v 3 »« In străinătate dubiu NOASTRE Fondată in l£C4 de CONST. MILE Centrala) 305 07 324 73 3­0 70. 353/5«. Direct«»: 357/72. A­sia 307 09 Provincia 310 00. ŢARA MILIONARILOR exasperarea celor mai puţin bogate, cari alcătuesc massa, va duce, fa­ta!, ori la legi de reglementare a chiriilor, ori la o expropriere ur­bană în felul celei rurale. N’am pre­zis-o noi pe aceasta la timp fiind taxaţi de utopici, de nebuni şi de răi români? Şi totuş... Vina cea mare e însă a Statului necoasă cameră, se cere de la 20 ta şi a comunelor care n’au luat nici o 40 de m­ii chirie anual, pentru ca­.măsură pentru curmarea crizei lo­­merele triaj bune şi centrale 50 şi 60­­cuinţelor, cum s’a făcut pretutin­­de­nii. Iar un apartament cu trei i­deni, chiar în săraca Vienă. Se vede odăi, minimul necesar unei familii!insă că noi n’am avut şi n’avem compusă din doi soţi şi un copil, nu parte decât de tembelizm şi vitre-se poate găsi mai jos de 150 de mii anual. Nu mai vorbim de cele mai încăpătoare oferite de la 200 de mii de lei în sus. Să luăm media­ de 150 de mii de lei, cea mai frecventă. Cota parte destinată locuinţei se socotea, pre­tutindeni în Europa de dinainte de război, la 10—12 la­ sută din veni­tul anual. Să admitem pentru tim­purile de astăzi o cotă de 20 la sută. E enorm, căci dacă punem încă 20 la sută îmbrăcămintea şi încălţă­mintea*, 20 la sută impozitele, 30 la sută alimentarea, alţi 20 la sută rufăria, spălatul, luminatul, apa, gunoiul şi încălzitul, plus un 10 la sută pentru căutarea sănătăţii şi neprevăzute, fără a putea mişca o zi din oraş, omul trebue să ajungă la absurdul de­ a cheltui 120 la sută pe an din venitul său! Or chiria singură, așa­ cum o pre­tind domnii proprietari în prezent, reprezintă, pentru un târgoveț cu câștig normal agonisit din greu, a­­dică de la cinci la douăzeci de mii lunar, tocmai cap în cap, sută în sută, venitul unui an! Ce mai ră­mâne pentru restul nevoilor? Doar furtul şi frauda, ce nu sunt nici în putinţa, nici în caracterul tuturor, ci pentru cari justiţia rezervă o alt­fel de locuinţă, aceia gratuită. Situaţia a cel puţin 70 la sută din populaţia oraşelor a­ devenit astfel insuportabilă, catastrofală, monstruoasă. Şi măcar dacă am fi o ţară de climă veşnic caldă, ca să putem umbla aproape goi, sau dacă am mai fi în stare să trăim ca ve­chii atenieni cu-o ceapă şi trei măsline pe zi, să dormim pe sub garduri şi pe iarbă, încă ar fi ce-ar fi. Cheltuind însă totul pentru chi­rie, românul e condamnat la cea mai cumplită ananghie. Iată o ex­plicaţie printre atâtea altele, a sporirii necinstei. Ce e de făcut? O lege care ar reglementa chiriile toate la raţio­nal şi posibil, ar împiedeca con­struirea de case, se zice. Posibil. Dar de ce s’au pus atunci toate pie­ri­er­el­e capitalului străin care, în di­ferite rânduri, s’a oferit să clă­dească la noi locuinţi eîtine şi con­fortabile? Nu cumva chiar unii din domnii proprietari de case, din cei influenţi, s’au aşezat de-a curmezi­şul acelui capital străin? Socoteala lor e greşită însă, căci nici chiar milionarii cinstiţi nu vor putea suporta asemenea chirii, iar Proprietarii de case cari stau în afară de regimul legei chiriilor, fac tuturor celor ce au nevoe de-o locuinţă, cinstea de a-i socoti mi­lionari. E o cinste de care ei s’ar lipsi bucuroşi, fiind dat că trebue s’o plătească din gros cu bani gata. In adevăr, pentru cea mai mize­rabilă, dosnică, îndepărtată și înfu­gie. Până când? î. TFOD­ORESCU Accidentul mortal da avion al unui deputat italian ROMA, 7 (Rasler). —­ In cursul unui zbor da antrenament, un avion s‘a prăbușit. Deputatul Fornio, ca­re se afla în avion a murit p« loc. ..... ■■■■AlWiB»­............. — Priveliştea zilei IMPREVIZIUNEA Un prieten din America, întors să-şi vadă familia, vrea să mi de­monstreze chiar pe peronul gării un­­de-l aşteptam că mica întârziere de o oră a trenului cu care venei e rez­voltă luaee Era evident că se desna­­ţionalizase complet... El îmi spunea: — In America, odată cu cumpăra­­rea biletului de tren ler si o asigura­re asupra eventualelor Intâzieri. O oră întârziere (și orele începute se socotesc întregi) ți se plătește cu două dolari, în afară de cazul când vrei să-­i adaugi, pentru călătorii de afaceri mai mari, o asigurare în sumă mai însemnată.. Informaţia ce-mi da prietenul meu mă amuza.­­Mă gândeam la gluma iniţierii unei astfel de instituiri în Itomănia... Patru sute de lei fiecare oră de întârziere a trenului cu care călătoreşti!.... Cei mai bogaţi oameni din ţara românească ar fi comis voiajorii. Iar multi Români ar trăi bine şi-ar face averi condamndndu-se la o per­manentă călătorie pe C. F. R... In tara or­dinei tehnice a vie­ţii — America— asigurarea dreptului ce­lui ce-a cumpărat un bilet de călă­torie de a ajunge la ora şi minutul anunţat e logică fiindcă se consideră această cumpărare de bilet ca un contract între administraţia ferovi­ară şi călător. La noi, e o aventură. Punctualizarea vieţii prin înlătu­rarea riscurilor impreviziunei, e o cucerire a civilizaţiei Vom avea, de­sigur, mâine, asigurări organizate pentru toate actele vieţii, contra neisbolndei, unei piese de teatru, con­tra căderii de la putere, contra nefe­ricirii în amor, contra deranjerii stomacului... An rddett.« Mai bine plângeţi pe bietul rtomân care nu e asigurat nici împotriva celor ce-i vor binele cu sila» DEM. THEODORESCU Administraţia „Monitorului Oficial“ Regie sau comercializare? -------------COCO - — După cum am anunţat, ministe­rul de interne, în urma cererei d-lui ministru de finanţe Vintilă Brătianu a numit o comisiune, ca­re sa studieze condiţiunile în care „Monitorul Oficial" ar putea să treacă sub administraţia directă a ministerului de finanţe prin apli­carea sa la Direcţia generală a regi­ei monopolurilor statului. D. Vintilă Brătianu, găseşte că în Situaţia de astăzi, menţinerea „Mo­nitorului Oficial“ sub dependenţa ministerului de interne nu are nici un sens şi că In mod logic se im­pune trecerea acestei instituţiuni — care este un monopol de stat — la direcţiunea generală a regiei. Aceasta cu atât mai mult cu cât direcţiunea generală a regiei are, chiar actualmente, sub conducerea sa, imprimeria de timbre şi diverse fabrici de ordin similar. COMERCIALIZAREA IMPRIMERII­LOR STATULUI Dacă trecerea „Monitorului Ofi­cial" sub administraţia regiei *»­* lucru hotărât, nu e mai puţin ade­vărat că d-l Vintilă Brătianu nu consideră această soluţie decât ca o măsură provizorie până când statul va putea să găsească una şi mai convenabilă. • Soluţia de viitor la cure 8e re­flectează ar fi: transformarea „Mo­nitorului Oficial“, cu toate impri­meriile statului, într-o societate co­mercializată pe baza legii de co­mercializare a întreprinderilor sta­tului. Posibilitatea Instituirea unui ase­menea regiza depinde tysft â® iB.fi*, tul dacă „Monitorul Oficial“ şi im­primeriile statului sunt aşezăminte producătoare de venituri deoarece, bine­inţeles, nimeni nu s’ar putea cointeresa cu statul într'o întreprin­dere care nu dă beneficii sigure. RENTABILITATEA ÎNTREPRIN­DERILOR Deşi s’ar părea curios, până as­tăzi nimenii nu poate şti care este rentabilitatea acestor întreprinderi ntrucât conducătorii lor de până acum au avut totdeauna grija să nu prezinte nici-o situaţie clară asu­pra mersului întreprinderilor şi a­­supra posibilităţilor lor d de dezvol­tare. De asemenea nu e mai puţin ade­vărat că nici cei chemaţi să se ocu­pe serios cu această chestiune nu au făcut-o şi au lăsat ca lucrurile să ajungă acolo unde au ajuns. In asemenea condiţiuni, bine­în­ţeles că bilanţurile „Monitorului o­­ficial“ au fost totdeauna deficitare. Aceasta nu înseamnă însă că, a­­ceste vaste întreprinderi susceptibi­le de mari desvoltări n’ar putea de­servi şi întreprinderi cu o Însemna­tă rentabilitate. De aceea tocmai «omisiunea «are studiază condiţiunile trecere! „Mo­nitorului Oficial" la direcţiunea generală a regiei va studia paralel şi perspectivele de rentabilitate ale instituţiune! pentru ca în momentul oportun statul să avizeze în solu­ţia definitivă care, după concepţia d-lui Vintilă Brătianu mi poate fi decât: MmţelgUxarea. ~­­ ... Tragicul sfârşit al unui plutonier aviator Ogieptân­du­­s® seroptenul, plutonieru- se noi din sarai Avionul Incendiat cade lângă Tâncăbeşti MORMANUL DE SFĂRÎMĂTURI ALE APARATULUI PRĂBUŞIT ■ I— MiP'Al A .1 Un grav accident de aviaţie s’a­­colate şi sublocot. Popovici, au p­r­in tâmplat ori dim. în dreptul corpu-­nit în sbor dela aerodromul militar noi Tâncăbeşti, situată la 30 de km.jPitera, cu destinaţia Buzău, de Capitală.­­ Din cauza timpului neprielnic. Iată împrejurările : I vântul începuse ,să sufle violent Pe la ore 10 fără câteva minute, sublocotenentul P'^ovici, a fost ne­­două avioane „5pad“, aparţinând . voit să se înt» «rcnT. ascadrilei de vânătoare, pilotate* Plutonierul Kircea şi-a continuat respectiv, de plutonierul Kircea şi- drumul, s’a prăbuşit, de abea la o depărta­re de 150 metri LA LOCUL CATASTROFEI Când locuitorii au ajuns la locul unde a căzut aviatorul, n’au găsit de cât o massa sângerândă și di­formă de carne. Victima era pluto­nierul Mircea Nicolae, din grupul 2, escadrila 5 de vânătoare. Asupra lui afară de câteva mici obiecte,­­nu s’a găsit de cât un cro­nometru. Rămăsese înțepenit ca și inima nefericitului sburător, la ora 10 fix. APARATUL A FOST CO­MPLECT DISTRUS Locuitorii s’au îndreptat atunci spre locul unde se prăbuşise avio­nul, într’o mirişte din apropiere. Aparatul ca şi pilotul era­ o ma­ssa haotică, înconjurată de flăcări. De­şi se bănuia că sub dărâmătu­rile lui, se află pasageri, totuşi ni­meni nu s’a putut apropia. Târziu, când focul a consumat şi a nimicit toate părţile ,inflamabile ale avionului, s’a putut constata că alte victime, nu mai erau. Există speranţa că pasagerii cari s’au aruncat cu paraşuta, s’au putut salva. De abea la sosirea anchetei, lu­crurile au fost lămurite. Paraşuta — cum am spus — nu era alta de cât aripa aparatului. Svonul s’a răspândit însă repede în Capitală, provocând bineînţeles, emoţie. ANCHETA ui a „ La faţa locului a sosit o comisia­Ştiubei, comandantul flotilei de lup­tă. Cercetările vor căuta să stabi­lească cauza adevărată a acciden­tului. Rămâne neexplicabil, cum pe o vreme ca aceia de eri, pilotă s’au încumetat să sboare, cum se face că s’a desprins aripa și mai ales de ce aviatorul-plutonier nu era pre­văzut cu parașută. REP. Nenorocirea Din ce cau­ză nu se ştie, de când se afla deasupra pădurii din veci­nătatea Scroviştîi, proprietatea d-lui Băicoianu, director la Banca Naţională, aparatul a început să se scoboare vertiginos. O aripă, cea superioară, delic­­tuoasă, sau smulsă de vânt — an­cheta e datoare să lămurească — s’a desprins. Avionul dezechilibrat, a ajuns o jucărie pentru furia vântului. Din­du-şî seama de printed­ie, pilotul daşi nu era prevăzut cu paraşută, n’a ezitat să se arunce în vid dela o înălţime considerabilă. O altă relaţie, susine că avionul, când s’a apropiat îa o mică distanță de pământ, l-a asvârlit. Aviatorul oribil mutilat a rămas mort pe loc. Aparatul, în urma exploziei mo­­torului s-a aprins. El a fost distrus în întregim®. le povestesc martorii nenorocirii Cineva a opiniat, că avionul trebuie să fie în mare primejdie. S-a constatat mai târziu că era vorba de aripa avionului. Imediat după acest accident, spectatorii au fost martorii, unei scene înfiorătoa­re. Deja mare înălţime în timp ce a­­vionul continua să se învârtească, un om s’a aruncat în spaţiu, fără paraşută, în mai puţin de o clipă scena s’a consumat. Omul a dispărut facân­du-se una cu pădurea ce se află la o distanţă de doi emlemeri de şo­sea. Cum accidentul s’a întâmplat în­­ apropiere de Tâncăbeşti, întreaga­­comună a asistat neputincioasă la scurta şi emoţionanta dramă. lată ce povestesc locuitorii: „Pe la ora 10, câţiva inşi ce se aflau înaintea hanului, aud sgomo­­tul unui motor. Ridicând capul, ză­resc la o mare înălţime, un avion ce se cobora în spirală, cu o repe­ziciune uimitoare. La început au crezut că e vorba de nişte exerciţii îndrăzneţe, aşa că nu s’au prea e­­moţionat. La un moemnt dat însă — cum era ceată nu prea se distingea bine ___ —, o bucată din avion se desprinde. Peste alte cinci minute, aparatul TREI SPECTATORI IN FATA RUINEI V "V*1 0 impresionantă sinu­cidere la Reşiţa TIMIŞOARA. 7. — Tânăra Lola Jury, în etate de 20 ani, originară din comuna Bocşa, certându-se cu părinţii a părăsit domiciliu!, cău­­tându-şi de lucru în Reşiţa. Cum nici aci părinţii săi nu o lăsau în linişte, făcându-i în fiecare săptă­mână scandal, tânăra fată şi-a pus un gând să-şi curme firul vieţii. Acum două zile, ajunsă la dispe­rare, Lola Iurg s’a suit pe dealul din spatele marilor furnale şi cup­­toare ale uzinelor Reşiţa şi, dela locul numit „la cruce", s’a aruncat în prăpastia din faţă. A fost găsită şi ridicată în stare gravă de niște muncitori fierari, cari au transportat-o îa spital. in groaznice chinuri, nefericita ți-a dat afara luL —— ------—­­. Atitudinea presei germane faţă de campania lordului Rothermere Un comentar al ziarului francez „La VIctoire*1 lit PARIS, 7 (Radar). — „La Vic­toire“, relevând atitudinea de sim­patie adoptată In presa germană pentru campania lordului Rother­­mere, observă că reprezentantul ambiţiunilor maghiare a fost deza­probat în mod hotărât prin faptul că Societatea Naţiunilor s’a arătat ostilă pretenţiuniior optanţilor un­guri Ziarele germane susţin de ase­menea că diplomaţia britanică nu poate tolera influenţa Franţei, în­tărită prin crearea Micei Antante. „La Vieţuire“ subliniază că inten­ţia d® a aţâţa Anglia împotriva Franţei, est© vădită, dar zadarnică. Polonia nu­treţine cu Anglia rela­­ţiuni foarte amicale, Cehoslovacia primeşte cu atenţie sfaturile An­gliei, Iugoslavia prin politica mo­derată faţă de Albania a dovedit că nu est© indiferentă la părerile Lon­drei. In sfârşit, România este apre­ciată în Anglia la justa ei valoare, după ce a fost reprezentată la Londra prin d. Titulescu, diploma­tul de mare merit. Cercurile poli­tice engleze ştiu prea bine că teri­toriul României este una din cel© mai solide fortăreţe împotriva bol­­şevism­ului. Lordul Rothermere nu va obţine niciodată rectificarea tratatului de la Trianon, după cum si va obţine vreo revizuire a tra­­tatelor de la Versailles sau St. Pier­­main. GREtUlL HAN O CAPITALĂ in cured tei Octombrie se ver fsce primele arderi de cadavre — —«OO De vreo câţiva ani se discută $1 în ţară chestiunea c.ema'îniei (arderi!) ș.a .'a .re o-- omeneşti înfăţişându se po­­sibiltatea de realizare. Problemă re­zolvată minunat în mai toate marile oraşe străine — oraşe creştine-cato­­lice în majoritatea popula iunei —în­tâmpină dificultăţi la noi de ordin ♦riifdos — bise­rca ortodoxă nepronu­­ţând­u-se afirmativ. Cu toate acestea, o mână de inte­lectuali au înfinţat acum câţiva ani o societate pentru cremaţiune având in frunte pe d-nii dr. Gh. Gheorghian, dr. I. Costinescu, Radu D. Rossin­, C. Dosescu. Ultimul primind o înaltă di­­stincţiune bisericească la Ierusalim , a renunţat la ideea arderii. D. dr. I. Costinescu, devenind pri­mar al Capitalei, acum 4 ani, a în­ţeles să ajute realizarea ideii şi a Inai.­a at p.oec­ut pentru construirea primului crem­ato­­i uman în apropie­rea cîmiti'u'ui Beali. CUM VA FUNCŢIONA CREMA­­TORIUL , ei­ crematoiu e aproape termin­at. In orice caz — ne spune d. ing. Popovici, directorul cernere­­a îzărilor municipiului — societatea „Cemisea” va putea face primele cerna­ţiuni chiar în această lună. Cadavrul va fi adus până la crema­toriu ca şi până la cimitir. Cei ce vor voi să ref­e­rinţeze costisitoarele „pompe funebre” de azi — îşi pot transporta morţii ca şi până acum. Crematoriul va avea insă şi un număr de dricuri automobile, ca şi în străină­tate — și mortul va putea fi păstrat In capelă timpul cerut de lege. Sosită vremea pentru ardere ,se va face ser­viciul religios conform riturilor și mor­tul in loc să intre în pământ pentru a fi mâncat de viermi — va fi in­trodus în cuptorul străbătut de aer cald la 1200 grade şi după o oră maxi­mum familia va putea avea o mână de cenuşe. De altfel primăria intenţionează mu- • nicipalîzarea înmormântărilor pentru a­­ scăpa îndureratele familii de tributul dat întreprinder­­­or de pompe tim­bre. D. DR. GHEORGHIAN DESPRE CREMAŢIUNE D. dr. Gh. Gheorghian, inimosul pro-, motor al idei! cremaţiunii fost primar­­ al Capitalei ne spune: * Cremaţiunea e şi practică şi civi­lizată. Procesul de descompunere a cada­­vrului e acelaş­­i dacă se introduce cadavru­ în pământ şi dacă se ar­de. In primul caz e vorba de o combu­­stiune lentă, in al doilea de una ac­celerată. Prima se face prin acţiunea pâmântului — a u âni a de ..o opunere viermii — a doua prin acţiunea ime­­diată a căldurii artificiale. In ce priveşte obiecţiunea bisericeî — dogma spune că mortul trebue să fie încredinţat pământului — nimic n­u împiedică introducerea urnei funerare în pământ cu avantajul utilzării u­nei suprafeţe mult mai reduse decât cea ocupată de un coşciug. De altfel sunt convins că patriarul României, care e un omn cu idei su­perioare, va admite ceia ce câtu­inătat­e de pretutindeni a admis de multă vreme. ARDEREA CADAVREL­OR ŞI MORŢILE NEFIREŞTI Unii — şi aci e vorba de medicina legală — au obiectat că cremat­urea împiedică examinarea cadavrelor. E­­xistă chiar o părere a d-lui prof. dr. Mina Minovîci. D. dr. Gheorgh­ian, întemeiat pe toxi­cologie, afirmă că ot­ăvurile minerale lesă urme şi in cenuşa cadavrelor şi că de altfel sunt otrăvuri cari dispar şi in pământ. De altfel — inches d. dr. Gheorghian — ni ne împiedică păs­trarea, diseca­rea şi supunerea cada­vrului la toţi reactiv,­ înainte de cre­­s­caţiune. La morgă sunt piese păstrate de ani de zile. CÂND SE VOR ARDE PRIMELE CADAVRE Primele arderi de cadavre se vor face probabil între 15 şi 20 octombrie. Cremaţiunea experimentală se va face asupra cadavreor nereclamate. După ce rezultatele, vor fi apreciate, cre­­maţiunea se va întinde şi asupra ailor cadavre bineînţeles cu asentimeniul fa­miliilor. — D. Dbr. — CITIŢI LA ULTIMA ORĂ , incidentul sârbo-bulgar Fraudele dela Văcărești «-Dacă șl drejstsel nostru au tncepnisăni-l furo, nu mal e de mAiteafg gse­aîei, © pâine, nies pentru un !­&£*:• cinstit.

Next