Dimineaţa, noiembrie 1927 (Anul 23, nr. 7513-7542)

1927-11-13 / nr. 7525

zm tm I­ EROMIMIA" Societate Anonimă Homâtia de Asigurâri Str. G. C. Cantacuz no No. 16 La tragerea la sorti a asigurărilor popu­lar­e de viaţă care a avut loc la 6 Noembrie a. c. s-au amortizat: Poliţa No. 1190 Ecaterina BL Lazăr, Bucureşti Str. Manu Cavafu No. 14 de Iei 20.000 Poliţa No. 2548 Ioan Fecheami, Galaţi Str. Tecuci No. 92 „ ., 20.000 Total ieTloS Polite amortizate si plătitie anterior „ 78­.000 Total Lei 80I1.000 între £­­uînfatî numai NEÎNTRECUTUL sT ABSOLUT FÄRÄ RIVAL DIANA FRANZBRANNTWEIN cu care de 40 de ani se jervegîe cu succes întreaga omenire. te promba origina/â cu /ne scrippo; m PFFUZAȚi DUQOGA7FLF, £LF F/'A'D ZĂFA A'/C/ UN FOLOS. Blănuri line mai efl'ne ca ori­unde Piei începând cu e ligi 118 barata / mantouri pta și da comandă A s drastic executate jff *9 Blănăria ELI SEU irrriiu mm i'' —nii'ni'M'i Fabrica ie Mătăsuri „S m T A" vinde EFTIN EN -DETAIL Crepe ele chine, Voile Georgette etc. Strada Yorceanu No. G (prin Vasile Lascar) Tramvaiul No. 9 de la Bursă sau No. 10 pană la Făgădău Telefon 358 198. N aBtt 'ft din lume lABORATORIO CHIMICO FARMACEUTICI­ MODERNI TORINO - Corso Massimo D’Azeglio, 113 * Depozit general p. România Bul.Basarab.37 TELEFON: 60/95 N. 13. Pentru a satisface dorinţa unei mari parte a clientelei noastre Casa Fabricantă a pus în comerţ şi E*9A3NES­ A, S. PELLEGRINO FARA GUSTUL DEANIS. Aceasta se găseşte la toţi U­nii Engrosişti precum şi la Depozitul General din Bucureşti, Buevardul Basarab No. 37. wawmnm sAMAwmm Sursă noua de viaţă1 Cereţi la toate Farmaciile 5: Drogheriile Depozit general Farmacia ILSterescu Bucureşti,Bdul Elisabeta 34 EUCOL.V MOSSC o combinaţie fericită. Asociaţia sărurilor de Hipofosfiţi de potasiu, sodiu, calciu, fer şi mangan cu chinină şi stricnina RADIUM SIROP SÎ RADIUM TABLOID 'Sodicamente Radio­active - cele mai puternice reconslituante şi tonice ale celulei nervoase VINDECA Neurastenia, Oboseală, Timiditatea, Hypochondria, Debilitatea şi slăbi­rea forţ­elor sexuale. Calea Moşilor 25 Numai scurt timp In detail m­­m­mm a seefiunet en pros de manufacturS STOFE STREINE toate calităţile pentru Domni şi Doamne Preţuri sub cost Numai scurt timp in detail Calea Moşilor 25 Universala S. A mmmmmm FOTOGRAFII, amatori ş.­­ Fotograd la minut sfi­eară prosti­­cte si afene v.cigasmumi cse ftiucole Fotografice POÜTZER, Caraii Mari (Ardeal) joian fondata la 1896. Furnizează în întreaga Românie Mare, ACCEPTUL Fraţii Blaustein de Lstg. 15,— 15.10­6­B. Abrahams & Sons a fost protestat din cauză că a sosit la bancă în ultimul mo­­ment şi nu a fost timp să fie a-i vizat traşilor, care însă au depus d tn ziua scadenţii cecul în mâi­nile reprezentantului nostru. B. ABRAHAMS A SONS oolstate Anonima pentru Distribuirea Produselor Petroleului­­ BUCUREŞTI.—Str. General Budişteanu No. 11 bis.—BUCUREŞTI OS N II CEL MAI BUS ULEI pentru AUTOMOBILE ULEIURI SPECIALE pentru: MOTOARE DE EXPLOZIE MOTOARE DIESEL TRACTOARE MAŞINI INDUSTRIALE SI AGRICOLE din fabr­icaţiunea societăţilor : Steaua Română Astra Română Româno Americana de vANZARE la depozitele societăţei noastre, la principalele garaje, deporte de benzină și magazine de automobile din țară. ...* “ - ' VÂPSîAUADEp^ tSTE NEÎNTRECUTĂ in CFEtTUttl} S£ tîANESÎE tn TOATE ALIANȚELE Jf Jjj | m EA fARflAO) - OROGHÎR3 Sl PAftRibtR!) Pagina 4-a DfWIWETÄTÄ Duminică 13 Noemi», 1827 PUNTEA PISICII Oi) După romanul lui H. SUDERM1 Iii îşi aduse aminte de chipul mamei sale, şi o întrebă mai de­parte, de părinţii, de copilăria ei... Regina povestea la­ început cu şovăia­lă, apoi prinse curaj, aducându-i aminte de scene­­le demult. In care şi el, junkerul, jucase un rol, nu tocmai nobil. Dar ce făcuse el, i se părea şi drept şi bine. — Şi nu te-am despăgubit cu ni­mic pentru toate necazurile ce’ţi le pricinuia­m. — O, ba da! Ne-aţi dăruit adesea nuci şi mere sau soldaţi de plumb, să noi le împărţim noi, copiii din sat. Dar Felix Merkel era cel mai dibaciu şi mai voinic, ci se alegea cu toate și noi mai cu nimic. — Dar tu n’ai căpătat nici un dar dela mine? — Da da,­­domnule, zise ea roșind. II am și acuma, Iji scoase la iveală o cutiuță împletită din pae colorate. Boleslav ceru voe s’o deschidă: înăuntru era un inel de mărgele. — Acesta-i dela mama mea, zise Regina. Dar în aceeaşi clipă inelul căzu la pământ şi Regina sa plecă să-l caute. Boleslav simţi cum ii bate inima, văzându-i umerii ro­tunzi, atât de aproape. Ea găsise jucăria şi i-o dete, stând în ge­nunchi în faţa lui. El nu se putu stăpâni, şi-i desmierdă uşor obrazul. Privirea ei visătoare și fericită, II readuse în fire. — Mulțumesc, zise el cu glas ră­guşit. Ea se aşeză din nou la locul ei. O tăcere adâncă domni între ei. Bo­leslav simţi că trebue s’o rupă, ca să nu agraveze şi mai mult situația. — Despre ce vorbeam, Regina? Ah, dar cine te-a învățat să coşi? Ea vibra încă de emoție. — Era în casa părintelui, dom­nule. Elena trebuia să... Auzind numele iubitei din gura acestei păcătoase, Boleslav tresări. — Ei bine, du-te la culcare! ii or­donă. Ființa dulce a Elenei îi părea pângărită, de când ochii lui urmă­riseră cu plăcere chipul Reginei. Spre a se putea împotrivi ispitei, trebuia neapărat să clarifice situa­ţia lui faţă de fata pastorului. Şi se puse să-i scrie în toiul nopţii, o scri­soare lungă, în care îi vorbea de dragostea lu­i nestrămutată, conju­rând-o să-i dea o veste, spre a şti, dacă e hotărâtă să îndure cu el ne­voile de astăzi, fericirea de mâine. Terminând scrisoarea, se simți cu cugetul împăcat. — Vrei tu să predai această scri­soare d-rei Elena, fără ca cineva să bage de seamă? întrebă Boleslav a doua zi, spre seară, pe Regina. — Da, domnule, zise ea cu ochii in pământ. — Dar dacă te-or prinde în sat? — N’am frică, răspunse curagioa­­sa femee și se strecură ca o nălucă dealungul ruinelor. Trecură câteva ore. Boleslav își făcea mustrări ce o îndemnase la a­­cest drum primejdios. In sfârşit, pe la miezul nopţii, auzi zgomot la uşă. Era Regină, vânătă de frig şi cu scrisoarea în degetele înţepenite. Nu izbutise să facă pe mesagera secretă, dar vroia să mai încerce odată norocul. Deşi Boleslav se îm­potrivi, ea mai făcu de două ori drumul, izbutind în sfârşit a treia oară. — Slavă Domnului! îşi zise Bo­leslav — n-aş fi lăsat-o să-şi rişte viaţa odată mai mult! Regina îi povesti cum reuşise să dea scrisoarea Elenei în mână. Nu fusese tocmai bine primită de fosta tovarăşe din copilărie, fusese go­nită, având abia timp să-i vorbeas­că despre cutia poştală de la pod. — Sunt obişnută să fiu tratată astfel, zise cu un zâmbet melanco­lic, dar de astă dată veneam doar din partea d­v... Din Ziua aceea, Regina alerga zil­nic la pod, să vază dacă nu-i vreo scrisoare în cutie, dar se înapoia regulat cu mâinile g­oale. Boleslav era rănit în mândria și în dragostea lui și ca să mai uite amărăciunea ce i se strecura în su­flet, se adânci şi mai mult în studie­rea documentelor, prin care avea să dovedască nevinovăţia părintelui său. Dar mărturiile se încurcau şi bătrânul baron apărea când ca pa­triot german, când ca prieten al polonezilor. Singurele clipe de recreaţie erau acelea petrecute seara, în tovărăşia Reginei, deşi în prezenţa ei încerca o senzaţie ciudată, jumătate plăcu­tă, jumătate dezagreabilă. Uneori, ştiind că va trebui să sosească cu­rând, îi venea să alerge în bucătă­rie şi să strige: Rămâi afară, nu veni! Şi totuş era satisfăcut când ea intra apoi pe uşe. — Nu e decât singurătatea, care mă îndeamnă să-i caut societatea. E doar om şi ea, şi î mi vorbeşte cu glas de om. O privea în tăcere, prefăcându-se că doarme, în timp ce ea cosea. Toată fiinţa ei respira setea şi dra­gostea de viaţă. Nu ţinu mult, şi Boleslav se deplânsese atât, s’o simtă aproape, încât aștepta cu nerăbdare să intre în odaia lui. In prezenta ei, lumina lămpei i se părea mai cla­ră, urletele viforului se schimbau în cântece de leagăn... Iar serile, când ea pleca la Bokeldorf, îi deveniseră nesuferite. Totuș, îl rodea un ghim­pe în suflet, o poftă nebună să-i scormonească trecutul, legăturile ei cu răposatul— _ E singura fiinţă, care a fost­ martoră la acea nelegiuire, îşi zise, spre a se desvinovăţi faţă de el însuşi; ba mai mult, e singura com­plice, doar ea poate să mă lămu­rească. Şi într’o seară, rupse brusc tăce­rea atât de­ binefăcătoare, cerându-i lămuriri. Ea îngălbeni — Dar o să vă supăraţi iar pe mi­ne, domnule, bâigui. — Fă cum îţi ordon! — E atât de mult de-atunci, dom­nule — îl imploră ea — şi eu nici nu ştiu să povestesc... . — Dar poţi răspunde întrebărilor mele! Cine ţi s-a cerut cel dintâi, să fii călăuză, în noaptea aceea ? — Boerul. El își muşcă buzele. — Cum s’a întâmplat — cercetă mai departe. — Boerul îmi poruncise să ser­vesc la masă, și m’a pus să aprind lumânările din candelabrul cel ma­re, care nu ardeau niciodată, şi uniformele ofițerilor francezi, nu­mai în fireturi, luceau de-ţi luau ochii, c'am ameţit când am adus castronul cu supă. Şi când am in­trat, toţi au început să râdă şi să arate spre mine, vorbind franţu­zeşte. — Câţi erau? — Cinci şi unul cu părul cărunt, acela era colonelul. A vrut să mă strângă de mijloc, când am venit cu supa la el, dar eu i-am dat una peste mână şi atunci colonelul mi-a spus, într-o nemţească stricată, că’s fată frumoasă şi curagioasă. Iar boerul le-a zis : „O fată care are să vă fie de mare folos, domnilor!", sau cam aşa ceva. Şi la urmă, când am adus licheurul, boerul mi-a şoptit la ureche, să viu la noapte la el. Boleslav sări în sus. — Ei, și tu ce-ai făcut? Ea plecă ochii în jos. — Vai, domnule, de ce mă mai întrebați? O făcusem adesea și nu-mi închipuiam că fac ceva rău cu asta. — Câți ani aveai pe-atunci? — Cincisprezece, domnule. — Și erai atât de stricată, atât de... Nu mai putea vorbi de mânie. Ea îi aruncă o privire nespus de tristă. — Știam eu c’aveţi să vă supăraţi, dar ce să fac? Nu pot să mă arăt altfel decât cum sunt. Apoi continuă: — Şi când am venit pe la miezul nopţii la el, boerul se plimba cu paşi mari prin odaie, şi mă întrebă dacă vreau să câştig bani mulţi. — Desigur, boerule, i-am spus eu, o fac cu plăcere — căci pe atunci eram încă săracă. Atunci m’a întrebat dacă mi-e frică pe întunerec. Eu am râs, zicându-i că asta o ştie el, mai bine ca oricare altul. Mi-a pus şi alte în­trebări şi în cele din urmă mi-a spus pe şleau, dacă am curaj să-i conduc pe francezi peste puntea pi­sicii. Eu am început să plâng, căci francezii îşi făceau de cap la castel şi se ţineau scai de slujnice şi î mi era frică să nu mă siluiască vre­­unul. — Vrea să zică, de asta tot îţi era frică? — o întrerupse Boleslav bat­jocoritor. — Da, şi i-am spus boerului, că asta n’o fac, odată cu capul. Dar el s’a mâniat grozav şi m’a zgâlţâit de umeri, c’am căzut în genunchi. Apoi a răcnit la mine, că’s o fiinţă nerecu­noscătoare şi că are să mă alunge cu bicele dela castel, şi că are să-i spue el d-lui pastor, ce poamă sunt, şi mă strângea de gât, în­cât nici nu mai puteam să răsuflu. Și-a­­tunci... — Destul! zise Boleslav. Apoi luă scrisorile cari aveau să dovedească nevinovăția tatălui său, și le rupse în două. (Va urma) Groaznica crimă din Hoceni HUŞI, 9. — In târguşorul Iloceni s'a săvârşit noaptea trecută o cri­mă Care a înfiorat populaţia acelei comuni. Indivizii Chiriţă Catane şi Hrista­che Pobrincu, ambii din corn. Ho­ceni trăiau în duşmănie cu sătea­nul I. Marta din Grumezoaia. Ei au conceput un plan criminal, hotărînd să-l atace în puterea nop­ţii. In curuliî nopţii trecute ştiind că potrivnicul lor trebuia să se înapo­ieze din Iloceni, unde fusese în tim­pul zilei s’au pus la pândă în drep­tul locuinţei plugarului D. Ciorna­­ga. Făcând sgom­ot acesta din urm­ă, s’a dus la poartă să vadă ce se pe­trece acolo. N’a apucat bine să vadă cu cine are a face, când se pomeni atacat, cu o singură lovitură de ciomag ban­diţii l’au culcat la pământ. După o noapte de chinuri, neferi­citul a încetat din viaţă. Criminalii au fost arestaţi. Prinderea spărgătorului de la fabrica „Weihardt“ din Cernăuţi CERNĂUţI, 11.­ Am relatat zi­lele trecute că la fabrica de ghete „Weihard“, din oraşul nostru, s-a comis o spargere, furându-se o ma­re cantitate de piei şi 45 perechi de ghete, în valoare totală de 200.000 lei. Cercetările făcute de poliţie n’au dat nici un rezultat în primele zile. Comisarii Amster şi Pithornii a­­vând unele Indicii, au supraveghiat încontinuu pieţele oraşului. Bănuelile lor s’au adeverit, în­trucât în piaţa Grigore-Ghica-Vodă au dat peste individul Teodor Filip­­ciuc, care vindea o parte din mar­fa furată. Spărgătorul a fost arestat şi a­­poi supus unui sever interogatoriu. El a mărturisit hoţia comisă, ară­tând cum a comis spargerea şi ci­­ne-i sunt complicii. Unul din aceştia, anume Ghera­­sim Lovaci, fost gardist al servi­ciului Fiducităţii, a şi fost arestat. Poliția urmărește și pe al doilea complice. Marfa furată a fost dosită de spărgători la cârciuma Culpi din str. Cuciurul-Mare. — Coresp. 7* De la C. F. R. CIOCNIRE Trenul nr. 3075 la eşirea din sta­ţia Ghilvaci a acostat două vagoa­ne, care se aflau la descărcare pes­te marca de siguranţă. Au suferit însemnate stricăciuni cele două vagoane şi locomotiva. Din această cauză trenul a plecat cu o întârziere de 84 minute. ACCIDENT Trenul de persoane nr. 334 a sur­­prins pe linie între staţiile Karta şi Madarasul Cine, pe locuitorul S­o­­ses Andrei din comuna Karta, o­­m­orându-l pe loc. CHITANŢELE, PENTRU PLATAN. , IMPOZITULUI .rol," Direcţiunea generală c. f. r. facie'­­cunoscut întregului personal c. f. r. că la primirea salariului pe luna­ Noembrie a. c. să prezinte atât chi-- ’ , tanţa de plata impozitului global cât şi a prestaţiei pe trimestrul Oct­o tombrie 1927. ­4 Rolul Letoniei în transit­­ai internaţional RIGA. — Directorul căilor ferate germane, d. Hammer, a trecut deu­năzi prin capitala Letoniei, în dru­mul său spre Moscova, pentru a ne­gocia cu Rusia sovietică modul de transport pe căile ferate, a mărfuri­lor germane în Rusia într’o convorbire avută cu această ocazie cu ministrul comunicaţiilor’, letone d. Krievs, s-a discutat chesti­unea de transit a mărfurilor ger­mane, destinate Rusiei, prin Letonia pe linia „Semgale-Indra, via Griva şi Daugavpila (Dwinsk). Tratatul comercial letono-rus, ra­tificat de curând în parlamentul le­ton, capătă o nouă însemnătate prin traficul mărfurilor germane, cât și cele rusești prin porturile și căile ferate letone, aducând statului avan­­tagile mari. rii Epidemiile sunt in cres­tere in Capitala Epidemia de scarlatina se întinde în Capitală In ziua de 6 Noembrie s’au ivit Ui cazuri, la 7 Noembrie Ini iar la S Noembrie îi3. La liceul .,Modei Bas­ar­ab", cla­sele inferioare sunt contaminate. Dacă desinfectarea claselor nu va da rezultate bune, se vor suspenda toate cursurile, pentru­ a se proceda la o desinfectare radicală.­­Epidemiile de febră tifoidă şi de difterie, sunt staţionare. Booba şi Ciocolată CAPSA S. A. R. Silnic proaspete la : MAGAZINUL FARUR­EI Din Strada Edgard Quinet No. 1 MAGAZINELE de CAFEA „IDEAL“ DANI LEAN Strada Carol 37 şi , Str. Sf. Nicolae Secari No. 5 Doamna Adele Georges Batis­­te, roagă rudele, prietenii şi cei ce l-au apreciat cu adevărat sa asiste la requiemul de trei ani al mult iubitului şi regretatului ei soţ GEORGES SALISTE ziarist care se va oficia în ziua de 12 No­embrie, ora 11 a. m., pentru o­­dihna sufletului lui, în Biserica Catolică Sf. Iosif, str. G-ral Ber­­thelot. Mult întristaţii Michail Daniel ca soţ, Ioan, Gheorghe şi Otton fii, A­­dolf şi Hete Silberstein, Anna Sil­berstein frate şi cumnate, au nemăr­ginita durere a vă înştiinţa înceta­rea din viață a prea iubitei lor Mina Daniel născută Silberstein in etate de 81 ani Înmormântarea a avut loc Vineri 11 Noembrie ora 2 p. m. Cortegiul a pornit de la locuința defunctei strada Constantin Bér­lesen 39, Brăila 30 Noembrie 1927.

Next