Dimineaţa, ianuarie 1928 (Anul 24, nr. 7571-7597)
1928-01-01 / nr. 7571
Prefai Abanaraestitelor Lei 750-pe timp de un an 300- EMPLE DE CULTURĂ Avea înaintea noastră un afiş , care fusese lipit pe toate zidurile cartierului respectiv şi atârnat în toate cârciumile. Prin afişul acesta, care ne-a fost trimis de un cetăţean, indignat de ceea ce se petrece în cartierul unde locueşte, lumea este invitată şi îndemnată să meargă la un spectacol organizat de conducătorii unui Ateneu popular. Un spectacol cu producţii culturale, cu o conferinţă edificatoare, cu muzică aleasă, cu lecturi sau recitări din scriitorii noştri consacraţi? Nu, nimic din toate acestea. Lumea e chemată, cu litere de un cgî şi tipărite în cea mai izbitoare culoare roşie, la un „Mare bal" organizat de Ateneul Popu- Iar în schimbul unei intrări de 40 de foi de persoană. Iar pentru ca publicul să. fie ispitit de a merge în număr cât mai mare, organizatorii „marelui bal au avut grija ca pe afiş să anunţe şi „diferite alte distracţii", bătae cu conferte, cu serpentine, totul culminând prin alegerea — la orele 12 noaptea — a unei «regine a balului“ căreia i se va da şi „un frumos cadou.“ Nu e lesne de rezistat atâtor tentaţiuni. „ De aceea, suntem încredinţaţi ca organizatorii „marelui bal“ au făcut o reţetă bună, de a cărei destinde şi întrebuinţare nu avem deocamdată să ne preocupăm. Se pune însă importanta chestiune: Ateneele Populare, la a căror dezvoltare şi propăşire în sensul care formează raţiunea lor de a fi, am contribuit şi continuăm, impunându-ne preţioase jertfe de timp, de muncă şi de bani, să contribuim toţi câţi suntem pătrunşi de înalta lor menire, sunt ele temple de cultură sau localuri de petrecere, înfiinţate a face concurenţă localurilor similare? Sa mai lămurim ceva. N’am fi dat cazului de mai sus atâta importantă, dacă el ar fi fost singurul caz sau chiar unu! din puţinele cazuri ce se tvesth-^nctr-pe ^uto. Din nenorocire, răul se întinde, ameninţând să ia proporţii al caror rezultat fatal va fi o iremediabilă compromitere a ideei, care a stat la baza înfiinţare! numeroaselor Atenee Populare şi pentru a cărei înfăptuire s’au făcut şi sacrificii,apreciabile din banul public şi s’au depus o muncă şi strădanii, cari sunt în drept să se aştepte la rezultate cu totul opuse celor ce încep a se constata. Cunoaştem, de pilda, Atenee Populare — şi ne doare că ne vedem siliţi să o spunem în public— la cari numărul de atracţie îl formează luptătorii cu boxul, recrutaţi de pe la circuri. Cunoaştem ,Atenee Populare unde publicul e chemat — bineînţeles, nu în mod gratuit — să urmărească pe ecran peripeţii absurde sau, ceea ce este şi mai rău, desfăşurarea unei puţin pudice drame pasionale. In zadar vei căuta în programul acestor bizare manifestaţii ceva, care să semene măcar de departe cu ceea ce ar avea un ■ miros de cultură, care să contribue cât de cât la formarea şi înălţarea sufletească, la mobilarea sentimentelor, la înmulţirea cunoştinţelor. Toate acestea sunt după concepţia conducătorilor de Atenee Populare în genii celor de cari , ne ocupăm, fleacuri, în tot căzui lucruri cari plictisesc şi tr’aduc nici un folos. În schimb, balurile cu „regine şi diferite alte distracţii“, lupte de box, filmele sensaţionale etc. sunt tot ce poate fi mai nimerit pentru a forma, prin Ateneele Populare, cultura şi sufletul publicului, în majoritate copii de şcoală. Dezvăluind această stare de lucruri — şi repetăm că o facem cu un sentiment de adâncă amărăciune — nu intră în intenţia noastră de a aduce vreo învinuire d-nul Berceanu, de ale cărui intenţiibune şi sentimente frumoase suntem pe deplin convinşi, precum de asemenea suntem convinşi că şi d-sa se indignează ca şi noi la urâtul spectacol şi la opera de compromitere ce săvârşesc unele Atenee Populare, din fericire, încă puţine la număr. Cerem însă cu insistenţă luarea de măsuri urgente şi energice. Din pricina neghiobiei sau a lăcomiei de bani a câtorva nu este îngăduit să se tolereze ca o ideie aşa de frumoasă, cum este răspândirea culturei în massele poporului, să degenereze și să sfârșiască prin a se compromite. Ateneele Populare nu pot fi prefăcute în localuri de petrecere. Ele sunt temple de cultură și nimeni n’are voe să le schimbe menirea. N. BAVXIUUA »—am—— Destituirea lui Mowski, Jansw şi Freobrajenski PARIS, HO (Rador). — Din Josaova se anunţă că în şedinţa de eri Comitetul executiv central a îndepărtat din funcţiunile deţinute până acum pe Rakovski, comisarul auxiliar al Externelor, Kamenev, reprezentantul Sovietelor in Italia şi Preobrajenski, şeful delegaţiei sovietice la conferinţa franco-rusă din Paris. Banca Naţională din Boston, unde s’a comis zilele acestea în atentat cu bomlas de doi anasciteţi. Str. Sinndar No. 7»9-11 3 LSI TELEFOANELE NOASTRE Anul XXII' Mo. 7660 DUMINICA 1 IANUARIE 1928 Centrala: 398«? *21 73 346 79. 353(54 Direcție: 337 73, A-tîa 307 69, Provincia 310 80 Viscol mare in toată ţara Perturbare în circulaţia trenurilor Liniii telefonice deranjate De aseară s'a deslănţuit un ruternic viscol în toată tara. Viscol este ca intensitate mai ales in regiunea Bucovinei si spre litoralul Mării. In Bucovina sate întregi sunt acoperitede zăpadă. De la institutul meteorologic ni se spune că viscolul bântuie mai in toată Europa. CUM CIRCULĂ TRENURILE Linia Roşiori—T.Măgurele a fost înzăpezită. Au deraiat câteva vagoane din trenul personal No. 128. Circulaţia a fost întreruptă. In gara de Nord trenurile au sosit în mod neregulat. Trenul 56 de Cernăuţi, care urma să sosească la orele 9,20, nu şi-a făcut apariţia până la ora 1. Informându-ne, ni s-a comunicat că acest tren va sosi la orele 3 d. a. Simplonul urma să sosească la orele 9,05. Are o întârziere de 2 ore rusi. Trenul personal 408 Galaţi a sosit în gara de Nord cujumătate de oră întârziere. ALTE ÎNTÂRZIERI Expresul de Galati a avut o întârziere de 60 minute. Trenul de Iași No. 58 accelerat urma să sosească la 7.40 și a sosit la orele 8.10. Trenul No. 14 accelerat de Turnu-Severin ce urma să sosească la orele 8.02 minute, a avut o întârziere de 80 minute. Trenul No. 160, accelerat de Chișinău a sosit în gară cu 25 minute întârziere, iar trenul No. 6, expresul de Oradia are o întârziere de 45 minute. SITUAŢIA LA POŞTĂ Viscolul a deranjat mai multe fire telefonice. D. Apostolescu sub dirigintele oficiului telefonic central, ne informează că, azi dimineaţă nu s'a putut vorbi cu următoarele staţiuni: Galaţi Călăraşi, Feteşti, Sibiu, Olteniţa. Sau luat măsuri pentru restabilirea comunicaţiilor. La telegraf au fost mici deranjamente, fără insă a produce vreo perturbare asupra comunicaţiei. In Capitală posturile telefonice sunt reduse. Echipe de lucrători au fost trimise azi dimineaţă pentru punerea în funcţiune a posturilor derapjate. A. Râpeanu mărească. In unele locuri s’au făcut Iteva sate izolate din cauza viscolului. Avioanele n'au putut ateriza din pricina zăpezii; merindele au fost aruncate în saci, cil ajutorul paraşutelor troiene de peste jumătate metru Gerul este de.vsemeni puternic. Din această cauz’ trenurile sosesc şi pleacă cu întârzieri. V. Gică, In apropiere ie itaţiu Praporgescu, s'a înzăpezit noaptea trecută un tren de persoane, irrosind o mașină în ajutor, la încercarea ce a făcut sa scoată trenul înzăpezit, au deraiat 3 vagoane. Accidente de persoane n'au fost dară linia a rămas închisă. * Ger fi viscol la Panciu PANCIU. 30. — Do eri de la orele 3 d. a., un grozav viscol s'a abătut asupra întregei regiuni. Ninge încontinuu și bate vântu Zăpada căzută a'inge î. 40 până 1*. 50 cm. și cont ra tranzacţie A zis tata că o să ne mutăm de-aici»* Cârâe Cioara ? Nu* dar intră casa în libera tranzacţie.. Viscol şi furtună în Anglia . : LONDRA, 30. (Rado,). — Numeroase sate din sudul Angliei continuă să fie izolate din cauza zăpezii ce acoperă şoselele. Dacă desgheţul nu se va produce în curând, ele sunt ameninţate de epuizarea proviziilor. Cele mai multe linii ferate au fost desfundate, dar au mai rămas unele linii blocate. * Vapoarele care fac curs.) Douvres—Calais n’au putut părăsi nici eriporturile, din cauza furtunei de pe marea Mânece. * LONDRA, 30. (Rador). — Autoritățile au recurseri la ajutorul avioanelor pentru a aproviziona ca Ravagiile catastrofei petrolifere din Trientin BERLIN. — Ziarul „Lokal Anzeiger“ anunţă din Peking: incendiul din Tientsin n’a putut f! încă stins, după 6il de ore d©la declararea lui Toata trupele americane din Tientsin au fost rechziţionate şi generalul Butler in persoană conduce operaţiile de stingere. Afară de pagubele uriaşe cauzate de explozia depozitelor de petrol ale lui „Standard OU Companie“ mai sunt primejduite încă 60 de mii de butoaie cu benzină. Parafina aprinsă, care s-a scurs în port, a pus in mare primejdie vapoarele ancorate acolo. din parlamentul turcesc ANGOLA, 30 (Rador). —Camera a ratificat convenţiunile de reşedinţă încheiate cu Elveţia şi Cehoslovacia şi tratatul de amiciţie cu Mexicul. O româncă victimă a unui furt de bijuterii la Nissa Paguba se urcă la peste un milion PARIS — „Le Journal“ ,anunţă din Nissa, acum câtva timp, d-na .Aldina Mosescu, din, Bedford, în vârstă de 32 ani, de origină româncă şi căsătorită la Lisabona, s-a despărţit de soţul său, pentru a veni să se stabilească la fratele ei, d. Jacques Mosescu, care locueşte la Nissa, dent, în rue de la République. In timpul şederei sale aci, ea făcu cunoştiinţă cu un tânăr român în vârstă de 10 ani, cu numerii de crapoveanu, care îi făcu o curte asiduă şi deveni amicul cei Acesta o convinse să plece să se instaleze la Genua ceea ce dânsa consimţi. _ ... ^ » ie eu cX -î C3A mncvzA. şi o valiză conţinând bijuterii în valoare de mai bine de un milion. El înregistra la gara bagajele, afară de preţioasa valiza şi când d-na Aldina veni să ia trenul, ea aşteptă în zadar pe tânărul român, care o ștersese în Italia cu acceleratul’ prece- Dsrosia guvernului leton BERLIN, 30 (Rador). — Guvernul leton a demisionat, nemai dispunând de majoritate în Parlament. Cu formarea noului cabinet Le Temps“ despre situaţia guvernului Brătianu PARIS, 30. (Rador). — „Le Temps” publică un articol de fond în care examinează luptele politice din Romania. Ziarul iregistrând informaţiile că d. Vintilă Brătianu va proceda la o remaniere a guvernului în cursulvacanţei, observă că la moartea lui Ion I G Brătianu, actualul preşedinte de consiliu a dorit formarea unui guvern de concentrare, cu un larg program naţional. D. .Mardi n'a voit, să, accepte propunerile de colaborare şi astfel cabinetul Brătianu a luat un caracter definitiv şi. a supernat cu,, toată energia impusă de evenimente. „Le Temple“ reteva că în principiu partidul naţional-ţărănesc ţiu, refuză colaborarea cu guvernul liber dar cere noui alegeri, absolut libere. Liberalii, care au obţinut’ o o majoritate considerabilă di alegerile din Iunie trecut. Sunt stăpâni , pe situaţie, majoritatea compactă de care dispun în parlament, asigurându-le puterea pe o perioadă de patru ani. Dacă partidul liberal îşi menţine coeziunea pe care i-a dat-o Ion Brătianu, va fi în măsură să, guverneze în modregulat, bazat, pe drepturi constituţionale. Agitaţia absolut factică, pe care unii încearcă să o creieze pe o chestiune dinastică, pare fără nici o însemnătate. . . Grija de a consolida şi de a apăra opera realizată prin atâtea sacrificii, consimţite dintr'un sentiment de patriot sm fi de mândrie naţională, explică energia guvernului liberal impregnat ,încă în lotul de spiritul lui I C. Brătianu, intru împlinirea misiunei sale. E un interes european. încheie „Le Tempe" că în această misiune să reușească. In cântarea aviatoarei americane Miss Grayson Noi amănunte VIENA — „United Press“ cablează din New-York lui „Neue ■Freie Presse“, cercetările .p©Ui* tru regăsirea dispărutei aviatoare trans-oceanice Miss Grayson, au rămas până acum absolut infructuoase. Nici crucișătorul aerian „Los Angeles“, nici contratorpiloarele trimise în largul oceanului nau putut descoperi cea mai mică urmă a avionului dispărut. Deşi aeronava „Los Angeles“ îşi continuă sforţările, în cercurile experţilor de aci s-a renunţat la orice speranţă de salvare a aviatoarei şi a însoţitorilor ei, cari, dispăruţi de5 zile, sunt consideraţi ca pierduţi. După cum se declară în cercurile autorizate, o ahisibilitate de salvare ar exista numai în cazul când ea ar fi aterizat pe coasta de la New Fundland. Dacă însă a fost nevoită să coboare pe apă, atunci, dat fiind furtuna se domneşte pe mare,, ea trebue să se fi înecat de mult. La staţiunea radio-telegrafică dela Sableislanl domneşte a buna convingerea că converbrea radio telegrafică interceptată şi presupusă a fi emanată dela Miss Grayson, nici nu provine dela ea, ci sau , trebue atribuităunei erori, sau a fost o întrebare a ulnei site stațiuni. După cum se afirmă acigivernul canadian a ordonat la rândul său să se organizez o explorare sistematică a coastelor. Guvernul american şi datoriile interaliate NEWtYQgE, 3B (Sadrr).W parttimentsi TezaiuuLu •fo.V:*clarat presei ca guvernul american îşi menţine punctul da vedere de a respinge orice lecăî iră Intre chestiunea reparaînmîos şi problema datoriilor interaliate. în nici o împrejurare guvernul american nu va admite coordonarea acestor două probleme. Raporturile dintre Austria şi Ungaria VIENA, 29. (Rador). — Consiliul naţional a votat bugetul provizoriu pentru primele luni ale noulu an financiar. In decursul dezbaterilor, deputatul socialist-democrat Richter, a cerut guvernului lămuriri asupra declaraţiilor făcute de ministru! de externe al Ungariei, relativ la raporturile dintre Austria şi Ungaria. Cancelarul Seipel, a răspuns că nu socoteşte necesară discutarea acestei chestiuni deocamdată, totuşi d-sa declară că Austria nu se gândeşte câtuşi de puţin să renunţe la acnjata^Mmjm^^te^venmmânt In ce priveşte graniţa austriacă dinspre Ungaria, d-sa este convins că sm este şi nu poate fi ameninţată de Ungaria. Declară apoi, că d-sa nu se îndoieşte de bunacredinţă a Ungariei, fiind sigur că guvernul ungar va lua el singur toate măsurile necesare ca să împiedice mişcării© iredentiste. Speranţa aceasta, cancelarul Seipei şi-o întemeiază pe convingerea că Ungaria nu poate să aibă o politică care să afflenenţe pacea Europei. Orice incident produs la graniţa dnspre Austria şi Ungaria, ameninţă menţinerii diniii îi patinas I. St. /