Dimineaţa, ianuarie 1928 (Anul 24, nr. 7571-7597)

1928-01-01 / nr. 7571

Prefai Abanaraestitelor Lei 750-pe timp de un an 300- EMPLE DE CULTURĂ Avea înaintea noastră un afiş , care fusese lipit pe toate zidurile cartierului respectiv şi atârnat în toate cârciumile. Prin afişul acesta, care ne-a fost trimis de un cetă­ţean, indignat de ceea ce se petrece în cartierul unde locueşte, lumea este invitată şi îndemnată să mear­gă la un spectacol organizat de conducătorii unui Ateneu popular. Un spectacol cu producţii cultu­rale, cu o conferinţă edificatoare, cu muzică aleasă, cu lecturi sau recitări din scriitorii noştri consa­craţi? Nu, nimic din toate acestea. Lumea e chemată, cu litere de un cgî şi tipărite în cea mai izbi­toare culoare roşie, la un „Mare bal" organizat de Ateneul Popu- Iar în schimbul unei intrări de 40 de foi de persoană.­­ Iar pentru ca publicul să. fie is­pitit de a merge în număr cât mai mare, organizatorii „marelui bal au avut grija ca pe afiş să anunţe şi „diferite alte distracţii", bătae cu conferte, cu serpentine, totul culminând prin alegerea — la orele 12 noaptea — a unei «regine a ba­lului­“ căreia i se va da şi „un fru­mos cadou.“ Nu e lesne de rezistat atâtor tentaţiuni. „ De aceea, suntem încredinţaţi ca organizatorii „marelui bal“ au fă­cut o reţetă bună, de a cărei des­tinde şi întrebuinţare nu avem deocamdată să ne preocupăm. Se pune însă importanta chestiu­ne: Ateneele Populare, la a căror dezvoltare şi propăşire în sensul care formează raţiunea lor de a fi, am contribuit şi continuăm, impu­­nându-ne preţioase jertfe de timp, de muncă şi de bani, să contribuim toţi câţi suntem pătrunşi de înalta lor menire, sunt ele temple de cul­tură sau localuri de petrecere, în­fiinţate a face concurenţă localu­rilor similare? Sa mai lămurim ceva. N’am fi dat cazului de mai sus atâta im­portantă, dacă el ar fi fost singu­rul caz sau chiar unu! din puţinele cazuri ce se tvesth-^nctr-pe ^uto. Din nenorocire, răul se întinde, a­­meninţând să ia proporţii al caror rezultat fatal va fi o iremediabilă compromitere a ideei, care a stat la baza înfiinţare! numeroaselor A­­tenee Populare şi pentru a cărei înfăptuire s’au făcut şi sacrificii,a­­preciabile din banul public şi s’au depus o muncă şi strădanii, cari sunt în drept să se aştepte la re­zultate cu totul opuse celor ce în­cep a se constata. Cunoaştem, de pilda, Aten­ee Populare — şi ne doare că ne ve­dem siliţi să o spunem în public— la cari numărul de atracţie îl for­mează luptătorii cu boxul, recru­taţi de pe la circuri. Cunoaştem ,Atenee Populare unde publicul e chemat — bine­înţeles, nu în mod gratuit — să urmărească pe ecran peripeţii absurde sau, ceea ce este şi mai rău, desfăşurarea unei pu­ţin pudice drame pasionale. In zadar vei căuta în programul acestor bizare manifestaţii ceva, care să semene măcar de departe cu ceea ce ar avea un ■ miros de cultură, care să contribue cât de cât la formarea şi înălţarea sufle­tească, la mobilarea sentimentelor, la înmulţirea cunoştinţelor. Toate acestea sunt după concep­ţia conducătorilor de Atenee Popu­lare în genii­ celor de cari , ne ocu­păm, fleacuri, în tot căzui lucruri cari plictisesc şi tr’aduc nici un folos. În schimb, balurile cu „re­gine şi diferite alte distracţii“, lup­te de box, filmele sensaţionale etc. sunt tot ce poate fi mai nimerit pentru a forma, prin Ateneele Populare, cultura şi sufletul publi­cului, în majoritate copii de şcoală. Dezvăluind această stare de lu­cruri — şi repetăm că o facem cu un sentiment de adâncă amărăciu­ne — nu intră în intenţia noastră de a aduce vreo învinuire d-nul Berceanu, de ale cărui intenţii­­bu­ne şi sentimente frumoase suntem pe deplin convinşi, precum de ase­menea suntem convinşi­ că şi d-sa se indignează ca şi noi la urâtul spectacol şi la opera de compromi­tere ce săvârşesc unele Atenee Populare, din fericire, încă puţine la număr. Cerem însă cu insistenţă luarea de măsuri urgente şi energice. Din pricina neghiobiei sau a lăcomiei de bani a câtorva nu este îngăduit să se tolereze ca o ideie aşa de frumoasă, cum este răspândirea culturei în massele poporului, să degenereze și să sfârșiască prin a se compromite. Ateneele Populare nu pot fi pre­făcute în localuri de petrecere. Ele sunt temple de cultură și nimeni n’are voe să le schimbe menirea. N. BAVXIUUA »­—am—— Destituirea lui Mowski, Jan­sw şi Freo­­brajenski PARIS, HO (Rador). — Din J­­osaova se anunţă că în şedinţa de eri Comi­tetul executiv central a îndepărtat din funcţiuni­le deţinute până acum pe Rakovski, comisarul au­xiliar al Externelor, Ka­­menev, reprezentantul Sovietelor in Italia şi Pre­­obrajenski, şeful delega­ţiei sovietice la conferin­ţa franco-rusă din Paris. Banca Naţională din Boston, unde s’a comis zilele acestea în­ atentat cu bomlas de doi anas­citeţi. Str. Sinn­dar No. 7»9-11 3 LSI TELEFOANELE NOASTRE Anul XXII' Mo. 7660 DUMINICA 1 IANUARIE 1928 Centrala: 398«? *21 73 346 79. 353(54 Direcție: 337­ 73, A-tîa 307 69, Provincia 310 80 Viscol mare in toată ţara Perturbare în circulaţia trenurilor Liniii telefonice deranjate De aseară s'a deslănţuit un ru­ternic viscol în toată tara. Visco­l este ca intensitate mai ales in re­giunea Bucovinei si spre litoralul Mării. In Bucovina sate întregi sunt a­­coperite­­de zăpadă. De la institutul meteorologic ni se spune că viscolul bântuie mai in toată Europa. CUM CIRCULĂ TRENURILE Linia Roşiori—T.­Măgurele a fost înzăpezită. Au deraiat câteva vagoane din trenul personal No. 128. Circulaţia a fost întreruptă. In gara de Nord trenurile au so­sit în mod neregulat. Trenul 56 de Cernăuţi, care urma să sosească la orele 9,20, nu şi-a făcut apariţia până la ora 1. Informându-ne, ni s-a comunicat că acest tren va sosi la orele 3 d. a. Simplonul urma să sosească la orele 9,05. Are o întârziere de 2 ore rusi. Trenul personal 408 Galaţi a so­sit în gara de Nord cu­­jumătate de oră întârziere. ALTE ÎNTÂRZIERI Expresul de Galati a avut o în­târziere de 60 minute. Trenul de Iași No. 58 accelerat urma să sosească la 7.40 și a sosit la orele 8.10. Trenul No. 14 accelerat de Tur­­nu-Severin ce urma să sosească la orele 8.02 minute, a avut o întârzi­ere de 80 minute. Trenul No. 160, accelerat de Chișinău a sosit în gară cu 25 mi­nute întârziere, iar trenul No. 6, expresul de Oradia are o întârzie­re de 45 minute. SITUAŢIA LA POŞTĂ Viscolul a deranjat mai multe fire telefonice. D. Apostolescu sub­ dirigintele o­­ficiului telefonic central, ne infor­mează că, azi dimineaţă nu s'a putut vorbi cu următoarele staţiuni: Ga­laţi Călăraşi, Feteşti, Sibiu, Olteni­ţa. Sau luat măsuri pentru restabi­lirea comunicaţiilor. La telegraf au fost mici deranja­mente, fără insă a produce vre­o perturbare asupra comunicaţiei. In Capitală posturile telefonice sunt reduse. Echipe de lucrători au fost trimise azi dimineaţă pentru punerea în funcţiune a posturilor derapjate. A. Râpeanu mărească. In unele locuri s’au făcut Iteva sate izolate din cauza visco­lului. Avioanele n'au­ putut ateriza din pricina zăpezii; merindele au fost aruncate în saci, cil ajutorul paraşutelor­ troiene de peste jumătate m­etru Gerul este de.vsemeni puternic. Din această ca­uz’ trenurile sosesc şi pleacă cu întârzieri. V. Gică, In apropiere ie itaţiu Praporges­cu, s'a înzăpezit no­aptea trecută un tren de persoane, irrosind o mașină în ajutor, la încercarea ce a făcut sa scoată trenul înzăpezit, au de­raiat 3 vagoane. Accidente de per­soane n'au fost dar­ă linia a rămas închisă. * Ger fi viscol la Panciu PANCIU. 30. — Do eri de la orele 3 d. a., un grozav viscol s'a abătut asupra întregei regiuni. Ninge în­continuu și bate vântu Zăpada căzută a'­inge î. 40 până 1*. 50 cm. și cont ra tranzacţie A zis tata că o să ne mutăm de-aici»* Cârâe Cioara ? Nu* dar intră casa în libera tranzacţie.. Viscol şi furtună în Anglia . : LONDRA, 30. (Rado,). — Nu­meroase sate din sudul Angliei con­tinuă să fie izolate din cauza ză­pezii ce acoperă şoselele. Dacă des­­gheţul nu se va produce în curând, ele sunt ameninţate de epuizarea proviziilor. Cele mai multe linii ferate au fost desfundate, dar au mai răm­as unele linii blocate. * Vapoarele care fac curs.) Dou­­vres—Calais n’au putut părăsi nici eri­porturile, din cauza furtunei de pe marea Mânece­. * LONDRA, 30. (Rador). — Auto­ritățile au recurs­eri la ajutorul a­­vioanelor pentru a aproviziona ca­ Ravagiile catastrofei pe­trolifere din Trientin BERLIN. — Ziarul „Lokal An­zeiger“ anunţă din Peking: in­cendiul din Tientsin n’a putut f! încă stins, după 6il de ore d©la declararea lui Toata trupele a­­mericane din Tientsin au fost rechziţionate şi generalul Butler in persoană conduce operaţiile de stingere. Afară de pagubele uriaşe cauzate de explozia depo­zitelor de petrol ale lui „Stan­dard OU Companie“ mai sunt primejduite încă 60 de mii de butoaie cu benzină. Parafina aprinsă, care s-a scurs în port, a pus in mare primej­die vapoarele ancorate acolo. din parlamentul turcesc ANGOLA, 30 (Rador). —Came­ra a ratificat convenţiunile de reşedinţă încheiate cu Elveţia şi Cehoslovacia şi tratatul de ami­ciţie cu Mexicul. O româncă victimă a unui furt de bijuterii la Nissa Paguba se urcă l­a peste un milion PARIS — „Le Journal“ ,anun­ţă din Nissa, acum câtva timp, d-na .Aldina Mosescu, din, Bed­ford, în vârstă de 32 ani, d­e ori­gină româncă şi căsătorită la Lisabona, s-a despărţit de­­ soţul său, pentru a veni să se stabi­lească la fratele ei, d. Jacques Mosescu, care locueşte la N­issa, dent, în rue de la République. In tim­pul şederei sale aci, ea făcu cu­­noştiinţă cu un tânăr român în vârstă de 10 ani, cu num­erii de crapoveanu, care îi făcu o curte asiduă şi­ deveni amicul cei A­­cesta o convinse să plece să se instaleze la Genua ceea ce dânsa consimţi. _ ... ^ » ie eu cX -î C3A mncvzA. şi o valiză conţinând bijuterii în valoare de mai bine de un milion. El înregistra la gara ba­gajele, afară de preţioasa vali­za şi când d-na Aldina veni să ia trenul, ea aşteptă în zadar pe tânărul român, care o ștersese în Italia cu acceleratul’ prece- Dsrosia guvernului leton BERLIN, 30 (Rador). — Guver­­nul leton a demisionat, ne­mai dis­punând de majoritate în Parlament. Cu formarea noului cabinet Le Temps“ despre situaţia guve­rn­ului Brătianu­ PARIS, 30. (Rador). — „Le Temps” publică un articol de fond în care examinează luptele politice din Ro­mania. Ziarul iregistrând informa­ţiile că d. Vintilă Brătianu va pro­ceda la o remaniere a guvernului în cursul­­vacanţei, observă că la moartea lui Ion I G Brătianu, ac­tualul preşedinte de consiliu a dorit formarea unui guvern de concentra­re, cu un larg program naţional. D. .Mardi­ n'a voit, să, accepte pro­punerile de colaborare şi astfel ca­binetul Brătianu a luat un caracter definitiv şi. a supernat cu,, toată e­­nergia impusă de evenimente. „Le Temple“ reteva că în pr­incipiu partidul naţional-ţărănesc ţiu, refu­ză colaborarea­ cu guvernul liber dar cere noui alegeri, absolut libere. Li­beralii, care au obţinut’ o o majoritate considerabilă di alegerile din­­ Iunie trecut. Sunt stăpâni , pe situaţie, ma­joritatea compactă de care dispun în parlament, asigurându-le puterea pe o perioadă de patru ani. Dacă partidul liberal îşi menţine coeziu­nea pe care i-a dat-o Ion Brătianu, va fi în măsură să, guverneze în mod­­regulat, bazat, pe drepturi constitu­ţionale. Agitaţia absolut fact­ică, pe care unii încearcă să o creieze pe o chestiune dinastică, pare fără nici o însemnătate. . . Grija de a consolida şi de a apă­ra opera realizată prin atâtea sacri­ficii, consimţite dintr'un sentiment de patriot sm fi de mândrie naţio­­nală, explică energia guvernului li­beral impregnat ,încă în lotul de spi­ritul lui I C. Brătianu, intru împli­nirea misiunei sale. E un interes european. încheie „Le Tempe" că în această­­ misiune să reușească. In cântarea aviatoarei americane Miss Grayson Noi amănunte VIENA — „United Press“ ca­blează din New-York lui „Neue ■Freie Presse“, cercetările .p©Ui* tru regăsirea­ dispărutei avia­toare trans-oceanice Miss Gray­son, au rămas până acum abso­lut infructuoase. Nici crucișăto­rul aerian „Los Angeles“, nici contratorpiloarele trimise în lar­gul oceanului nau putut desco­peri cea mai mică urmă a avio­nului dispărut. Deşi aeronava „Los Angeles“ îşi continuă sfor­ţările, în cercurile experţilor de aci s-a renunţat la orice speran­ţă de salvare a aviatoarei şi a însoţitorilor ei, cari, dispăruţi de­­5 zile, sunt consideraţi ca pier­duţi. După cum se declară în cercu­rile autorizate, o ahisibilitate de salvare ar exista numai în ca­zul când ea ar fi aterizat pe coa­sta de la New­ Fundland. Dacă în­să a fost nevoită să coboare pe apă, atunci, dat fiind furtuna se domneşte pe mare,, ea trebue să se fi înecat de mult. La staţiunea radio-telegrafică dela Sable­islan­l domneşte a b­una convingerea că conver­brea radio telegrafică interceptată şi pre­supusă­ a fi emanată dela Miss Grayson, nici nu provine dela ea, ci sau , trebue atribuită­­unei erori, sau a fost o întrebare a u­lnei site stațiuni. După cum se afirmă aci­­gi­vernul canadian a ordonat la rândul său să se organizez o explorare sistematică a coaste­lor. Guvernul american şi datoriile interaliate NEWtYQgE, 3B (Sadrr).­­W parttimentsi TezaiuuLu •fo.V:*­­clarat presei ca guvernul ameri­can îşi menţine punctul da ve­dere de a respinge orice lecăî iră Intre chestiunea repar­aînmîos şi problema datoriilor intera­liate. în nici o împrejurare guver­nul american nu va admite coor­­donarea acestor două probleme. Raporturile dintre Austria şi Ungaria VIENA, 29. (Rador). — Consiliul naţional a votat bugetul provizoriu pentru primele luni ale noulu­ an financiar. In decursul dezbaterilor, deputatul socialist-democrat Rich­ter, a cerut guvernului lămuriri a­­supra declaraţiilor făcute de mini­stru! de externe al Ungariei, rela­tiv la raporturile dintre Austria şi Ungaria. Cancelarul Seipel, a răspuns că nu socoteşte necesară discutarea a­­cestei chestiuni deocamdată, totuşi d-sa declară că Austria nu se gân­deşte câtuşi de puţin să renunţe la acnjata^Mmjm^^te^venmmânt In ce priveşte graniţa austriacă din­spre Ungaria, d-sa este convins că sm este şi nu poate fi ameninţată de Ungaria. Declară apoi, că d-sa nu se îndoieşte de bunacredinţă a Ungariei, fiind sigur că guvernul ungar va lua el singur toate măsu­rile necesare ca să împiedice miş­cării© iredentiste. Speranţa aceas­ta, cancelarul Seipei şi-o întemeia­ză pe convingerea că Ungaria nu poate să aibă o politică care să a­­fflenenţe pacea Europei. Orice inci­dent­ produs la graniţa d­nspre Au­stria şi Ungaria, ameninţă menţine­r­ii d­iniii­ îi patinas I. St. /

Next