Dimineaţa, ianuarie 1928 (Anul 24, nr. 7571-7597)
1928-01-15 / nr. 7582
Misi XLIV NO. 7582 Duminică 15 ianuarie 1928 Preţul Abonamentelor lei 750—pe timp de un an ii 380— ii ff ii 6 luni » 200— ii st n 3 ii In străinătate dublu 3 Lei 10 Pagini 3 Lei Fondată în 1904 de CONST. MILLE. — BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 7-9-H. — Telefoanele noastre I Direcţia*:' 357/72?’ Mia 3 Vecinii noştri, bulgarii Acum câtăva vreme, publicasem, tot la locul acesta, un articol în legătură cu isprăvile, cari nu au nevoe de alt calificativ, ale bandelor de comitagii bulgari din Cadrilater. Adăugăm că articolul acela era scris în termeni cât mai moderaţi cu putinţă, fără nici o expresiune de natură să supere sau să jignească şi fără nici o umbră de sentiment de animozitate faţă de poporul bulgar, popor căruia îi recunoaştem bucuros calităţi şi virtuţi apreciabile. Ce deosebire însă între răspunsul ce mi s-a dat prin câteva organe de publicitate de la Sofia si tonul, precum şi cuprinsul articolului la care ne referim! Am fost învinuit, între altele, de cea mai neagră ingratitudine pentru pâinea bulgărească ce aş fi mâncat (?!). Lămurim că prin „pâinea bulgărească“, consumată de subsemnatul şi răsplătită cu o nerecunoştinţă aşa de revoltătoare, se înţelegea invitaţia la vreo două banchete date în onoarea românilor, cam acum trei ani şi ceva merseseră să ia parte la inaugurarea bisericii române de la Sofia. Şi scriitorul acestor rânduri avusese parte de cinstea de a fi invitat la banchetele acestea, mai ales că întruneam în modesta mea persoană o îndoită calitate: aceea de reprezintant al ziarelor noastre şi de delegat a trei societăţi culturale din ţară. La înapoiere, am socotit chiar că fac bulgarilor şi în deosebi caiiapropierii dintre români şi bulii un serviciu, scriind vreo zece articole, inspirate toate de un spirit împăciuitor, ba chiar de o vădită prietenie fată de vecinii noştri. Totuş, sunt acuzat de ingratitudine pentru pâinea bulgărească ce as fi consumat-o cu o nespusă lăcomie. Ce-i de făcut? Astepti să Ie treacă oamenilor supărarea, dar... continui să le spui adevărul, aşa cum ii simţi si cum ii vezi. Şi iată, cu riscul de a mi se arunca din nou în obraz păcătoasa mea ingratitudine, simt o nevoe si o datorie de a le mai spune vecinilor, cu cari dorim sincer să fim si vecini buni si prieteni buni, alte câteva adevăruri, provocate de o hârtie ce o am înaintea ochilor mei. Pe hârtia aceasta stă tipărită „hotărîrea“ luată la un meeting ţinut în orăşelul bulgăresc Provadia, localitate asupra căreia nu ar putea da lămuriri decât specialiştii în materie de geografie balcanică. „Hotărîrea“ e redactată în limba franceză, într’o limbă franceză aşa cum, pe semne, se vorbeşte şi se scrie numai la Provadia. E o ortografie de care Academia franceză n’a luat încă cunoştinţă şi o construcţie de fraze din cari, cu destulă trudă şi caznă, am putut înţelege cam ce anume vor să spună semnatarii „hotărîrii“ in chestiune. In termeni pe cari se silesc să-i facă cât mai indignaţi, organizatorii meetingului de la Provadia protestează „împotriva ne mai auzitelor atrocităţi ale sanghinarilor români, cari au dovedit un sadizm ne mai auzit în ultimele evenimente din Dobrogea şi împotriva coloniştilor macedo-români, cari prin cruzimea lor au întrecut chiar rasa cea mai sălbatică şi mai barbară din lume“. Mai protestează împotriva a o mulţime de lucruri şi cer sprijinul şi intervenţia tuturor instituţiilor şi autorităţilor de pe globul pământesc. Societatea Naţiunilor — la Provadia se scrie franţuzeşte „Sosiété das Nations“—, Liga pentru apărarea drepturilor cetăţeanului şi ale omului, Secţiunea pentru ocrotirea minorităţilor de pe lângă Societatea Naţiunilor, presa mondială,, conştiinţa lumei civilizate, etc., etc., toate sunt invitate să intervie de urgenţă pentru apărarea minorităţii bulgare şi pedepsirea călăilor. Din parte-ne, ne îngăduim a indica vecinilor noştri bulgari — bineînţeles, inclusiv indignaţilor patrioţi de la Provadia — un drum mai scurt, dar mai sigur şi a le propune o soluţie mai practică şi eficace. Anume, să lucrăm şi unii şi alţii ca să obţinem, în condiţiuni de reciprocitate, un tratament egal pentru minoritatea bulgară din România şi pentru minoritatea română din Bulgaria. Tratament egal, atât pe tărâmul economic, cât şi pe cel cultural. Egală îndreptăţire la pământ şi un tratament egal în ce priveşte dreptul de a avea fiecare din cele două minorităţi şcoli cu limbă de predare limba maternă. Le convine bulgarilor soluţia aceasta? In caz afirmativ, să lucrăm pentru înfăptuirea ei, să nu ne mai supărăm unii pe alţii şi să fim scutiţi de chinul unor puţin reuşite exerciţii stilistice în limbi străine, limbi pe cari, la urma urmelor, n’avem dreptul de a le schimonosi. __________ N. BATZARIA Un mare incendiu la Budapesta CINCI POMPIERI RĂNIŢI ŞI MAI MULŢI ALŢI ASFIXIAŢI BUDAPESTA. La depozitul de lemne al „Societăţii pe acţiuni ungaro-americane pentru fasonarea lemnului“, situat în strada Kerepesei, a izbucnit Marţi un mare incendiu, care a putut fi localizat abia după o muncă de câteva ore a Pompierilor. Cu acest prilej, 5 dintre pompieri au fost răniţi şi mai mulţi alţi au leşinat din cauza fumului prea dens. Marele atelier de tâmplărie al societăţii a fost complect prefăcut în cenuşe. Pagubele se urcă la mai multe sute de mii de pengoe. Cauza incendiului n’a putut încă fi stabilită. Treceri clandestine peste Nistrul îngheţat CHIŞINĂU, 13. Zilele trecute organele siguranţei au arestat pe tânărul Petre Sorocin, care a trecut în mod clandestin Nistrul venind din Ucraina pe ghiaţă, lângă limanul Obidiopol. Sorocin este fiul unui funcţionar de la o percepţie din Chişinău şi trăia la Odessa.. A declarat că ne maiputând îndura regimul bolşevic s'a hotărît să fugă "în România. Conform dispoziţiilor siguranţei noastre şi tratatelor cu Sovietele, el va fi restituit Rusiei prin comisia mixtă româno-rusă. In aceeaş zi a fost prins în com. Harghita din jud. Tighina un anume Dumitru Canura originar din Leningrad, care deasemenea a trecut. Nistrul clandestin. Canura a declarat că părinţii săi ţin restaurant în Bucureşti şi că el tind nemulţumit de traiul în republica Sovietelor, a venit în România Se crede însă că el este curier sovietic. Şapte copii pieriţi intr’un BERLIN, 12 (Rador). — In localitatea Germantown, din apropiere de Eiladelfia, 7 copii au pierit în incendiul unui mare imobil. Ceilalţi 93 de locatari ai imobilului, au putut fi salvaţi la timp. Groaznicile inundaţii din Londra Inundaţiile din Londra au cuprins străzile şi casele cartierelor celor mai îndepărtate. Apele au inundat Westminster şi turnul, sala bijuteriilor Coroanei, Wauxhall Lambeth, Chelsea, unde în celebra galerie Tate au fost vătămate tablouri renumite, tunelul Blackwall Greenwich, Hammersmidth şi centrala electrică dela Lath House. Cauza inundaţiilor se atribue fluxului, cum nu s’a mai produs de la 1874. Dezastrul a survenit atât de repede, încât nu s’au putut da ajutoare la timp. In vechiul cartier al Westminsterului, unde pagubele sunt mai serioase, sunt şi numeroase victime. Toate măsurile s-au dovedit insufficiente şi au provocat o mare agitaţie in opinia publică. Câţiva deputaţi cari au suferit din cauza inundaţiilor, au intenţia să ridice in Cameră chestiunea responsabilităţii autorităţilor, cari nu au luat nici un fel de măsuri, pentru a preveni dezastrul. înalţi funcţionari ai portului au declarat că inundaţiile nu pot fi prevăzute dinainte, căci ele depind de condiţiuni climaterice. Dacă vânturile suflă aşa, încât Marea Nordului barează fluviul la gură, apele Tamisei se ridică și nimeni nu le poate Împiedica. Apele fluviului au crescut într’atât încât corăbiile au trecut peste cheiu, rupând pavajul. Mai ales malul stâng a suferit. Pagubele întrec un milion de lire sterline. SCENE CARI ARATA apă, bărci de ajutorare pe PROPORTIILE INUNDA străzi, oameni și copii ce TBILORI, case cuprinse de se salvează prin fereastră. Sporturi regale Regina Belgiei patinând. Alături regele Belgiei, la un concurs de bobsleigh. Se știe că sania shvî milm a suferit un accident, pasagerii au scăpat insă nevătămaţi. - - - „CIRftENEAfA“ va publica, cu începere de mâine, o serie de reportagii din viaţa „jiheticu lui‘ londonez. Interesantele descripţii, datorite unui cunoscu ziarist, vor fi urmărite de toţi aceia cari au pătruns în Wirechapel — acest cartier în care mizeria şi pitorescul se învecinează—prin intermediu scriitorilor Zangvill şi Jak London şi de toţi acei cari vor să aibă o imagine a vieţii specifice din „ghietto-ul“ Capitalei Angliei. O nouă catastrofă minieră — OD0©~——. 100 de mineri îngropaţi de vii BERLIN, 12. (Rador).— Din cauza surpărei unei galerii în minele din localitatea Cani, (Columbia), 100 de mineri au fost îngropaţi sub dărâmăturile galeriei. Din cauza insuficienţei mijloacelor de salvare, se crede că nici unul dintre minerii prinși sub dărâmături, nu va putea fi salvat, ei urmând a fi socotiți ca definitiv pierd." . 346/79,353/54 307/69. Provincia 310/66 CONSILIUL DE MINIŞTRI DE JOI Joi, la orde 5, a avut loc un consiliu de miniştri prezidat de d. Vintilă Brătianu. ÎNARMĂRILE CLANDESTINE ALE UNGARIEI S’a luat întâiu în discuţie chestia înarmării clandestine a Ungariei. D. I. G. Duca, ministrul ad-interim la externe, a expus chestiunea, arătând că Mica Antantă şi-a fixat atitudinea faţă de aceste înarmări, aşteptând ca Liga Naţiunilor să se seziseze din proprie iniţiativă şi să ia măsuri. Controlul înarmărilor cade în atribuţiile Ligii. Dacă totuşi Liga Naţiunilor nu s’ar sezisa, atunci statele Micii Antante vor face un demers comun la Geneva. APROVIZIONAREA REGIUNILOR ÎNFOMETATE In urmă s’a discutat aprovizionarea cu porumb a regiunilor înfometate. Au fost însărcinaţi să se ocupe cu această aprovizionare, d-nii Argetoianu, dr. Lupu, Cipăianu si Tătărăscu, cari se vor întruni astăzi pentru a examina chestiunea. In prima serie vor fi aprovizionate judeţele Olt, Mehedinţi, Roman si Vaslui. NOUI PROECTE DE LEGI După deschiderea parlamentului s’a hotărît să fie discutate şi votate mai multe proecte de legi în ordinea următoare: Legea cultelor, legea standardizării cerealelor ; legea pentru exploatarea islazurilor comunale ; legea pentru reorganizarea învăţământului secundar ; legile de reorganizare şi unificare ale codului penal şi codului justiţiei militare. DOMICILIUL PROFESORILOR Consiliul a ratificat proectul de lege prin care profesorii universitari sunt obligati să locuiască în oraşul unde au catedra. # De asemenea a aprobat cererea d-lui dr. Lupu ca bălţile statului să fie din nou date în arendă spre exploatare pescarilor. RESTAURAREA MORMÂNTULUI DELA RUGINOASA In urmă s’a aprobat cererea d-lui Lapedatu de a se restaura mormântul lui Alexandru Cuza, dela Ruginoasa. S’a renunţat la ideia ca rămăşiţele pământeşti ale fostului domnitor să fie transportate la Iaşi deoarece, in testamentul lui Cuza, se află dorinţa expresă ca rămăşiţele sale pământeşti să se odihnească in comuna natală. CONTROLUL BĂNCILOR La eşirea din consiliu, d. Stelian Popescu a declarat ziariştilor, cu autorizaţia consiliului, că guvernul n’are nici o cunoştinţă despre un proect de lege pentru controlul băncilor. Proectul publicat în ziare, nu este al guvernului. Din consecinţele tulburaţilor studenţeşti Noui condamnări.-Intruniri interzise. Manifestaţiuni împedicate Epilogul devastărilor de la Oradia continuu să se desfăşoare în faţa instanţelor de judecată, la Cluj, la Iaşi, la Bacău... Le înregistrăm în ordinea sosirii ştirilor. La Cluj STUDENŢI ARESTAŢI AU DECLARAT GREVA FOAMEI Toţi studenţii aliaţi — pentru diverse delicte — în arestul consiliului de răsboi al Corpului 6 Armată din acest oraş, au declarat greva foamei. Greva este declarata In semn de protest, contra continuării menţinerii lor in stare de arest. NOUI CONDAMNĂRI Azi, înainte de amiază, consiliul de războiu, prezidat de d. col. Sbârcea, a pronunţat următoarele noui condamnări: Ştefan Rusu: 15 zile închisoare. Ion Pop: trei luni. Gheza Telegyl: cinci luni. Andor Doczyi: patru luni. Traian Mureşan: 20 zile. Gavrilă Mureşan: 20 zile. Ştefan Eset: trei luni. Ştefan Szaloczyi: o lună închisoare. Au fost achitaţi: Fr. Baju, C. Winer şi N. Burden. Acuzarea a fost susţinută de d. căpitan Negulescu, iar apărarea reprezentată prin avocaţii Bartha, Bernad, Feher şi Dunca. O CONDAMNARE... INTERESANTA Intre devastatorii din Oradia, condamnaţi de către consiliul de răsboi din Cluj, cel mai greu condamnat a fost footbalistul Iosif Blau. Cazul a făcut senzaţie la Oradia, întrucât Blau este... evreu Blau a fost acuzat că a îndemnat pe studenţi să devasteze casele evreilor El s'a apărat la proces declarând că nu a luat parte la demonstraţii, dar a stat puţin de vorbă cu studentul Grigoreanu Ioan, deoarece au fost camarazi în armată şi făceau parte din aceeaş echipă de foot-ball, la Bucureşti. In acel moment, studenţii voiau să bată, pe un evreu. La rugămintea lui Blau, Grigoreanu a intervenit şi a scăpat pe evreu. Atunci a sosit prefectul poliţiei, Bunescu, cu automobilul. Studenţii Vau aclamat şi au înconjurat automobilul. Prefectul zărind pe Blau, Va chemat să se legitimeze. A doua zi l-a arestat şi Va înaintat consiliului de răsboi. El a fost condamnat la cinci luni închisoare, prin care a fost condamnat, în lipsa, la luni intl9o»»»x-,- -iar urma devastărilor studenţeşti. Bordeianu a făcut o cerere Curţii de casaţie pentru strămutarea procesului, dar suprema instanţă nu s-a pronunţat încă. Procesul a rămas în continuare pentru astăzi, când se va da cuvântul apărării, reprezentată prin d-nii Gărneaţă şi Victor Climescu. ÎNTRUNIRE INTERZISA Studenţii din Iaşi au voit să ţină o întrunire de protestare contra menţinerii in stare de arest a celor patru colegi ai lor. Prefectul poliţiei, d. colonel Bălănescu, a interzis întrunirea fără o prealabilă autorizare a Senatului universitar sau a ministerului de interne. Studenţii au declarat atenei că vor ţine totuşi o întrunire la căminul studenţesc. Ei vor înainta un memoriu judecătorului de Instrucţie care anchetează desordinele de la 10 Decembrie şi vor cere eliberarea celor arestaţi. Liga creştină va ţine deasemenea o Întrunire de protestare. La Iaşi PROCES IN CONTINUARE Tribunalul din Iaşi a început dri judecarea opoziţiei făcută de studentul al gordeiapu contra sentinţei Toate modelele de auto* •nobile municipale fabrică La Bacău CONFRUNTARE Pentru ziua de 14 ianuarie sunt chemaţi la parchetul de Bacău, cu mandat de aducere, 25 de studenţi ieșeni, care urmează a fi confruntaţi cu cele 53 de victime ale desordinilor de la Tg.-Ocna. O manifestaţie oprită la timp Sub acest titlu, ziarul „Curentul“ publică următoarele: CLUJ.Luni pe când se reîntorcea din vacanţă spre Cluj, un numeros grup de studenţi s-a oprit în staţia Huedin, având de gând să pună la cale o manifestaţie cu caracter antisemit. Autorităţile locale fiind informate la timp despre ceea ce se pregăteşte au cerut intervenţia jandarmeriei şi armatei şi astfel orice încercare de tulburare a fost oprită şi studenţii au fost forţaţi să părăsească localitatea cu primul tren. Incidente serioase nu s-au întâmplat. După cum se vede clar, când autoritățile vor, orice încercare de tulburare este împiedicată și nici incidente nu se petrec. 'llL.