Dimineaţa, ianuarie 1928 (Anul 24, nr. 7571-7597)

1928-01-15 / nr. 7582

Misi XLIV NO. 7582 Duminică 15 ianuarie 1928 Preţul Abonamentelor lei 750—pe timp de un an ii 380— ii ff ii 6 luni » 200— ii st n 3 ii In străinătate dublu 3 Lei 10 Pagini 3 Lei Fondată în 1904 de CONST. MILLE. — BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 7-9-H. — Telefoanele noastre I Direcţia*:' 357/72?’ Mia 3 Vecinii noştri, bulgarii Acum câtăva vreme, publica­sem, tot la locul acesta, un articol în legătură cu isprăvile, cari nu au nevoe de alt calificativ, ale bande­lor de comitagii bulgari din Cadri­­later. Adăugăm că articolul acela era scris în termeni cât mai mode­raţi cu putinţă, fără nici o expre­­siune de natură să supere sau să jignească şi fără nici o umbră de sentiment de animozitate faţă de poporul bulgar, popor căruia îi re­cunoaştem bucuros calităţi şi vir­tuţi apreciabile. Ce deosebire însă între răspun­sul ce mi s-a dat prin câteva orga­ne de publicitate de la Sofia si to­nul, precum şi cuprinsul articolului la care ne referim! Am fost învinuit, între altele, de cea mai neagră ingratitudine pen­tru pâinea bulgărească ce aş fi mâncat (?!). Lămurim că prin „pâinea bulgărească“, consumată de subsemnatul şi răsplătită cu o nerecunoştinţă aşa de revoltătoare, se înţelegea invitaţia la vreo două banchete date în onoarea români­lor, cam­ acum trei ani şi ceva mer­seseră să ia parte la inaugurarea bisericii române de la Sofia. Şi scriitorul acestor rânduri avusese parte de cinstea de a fi invitat la banchetele acestea, mai ales că în­truneam în modesta mea persoană o îndoită calitate: aceea de repre­­zintant al ziarelor noastre şi de de­legat a trei societăţi culturale din ţară. La înapoiere, am socotit chiar că fac bulgarilor şi în deosebi caii­­apropierii dintre români şi bul­­ii un serviciu, scriind vreo zece articole, inspirate toate de un spi­rit împăciuitor, ba chiar de o vă­dită prietenie fată de vecinii noştri. Totuş, sunt acuzat de ingratitu­dine pentru pâinea bulgărească ce as fi consumat-o cu o nespusă lă­comie. Ce-i de făcut? Astepti să Ie trea­că oamenilor supărarea, dar... con­tinui să le spui adevărul, aşa cum ii simţi si cum ii vezi. Şi iată, cu riscul de a mi se a­­runca din nou în obraz păcătoasa mea ingratitudine, simt o nevoe si o datorie de a le mai spune veci­nilor, cu cari dorim sincer să­ fim si vecini buni si prieteni buni, alte câteva adevăruri, provocate de o hârtie ce o am înaintea ochilor mei. Pe hârtia aceasta stă tipărită „hotărîrea“ luată la un meeting ţi­nut în orăşelul bulgăresc Provadia, localitate asupra căreia nu ar putea da lămuriri decât specialiştii în ma­terie de geografie balcanică. „Hotărîrea“ e redactată în limba franceză, într’o limbă franceză aşa cum, pe semne, se vorbeşte şi se scrie numai la Provadia. E o orto­grafie de care Academia franceză n’a luat încă cunoştinţă şi o con­strucţie de fraze din cari, cu de­stulă trudă şi caznă, am putut înţe­lege cam ce anume vor să spună semnatarii „hotărîrii“ in chestiune. In termeni pe cari se silesc să-i facă cât mai indignaţi, organizato­rii meetingului de la Provadia pro­testează „împotriva ne mai auzite­lor atrocităţi ale sanghinarilor ro­mâni, cari au dovedit un sadizm ne mai auzit în ultimele evenimente din Dobrogea şi împotriva coloniş­tilor macedo-români, cari prin cru­zimea lor au întrecut chiar rasa cea mai sălbatică şi mai barbară din lume“. Mai protestează împotriva a o mulţime de lucruri şi cer sprijinul şi intervenţia tuturor instituţiilor şi autorităţilor de pe globul pămân­tesc. Societatea Naţiunilor — la Pro­vadia se scrie franţuzeşte „Sosiété das Nations“—, Liga pentru apăra­rea drepturilor cetăţeanului şi ale omului, Secţiunea pentru ocrotirea minorităţilor de pe lângă Societatea Naţiunilor, presa mondială,, conşti­inţa lumei civilizate, etc., etc., toa­te sunt invitate să intervie de ur­genţă pentru apărarea minorităţii bulgare şi pedepsirea călăilor. Din parte-ne, ne îngăduim a in­dica vecinilor noştri bulgari — bine­înţeles, inclusiv indignaţilor pa­trioţi de la Provadia — un drum mai scurt, dar mai sigur şi a le propune o soluţie mai practică şi eficace. Anume, să lucrăm şi unii şi alţii ca să obţinem, în condi­­ţiuni de reciprocitate, un tratament egal pentru minoritatea bulgară din România şi pentru minoritatea română din Bulgaria. Tratament e­gal, atât pe tărâmul economic, cât şi pe cel cultural. Egală îndreptăţire la pământ şi un tratament egal în ce priveşte dreptul de a avea fiecare din cele două minorităţi şcoli cu limbă de predare limba maternă. Le convine bulgarilor soluţia a­­ceasta? In caz afirmativ, să lucrăm pen­tru înfăptuirea ei, să nu ne mai supărăm unii pe alţii şi să fim scu­tiţi de chinul unor puţin reuşite e­­xerciţii stilistice în limbi străine, limbi pe cari, la urma urmelor, n’a­­vem dreptul de a le schimonosi. __________ N. BATZARIA Un mare incendiu la Budapesta CINCI POMPIERI RĂNIŢI ŞI MAI MULŢI ALŢI ASFIXIAŢI BUDAPESTA.­­ La depozitul de lemne al „Societăţii pe acţiuni un­­garo-americane pentru fasonarea lemnului“, situat în strada Kerepe­sei, a izbucnit Marţi un mare incen­diu, care a putut fi localizat abia după o muncă de câteva ore a Pom­pierilor. Cu acest prilej, 5 dintre pompieri au fost răniţi şi mai mulţi alţi au leşinat din cauza fumului prea dens. Marele atelier de tâm­plărie al societăţii a­ fost complect prefăcut în cenuşe. Pagubele se urcă la mai multe sute de mii de pengoe. Cauza incendiului n’a putut încă fi stabilită. Treceri clandestine peste Nistrul îngheţat CHIŞINĂU, 13.­­ Zilele trecute organele siguranţei au arestat pe tânărul Petre Sorocin, care a trecut în mod clandestin Nistrul venind din Ucraina pe ghiaţă, lângă limanul Obidiopol. Sorocin este fiul unui funcţionar de la o percepţie din Chi­şinău şi trăia la Odessa.. A decla­rat că ne mai­­putând îndura regi­mul bolşevic s'a hotărît să fugă "în România. Conform dispoziţiilor si­guranţei noastre şi tratatelor cu Sovietele, el va fi restituit Rusiei prin comisia mixtă româno-rusă. In aceeaş zi a fost prins în com. Harghita din jud. Tighina un anu­me Dumitru Canura originar din Leningrad, care deasemenea a tre­cut. Nistrul clandestin. Canura a declarat că părinţii săi ţin restaurant în Bucureşti şi că el tind nemulţumit de traiul în repu­blica Sovietelor, a venit în Româ­nia­ Se crede însă că el este curier so­vietic. Şapte copii pieriţi intr’un BERLIN, 12 (Rador). — In loca­litatea Germantown, din apropiere de Eiladelfia, 7 copii au pierit în incendiul unui mare imobil. Ceilalţi 93 de locatari ai imobilului, au pu­tut fi salvaţi la timp. Groaznicile inundaţii din Londra Inundaţiile din Londra au cu­prins străzile şi casele cartierelor celor mai îndepărtate. Apele au i­­nundat Westminster şi turnul, sala bijuteriilor Coroanei, Waux­hall Lambeth, Chelse­a, unde în celebra galerie Tate au fost vătămate ta­blouri renumite, tunelul Blackwall Greenwich, Hammersmidth şi cen­trala electrică dela Lath House. Cauza inundaţiilor se atribue flu­xului, cum nu s’a mai produs de la 1874. Dezastrul a survenit atât de repede, încât nu s’au putut da aju­toare la timp. In vechiul cartier al Westminsterului, unde pagubele sunt mai serioase, sunt şi numeroa­se victime. T­oate măsurile s-au dovedit insufficiente şi au provocat o mare agi­taţie in opinia publică. Câţiva deputaţi cari au suferit din cauza inundaţiilor, au intenţia să ridice in Cameră chestiunea responsabilităţii autorităţilor, cari nu au luat nici un fel de măsuri, pentru a preveni dezastrul. înalţi funcţionari ai portului au declarat că inundaţiile nu pot fi prevăzute dinainte, căci ele depind de condiţiuni climaterice. Dacă vânturile suflă aşa, încât Marea Nordului barează fluviul la gură, a­­pele Tamisei se ridică și nimeni nu le poate Împiedica. Apele fluviului au crescut într’a­­tât încât corăbiile au trecut peste cheiu, rupând pavajul. Mai ales malul stâng a suferit. Pagubele întrec un milion de lire sterline. SCENE CARI ARATA apă, bărci de ajutorare pe PROPORTIILE INUNDA străzi, oameni și copii ce TBILORI, case cuprinse de se salvează prin fereastră. Sporturi regale Regina Belgiei patinând. Alături regele Belgiei, la un concurs de bobsleigh. Se știe că sania shvî milm a suferit un accident, pasagerii au scăpat insă nevătămaţi. - - - „CIRft­ENEA­fA“ va publica, cu începere de mâi­ne, o serie de reportagii din viaţa „jiheticu­ lui‘ londonez. Interesantele descripţii, datorite unui cunoscu ziarist, vor fi urmărite de toţi aceia cari au pă­truns în Wirechapel — acest cartier în care mize­ria şi pitorescul se învecinează—prin intermediu scriitorilor Zangvill şi Jak London şi de toţi acei­ cari vor să aibă o imagine a vieţii specifice din „ghietto-ul“ Capitalei Angliei. O nouă catastrofă minieră — OD0©~——. 100 de mineri îngropaţi de vii BERLIN, 12. (Rador).— Din cauza surpărei unei galerii în minele din lo­calitatea Cani, (Columbia), 100 de mineri au fost în­gropaţi sub dărâmăturile galeriei. Din cauza insu­ficienţei mijloacelor de salvare, se crede că nici unul dintre minerii prinși sub dărâmături, nu va pu­tea fi salvat, ei urmând a fi socotiți ca definitiv pierd." . 346/79,353/54 307/69. Provincia 310/66 CONSILIUL DE MINIŞTRI DE JOI Joi, la orde 5, a avut loc un consiliu de miniştri prezidat de d. Vintilă Brătianu. ÎNARMĂRILE CLANDESTINE ALE UNGARIEI S’a luat întâiu în discuţie chestia înarmării clandestine a Ungariei. D. I. G. Duca, ministrul ad-inte­­rim la externe, a expus chestiunea, arătând că Mica Antantă şi-a fixat atitudinea faţă de aceste înarmări, aşteptând ca Liga Naţiunilor să se seziseze din proprie iniţiativă şi să ia măsuri. Controlul înarmărilor cade în a­­tribuţiile Ligii. Dacă totuşi Liga Naţiunilor nu s’ar sezisa, atunci sta­tele Micii Antante vor face un de­mers comun la Geneva. APROVIZIONAREA REGIUNILOR ÎNFOMETATE In urmă s’a discutat aprovizio­narea cu porumb a regiunilor înfo­metate. Au fost însărcinaţi să se o­­cupe cu această aprovizionare, d-nii Argetoianu, dr. Lupu, Cipăia­­nu si Tătărăscu, cari se vor întru­ni astăzi pentru a examina chestiu­nea. In prima serie vor fi aprovi­zionate judeţele Olt, Mehedinţi, Ro­man si Vaslui. NOUI PROECTE DE LEGI După deschiderea parlamentului s’a hotărît să fie discutate şi votate mai multe proecte de legi în ordi­nea următoare: Legea cultelor, legea standardi­zării cerealelor ; legea pentru ex­ploatarea islazurilor comunale ; le­gea pentru reorganizarea învăţă­mântului secundar ; legile de reor­ganizare şi unificare ale codului penal şi codului justiţiei militare. DOMICILIUL PROFESORILOR Consiliul a ratificat proectul de lege prin care profesorii universi­tari sunt obligati să locuiască în o­­raşul unde au catedra. # De asemenea a aprobat cererea d-lui dr. Lupu ca bălţile statului să fie din nou date în arendă spre ex­ploatare pescarilor. RESTAURAREA MORMÂNTULUI DELA RUGINOASA In urmă s’a aprobat cererea d-lui Lapedatu de a se restaura mor­mântul lui Alexandru Cuza, dela Ruginoasa. S’a renunţat la ideia ca rămăşiţele pământeşti ale fostului domnitor să fie transportate la Iaşi deoarece, in testamentul lui Cuza, se află dorinţa expresă ca rămăşi­ţele sale pământeşti să se odihnea­scă in comuna natală. CONTROLUL BĂNCILOR La eşirea din consiliu, d. Stelian Popescu a declarat ziariştilor, cu autorizaţia consiliului, că guvernul n’are nici o cunoştinţă despre un proect de lege pentru controlul băncilor. Proectul publicat în ziare, nu este al guvernului. Din consecinţele tulburaţilor studenţeşti Noui condamnări.-Intruniri inter­zise.­­ Manifestaţiuni împedicate Epilogul devastărilor de la Oradia continuu să se desfăşoare în faţa instanţelor de judecată, la Cluj, la Iaşi, la Bacău... Le înregistrăm în ordinea sosirii ştirilor. La Cluj STUDENŢI ARESTAŢI AU DE­CLARAT GREVA FOAMEI Toţi studenţii aliaţi — pentru di­verse delicte — în arestul consiliu­lui de răsboi al Corpului 6 Armată din acest oraş, au declarat greva foam­ei. Greva este declarata In semn de protest, contra continuării menţine­rii lor in stare de arest. NOUI CONDAMNĂRI Azi, înainte de amiază, consiliul de războiu, prezidat de d. col. Sbâr­­cea, a pronunţat următoarele noui condamnări: Ştefan Rusu­: 15 zile închisoare. Ion Pop: trei luni. Gheza Telegyl: cinci luni. Andor Doczyi: patru luni. Traian Mureşan: 20 zile. Gavrilă Mureşan: 20 zile. Ştefan Eset: trei luni. Ştefan Szaloczyi: o lună închi­soare. Au fost achitaţi: Fr. Baju, C. Winer şi N. Burden. Acuzarea a fost susţinută de d. căpitan Negulescu, iar apărarea re­prezentată prin avocaţii Bartha, Ber­­nad, Feher şi Dunca. O CONDAMNARE... INTERE­­SANTA Intre devastatorii din Oradia, condamnaţi de către consiliul de răsboi din Cluj, cel mai greu con­damnat a fost foot­balistul Iosif Blau. Cazul a făcut senzaţie la Ora­dia, întrucât Blau este... evreu Blau a fost acuzat că a îndemnat pe studenţi să devasteze casele evreilor El s'a apărat la proces declarând că nu a luat parte la de­monstraţii, dar a stat puţin de vor­bă cu studentul Grigoreanu Ioan, deoarece au fost camarazi în ar­mată şi făceau parte din aceeaş echipă de foot-ball, la Bucureşti. In acel moment, studenţii voiau să bată, pe un evreu. La rugămin­tea lui Blau, Grigoreanu a interve­nit şi a scăpat pe evreu. Atunci a sosit prefectul poliţiei, Bunescu, cu automobilul. Studenţii Vau aclamat şi au înconjurat automobilul. Pre­fectul zărind pe Blau, Va chemat să se legitimeze. A doua zi l-a ares­tat şi Va înaintat consiliului de răsboi. El a fost condamnat la cinci luni închisoare, prin care a fost condamnat, în lip­sa, la luni int­l9o»»»x-,- -iar urma devastărilor studenţeşti. Bordeianu a făcut o cerere Curţii de casaţie pentru strămutarea pro­cesului, dar suprema instanţă nu s-a pronunţat încă. Procesul a rămas în continuare pentru astăzi, când se va da cuvân­tul apărării, reprezentată prin d-nii Gărneaţă şi Victor Climescu. ÎNTRUNIRE INTERZISA Studenţii din Iaşi au voit să ţină o întrunire de protestare contra menţinerii in stare de arest a celor patru colegi ai lor. Prefectul poliţiei, d. colonel Bălă­­nescu, a interzis întrunirea fără o prealabilă autorizare a Senatului universitar sau a ministerului de interne. Studenţii au declarat atenei că vor ţine totuşi o întrunire la că­minul studenţesc. Ei vor înainta un memoriu judecătorului de Instruc­ţie care anchetează desordinele de la 10 Decembrie şi vor cere eliberarea celor arestaţi. Liga creştină va ţine deasemenea o Întrunire de protestare. La Iaşi PROCES IN CONTINUARE Tribunalul din Iaşi a început dri judecarea opoziţiei făcută de stu­­dentul al gordeiapu contra sentinţei Toate modelele de auto* •nobile municipale fabrică La Bacău CONFRUNTARE Pentru ziua de 14 ianuarie sunt chemaţi la parchetul de Bacău, cu mandat de aducere, 25 de studenţi ieșeni, care ur­mează a fi confruntaţi cu cele 53 de victime ale desordinilor de la Tg.-Ocna. O manifestaţie oprită la timp Sub acest titlu, ziarul „Curen­tul“ publică următoarele: CLUJ.­Luni pe când se reîn­­torcea din vacanţă spre Cluj, un numeros grup de studenţi s-a o­­prit în staţia Huedin, având de gând să pună la cale o manifes­taţie cu­­ caracter antisemit. Autorităţile locale fiind infor­mate la timp despre ceea ce se pre­găteşte au cerut intervenţia jan­darmeriei şi armatei şi astfel orice încercare de tulburare a fost oprită şi studenţii au fost forţaţi să părăsească localitatea cu primul tren. Incidente serioase nu s-au în­tâmplat. După cum se vede clar, când autoritățile vor, orice încercare de tulburare este împiedicată și nici incidente nu se petrec. 'll­­­L.

Next