Dimineaţa, februarie 1928 (Anul 24, nr. 7598-7626)
1928-02-01 / nr. 7598
INUNDAȚIILE IN ANGLIA, CUM CIRCULA LOCUITORII IN ORAȘELE INUNDATE. Sănătatea publică Inundaţiile din Vlaşca Hai s’o dshen , Bucureşti ci luăm chirie mai mare pe ea... Descoperirile, tristele descoperiri făcute cu stupefiantele, repun pe tapet cu un sentiment de îngrijorare mai pronunţată marea, uitata chestiune a sănătăţii publice. Când, acum mai multe luni, scrisesem în această chestiune un articol, arătând că se cheltueşte prea mult pentru întreţinerea unui minister special şi a unui destul de numeros personal birocratic, ni se făcuse cunoscut prin intermediul unui prieten că aprecierile noastre erau pesimiste. Ce te faci Însă că adevărul şi evidenţa nu pot fi tăgăduite şi ele impun constatări şi concluzii în privinţa cărora împărtăşim şi noi regretul că nu sunt optimiste şi îmbucurătoare. Scriind acestea, precizăm că nu avem în vedere răul cauzat de stupefiante, ca morfina, cocaina, eterul sau cum le-o mai fi zicând. Inprimul rând, pentru că răul acesta este îngrădit, redus la un număr relativ mic de nenorociţi, cari dispunând de mijloace băneşti şi având altfel de legături sociale, îşi cheltuesc averea pentru alimentarea unei patimi de pe urma căreia se aleg cu ruina lor fizică şi morală. Relele, am putea zice ravagiile, cauzate însă din pricina altor viţii, cum nu sunt combătute cu energia necesară, şi a unor boli, faţă de a căror întindere autorităţile în drept nu fac dovada grijei şi a interesului ce le incumbă. Ca o ilustrare pe cât de elocventă, pe atâta de tristă, a acestor afirmaţii, extragem unele date dintr’o corespondenţă trimisă ziarelor, noastre de către un corespondent din Ardeal. Corespondenţa se ocupă cu situaţia sanitară a provinciei de peste Carpaţi. E aşa de documentată, întemeindu-se, precum ne spune colegul nostru, „pe o serie de constatări ale unor oameni competenţi“, încât, dacă spaţiul ne-ar fi îngăduit, am fi reprodus-o în întregime. Ne vom mărgini relevând în special ravagiile săvârşite în Ardeal de alcoolism, ravagii ale căror victime sunt cu deosebire populaţia românească. Din judeţul Someş, ţinut curat românesc, satele sunt copleşite în aşa grad de degenerare fizică şi morală, încât nu mai pot da la recrutări nici măcar minimul de soldaţi de cinci la sută“. Mai departe. „In regiunea minieră din Valea Jiului se cheltueşte, pentru consumarea diferitelor alcooluri, un milion şi jumătate săptămânal, afară de consumaţia de vin şi bere, care se ridică la o cifră tot atât de mare“. Iar în judeţele din Ţara Moţelor şi din Bihor valoarea spirtoaselor consumate anul trecut întrece cu 14 la sută valoarea totală a consumaţiei pâinei şi porumbului. E inutil să mai cităm fapte şi să dăm cifre, căci ar însemna să ne amărîm mai rău sufletul. Ţinem însă mai relevăm că există o lege, actualmente în vigoare, în care sunt dispoziţii şi suficiente pentru combaterea şi înfrânarea plăgii alcoolismului, dar că din diferite motive dispoziţiunile legii au rămas aproape literă moartă. Pentru îngrijirea sănătăţii publice în general, tot din corespondenţa citată aflăm că din 87 de plăşi, câte are Ardealul, numai 27 au maternităţi anume înzestrate. Mai aşi ni se strânge inima de viedcă, durerea că la unicul spital care există în Ţara Moţilor numărul de paturi a fost redus din motive bugetare de la 80 la 40. Mai aflăm..., dar la ce bun să înşirăm mai departe exemple doveditoare de puţina grije ce se poartă sănătăţii publice? Dacă, bunioară, domnii de la ministerul sănătăţii, începând cu Excelenţa Sa, ar renunţa la câteva automobile, ar reduce numărul sinecuriştilor, al misiunilor şi comisiunilor, s’ar găsi mijloace pentru salvarea de zeci şi zeci de mii de vieţi preţioase. Decât vezi că acest „dacă“ este un buclucaş care strică totul. N. BATZARIA Fondată 1904 de 601ST. MILLE, — BIROURILE: în București, Str. Sărindar No. 7-9-11. — Telefoanele noastre.Centrala : 306 67, 324/73, 346 71, 363 84 Direcția 9 357/72. A-ia 397'69. Provincia 316 86 Revoltă la Moscova ? PARIS, 30 (Rador). „Hanff Mail“ anunţă din Infjit că după zvonuri comunicate din Vilna şi din Varşovia, nu confirmate până acum, trei remini cate s’ar fi revoltat la Moscova şi ar fi ocupat Kremlinul, punându-l sub fociei artileriei. PARIS, 30 (Rador). — Ziarele comentează Favorabil apropiata sosire a d-lui ministru Titulescu la Paris, relevând că ultimele sale declaratiuni au pus perfect la punct toate chestiunile in legătură cu călătoria sa. Tensiunea dintre Italia si Iugoslavia și încercările de apropiere malo-ungare, au justificat atitudinea d-lui Titulescu, care a vizitat mai întâi Roma Conversaţiuni de cel mai mare interes vor urma la Quai d'Orsay in privinţa politicei franceze si italiene în Balcani. Presa franceză speră că declaratiunile optimiste ale d-lui Titulescu se vor realiza. îfifee !isi Zineview an PARIS, 30. (Rador). — Din Moscova se anunţă că Zinoview şi Kamenev făcând act de complectă supunere, au remis buroulin politic al partidului comunist toate documentele privitoare la activitatea opoziţiei. Ei vor fi reprimiţi în partidul comunist. ---------------«CTS!'.-.» -<ggB— —----- mooqSSb»*-* -**tiB£wzBa MIIJE E FAitIS, 30 (Rador). _ Din Moscova se anunţă că d. Gîcerin ar fi luat personal conducerea negoci'sri- Jor tinzând la încheierea unui tratat da comerţ intre Polonia şi Rusia so m 3 Lei 10 Pagini 3 Lei AUTOMOBIL ECTS tmmi xxnr Mo. tusiai^mff/yrfMio»CT^^CTiM»3MMwnBW*ia rwni»cwnrii»iMinaBB«airii-Ki iiiyfi—11 Miercuri 1 Februarie 1928 -Prețul AbcesamenteioriLes 150—pe timp de usa ars » — »» n » 6 fiwni n 200— H H n 3 „ la? străinătate -duti.su MISIRUL EGIPTULUI DESPRE REUIUILE DU fflftlA n tratat cu clauza nationii cetei mai favrizate D. Abdel Azim Rached, care a prezentat regentei scrisorile de acreditare pe lângă guvernul român, nu este reprezentantul Egiptului numai pentru România, ci şi în Bulgaria şi la Angola, unde de fapt îşi are şi reşedinţa. Afacerile Egiptului la noi, vor continua a fi conduse propriu zis tot de un însărcinat de afaceri, urmând ca noul ministru să ne viziteze (ara la, intervale, mai cu seamă în momentele când se va pune în discuţiune, — şi aceasta probabil foarte curând, — singura chestiune interesând deocamdată cele două ţări: chestiunea unui tratat de comerţ, cu clauza naţiunei celei mai favorizate. FAUNA, LEMNUL ŞI PETROLUL ROMANESC „Un asemenea tratat, — ne-a spus ministrul Egiptului, S. Afefiei Azim Racked,o interesează în mod cu totul special, ţara dl voastră. Să nu visaţi că, deşi suntem şi noi , fără agricolă, ţăranul egiptean cultivă însă mai puţin grâu şi mai mult bumbac, pentru că îi rentează mai mult. De aceia făina ca şi grâul românesc, pot găsi aproape permanent un debuşeu favorabil, la ţara mea. Acelaş int ru cu petrolul şi cos materialul lemnos, cera şî azi, cu »Toate că nu avem încă un tratat de comerţ cu România, constituie baza comerţului egiptean. Un singur lucru, — a adăugat ministrul Egiptului, — ne ţine încă un loc ca să nu putem încheia acest tratat cu România, aşteptăm mai întâi expirarea tratatului de comerţ ce avem cu Italia, şi care se aplică azi uniform pentru toate statele, — pentru a ne recăpăta libertatea de acţiune Libertatea în sensul de a încheia în viitor tratate de comerţ pe noul baze ca fiecare ţară, — şi un tratat cu clauza naţiunii celei mai favorizate pentru România". CUMPĂRAŢI BUMBAC Dffi EGIPT — „In ce priveşte în special industria românească de ţesătorie,o complectentă plenipotenţiarul egiptean, ea comite o greşală, că nu se adresează pentru cumpărăturile de bumbac, Egiptului! Ar putea cumpăra acest bumbac cu mult mani eftiri de cât îl găseşte pe orice altă piaţă. Vapoarele serviciului maritim român, vin, regulat odată pe sâptămâ,nu la noi, şi este păcat că industria şi comerţul ţării d-voastră, nu trage, din aceasta, toate foloasele ce s-ar putea“... Valetul, un egiptean scund, cu haina »plină de fireturi, ne întrerup« însă, pentru a anunţa pe... .. cineva Convorbirea trebuieşte întreruptă. E, pare-se, un trimis al primului ministru d. Vintilă Brătianu, care vine să vestească ministrului Egiptului ziua şi ora care i-a fost fixată pentru audiență, înainte de a se înapoia în capitala Turciei. A. Sandu Criza da guvern din Germania BERLIN 30 (Rador). — Situaţia politică e foarta încordatăDupă Incidentale violenţa cari au avut loc în şedinţa de ori a Reichstagului, se vorbeşte chiar de posibilitatea unei crize guvernamentale, pe chestiunea reformei şcolare. Comitetul partidului centrului s’a întrunit ori între şedinţa pentru examinarea situaţiei, dar după discuţiunî cari au durat cinci ore, nu s’a putut ajunge la hotărîri definitive. Organizarea arism PRAGA 30 (Rador). — Conferinţa raportorilor comitetului de siguranţă a examinat în două şedinţe raportul d-lui Poliţist privitor la organizarea arbitrajului şi siguranţei. Conferinţa a discutat starea actuală a siguranţei, măsurile practice pentru sporirea garanţiilor de siguranţă, chestiunea zonelor demilitarizate, deţinerea războiului de agresiune, etc. Luni va continua examinarea raportului d-lui Politis. Se crede că lucrările conferinţei se vor termina in cursul acestei săptămâni. ---------------------------------------------------------------------------------------------------- Logodna prinţului moştenitor si Danemarcei PARIS, 30. (Rador). — Din Stockholm se desminte svonul despre logodna prinţului moştenitor al Danemarcei cu principesa Ingrid a Suediei. Reangajatul pensionar Radu I. Dumitru, din com. Breaza de jos, citind in ziarul nostru cazul camaradului său Vasile Ulmet, din com. Bumbeşti de Jiu (care de atâţia ani de zile nu reuşeşte să capete pământul la care are dreptul conform legii sub regimul căreia s’a reangajat), ne scrie o lungă scrisoare, din care extragem câteva pasagii: „Urmărind de cinci ani lupta pe care o duce ziarul „Dimineaţa“ in chestiuni de dreptate, văzând şi nedreptăţile de cari se plâng camarazi d’ai mei, mă ridic şi cer şi eu să mă sprijiniţi cum l-aţi sprijinit pe camaradul Vasile Ulmet din Gorj, având acelaş motiv ca şi d-sa, cu deosebire că sunt pensionar din 1923 Ianuarie“. Şi după ce arată, cum s’a adresat până acum în toate părţile, cerând în van sfaturi şi îndrumări legale pentru a-şi valorifica ’drepturile, precizează: „Sunt eşti la pensie dela 1 Ianuarie 1923 și nu mi s’a dat pământ ca la fiecare demobilizat, pentru motivul că trebuia să mi se dea pământul cuvenit ca reangajat pensionar. . „Odată ești însă la pensie, nu mi sa făcut nici o comunicare unde trebue să mă prezint pentru a-mi lua drepturile prevăzute prin lege. De cinci ani umblu pe la toate autorităţile, fără nici un rezultat. „Şi totuşi, In „Monitorul Oficial“ No. 67 din 24. III. 1925, e publicat că sunt Împroprietărit cu 7 hectare şi cu 2500 metri pătraţi loc de casă... Unde ? De când ? ,astăzi, când de cinci ani aştept să aflumde sunt cele 7 hectare hărăzite mie, vine Casa centrală cu ordin ca să renunţăm la drepturile noastre şi să fim mulţumiţi cu ce ni se va da. Pun aceiaşi întrebare: când şi unde? „Şi mai întreb: Statul e sau nu obligat să respecte un contract pe care la încheiat cu cineva? Un ordin al Casei centrale, sau o dispoziţie venită din alte părţi, poate abroga o lege, sau nu?"ti. Socoteam cazul lui Vasile Ulmet ca ceva întâmplător, ca un abuz personal al cutărui funcţionar, abuz care, dacă e caracteristic epocii în care trăim, n’ar fi putut fi — speram noi — generalizat la întreaga categorie de reangajaţi pensionari. Din păcate însă epistola lui Radu I. Dumitru ne vesteşte că şi în alte regiuni s’a procedat la fel. Este inadmisibil — şi suntem alături de Ulmet, Dumitru Radu şi toţi camarazii lor — ca tocmai statul să calce contractul pe care l-a încheiat cu aceşti cetăţeni, legându-se ca la eşirea lor la pensie să le dea atâtea pogoane de pământ, pentru ei şi copiii lor... Şi este o adevărată sfidare ca acest drept să le fie nesocotit şi terfelit, pe motiv că nu este pământ, atunci când atâţia Manoleşti, Fănăcneşti şi alţi Leonida Georgeşti, îşi rumegă încă in tihnă, averile încropite din ogoarele furate — brazdă cu brazdă — dela demobilizaţi, sau dela văduvele şi orfanii de război«. IONEL ŢĂRANU împroprietăririle Un alt caz Vasile Ulmet Un împroprietărit care nu e împroprietărit ert: Karcok Comunişti ungari expulzaţi din Turcia ANGORA 30Radori. — Un număr de 48 lucrători ungori, care sau făcut vinovaţi de propagandă, româniată, vor fi expulzaţi azi în Ungaria A şi 100 lucrători unguri, arestaţi sub aceiaşi Învinuire, vor fi expulzați treptat. Autorităţile au stabilit că toţi aceştia făceau parte din organizaţiunile comuniste din Ungaria şi v&alţi In Turcia spre a’şi căuta de lucru, au continuat propaganda revoluţionară ţinând Întruniri secrete, distribuind broşuri de propagandă şi Îndemnând pe muncitorii ceilalţi să se organizeze In centre comuniste. Creditele necesare armatei E nevoie de încă 30 miliarde Convocarea consiliilor apărări naţionale Din cercurile superioare Utilitare aflăm că în curând va fi convocat la ministerul de război consiliul superior al apărării naţionale, pentru a decide definitiv în chestia creditelor necesare înzestrării armatei — credite ce vor fi eșalonate pe un răstimp de 12 ani. La consiliu vor lua parte : principele regent Nicolae ; d-nii: Vintilă Brătianu, primul ministru; generalii Paul Angelescu, ministru de război ; Toma Dumitrescu, secretarul general; reprezentantul Statului major al armatei cât şi reprezentanţii celorlalte autorităţi cari constituesc consiliul. Cu această ocazie s® vor cerceta pe larg lucrării© comitetului inspectorilor generali ai armatei în această chestiune a creditelor. CREDIT DE 30 MILIARDE Aflăm, că este vorba de a se acorda un credit de peste 50 de miliarde lei, pentru înzestrarea armatei cu cele necesare, aceasta peste bugetul ordinar al ministerului de război. Acest credit extraordinar de 30 miliarde lei va fi eșalonat pe un răstimp de 12 ani, plătindu-se în plus deci cam trei miliarde lei peste cele 7 miliarde 800 milioane lei anual, cari formează bugetul ordinar al armatei. Acest spor va fi pus in practică chiar cu aplicarea actualului buget. D. general Paul Angelescu ministrul de război are meritul de a fi primul care s’a gândit să pună în practică imediat această înzestrare, atât de necesară armatei noastre. N. M. * ÎN CISMIÎiiU . COPII LA PATINAJ *A1 Duminică 29 cor, ora 7.10, în staţia Băicoi a izbucnit un puternic incendiu, care în câteva clipe s-a întins pe o distanţă de peste 100 metri, între clădirea de călători şi semnalul de distanţă al staţiei. Focul a consumat o mare cantitate de ţiţei, care în timpul nopţei se scursese deja o conductă de pompare, defectă, a societăţii „Astra Română" şi care formase o baltă de aproape 20 cm. adâncime pe toată această întindere. CBA ARS Foctul s-a produs după intrarea îm staţie a trenului accelerat No. 6, Oradia Mare-Bucureşti, ţiţeiul luând foc dalai scânteeîe lichniotivei. Flăcării©, cari Şoims îi o adevărată mare pa toată această întindere. Cuprinzând şinele şi întreagainstalaţie a stepei, au consumat şî distrus liniile 1, 2 şi 3, ghereta acarului, o parte din Sochiţa picherului, 129 metri Împrejmuiri al 4 macazuri. Acestea toate au fost distruse în interval numai de 49 minute, până ce reşul a putut fi localizat. Au fost salvate clădirile şi vagoanele cari erau în apropierea focului şi cari au fost izolate cu ajutorul personalului din staţie şi al societăţilor petrolifere. OPRIREA TRENURILOR. — PA- GIUBELE In timpul cât a durat focul, circulaţia trenurilor fiind imposibilă, toate trenurile au fost oprite provocând întârzieri trenurilor accelerate, trenurilor de persoane şi mai multor trenuri de marfă. Pagubele, pe linie, la clădiri şi împrejmuiri, au fost evaluate la peste o jumătate milion. De acest incendiu a fost găsită vinovată societatea „Astra Română, care a pompat ţiţeiul prin- tr’o conductă defecta