Dimineaţa, martie 1928 (Anul 24, nr. 7627-7657)
1928-03-01 / nr. 7627
niral X30T mr, 7627 joi 1 Martie 1928 Prețul Abonamentelor Lei 750—pe timp de un an ,, 380— „ „ i, 6 luni o 200— ,, tt » 3 „ In străinătate dublu 3 Lei 12 Pagini 3 Lei Fondala 1904 de CONS1. NSIIII —BIROURILE: In București, Str. Sărindar No. 7-9-îl. — Teletoansle noastre: Centrala: 306/B7, 324/73, 346 73, 353 54 Direcția s 357 72 A-Jia 307 69 Provincia 3101 Datoria presei cinstite Campania nesăbuită pe care, din motive politice sau de simplă concurenţă, ziarele liberale, în fruntecu „Universul“ şi „Viitorul“ o duc în contra noastră, merită o discuţie mai amplă. Ea este o nouă dovadă a imensei deosebiri în moralitatea celor două concepţii : cea democrată şi cea reacţionară. Ce comod este să faci paradă depatriotism, să-ţi închizi cu grije orice portiţă de intrare sentimentului de milă pentru nevoile celor necăjiţi şi să te prezinţi publicului ca apărător al ţării contra tendinţelor de „distrugere“ ! Este o activitate, care nu reclamă nici un lise ; cu o mână încasezi diurna de deputat, oferită de jandarmul care a furat urnele ; cu cealaltă mână încasezi tantiemele de la consiliileîntreprinderilor ce au acaparat buxiurile statului ; şi cu amândouă jmâinile încasezi misiţiile pentru intervenţiile ce le faci în calitate deMiare patriot. Contra activitatea : te zbaţi să inventezi calomnii pentru ponegrirea adversarului şi reuşţii călduros regimul care ţi-a ■dat atâtea bunătăţi. In schimb, care e situaţia celor cari punându-se în serviciul unei «idei, înfruntă greutăţile unei lupte cu puterea organizată a stăpânirii? Ei n’au decât satisfacţia datorieiîmplinite şi speranţa unei recunoaşteri târzii a sacrificiilor făcute pentru binele general. Până atunci, ei se văd împroşcaţi cu noroiu, insultaţi în sentimentele lor, calomificiaţi în modul cel mai mizerabil ba adesea chiar expuşi la represalii. Am vorbit de câteva ori, în ultimele zile, de cazul Filatov. Este un caz atât de caracteristic, încât nu-i putem explica îndeajuns cititorilor noştri. De zece ani de zile, ducem o luptă neîntreruptă pentru asanarea moravurilor administrative din Basarabia. O facem, având conştiinţa că singura posibilitate de a asigura pe veci revenirea la retatcă a acestei provincii este câştigarea dragostei populaţiei ei. Nici dreptul istoric, nici identitatea etnică a populaţiei din Basarabia cu cea din restul ţării, nici tratatele internaţionale, ratificate sau nu, nici măcar recunoaşterea de fapt sau de drept de către actualii stăpânitori ai Rusiei, nu fac doi bani, dacă la bază nu este mulţumirea populaţiei şi dorinţa ei de unire cu ţara mumă.A lupta pentru legalitate în Basarabia, înseamnă a asigura stăpânirea pe veci a acestei provincii. Dar cum se duce această luptă ? Iată cazul Filatov. Şapte ţărani dintr’un sat descoperă că primarul, unealtă liberală, a delapidat nişte fonduri ale cooperativei locale. Şi când îi cer socoteală pentru acest fapt, el îi declară bolşevici şi rebeli, ordonă jandarmilor să-i împuşte. După vechiul sistem, ei sânt legaţi, trimişi sub escortă în alt sat, şi împuşcaţi sub pretext că au vrut să fugă. Cinci rămân morţi pe loc; unul, grav rănit, se preface mort şi scapă. Este Filatov. Ce ar fi fost mai natural decât ca întreaga presă, întreaga opinie publică să răspundă printr’un muget de durere, ca, printr’o formidabilă mişcare de protest, ea să impuie guvernului cele mai grave sancţiuni contra primarului şi a jandarmilor vinovaţi? In loc de aceasta, presa patriotardă se repede cu o furie canibalică în contra noastră. Din moment ce ea a declarat că victimele sunt bolşevici şi rebeli, aşa trebue să fie. Cele mai fioroase calomnii au fost lansate contra noastră. Citiţi „Universul“ şi „Viitorul“ de azi — încă n’au apărut, în momentul când scriem aceste rânduri, dar ştim dinainte ce vor spune — şi veţi vedea reproduse aproape aidoma calomniile şi insultele pe cari ni le aruncau atunci, pe motiv că, plătiţi de Moscova, apărăm pe bolşevici şi pe rebeli. Nenorocitul Filatov, grav rănit, abea târîndu-se, după ce pierduse atâta sânge, s’a strecurat la Bucureşti, unde a fost găzduit de un om de inimă, fruntaşul ţărănist, pe atunci deputat, Spiridon Popescu. A doua zi „Viitorul“ scria un articol intitulat „Gazde de bolşevici“, prin care denunţa patrioţilor îngroziţi că „în toată Capitala nu s’a găsit altă gazdă pentru acest bolşevic rebel, trimis de Moscova să ne distrugă ţara, decât la un deputat ţărănist“. Nici măcar un acoperiş nu-i tolera oficiosul guvernului acestei nenorocite victime a sistemului de stăpânire a Basarabiei. Patru ani de zile a durat procesul de rebeliune al lui Filatov. Zilele trecute el s’a isprăvit cu achitarea! Tribunalul a recunoscut că Filatov fusese victima unei înscenări. Şi acuma, întrebăm pe cititorii noştri: Nu ne-ar fi fost şi nouă atuncea mai comod să acoperim oribila crimă a administraţiei, să spunem şi noi, în cor cu „Universul“ şi „Viitorul“ că era vorba de nişte rebeli bolşevici, cari au avut o soartă meritată? Am fi fost încărcaţi de laude, am fi fost trataţi de buni patrioţi, ne-am fi bucurat de protecţia autorităţilor şi am fi putut să ne dăm şi noi ifose de apărători ai patriei contra „tendinţelor destructive“! Ei bine, nu, de o mie de ori nu! Am respins cu indignare această solidarizare. Am suportat atunci toate insultele şi calomniile. Am putut citi zilnic în „Viitorul“ şi „Universul“ că suntem vânduţi Moscovei. Ne-am dat seama că poate ici-colo, vrei un cetăţean naiv să fi dat crezare acestor calomnii odioase. Dar am continuat să ne facem datoria. Şi avem satisfacţia să spunem că noi am silit atunci guvernul să facă o anchetă. Un comunicat oficial recunoştea atunci că în urma campaniei dusă de ..anumita presă“, guvernul a trimis pe un colonel în anchetă. Nu ştim ce efect a avut ancheta colonelului. Dar dacă jandarmii din Basarabia s-au convins că la Bucureşti se ţine cont de campania „anumitei prese“, şi se ordonă anchete în astfel de cazuri, dacă pe urma acestei convingeri ei au pus niţel frâu apucăturilor, ne declarăm satisfăcuţi. Continuaţi să ne calomniaţi şi să ne insultaţi, domnilor ziarişti oficiali şi oficioşi! Noi vom continua să ne facem datoria. Iar când peste o sută de ani se va seri istoria Basarabiei, se va spune că o mână de oameni, din „anumita presa“, ca nişte adevăraţi mucenici, îndurând hula şi batjocura unor aşa zişi ,,patroc“ şi „naţionalişti“ au salvat unirea Basarabiei, cu toate sforţările Sfintei alianţe dintre o administraţie coruptă, o jandarmerie canibalică şi o presă patriotardă slugarnică. IUI I ■ - GAMA întâmplările zilei CORB LA CORB... „Corb la corb nu-şi scoate ochii", îmi zice sentenţios şi amărât prietenul meu Nea Ghiţă, care urmăreşte cu o vie pasiune şi cu un îndreptăţit interes patriotic dezbaterile procesului cu fraudele de un fleac de câteva zeci milioane de la „Monitorul Oficial". Şi Nea Ghiţă îmi dezvoltă ideia exprimată aşa de lapidar in vechea zicătoare de mai sus. „Au sărit, îmi zice el, să-l scape pe Fălcoianu din temniţă şi să-l scoată basma curată toţi mai marii ţării, toată protipendada noastră. Pun cu toţii mâna în foc pentru dânsul şi se jură pe sfinţii şi mucenicii raiului că Fălcoianu e băiat de zahăr, că, despre partea cinstei, e nevinovat ca un mieluşel că e aşa de curat şi de cumsecade încât mai mai să-i căutăm şi lui o zi în calendar şi zilei aceleia să-i zicem „ziua sfântului mucenic Fălcoianu". „Degeaba le spune procurorul — halal să-î_ fie, că_e_ om, ţi jumătate. Dar nu vedeţi că a fost prins cu mâna'n sac şi încă în ce sac? în sacul de zeci de milioane strânse cu toba şi din sudoarea noastră de sânge. Degeaba le pune înaintea ochilor scrisori, chitănţi şi alte documente din cari şi un orb ar putea să vadă că musafirul de câteva luni de la Văcăreşti a dat iama în avutul statului, adică în avutul nostru al tuturor. „Foşti miniştri, viitori miniştri, foşti viitori miniştri nu văd şi nu vor să audă nimic. Ei nu ştiu decât un singur lucru: că unul de seama lor a fost băgat, la răcoare şi că mort, copt ei trebuie să-l scape şi să-l spele de tot păcatul şi de toată murdăria. „Şi cum să nu-ţi vie damblaua, nene, când îi auzi zicând: Fălcoianu al nostru nu juca la club decât pe sume mici de toi, aşa că el nu pierdea pe seară decât un fleac de nimic: 200, 300, cel mult 500 de mii de lei.„Cât despre partea cinstei, cea mai bună dovadă ca unul mai cinstit ca dânsul nu se găseşte decât faptul că nu dădea pe la club atunci când rămânea dator cu câteva sute de mii ? „Auzi, d-ta, judecată şi apărare? continuă Nea Ghiţă izbucnind din ce in ce mai mult. E un fleac sutele de mii de lei pierdute într-o seară şi eşti om cinstit, atunci când tragi chiulul şi dai bir cu fugiţii! „Corb la corb nu-şi scoate ochii" închee Nea Ghiţă. Elvin IN JURUL ASASINATULUI MONDEN — Ești suspect, că s ’a găsit la tine un ciocan „ — Apoi ciocanu e suspect, numai la ciocoi... Cine sunt cei eroi ai dramei Impresionanta dramă din Aleea Bonaparte, desfăşurată în condiţiuni atât de neobişnuite, a aruncat consternare în toate straturile sociale ale Capitalei, în lumea bună unde asasinul şi victima erau perfect cunoscuţi, în marea massă unde crima săvârşită de un fiu de boier, având drept mobil jaful ordinar, a fost primită cu cea mai mare oroare. VIAŢA LUI GĂETAN George Găetan (şi asta e partea curioasă, până acum disimulată a caracterului lui), n’a dat niciodată dovezi de impulsivitate morbidă, agresivă. Fiu al unor oameni foarte înstăriţi, crescut în condiţiuni pe cari numai averea părintească şi grija unei educaţiuni alese puteau să i-o dea, a fost considerat pururea, drep un tânăr înzestrat cu frumoase calităţi, manierat, singurele eventenţe ce pot servi ca passe-partout, în lumea în care circula. Din nefericire, părinţii lui i-au transmis odată cu moştenirea materială şi o tristă ereditate. Căci atât tatăl său, cât şi unchiul său, moşieri şi arendaşi la Brăila, erau vestiţi jucători la Bursă, pasionaţi oameni de cursă, înverşunaţi clubmani. încă înainte de război, bătrânul Găetan dădea bănci de 50—60 mii Iei, ceea ce constituia pentru epoca aceea, un gest din cele mai îndrăzneţe. DEBUTUL Dar moştenirea materială n’a durat multă vreme. I-a rămas doar pasiunea care nu putea fi susţinută decât cu mari fonduri. Odată averea personală irosită, Găetan a pus la bătaie calităţile lui fizice. Debutul în noul lui sistem de viaţă, Ia făcut in paguba sufletească a unui bun prieten al său cunoscut personagiu din Brăila. Acesta a fost nevoit să divorţeze. Din acest moment viaţa lui Găetan se rezumă la jocuri de cărţi, bani luaţi de la femei şi alte expediente, cunoscute dar tolerate în societatea pe care o frecventa. Ca o anexă a viciilor sale şi pentru a fi în curent cu cerinţele snobismului monden, a devenit şi adeptul „Papagalului Alb“, fiind amestecat în scandalul răsunător ce a zguduit nu de mult Capitala. VIAŢA MONDENĂ Graţie calităţilor sale, i s’au deschis toate saloanele, fără distincţii, împătăşind cu aceiaş dezinvoltură bogăţia societăţii româneşti ca şi pe aceia a burgheziei avute evreeşti. In aceste saloane, Găetan jonglează numai cu manierele lui elegante, cu însuşirile lui alese, cu catseria agreabilă, cu distincţiunea perfectă a exteriorului său, ros însă de vicii. La rigoare ştie să-şi corecteze norocul, la jocurile de cărţi, şi societatea bună se complăcea în tovărăşia lui, deşi din când în când işi punea întrebarea dacă şansa ce susţinea de multe ori „bancurile“ lui Găetan, nu se datora unei intervenţiuni de altă natură decât aceia a hazardului DRAMA In raportul lui cu lumea femenină este stabilit astăzi că avea o legătură oficială şi ,,en titre“, că legase o intimitate pronunţată cu victima lui de astăzi. Se pretinde chiar că era pe cale de a face o nouă victimă, care, numai graţie nenorocirei întâmplate a scăpat din ghiarele lui. In fond se dovedeşte a fi un criminal de rând şi un pervers de ultimul grad. Criminal de rând, căci nu încape urmă de îndoială că motivul crimei şi obiectivul ei au fost furtul. Nu se duce cineva la un rendez-vous cu ciocane si revolvere, cu o sticlă cu benzină, menită să facă să dispară orice urmă a fărădelegii lui. Este si un pervers de rând, fiindcă sub raportul medical e aproape inexplicabil ceiace el însusi mărturiseste si anume că a lovit victima într’un moment erotic care coincide cu paroxismul. A presupune că a fost sub imperiul unor substanțe medicamentoase de natura stupefiantelor este o eroare. Mai curând e de crezut că organismul lui fusese în prealabil intoxicat cu paradisiace, ceiace ar putea explica şi fenomenul de care vorbim. VICTIMA Desigur ca puţini din lumea bună, n’au cunoscut figura zveltă, distinsă, impozantă şi frumuseţea încă remarcabilă a femeii ce se sbate acum între viaţă şi moarte. Dacă scapă, vieţei ei mondene trebue să-i puie capăt, căci urmele desfigurării nu vor putea fi înlăturate cu toate mijloacele ştiinţifice. D-na Leonîda a cunoscut in viaţa ei întregul vifor al unor întâmplări, ce constituie existenţa de soţie şi de mamă, în lumea mare. Şi-a pierdut primul soţ în condiţiuni triste şi s’a despărţit de al doilea în împrejurări neobicinuite, chiar în societatea prea puţin severă de astăzi. Cu acest prilej a cunoscut desigur una din cele mai mari dureri ce e dat să cunoască unei soţii şi unei mame. Fără să facem o legătură între acest dezastru sufletesc şi ceia ce a fost dat să se întâmple acum, trebue să notăm că soarta n’a cruţat-o de o tentativă de furt şi asasinat, tocmai din partea unui om din lumea ei. Sunt fatalităţi care scapă putinţei noastre de a le explica; nu mai puţin, ele pot fi măsurate în complexa lor grozăvie. CERCETĂRILE De judecător de instrucţie Stănescu a continuat până aseară târziu instrucţia afacerii din parcul Bonaparte. In cursul după amiezei s-a făcut o nouă descindere la domiciliul lui George Găetan, operându-se o percheziţie din cele mai minuţioase. DOAMNA JOS LEONIDA Seara au fost ascultaţi ca martori d-nul Radu Polizu-Micşuneşti şi Cogu Izvoranu, cu care criminalul a venit în contact după săvârşirea crimei. Pe d. Enăşescu, Găetan nu-l mai văzuse de câteva zile, deşi s’a crezut la început că îl vizitase şi pe dânsul după crimă. Aseară la orele 12 d. prim procuror Codin Ştefănescu a deschis acţiune publică împotriva lui George Găetan, pentru crimă de tâlhărie cu omor şi pentru port ilicit de arme. D-nii Enăşescu, Polizu şi Isvoranu au fost bineînţeles lăsaţi in libertate. Pe la orele 2 noaptea s-a emis mandat de arestare împotriva lui Găetan, care a fost condus la Văcăreşti. Starea d-nei Leonîda in cursul nopţii a fost destul de bună. Este probabil că d-na Leonîda va scăpa cu viaţă. Sesiunea comitetului financiar al Ligii Naţiunilor GENEVA, 27 (Rador). Azi dimineaţă a început sesiunea Comitetului financiar al Ligii Naţiunilor. Cererea Fortuganei de a i se acorda un împrumut internaţional sub auspiciile Ligii Naţiunilor, va fi examinată Joi sau Vineri, după ce îşi va fi depus raportul comisiunea specială care a examinat la faţa locului starea finanţelor acestei ţări. Se crede că rezultatul anchetei este favorabil cererei Portugaliei. IIGUMPARAT) NUMAI BICICLETE CHRISTOPHE Groaznic incendiu la un cinematograf italian ROMA, 28 (Rador). — Un Incendiu s’a declarat aseară la un cinematograf din Moriago, in timpul reprezentaţiei. Sunt treizeci morţi şi răniţi. O mare nenorocire de cale ferată evitată de panta Balota —T.-Severin CRAIOVA. 28. — Trenul accelerat Bucureşti-Timişoara a suferit un accident care numai din cauza prezenţei de spirit a mecanicului nu a avut urmări grave. Trenul a plecat reglementar din Balota, coborând lunga pantă spre T.-Severin. La km. 349, in dreptul comunei Evgheniţa s’a produs deodată o zguduitură puternică, şi locomotiva a sărit de pe linie. Cum panta are o lungime de 15 km. şi coboară dela o înălţime de 400 metri, iar pe alocarea este mărginită de vai adânci, s’ar fi putut înregistra o catastrofă cu proporţii foarte mari. Dar mecanicul a izbutit sâ înfrâneze brusc restul vagoanelor, care au rămas pe linie. Călătorii au fost cuprinşi de panică, dar nu s-a înregistrat nici un accident. Linia a fost deteriorată pe o lungime de 300 metri. Dându-se alarma au sosit imediat lucrători din Severin, cum şi organe de anchetă. S’a constatat că accidentul s’a produs din cauza ruperii arcului de la tenderul locomotivei. Trenul personal 108 Timîşoara- Bucureşti a fost oprit in gara Simian pâră ce se va construi o variantă a liniei, pe care vor circula trenurile timp de trei zile, prin pilotare cu o viteză de 10 km. pe oră. Presa bulgară conferinţă SOFIA, (Ceps). — Ziarul bulgar „Nezavisknost”, care apare la Sofia, a consacrat un lung articol viitoarei conferinţe a Micei Antante. Intre altele ziarul spune: Apropiatei conferinţe a Micei Antante i se acordă o deosebită importanţă. Se presupune că Polonia va trimite la această conferinţă pe un observator al ei. Eventuala intrare a Poloniei în Mica Antantă poate fi privită ca un serios eveniment al conferinţei. Prin aceasta sar realiza planul diplomaţilor francezi şi români de a se creia din Mica Antantă o alianţă între patru state. După ce se ocupă cu rezultatele conferinţei de la Jachymov, ziarul îşi exprimă convingerea că viitoarea conferinţă va aduce rezultate mult mai precise. Asupra viitoarei conferinţe va influenţa în special purtarea Ungariei în do şi viitoarea a Micii Mamie meniul politicii externe sub influenţa acţiunii lordului Rothermere. Se poate deci aştepta că cei trei miniştri de externe în comunicatul lor vor accentua asupra raporturilor Micei Antante faţă de Ungaria. Ziarul constată mai departe că desvoltarea lucrurilor a arătat că acei cari au prezis spargerea Micei Antante s’au înşelat complect. Interesele comune şi pericolul comun sunt acelea cari interesează edificiul Micei Antante. Deaceia nici o intrigă n’a putut prinde. Prin tendinţele Ungariei de reîhlire a vechilor graniţe, se simt ameninţate nu numai cele trei state ale Micei Antante, dar şi al patrulea vecin al Ungariei — Austria. Aceasta dovedește că pericolul maghiar există şi nu este o născocire a politicei Micei Antante. Lăsata Secului: Năvala la alvită Delegaţia română la Geneva D. AL. NASTA Directorul general al Casei de împroprietărire