Dimineaţa, aprilie 1928 (Anul 24, nr. 7658-7683)

1928-04-11 / nr. 7668

­ Adunarea generală a despărţământului „Astrei“ din Braşov O lungă teştere a chestiunii comercializării cinematografului BRAŞOV. 8.­­ Unul din cele mai active despărţaminte al bătrânei asociaţii cultrale „Astra“, despăr­ţământul Braşov, a avut astăzi adu­narea generală anuală, în cadrul unei mari consfătuiri. Putem spune că, majoritatea pă­­turei intelectuale din oraşul nos­tru, care formează această asocia­ţie, a ţinut să asiste la desbateri, pentrucă în această adunare nu s’a făcut numai o formală dare de sea­mă a activităţii comitetului ci, a a­­vut loc o amănunţită consfătuire a membrilor asupra felului cum a fost condusă „Astra“ până acum, precum şi asupra modalităţilor de intensificare a acţiunii culturale. DESBATERILE largă cum au decurs desbaterile. Şedinţa a fost deschisă la orele 11 dim. şi a fost prezidată de d. prof. A. Banciu. D-sa a schiţat activitatea de până acum a „Astrei“, evidenţiind scopul frumos al acestei societăţi. In continuare s-a dat citire ra­portului întocmit de comitet asupra activităţii pe anul trecut, şi apoi a urmat raportul cenzorilor. CHESTIA CINEMATOGRAFULUI D. V. St. Iosif a făcut o largă ex­punere asupra acţiunii întreprinsă din punct de vedere administrativ D-sa arată cum „Astra“ a înche­iat un contract cu d. Al. Băcilă, pentru exploatarea cinematografu­lui, contract care în realitate este o tovărăşie deghizată şi de pe urma căruia „Astra“ pierde sume e­norme. „Astra" a adus în afacerea co­merciale exercitată cu cinematogra­ful, un aport de 95 la sută, iar d Băcilă numai 5 la sută. Cu toate acestea, tovărăşia deghi­zată, face ca beneficiul să fie im­partit în mod egal, întreabă adunarea dacă înţelege să menţină avantagiile acordate d-lui Băcilă şi propune ca în caz contrar să i se acorde pe lângă sa­lariul fix de 15 000 lei lunar o tan­tie­mă de maximum zece la sută din beneficiu. D. V. Iosif se declară contra to­vărăşiei deghizate, spunând că a­ceasta nu cadrează cu scopul şi in­teresele „Astrei“. CUM SE SELECŢIONEAZĂ FIL­MELE Totdeodată, d-sa protestează con­tra faptului că se menţine într-un serviciu important un funcţionar plătit cu sume enorme şi care în realitate nu face decât rele servicii asociaţiei. Ocupându-se de felul cum sunt selecţionate şi traduse filmele re­prezentate de cinematograful „As­trei“, d. Iosif, constată că, aceasta constitue o adevărată batjocorire a limbei româneşti, precum şi o o­­fensă adusă moralei şi culturei ro­mâneşti. Atribue aceasta nepriceperii şi relei voinţe a funcţionarului despre care s-a ocupat mai înainte, spu­nând că deşi acesta este ocrotit de persoane interesate, trebue imediat înlăturat UN INCIDENT D. fir. Căliman (crezându-se vi­zat) : Incorect ! Eşti incorect ! Se naşte un viu incident. D. căp. Bîrn­ăilescu şi întreaga a­­dunare cere ca d. Căliman să-şi re­tragă cuvintele. Preşedintele d. Banciu, interve­nind, calmează spiritele. D. dr. Căliman, voind să vorbea­scă, este împedicat de adunare care cere să continue d. Iosif. Reîncepând expunerea, d-sa ara­tă amănunţit modul în care se fac reprezentaţiile în cinematograful „Astrei". Este regretabil că, cei însărcinaţi cu supravegherea cinematografului, în loc să întreprindă o acţiune cu­rat românească, culturală şi utilă, se desinteresează complect de a­­ceastă operă, lăsând cinematogra­ful la discreţia unor negustori cari, în goana după bani, reprezintă filme ce nu sunt deloc în armoni­zare cu un program cultural. Pentru o mai bună rânduire şi lesnicioasă Înfăptuire a programu­lui frumos care este înscris în frun­tea acestei asociaţii cred necesar ca pe viitor consiliul de administraţie să se împartă în trei ramuri: artis­­tico-culturală, comercială şi admi­nistrativă. D. Iosif schiţează apoi ce atributiuni ar trebui să intre In conapetinta fiecărei ramuri. In cei trei ani ce au urmat până la consolidarea regimului românesc dărăpănarea a continuat vertiginos. La această operă de distrugere a contribuit nu numai faptul că nime­nea nu s’a îngrijit de şosele ci şi acela că au fost uzate prea mult, de necesităţile create de stările ex­cepţionale. Dar lumea se aştepta ca una din preocupările dintâi si de căpetenie ale stăpânirei româneşti va fi grija de arterele de comunicaţie, cu atât mai mult cu cât in regimul româ­nesc ele au un rost mai însemnat decât au avut in cel unguresc. Şo­selele deservesc satele, in marea lor majoritate româneşti. Ele creiază bună­starea lor, întrucât permit «­proviționarea ieftină şi desfacerea­­ prof. Banciu, referindu-se la promptă a produselor satelor, priva­­expunerea făcută de d. Iosif, ţine te de politica feroviară ungurească să dea o serie de explicaţii asupra­ de acest fel de artere de circulaţie. fulului cum a decurs tovărăşia cu Aşteptările au fost zadarnice insă. Băcilă. De zece ani nu s’a făcut nimic pen-O-sa arată că, atunci când s’a în­­tru şoselele ArdealuluL Ele sunt In»­eheiat această tovărăşie, „Astra“ tr’un hal fie nefie scris, măcinate era într’o situaţie materială destui până la ultimu! strat de piatră mna­ de critică, nu avea capital nume­rar, iar d. Băcilă care a adus ca a­­t­ât în natură, maşinile şi celelalte m­esaje, nu numai că a investit şi o urnă de bani, dar a ştiut să facă astfel ca această întreprindere co­mercială, să aducă un profit destul CUVÂNTUL PREŞEDINTELUI IN CHESTIA „TOVĂRĂŞIEI“ de însemnat. înainte de a lua o ho­­tărîre, adunarea trebue să ţină seamă de condiţiunile de mai sus, precum şi de faptul că, în mod ju­ridic nu se poate schimba tovără­şia, deoarece există în fiinţă un contract care s’a încheiat pe ter­men de trei ani. La ora 1 luna, şedinţa a fost sus­pendată. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZĂ După redeschidere la orele 4 d. a. preşedintele, d. A. Banciu a dat ci­tire unor articole din statute, cu privire la mersul desbaterilor. S’a dat cuvântul d-lui căp. Petre Mihăilescu, care a combătut în par­te cele susţinute de d. Iosif în ceea ce priveşte administraţia „stricto­­sensu” a cinematografului. In ceea­­ce priveşte administraţia, stricto­­senso a cinematografului. In ceea­­ce priveşte unele greşeli făcute în conducerea cinematografului, d-sa se uneşte cu cele afirmate de d. V. Iosif. D. maior Petrescu, arată scopul cinematografului din punctul de ve­dere naţional şi cultural, indicând căile cari trebuesc urmate pentru atingerea acestui scop. D. Tiberiu Brediceanu, a mulţu­mit pentru relatările făcute de mem­bri, adăugând că, va lua o serie de măsuri cari să împiedice pe viitor desagramente de felul celor arătate. D-nii Manoilescu şi Căpaţână, au făcut o expunere din punct de ve­dere technic şi financiar. D. Voicu Niţescu, deputat, ana­lizează cele afirmate de d. Iosif, din punct de vedere juridic. D-sa spune că, nu se pot lua mă­surile cerute de­oarece aceasta ar fi în desacord cu statutele socie­tăţii. D. maior Constantinescu, a vorbit despre diferite chestiuni de ordin administrativ. Punându-se la vot raportul cen­zorilor, acesta a fost primit de adu­nare cu majoritate de voturi. A urmat apoi diferite comunicări. PENTRU COLABORAREA CU ELE­MENTELE TINERE D. maior Petrescu, a făcut un căl­duros apel pentru o acţiune co­mună a „Astrei” cu numeroasele societăţi culturale din oraşul nostru care îşi epuizează energia printr-o acţiune rfisteaţă. Continuând, d-sa spune că, sunt în oraşul nostru multe elemente dornice de o acţiune culturală, insă din pricina faptului că, patimele politice şi-au făcut loc pretutindeni, aceste elemente sunt ţinute la dis­tanţă, iar „Astra” nu-şi poate atin­ge scopul fără concursul lor. Sunt numeroşi tineri, cu greutate morală şi multă însufleţire cari sunt înlăturaţi sistematic, sunt în­depărtaţi de „Astm” de către câţiva „babalâci” puţi în fruntea acestei asociaţii, oameni cari nu cunosc ne­voile de toate zi­rele ale organiza­ţiei, nici­decum capabili să dea di­rective pentru o acţiune mai mare şi utilă. Avem datoria s­ă grupăm în jurul „Astrei” pe toţi intelectualii din Braşov, pe toţi tineri cu suflet şi să organizăm conferinţe atât la oraş cât şi la sate, conferinţe prevăzute în programul nostru şi atât de utile sătenilor cari n’au cunoscut toată viaţa lor, decât biciuirea unei stă­pâniri streine. SPRE O INTENSIFICARE A ACTI­VITĂŢII „ASTREI“ D. prof. Banciu, arată mijloacele extrem de reduse, cu care şi-a înce­put activitatea acest despărţământ al „Astrei” acum două ani şi evi­denţiază, cât de anevoios a fost în­ceputul unei acţiuni culturale. Acum câted reuniunea noastră se bucură de o situaţie materială mai bună, noi suntem cei dintâi dispuşi să intensificăm acţiunea ce ne-am propus şi să încurajem elementele dornice de muncă. Trebue Insă, să facem o regreta­bilă constatare şi anume că, ele­mentele tinere se ţin departe de noi iar nu contrariul după cum s’a afir­mat act. D. dr. Moga, primarul oraşului propus cooptarea ca membrii în comitet a d-lui maior Petrescu. Mulţumind membrilor pentru pre­ţioasa lor colaborare, d. prof. Ban­ciu, a declarat şedinţa închisă la o­rele 7 sie­ara. PETCAN BiMfNBRTR MDBRLULUÎ .. ■' '■' ——i———11—■■ ii — Miercuri II Aprilie 1888 1 Şoselele Ardealului Ds zece ani nu s’a făcut nimic pentru ele CLUJ. — In întreaga Transilvanie reţeaua de şosele era recunoscută ca excelentă. Pe bazele drumurilor ro­mane admirabil clădite, au continuat să existe şoselele nationale de mai târziu. In fiecare an se reparau aceste căi importante de comunicaţie, pentru ca să nu se deterioreze prea mult. Prin acest sistem de Îngrijire anuală, s’a ajuns Intr'adevăr la o remarcabilă bună stare a tuturor drumurilor. RĂZBOIUL MONDIAL A intervenit războiul mondial. Ad­ministraţia militarizată şi a dat şi în această perioadă tulbure toată si­linţa de-a ţinea şoselele în stare bu­nă. Era în aceste timpuri de răz­­boiu, de mare importanţă problema căilor de comunicaţie practicabile. In primii doi ani ai războiului s’au şi făcut faţă tuturor nevoilor, îngri­­jindu-se căile de comunicaţie ca şi în timp de pace. Situaţia tot mai grea a monarhiei dezorganizarea tot mai evidentă a organizmului ei, a adus în fine şi complecta părăsire a oricărei griji de căile de comunicat­e. De la sfâr­şitul anului 1916 a început starea de paragină a drumurilor ardeleneşti. SUB REGIMUL ROMANESC re, pe care au fost clădite. Podurile sunt deasemenea uzate Şi şubrede. E o pacoste să pleci la drum cu vehicule mai grele. In multe părţi, locuitorii comune­lor­ au reparat din proprie iniţiativă podurile pentru ca să poată circuit Bineînţeles, cu toate acestea impo­zitele respective se încasează cu strășnicie. Iar țăranii se întreabă cu drept cuvânt: — Cine mai are grije de noi ? De ce plătim impozite pentru drumuri ? !?î neîncrederea în puterea de orga­nizare a statului scade tot mai mult­ ­. Concertul baritonului Alexiu la Braşov BRAŞOV, 7. — Publicul din o­raşul nostru a avut bucuria să primească anul acesta o serie de valoroşi artişti cari au des­făşurat o adevărată ofensivă culturală. Intre aceştia, ţinem să eviden­ţiem pe tânărul bariton V. Ale­xiu, care a dat un concert. Cu o voce clară, o nuanţare ireproşabilă tânărul bariton a interpretat în modul cel mai strălucit bucăţi alese din: „Tos­­ca“, „Denza“, „Pagliacci“ şi di­ferite arii româneşti, compoziţii făcute de Kiriac şi Brediceanu. înainte de a încheia ţineri să relevăm desăvârşita capacitate muzicală a d-nei Margareta col. Tur­bătu care a dat un preţios concurs concertului. Un public numeros a răsplătit cu aplauze pe artişti. 19 doctori promovaţi in­­tr’o singură zi la Cluj CLUJ, 9. — Eri la amiază în aula universităţii locale, Senatul univer­sitar clujan a promovat 19 doctori, dintre cari şapte în medicină şi 12 în drept CLUJ Conferinţă.­­ Zilele acestea distinsul profesor universitar dr. Vasile Ureche cunoscutul psi­­chiatru şi neurolog In faţa unui distins auditoriu, în sala VIII-a er ?­« vt-mtm­ Hi! CONGRESUL FEMEILOR ROMÂNE de temm­e­ nul ţării. Cehoslovacia însă spre a câş­tiga piaţa Ungariei, pentru pla­sarea lemnului său, a făcut mari avantaje exportatorilor: redu­ceri de taxe, vagoane numeroa­se, etc„ ,aşa că lemnul cehoslo­vac ajunsese mai ieftin ca cel românesc. In ultimele luni însă, statul român a recurs la măsuri iden­ D­EV­A Strigoiul din Ribicioara.— Locui­torii Trifa Eftimie, Dan loan, Mi­­haiaaa Nicolae din Ribicioara, oa­meni superstiţioşi, au desgropat ca­davrul lui Trifa loan care fusese îngropat cu câteva zile mai înainte, şi­­ au tăiat bucăţi cu toporul, cre­zfind că e strigoi şi va aduce răul asupra lor. Tribunalul Deva cu considerare la circumstanţele ate­nuante i-a condamnat la câte 500 lei amendă. Omor din răzbunare. — Voinesi Adam din Păucini­şti purta o ură veche consăteanului său P­ Grun, in urma unui proces pe care îl pier­duse faţă de acesta. In seara zilei de 27 Ianuarie 1928 când victima se îndrepta spre casă, el a stat la pândă și i-a tras un glonte de revol­ver în abdomen. Victima l-a recu­noscut pe asasin și a mai avut atâta putere să se ducă până la prima usă locuită de oameni, unde a po­vestit cazul. A doua zi, în urma ppierderii de sânge, a murit în spita­­ul din Deva. Asasinul a fost con­damnat la 3 ani temniţă, şi pierde­rea drepturilor civile pe tot atâta timp. Condamnatul a­ apelat Miniştri la Deva. — D. Cipăianu a sosit ori la Deva, unde avea convo­cată întrunirea inginerilor silvici şi agronomilor din judeţul Hune­doara­­I s’au prezentat delegatiunile mai multor săteni, printre cari şi din comuna Hărău, in chestiunea exproprierii locului „Feldioara”, care în cele din urmă a fost atri­buit ciangăilor din Deva. D. Cipă­ianu a promis că va face ceea ce e posibil în favoarea celor interesaţi din Hărău. Tot azi a fost aici și subsecretarul de stat d. Tătărescu, ascultând mai multe delegaţii de săteni Reforma agrară. Intr’un număr recent al ziarului triaşii din Ardeal trebue să ştie că nume-1 nostru s’a amintit de o ofertă ori- trebue să cointereseze In această a­din facere pe toti spertari guvernamen­tali, fără de a căror cointeresare este cu desăvârşire exclusă orice a­­facere de import sau export. In si­tuaţia actuală, Ardealul este nevoit să plătească după toate produsele sale o dijmă grasă partidului libe­ral şi cei cari nu vor să se supună ştiu ei ce-i aşteaptă. PRODUCŢIA TRAVERSELOR DE FAG Prohibirea exportului traverselor de fag, prin exagerata taxă de ex­port de 100 lei la bucată, este cea mai mare nenorocire pentru Indus­tria forestieră ardeleană, care dis­pune de imense păduri de fag, cari pe nici o altă cale n’ar putea 11 mai Potlogăriile unui notar. — Astăzi a fost depus in închisoarea locală, din ordinul d-lui jude-instructor Vasile Petrescu, notarul comunal Nicolae Ittu, din com. Armeni, în­vinuit pentru următoarele potlogă­rii: In calitate de notar al comu­nei de mai sus, Niculae Ittu a în­casat în Decembrie 1926, suma de lei 16 mii cuvenită comunei, drept arendă pentru un local al acesteia, insusindu-și banii, încasând dela locuitorii împro­prietăriţi din comună, prin secreta­rul comunal Gh. Neamţu, suma de 61 mii Iei, pe care trebuia s’o pre­dea lui Aranczy Eugen, proprieta­rul locului expropriat, confundând buzunarul acestuia cu buzunarul său, i-a băgat In buzunar. In calitate de notar al comunei Vurpăr, a sustras treptat din taxele buletinelor de stare civilă, suma de 1050 lei. A încasat dela diferiţi locuitori, condamnaţi la amenzi către comu­nă, suma de lei 1300, însuşindu-şi banii. A încasat, fără să verse la stat, după cum trebuia, suma de 900 lei, taxe de drum, de la trei locuitori din Armeni. In sfârşit, i-a înşelat pe locuito­rii G. Hulpup cu 4500 lei, pe Gh. Munteanu cu 3300 lei şi pe V. Cre­­ţea cu 2500, sub cuvânt să redacte­ze nişte acte. Un agent de percepţie la puşcă­rie. — Numele acestuia e Teodor Sándor. E In etate de 36 ani. Locu­­eşte in Piaţa Reg. Ferdinand No. 8. Cât priveşte faptul ce i­ se impută, iată-l: Primind de la diferiţi contribua­bili, diverse sume de bani, pentru care a liberat chitanţe provizorii de mână —­ deşi calitatea sa de a­­gent de urmărire nu-i da dreptul să facă astfel de încasări, şi-a însuşit bani, păgubind astfel statul cu su­ma de 286 428 lei, după cât s’a sta­bilit până acum. Numărul contribuabililor cărora li s’au luat bani în felul acesta e de Dacă vor să obţină reducerea la­ 123. Cazul de cercetează de d-1 jude x°i de export a traverselor inclus­­ in str. V. Patrescu. OFERTA ENGLEZA Revenind la oferta engleză oricât ar fi ea de bună si de îmbucurătoare pentru Ardealul cu viata lui econo­mică în plin curs de stagnare, e greu de crezut, că actualul guvern îşi va călca in picioare principiile si am­biţia­ de a sărăci complectamente a­­cvast- provincie si va reduce tariful de export al traverselor şi a lemnu­lui de construcţii. La stagnarea industriei forestiere­­ ardelene şi la aducerea ei în situa­ţia in care se află astăzi, nu a con­tribuit deloc lipsa de oferte şi de interes faţă de lemnul românesc din partea străinătăţii. De la unire încoace, industria forestieră din A1­ DEBUŞEURILE BRAŞOV. 9. — Azi la orele 10 ju­mătate dimineaţa s’a deschis în sala festivă a liceului Andrei Şaguna din localitate congresul Asociaţiei creşti­ne a femeilor române cu sediul in Bucureşti. La congres au participat _____ _ _ ________ Joase delegaţiuni din întreaga ţară. Imită de industriaşii forestieri __ S’au discutat chestiuni cu privire I Ardeal din partea Angliei pentru la educaţia tinerei generaţii. I furnizarea a două milioane de tra-La orele 12 şedinţa s'a suspendat. I verse. I Dată fiind stagnarea producţiei în general şi a industriei forestiere în special exportul a două milioane de traverse ar fi menit să aducă o înviorare oarecare pe piaţa Ardea­lului, bântuită de cea mai cumplită­­ criză. CUM ŞI-A PIERDUT ARDEALUL HALMEU, 7.—In lunile trecu­te exportul lemnelor încetase cu totul. Bieţii negustori se vedeau ameninţaţi cu ruina. Ba mai mult, numeroase fer­estrae din nordul Ardealului îşi încetaseră activitatea, concediind mulţi lu­cră­tori încetarea exportului de lemne de al a Pril,ait ca oferte pentru fur­fasonate şi de foc se datora numai faptului că Cehoslovacia ne făcea mare concurenţă. Pre­cum se ştie în prezent cel mai bun cumpărător de lemne este Ungaria. Spre a-şi putea satis­­până acolo In cât a trimis mii de vagoane ungare la Valea lui face consumul intern ia mers Mihai, Satu Mare, Halmeu, Că­rei, Ghilvaci etc., care erau în­nituri de cherestea, lemn de con­strucţii şi traverse atât din Apus, cât şi din răsărit, dar marea neno­rocire, care a făcut Ardealul să-şi piardă debuşeurile, n’a fost alta de­cât politica economică a statului. De îndată ce s’a instalat la cârma ţării In 1922, partidul liberal a în­ceput un adevărat boicot împotriva industriei Ardealului şi în deosebi asupra celei forestiere, căreia prin taxe de export prohibitive i-a luat toate posibilităţile de desfacere cărcate şi expediate în internor peste hotare, făcând-o să-şi piardă toate debuşeurile în străinătate. TRAVERSE CARI AU PUTRE­ZIT PRIN GĂRI In primii ani după unire, Ardea­lul reluându-şi legăturile comer­ciale cu statele străine, unde înain­te de război avea debu­şeuri, indus­tria forestieră ardeleană, necunos­­când capriciile politicei economice liberale, a început să producă imen­se cantităţi de traverse. După ce marfa a fost gata şi să a­tice pentru exportatorii săi Aşa a investit in ea o bună parte din co­stând lucrurile, lemnul româ­nesc şi-a câştigat din nou în­tâietatea pe piaţa ungară. De aci două avantaje: In primul rând un debuşeu sigur, vagoane la dispoziţie; în al doilea rând re­învierea exploatării lemnului. In luna Aprilie au fost angajaţi în păduri şi la ferestrae încă 120 muncitorii din Maramureş şi Săt­­mar. Aceasta însemnează că mergeau spre o rezolvire a lipsei de lucru in această ramură. Meci sunt însă destui lucrători fără lucru în această regiune. Se spe­ră precum ne spunea un expor­tator, că pe măsură ce exportul de lemne îşi va relua avântul dorit, toţi lucrătorii să fie între­buinţaţi,­pitalul ardelean, industriaşii bazaţi pe numeroasele cereri din străină­tate, au cerut guvernului să le ad­mită exportul traverselor, fiind si­guri că fac un real serviciu statu­lui, activând balanţa comerţului ex­tern şi atrăgând valute forte in ţară, spre a contribui la Îmbunătă­ţirea cursului valutei noastre. Spre marea nedumerire a industriaşilor şi a tuturor economiştilor ardeleni însă, guvernul nu a admis cu nici un preţ exportul traverselor, moti­vând că ele sunt necesare refacerii căilor noastre ferate. Industriaşii ardeleni, neavând ce face, s-au mulţumit cu această explicaţie, aş­teptând ca traversele să fie răscum­părate, măcar în parte de către stat, pentru nevoile căilor ferate, iar prisosul să fie admis la export. Guvernului şi îndeosebi ministe­rului comunicaţiilor şi direcţiunii generale C. F. R. nici prin gând nu-i trecea însă să se apuce de o muncă atât de grea şi de costisi­toare, chiar în primii patru ani după război. Astfel traversele au început să putrezească și împreună cu ele să se ducă în vânt un capital de sute de milioane al Ardealului. In ce priveşte insă povestea cu nevoile căilor ferate, este destul să amintim, că traversele nu au fost încă înlocuite până astăzi, decât doar pe mici porţiuni de pe liniile principale. v 9 ARDEALUL ECONOMIC Exportul Ardealului şi politica vamală a guvernului Intre interesele economice ale statului şi încăpăţânarea guvernului bine şi mai cu folos valorificate pen­tru stat decăt prin exportul trave­­selor cari ar da ocupaţie la mii şi mii de lucrători, ar produce câştig­ul căilor ferate pe urma transpor­turilor şi ar câştiga şi visteria sta­tului pe urma taxelor de export mai moderate, cu mult mai mult de­cât câştigă astăzi, când nu se exportă nimic. Pe lăngă aceasta, mai trebue să se ţină seamă şi de faptul, că lemnul de fag, netăiat la timp nu mai poate fi utilizat la nimic fiindcă se putre­­găeşte şi se mărireţează. Rămâne de văzut, dacă şi de data aceasta va ieşi biruitoare ambiţia şi nu interesele statului fiindcă de vre­o câţiva ani, nu ne-au prea o­­norat ofertele străine. AL. AVRAM Mari serbări sportive la Braşov BRAŞOV, 9. — Cu prilejul Peşte­lui catolic s’a organizat în oraşul nostru o mare serbare sportivă la care participă elevii tuturor şcoli­lor săseşti in Ardeal. Elevii au sosit împreună cu profe­sorii lor şi se îndreaptă spre locul unde se vor desfăşura concursurile având în frunte fanfare și orchestre. SIBIU Paghia 7-a Neregulile dela adminis­traţia financiară din Sibiu SIBIU. 9. — După cazul controlo­rului Episcopescu, dela Administra­ţia financiară din localitate, căruia i s’a cerut suspendarea din servi­ciu, de către parchetul local pen­tru luare de mită, şi după aresta­rea întâmplată acum două zile a funcţionarului de percepţie A. Sán­dor, care şi-a însuşit de la contri­buabili aproape 300 mii Iei, la Ad­ministraţia în chestiune, se cerce­tează acum, de către d. subinspec­­tor financiar dr. Coltău, o altă ,a­­facere”, cu proporţii mult mai mari şi care denotă o stare Îngrijoră­toare de lucruri. E vorba de cinematograful „Ura­nia“, care a frustat statul, la bile­tele de intrare, cu ajutorul funcţio­narului Barna, din administraţie, cu suma de peste 800 mii lei nu­mai în doi ani, adică in 1925 şi 1926. Cum însă cercetările sunt de a­­bia la început, mai trebuind să se examineze şi Încasările din 1923, 1924 şi 1927, după credinţa celor i­­niţiaţi, statul trebue să fi fost pă­gubit cu aproape 2 milioane Neputând da alte amănunte deo­camdată, în chestiunea aceasta, — care pare şi mai încurcată prin fap­tul că nu se ştie cine e responsa­bil, în parte de fraudele acestea, a­r1»i«X TYi Xfi* Afi rin o Al T­­o rl rl i _ UIVCll }ZZ tlliUl 1 «i»t Ul I U UUl 1*A« 11UUU1 medky, care e cunoscută ca antre­­prenoarea cinematografului adăo­­găm numai că autoritățile tn drept au pus eri sechestru pe averea mo­bilă a lui Barna. Inutil să mai spunem că afacerea aceasta face senzație in localitate. Viscol Arestarea unui spărgător BRAŞOV, 9. — Poliţia a izbutit să aresteze pe individul Barta Ladis­­dislau, de meserie zugrav, care în­­tr’una din nopţile trecute a pătruns în locuinţa d-nei Loui Brenner din strada Lungă 114, furând mai mul­te obiecte ale d-lui Daniel Bachner. Cercetările au stabilit că Ladislau are la activul său și o altă lovitură. El e autorul furtului de la d. Aronsohn din strada Scăldătoarei. Hoțul care a fost arestat de d. comisar Paul­­man e depus la per­chet. ABRUD Depunerea jurământului recruţi­lor.P­eri dimineaţă soldaţii recruţi ai batalionului 5 vânători de munte au depus jurământul. La solemnitate au asistat, d-nii colonel Georgescu comandantul ba­talionului şi d. maior Gorăscu aju­tor de comandant. Au luat parte toţi şefii de autorităţi, elevii şcoalei normale şi liceul de fete precum şi un numeros public. Serviciul divin, a fost oficiat de părintele protopop Popovici şi cle­rul minoritar. După, serviciul divin a vorbit preotul protopop Popovici şi de colo­nel Georgescu.A urmat defilarea trupelor şi o producţiune artistică, deschisă prin imnul regal Muzica şi orchestra batalionului a cântat tot timpul. Diferite recitări, coruri şi jocuri naţionale executate cu mult succes de soldaţi — au complectat progra­mul— serbăririi, iar la urmă un grup de 12 soldaţi au executat figuri a­­crobatice sub comanda distinsului căpitan Olteanu comandantul pieţei, interpreţii fiind călduros aplaudaţi. Solemnitatea s-a încheiat la orele 12 a. m. Citiţi Revista „PARDON“ 11 Serbarea învierii la Cluj Autorităţile romane participă la slujba catolică CLUJ. 9.­­ Aseară la orele şase cu fostul obişnuit credincioşii ro­­mano-c­atolici din oraş în frunte cu clerul şi episcopul dr. Hirschiler au sărbătorit învierea, încă de la orele patru după amia­ză marea catedrală din piaţa Uni­­rei şi împrejurimile ei, erau tixite de populaţie. La orele cinci şi jumătate când . . .episcopul dr. Hirschiler a început * a . j Co!?ISiq * • oficierea serviciului divin, piaţa U­­ un­­­ririi, în jurul catedralei era supra şcolilor şi bisericilor din Deva, aglomerată de un public aparţinând Contenciosul:". — Pentru popula­ tuturor cultelor, tia oraşului nostru constituie o ! Ordinea a fost menţinută de ca­­mare înlesnire înfiinţarea biroului live un detaşament de poliţişti di u­­,Contenciosul” cor® funcţionează In nul de jandarmi pedeştri, în frunte Bucureşti, strada Sărindar 9—11­­cu mai mulţi ofiţeri, sub conducerea d-lor avocaţi Cezar Simionescu şi M­ Graur, deoarece cetăţenii nu mai au nevoe să se deplaseze pentru interesele lor din Capitală, orice afaceri la autorită­a Universităţii şi-a desvoltat o­­­time publice şi ministere, putând fi interesantă conferinţă vorbind aranjate prin corespondenţă, nu despre Marie şi Melanopile, taxe reduse La orele şase, după ce episcopul a proclamat învierea, s’a format un impunător cortegiu, compus din: o secţie de poliţişti călări în mare ţi­nută, elevii şi elevele şcoalelor ro­­mano-catolice, muzica regimentu­lui 83 infanterie intonând rugăciu­nea, diversele societăţi romano-ca­­tolice, clerul în frunte cu episcopul dr. Hirschiller şi purtând sfintele daruri, oficialitatea română şi ma­ghiară, apoi un numeros public. Cortegiul astfel format, în sune­tul clopotelor, a parcurs întreaga piaţă a Unirei, retrăgându-se apoi în marea catedrală unde a conti­nuat serviciul religios. Intre reprezentanţii oficialităţii româneşti care au participat la slujba ro­mano-catolică am remarcat pe d-nil general Dănilă Papp, co­mandantul corpului 6 armată, colo­nel loan Mihai, prefectul poliţiei, dr. Theodor Mihályi, primarul o­­raşului dr. Oct. Simu, subprefectul judeţulu­, dr. Ion Bodea, asistent universitar, dr. V. Pop, preşedinte de secţ­ie la Curtea de apel, N. Bo­­sie, p­uror general, Ion Berlea­­nu, directorul prefectures de poli­tie, etc., R&D-

Next