Dimineaţa, aprilie 1928 (Anul 24, nr. 7658-7683)
1928-04-11 / nr. 7668
Adunarea generală a despărţământului „Astrei“ din Braşov O lungă teştere a chestiunii comercializării cinematografului BRAŞOV. 8. Unul din cele mai active despărţaminte al bătrânei asociaţii cultrale „Astra“, despărţământul Braşov, a avut astăzi adunarea generală anuală, în cadrul unei mari consfătuiri. Putem spune că, majoritatea păturei intelectuale din oraşul nostru, care formează această asociaţie, a ţinut să asiste la desbateri, pentrucă în această adunare nu s’a făcut numai o formală dare de seamă a activităţii comitetului ci, a avut loc o amănunţită consfătuire a membrilor asupra felului cum a fost condusă „Astra“ până acum, precum şi asupra modalităţilor de intensificare a acţiunii culturale. DESBATERILE largă cum au decurs desbaterile. Şedinţa a fost deschisă la orele 11 dim. şi a fost prezidată de d. prof. A. Banciu. D-sa a schiţat activitatea de până acum a „Astrei“, evidenţiind scopul frumos al acestei societăţi. In continuare s-a dat citire raportului întocmit de comitet asupra activităţii pe anul trecut, şi apoi a urmat raportul cenzorilor. CHESTIA CINEMATOGRAFULUI D. V. St. Iosif a făcut o largă expunere asupra acţiunii întreprinsă din punct de vedere administrativ D-sa arată cum „Astra“ a încheiat un contract cu d. Al. Băcilă, pentru exploatarea cinematografului, contract care în realitate este o tovărăşie deghizată şi de pe urma căruia „Astra“ pierde sume enorme. „Astra" a adus în afacerea comerciale exercitată cu cinematograful, un aport de 95 la sută, iar d Băcilă numai 5 la sută. Cu toate acestea, tovărăşia deghizată, face ca beneficiul să fie impartit în mod egal, întreabă adunarea dacă înţelege să menţină avantagiile acordate d-lui Băcilă şi propune ca în caz contrar să i se acorde pe lângă salariul fix de 15 000 lei lunar o tantiemă de maximum zece la sută din beneficiu. D. V. Iosif se declară contra tovărăşiei deghizate, spunând că aceasta nu cadrează cu scopul şi interesele „Astrei“. CUM SE SELECŢIONEAZĂ FILMELE Totdeodată, d-sa protestează contra faptului că se menţine într-un serviciu important un funcţionar plătit cu sume enorme şi care în realitate nu face decât rele servicii asociaţiei. Ocupându-se de felul cum sunt selecţionate şi traduse filmele reprezentate de cinematograful „Astrei“, d. Iosif, constată că, aceasta constitue o adevărată batjocorire a limbei româneşti, precum şi o ofensă adusă moralei şi culturei româneşti. Atribue aceasta nepriceperii şi relei voinţe a funcţionarului despre care s-a ocupat mai înainte, spunând că deşi acesta este ocrotit de persoane interesate, trebue imediat înlăturat UN INCIDENT D. fir. Căliman (crezându-se vizat) : Incorect ! Eşti incorect ! Se naşte un viu incident. D. căp. Bîrnăilescu şi întreaga adunare cere ca d. Căliman să-şi retragă cuvintele. Preşedintele d. Banciu, intervenind, calmează spiritele. D. dr. Căliman, voind să vorbească, este împedicat de adunare care cere să continue d. Iosif. Reîncepând expunerea, d-sa arată amănunţit modul în care se fac reprezentaţiile în cinematograful „Astrei". Este regretabil că, cei însărcinaţi cu supravegherea cinematografului, în loc să întreprindă o acţiune curat românească, culturală şi utilă, se desinteresează complect de această operă, lăsând cinematograful la discreţia unor negustori cari, în goana după bani, reprezintă filme ce nu sunt deloc în armonizare cu un program cultural. Pentru o mai bună rânduire şi lesnicioasă Înfăptuire a programului frumos care este înscris în fruntea acestei asociaţii cred necesar ca pe viitor consiliul de administraţie să se împartă în trei ramuri: artistico-culturală, comercială şi administrativă. D. Iosif schiţează apoi ce atributiuni ar trebui să intre In conapetinta fiecărei ramuri. In cei trei ani ce au urmat până la consolidarea regimului românesc dărăpănarea a continuat vertiginos. La această operă de distrugere a contribuit nu numai faptul că nimenea nu s’a îngrijit de şosele ci şi acela că au fost uzate prea mult, de necesităţile create de stările excepţionale. Dar lumea se aştepta ca una din preocupările dintâi si de căpetenie ale stăpânirei româneşti va fi grija de arterele de comunicaţie, cu atât mai mult cu cât in regimul românesc ele au un rost mai însemnat decât au avut in cel unguresc. Şoselele deservesc satele, in marea lor majoritate româneşti. Ele creiază bunăstarea lor, întrucât permit «proviționarea ieftină şi desfacerea prof. Banciu, referindu-se la promptă a produselor satelor, privaexpunerea făcută de d. Iosif, ţine te de politica feroviară ungurească să dea o serie de explicaţii asupra de acest fel de artere de circulaţie. fulului cum a decurs tovărăşia cu Aşteptările au fost zadarnice insă. Băcilă. De zece ani nu s’a făcut nimic pen-O-sa arată că, atunci când s’a întru şoselele ArdealuluL Ele sunt In»eheiat această tovărăşie, „Astra“ tr’un hal fie nefie scris, măcinate era într’o situaţie materială destui până la ultimu! strat de piatră mna de critică, nu avea capital numerar, iar d. Băcilă care a adus ca atât în natură, maşinile şi celelalte mesaje, nu numai că a investit şi o urnă de bani, dar a ştiut să facă astfel ca această întreprindere comercială, să aducă un profit destul CUVÂNTUL PREŞEDINTELUI IN CHESTIA „TOVĂRĂŞIEI“ de însemnat. înainte de a lua o hotărîre, adunarea trebue să ţină seamă de condiţiunile de mai sus, precum şi de faptul că, în mod juridic nu se poate schimba tovărăşia, deoarece există în fiinţă un contract care s’a încheiat pe termen de trei ani. La ora 1 luna, şedinţa a fost suspendată. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZĂ După redeschidere la orele 4 d. a. preşedintele, d. A. Banciu a dat citire unor articole din statute, cu privire la mersul desbaterilor. S’a dat cuvântul d-lui căp. Petre Mihăilescu, care a combătut în parte cele susţinute de d. Iosif în ceea ce priveşte administraţia „strictosensu” a cinematografului. In ceeace priveşte administraţia, strictosenso a cinematografului. In ceeace priveşte unele greşeli făcute în conducerea cinematografului, d-sa se uneşte cu cele afirmate de d. V. Iosif. D. maior Petrescu, arată scopul cinematografului din punctul de vedere naţional şi cultural, indicând căile cari trebuesc urmate pentru atingerea acestui scop. D. Tiberiu Brediceanu, a mulţumit pentru relatările făcute de membri, adăugând că, va lua o serie de măsuri cari să împiedice pe viitor desagramente de felul celor arătate. D-nii Manoilescu şi Căpaţână, au făcut o expunere din punct de vedere technic şi financiar. D. Voicu Niţescu, deputat, analizează cele afirmate de d. Iosif, din punct de vedere juridic. D-sa spune că, nu se pot lua măsurile cerute deoarece aceasta ar fi în desacord cu statutele societăţii. D. maior Constantinescu, a vorbit despre diferite chestiuni de ordin administrativ. Punându-se la vot raportul cenzorilor, acesta a fost primit de adunare cu majoritate de voturi. A urmat apoi diferite comunicări. PENTRU COLABORAREA CU ELEMENTELE TINERE D. maior Petrescu, a făcut un călduros apel pentru o acţiune comună a „Astrei” cu numeroasele societăţi culturale din oraşul nostru care îşi epuizează energia printr-o acţiune rfisteaţă. Continuând, d-sa spune că, sunt în oraşul nostru multe elemente dornice de o acţiune culturală, insă din pricina faptului că, patimele politice şi-au făcut loc pretutindeni, aceste elemente sunt ţinute la distanţă, iar „Astra” nu-şi poate atinge scopul fără concursul lor. Sunt numeroşi tineri, cu greutate morală şi multă însufleţire cari sunt înlăturaţi sistematic, sunt îndepărtaţi de „Astm” de către câţiva „babalâci” puţi în fruntea acestei asociaţii, oameni cari nu cunosc nevoile de toate zirele ale organizaţiei, nicidecum capabili să dea directive pentru o acţiune mai mare şi utilă. Avem datoria să grupăm în jurul „Astrei” pe toţi intelectualii din Braşov, pe toţi tineri cu suflet şi să organizăm conferinţe atât la oraş cât şi la sate, conferinţe prevăzute în programul nostru şi atât de utile sătenilor cari n’au cunoscut toată viaţa lor, decât biciuirea unei stăpâniri streine. SPRE O INTENSIFICARE A ACTIVITĂŢII „ASTREI“ D. prof. Banciu, arată mijloacele extrem de reduse, cu care şi-a început activitatea acest despărţământ al „Astrei” acum două ani şi evidenţiază, cât de anevoios a fost începutul unei acţiuni culturale. Acum câted reuniunea noastră se bucură de o situaţie materială mai bună, noi suntem cei dintâi dispuşi să intensificăm acţiunea ce ne-am propus şi să încurajem elementele dornice de muncă. Trebue Insă, să facem o regretabilă constatare şi anume că, elementele tinere se ţin departe de noi iar nu contrariul după cum s’a afirmat act. D. dr. Moga, primarul oraşului propus cooptarea ca membrii în comitet a d-lui maior Petrescu. Mulţumind membrilor pentru preţioasa lor colaborare, d. prof. Banciu, a declarat şedinţa închisă la orele 7 sieara. PETCAN BiMfNBRTR MDBRLULUÎ .. ■' '■' ——i———11—■■ ii — Miercuri II Aprilie 1888 1 Şoselele Ardealului Ds zece ani nu s’a făcut nimic pentru ele CLUJ. — In întreaga Transilvanie reţeaua de şosele era recunoscută ca excelentă. Pe bazele drumurilor romane admirabil clădite, au continuat să existe şoselele nationale de mai târziu. In fiecare an se reparau aceste căi importante de comunicaţie, pentru ca să nu se deterioreze prea mult. Prin acest sistem de Îngrijire anuală, s’a ajuns Intr'adevăr la o remarcabilă bună stare a tuturor drumurilor. RĂZBOIUL MONDIAL A intervenit războiul mondial. Administraţia militarizată şi a dat şi în această perioadă tulbure toată silinţa de-a ţinea şoselele în stare bună. Era în aceste timpuri de războiu, de mare importanţă problema căilor de comunicaţie practicabile. In primii doi ani ai războiului s’au şi făcut faţă tuturor nevoilor, îngrijindu-se căile de comunicaţie ca şi în timp de pace. Situaţia tot mai grea a monarhiei dezorganizarea tot mai evidentă a organizmului ei, a adus în fine şi complecta părăsire a oricărei griji de căile de comunicate. De la sfârşitul anului 1916 a început starea de paragină a drumurilor ardeleneşti. SUB REGIMUL ROMANESC re, pe care au fost clădite. Podurile sunt deasemenea uzate Şi şubrede. E o pacoste să pleci la drum cu vehicule mai grele. In multe părţi, locuitorii comunelor au reparat din proprie iniţiativă podurile pentru ca să poată circuit Bineînţeles, cu toate acestea impozitele respective se încasează cu strășnicie. Iar țăranii se întreabă cu drept cuvânt: — Cine mai are grije de noi ? De ce plătim impozite pentru drumuri ? !?î neîncrederea în puterea de organizare a statului scade tot mai mult . Concertul baritonului Alexiu la Braşov BRAŞOV, 7. — Publicul din oraşul nostru a avut bucuria să primească anul acesta o serie de valoroşi artişti cari au desfăşurat o adevărată ofensivă culturală. Intre aceştia, ţinem să evidenţiem pe tânărul bariton V. Alexiu, care a dat un concert. Cu o voce clară, o nuanţare ireproşabilă tânărul bariton a interpretat în modul cel mai strălucit bucăţi alese din: „Tosca“, „Denza“, „Pagliacci“ şi diferite arii româneşti, compoziţii făcute de Kiriac şi Brediceanu. înainte de a încheia ţineri să relevăm desăvârşita capacitate muzicală a d-nei Margareta col. Turbătu care a dat un preţios concurs concertului. Un public numeros a răsplătit cu aplauze pe artişti. 19 doctori promovaţi intr’o singură zi la Cluj CLUJ, 9. — Eri la amiază în aula universităţii locale, Senatul universitar clujan a promovat 19 doctori, dintre cari şapte în medicină şi 12 în drept CLUJ Conferinţă. Zilele acestea distinsul profesor universitar dr. Vasile Ureche cunoscutul psichiatru şi neurolog In faţa unui distins auditoriu, în sala VIII-a er ?« vt-mtm Hi! CONGRESUL FEMEILOR ROMÂNE de temme nul ţării. Cehoslovacia însă spre a câştiga piaţa Ungariei, pentru plasarea lemnului său, a făcut mari avantaje exportatorilor: reduceri de taxe, vagoane numeroase, etc„ ,aşa că lemnul cehoslovac ajunsese mai ieftin ca cel românesc. In ultimele luni însă, statul român a recurs la măsuri iden DEVA Strigoiul din Ribicioara.— Locuitorii Trifa Eftimie, Dan loan, Mihaiaaa Nicolae din Ribicioara, oameni superstiţioşi, au desgropat cadavrul lui Trifa loan care fusese îngropat cu câteva zile mai înainte, şi au tăiat bucăţi cu toporul, crezfind că e strigoi şi va aduce răul asupra lor. Tribunalul Deva cu considerare la circumstanţele atenuante i-a condamnat la câte 500 lei amendă. Omor din răzbunare. — Voinesi Adam din Păucinişti purta o ură veche consăteanului său P Grun, in urma unui proces pe care îl pierduse faţă de acesta. In seara zilei de 27 Ianuarie 1928 când victima se îndrepta spre casă, el a stat la pândă și i-a tras un glonte de revolver în abdomen. Victima l-a recunoscut pe asasin și a mai avut atâta putere să se ducă până la prima usă locuită de oameni, unde a povestit cazul. A doua zi, în urma ppierderii de sânge, a murit în spitaul din Deva. Asasinul a fost condamnat la 3 ani temniţă, şi pierderea drepturilor civile pe tot atâta timp. Condamnatul a apelat Miniştri la Deva. — D. Cipăianu a sosit ori la Deva, unde avea convocată întrunirea inginerilor silvici şi agronomilor din judeţul HunedoaraI s’au prezentat delegatiunile mai multor săteni, printre cari şi din comuna Hărău, in chestiunea exproprierii locului „Feldioara”, care în cele din urmă a fost atribuit ciangăilor din Deva. D. Cipăianu a promis că va face ceea ce e posibil în favoarea celor interesaţi din Hărău. Tot azi a fost aici și subsecretarul de stat d. Tătărescu, ascultând mai multe delegaţii de săteni Reforma agrară. Intr’un număr recent al ziarului triaşii din Ardeal trebue să ştie că nume-1 nostru s’a amintit de o ofertă ori- trebue să cointereseze In această adin facere pe toti spertari guvernamentali, fără de a căror cointeresare este cu desăvârşire exclusă orice afacere de import sau export. In situaţia actuală, Ardealul este nevoit să plătească după toate produsele sale o dijmă grasă partidului liberal şi cei cari nu vor să se supună ştiu ei ce-i aşteaptă. PRODUCŢIA TRAVERSELOR DE FAG Prohibirea exportului traverselor de fag, prin exagerata taxă de export de 100 lei la bucată, este cea mai mare nenorocire pentru Industria forestieră ardeleană, care dispune de imense păduri de fag, cari pe nici o altă cale n’ar putea 11 mai Potlogăriile unui notar. — Astăzi a fost depus in închisoarea locală, din ordinul d-lui jude-instructor Vasile Petrescu, notarul comunal Nicolae Ittu, din com. Armeni, învinuit pentru următoarele potlogării: In calitate de notar al comunei de mai sus, Niculae Ittu a încasat în Decembrie 1926, suma de lei 16 mii cuvenită comunei, drept arendă pentru un local al acesteia, insusindu-și banii, încasând dela locuitorii împroprietăriţi din comună, prin secretarul comunal Gh. Neamţu, suma de 61 mii Iei, pe care trebuia s’o predea lui Aranczy Eugen, proprietarul locului expropriat, confundând buzunarul acestuia cu buzunarul său, i-a băgat In buzunar. In calitate de notar al comunei Vurpăr, a sustras treptat din taxele buletinelor de stare civilă, suma de 1050 lei. A încasat dela diferiţi locuitori, condamnaţi la amenzi către comună, suma de lei 1300, însuşindu-şi banii. A încasat, fără să verse la stat, după cum trebuia, suma de 900 lei, taxe de drum, de la trei locuitori din Armeni. In sfârşit, i-a înşelat pe locuitorii G. Hulpup cu 4500 lei, pe Gh. Munteanu cu 3300 lei şi pe V. Creţea cu 2500, sub cuvânt să redacteze nişte acte. Un agent de percepţie la puşcărie. — Numele acestuia e Teodor Sándor. E In etate de 36 ani. Locueşte in Piaţa Reg. Ferdinand No. 8. Cât priveşte faptul ce i se impută, iată-l: Primind de la diferiţi contribuabili, diverse sume de bani, pentru care a liberat chitanţe provizorii de mână — deşi calitatea sa de agent de urmărire nu-i da dreptul să facă astfel de încasări, şi-a însuşit bani, păgubind astfel statul cu suma de 286 428 lei, după cât s’a stabilit până acum. Numărul contribuabililor cărora li s’au luat bani în felul acesta e de Dacă vor să obţină reducerea la 123. Cazul de cercetează de d-1 jude x°i de export a traverselor inclus in str. V. Patrescu. OFERTA ENGLEZA Revenind la oferta engleză oricât ar fi ea de bună si de îmbucurătoare pentru Ardealul cu viata lui economică în plin curs de stagnare, e greu de crezut, că actualul guvern îşi va călca in picioare principiile si ambiţia de a sărăci complectamente acvast- provincie si va reduce tariful de export al traverselor şi a lemnului de construcţii. La stagnarea industriei forestiere ardelene şi la aducerea ei în situaţia in care se află astăzi, nu a contribuit deloc lipsa de oferte şi de interes faţă de lemnul românesc din partea străinătăţii. De la unire încoace, industria forestieră din A1 DEBUŞEURILE BRAŞOV. 9. — Azi la orele 10 jumătate dimineaţa s’a deschis în sala festivă a liceului Andrei Şaguna din localitate congresul Asociaţiei creştine a femeilor române cu sediul in Bucureşti. La congres au participat _____ _ _ ________ Joase delegaţiuni din întreaga ţară. Imită de industriaşii forestieri __ S’au discutat chestiuni cu privire I Ardeal din partea Angliei pentru la educaţia tinerei generaţii. I furnizarea a două milioane de tra-La orele 12 şedinţa s'a suspendat. I verse. I Dată fiind stagnarea producţiei în general şi a industriei forestiere în special exportul a două milioane de traverse ar fi menit să aducă o înviorare oarecare pe piaţa Ardealului, bântuită de cea mai cumplită criză. CUM ŞI-A PIERDUT ARDEALUL HALMEU, 7.—In lunile trecute exportul lemnelor încetase cu totul. Bieţii negustori se vedeau ameninţaţi cu ruina. Ba mai mult, numeroase ferestrae din nordul Ardealului îşi încetaseră activitatea, concediind mulţi lucrători încetarea exportului de lemne de al a Pril,ait ca oferte pentru furfasonate şi de foc se datora numai faptului că Cehoslovacia ne făcea mare concurenţă. Precum se ştie în prezent cel mai bun cumpărător de lemne este Ungaria. Spre a-şi putea satispână acolo In cât a trimis mii de vagoane ungare la Valea lui face consumul intern ia mers Mihai, Satu Mare, Halmeu, Cărei, Ghilvaci etc., care erau înnituri de cherestea, lemn de construcţii şi traverse atât din Apus, cât şi din răsărit, dar marea nenorocire, care a făcut Ardealul să-şi piardă debuşeurile, n’a fost alta decât politica economică a statului. De îndată ce s’a instalat la cârma ţării In 1922, partidul liberal a început un adevărat boicot împotriva industriei Ardealului şi în deosebi asupra celei forestiere, căreia prin taxe de export prohibitive i-a luat toate posibilităţile de desfacere cărcate şi expediate în internor peste hotare, făcând-o să-şi piardă toate debuşeurile în străinătate. TRAVERSE CARI AU PUTREZIT PRIN GĂRI In primii ani după unire, Ardealul reluându-şi legăturile comerciale cu statele străine, unde înainte de război avea debuşeuri, industria forestieră ardeleană, necunoscând capriciile politicei economice liberale, a început să producă imense cantităţi de traverse. După ce marfa a fost gata şi să atice pentru exportatorii săi Aşa a investit in ea o bună parte din costând lucrurile, lemnul românesc şi-a câştigat din nou întâietatea pe piaţa ungară. De aci două avantaje: In primul rând un debuşeu sigur, vagoane la dispoziţie; în al doilea rând reînvierea exploatării lemnului. In luna Aprilie au fost angajaţi în păduri şi la ferestrae încă 120 muncitorii din Maramureş şi Sătmar. Aceasta însemnează că mergeau spre o rezolvire a lipsei de lucru in această ramură. Meci sunt însă destui lucrători fără lucru în această regiune. Se speră precum ne spunea un exportator, că pe măsură ce exportul de lemne îşi va relua avântul dorit, toţi lucrătorii să fie întrebuinţaţi,pitalul ardelean, industriaşii bazaţi pe numeroasele cereri din străinătate, au cerut guvernului să le admită exportul traverselor, fiind siguri că fac un real serviciu statului, activând balanţa comerţului extern şi atrăgând valute forte in ţară, spre a contribui la Îmbunătăţirea cursului valutei noastre. Spre marea nedumerire a industriaşilor şi a tuturor economiştilor ardeleni însă, guvernul nu a admis cu nici un preţ exportul traverselor, motivând că ele sunt necesare refacerii căilor noastre ferate. Industriaşii ardeleni, neavând ce face, s-au mulţumit cu această explicaţie, aşteptând ca traversele să fie răscumpărate, măcar în parte de către stat, pentru nevoile căilor ferate, iar prisosul să fie admis la export. Guvernului şi îndeosebi ministerului comunicaţiilor şi direcţiunii generale C. F. R. nici prin gând nu-i trecea însă să se apuce de o muncă atât de grea şi de costisitoare, chiar în primii patru ani după război. Astfel traversele au început să putrezească și împreună cu ele să se ducă în vânt un capital de sute de milioane al Ardealului. In ce priveşte insă povestea cu nevoile căilor ferate, este destul să amintim, că traversele nu au fost încă înlocuite până astăzi, decât doar pe mici porţiuni de pe liniile principale. v 9 ARDEALUL ECONOMIC Exportul Ardealului şi politica vamală a guvernului Intre interesele economice ale statului şi încăpăţânarea guvernului bine şi mai cu folos valorificate pentru stat decăt prin exportul traveselor cari ar da ocupaţie la mii şi mii de lucrători, ar produce câştigul căilor ferate pe urma transporturilor şi ar câştiga şi visteria statului pe urma taxelor de export mai moderate, cu mult mai mult decât câştigă astăzi, când nu se exportă nimic. Pe lăngă aceasta, mai trebue să se ţină seamă şi de faptul, că lemnul de fag, netăiat la timp nu mai poate fi utilizat la nimic fiindcă se putregăeşte şi se mărireţează. Rămâne de văzut, dacă şi de data aceasta va ieşi biruitoare ambiţia şi nu interesele statului fiindcă de vreo câţiva ani, nu ne-au prea onorat ofertele străine. AL. AVRAM Mari serbări sportive la Braşov BRAŞOV, 9. — Cu prilejul Peştelui catolic s’a organizat în oraşul nostru o mare serbare sportivă la care participă elevii tuturor şcolilor săseşti in Ardeal. Elevii au sosit împreună cu profesorii lor şi se îndreaptă spre locul unde se vor desfăşura concursurile având în frunte fanfare și orchestre. SIBIU Paghia 7-a Neregulile dela administraţia financiară din Sibiu SIBIU. 9. — După cazul controlorului Episcopescu, dela Administraţia financiară din localitate, căruia i s’a cerut suspendarea din serviciu, de către parchetul local pentru luare de mită, şi după arestarea întâmplată acum două zile a funcţionarului de percepţie A. Sándor, care şi-a însuşit de la contribuabili aproape 300 mii Iei, la Administraţia în chestiune, se cercetează acum, de către d. subinspector financiar dr. Coltău, o altă ,afacere”, cu proporţii mult mai mari şi care denotă o stare Îngrijorătoare de lucruri. E vorba de cinematograful „Urania“, care a frustat statul, la biletele de intrare, cu ajutorul funcţionarului Barna, din administraţie, cu suma de peste 800 mii lei numai în doi ani, adică in 1925 şi 1926. Cum însă cercetările sunt de abia la început, mai trebuind să se examineze şi Încasările din 1923, 1924 şi 1927, după credinţa celor iniţiaţi, statul trebue să fi fost păgubit cu aproape 2 milioane Neputând da alte amănunte deocamdată, în chestiunea aceasta, — care pare şi mai încurcată prin faptul că nu se ştie cine e responsabil, în parte de fraudele acestea, ar1»i«X TYi Xfi* Afi rin o Al To rl rl i _ UIVCll }ZZ tlliUl 1 «i»t Ul I U UUl 1*A« 11UUU1 medky, care e cunoscută ca antreprenoarea cinematografului adăogăm numai că autoritățile tn drept au pus eri sechestru pe averea mobilă a lui Barna. Inutil să mai spunem că afacerea aceasta face senzație in localitate. Viscol Arestarea unui spărgător BRAŞOV, 9. — Poliţia a izbutit să aresteze pe individul Barta Ladisdislau, de meserie zugrav, care într’una din nopţile trecute a pătruns în locuinţa d-nei Loui Brenner din strada Lungă 114, furând mai multe obiecte ale d-lui Daniel Bachner. Cercetările au stabilit că Ladislau are la activul său și o altă lovitură. El e autorul furtului de la d. Aronsohn din strada Scăldătoarei. Hoțul care a fost arestat de d. comisar Paulman e depus la perchet. ABRUD Depunerea jurământului recruţilor.Peri dimineaţă soldaţii recruţi ai batalionului 5 vânători de munte au depus jurământul. La solemnitate au asistat, d-nii colonel Georgescu comandantul batalionului şi d. maior Gorăscu ajutor de comandant. Au luat parte toţi şefii de autorităţi, elevii şcoalei normale şi liceul de fete precum şi un numeros public. Serviciul divin, a fost oficiat de părintele protopop Popovici şi clerul minoritar. După, serviciul divin a vorbit preotul protopop Popovici şi de colonel Georgescu.A urmat defilarea trupelor şi o producţiune artistică, deschisă prin imnul regal Muzica şi orchestra batalionului a cântat tot timpul. Diferite recitări, coruri şi jocuri naţionale executate cu mult succes de soldaţi — au complectat programul— serbăririi, iar la urmă un grup de 12 soldaţi au executat figuri acrobatice sub comanda distinsului căpitan Olteanu comandantul pieţei, interpreţii fiind călduros aplaudaţi. Solemnitatea s-a încheiat la orele 12 a. m. Citiţi Revista „PARDON“ 11 Serbarea învierii la Cluj Autorităţile romane participă la slujba catolică CLUJ. 9. Aseară la orele şase cu fostul obişnuit credincioşii romano-catolici din oraş în frunte cu clerul şi episcopul dr. Hirschiler au sărbătorit învierea, încă de la orele patru după amiază marea catedrală din piaţa Unirei şi împrejurimile ei, erau tixite de populaţie. La orele cinci şi jumătate când . . .episcopul dr. Hirschiler a început * a . j Co!?ISiq * • oficierea serviciului divin, piaţa U unririi, în jurul catedralei era supra şcolilor şi bisericilor din Deva, aglomerată de un public aparţinând Contenciosul:". — Pentru popula tuturor cultelor, tia oraşului nostru constituie o ! Ordinea a fost menţinută de camare înlesnire înfiinţarea biroului live un detaşament de poliţişti di u,Contenciosul” cor® funcţionează In nul de jandarmi pedeştri, în frunte Bucureşti, strada Sărindar 9—11cu mai mulţi ofiţeri, sub conducerea d-lor avocaţi Cezar Simionescu şi M Graur, deoarece cetăţenii nu mai au nevoe să se deplaseze pentru interesele lor din Capitală, orice afaceri la autorităa Universităţii şi-a desvoltat otime publice şi ministere, putând fi interesantă conferinţă vorbind aranjate prin corespondenţă, nu despre Marie şi Melanopile, taxe reduse La orele şase, după ce episcopul a proclamat învierea, s’a format un impunător cortegiu, compus din: o secţie de poliţişti călări în mare ţinută, elevii şi elevele şcoalelor romano-catolice, muzica regimentului 83 infanterie intonând rugăciunea, diversele societăţi romano-catolice, clerul în frunte cu episcopul dr. Hirschiller şi purtând sfintele daruri, oficialitatea română şi maghiară, apoi un numeros public. Cortegiul astfel format, în sunetul clopotelor, a parcurs întreaga piaţă a Unirei, retrăgându-se apoi în marea catedrală unde a continuat serviciul religios. Intre reprezentanţii oficialităţii româneşti care au participat la slujba romano-catolică am remarcat pe d-nil general Dănilă Papp, comandantul corpului 6 armată, colonel loan Mihai, prefectul poliţiei, dr. Theodor Mihályi, primarul oraşului dr. Oct. Simu, subprefectul judeţulu, dr. Ion Bodea, asistent universitar, dr. V. Pop, preşedinte de secţie la Curtea de apel, N. Bosie, puror general, Ion Berleanu, directorul prefectures de politie, etc., R&D-