Dimineaţa, mai 1928 (Anul 24, nr. 7684-7711)

1928-05-01 / nr. 7684

Literatură.—Artă.—Ştiinţă aceastSnie ce le pune în relief ca­­lităţile această graţie care o face atât dmândră, atât de sigure de ele jos, în scurtele clipe de plim­bare îwme. Auzi punând de o sută de ori. ..cum,­ femeile de sunt toate ele­gante,­ vremurile astea deficile?“ Şi subceastă întrebare se ascunde reped suspiciunea înjositoare, bă­­nuial degradantă, insulta eftină. Căci dinţii nu ştiu cât e de mare eroisti şi puterea de sacrificiu a fom­eio ţine să-şi păstreze rangul prin tihaină decentă, să-şi păstreze regalia femenină printr’o înfăţi­şare atinsă. Irgiduc aminte că am cunoscut SUB OCHII FEMEII Eroismul cochetei odinioară, una din aceste eroine ob­scure şi modeste. Era o tânără şi frumoasă văduvă, de o cinste ireproşabilă, care trăia dintr'un mic venit, împreună cu doi copii micuţi. Fusese foarte bogată, dar proastele afaceri ale soţului ei îi sărăcise, toc­mai când el bolnav de o gravă mala­die de rinichi, mult înainte de a fi putut să se ridice din nou. Sărmana femee — poloneză de o­­rigină — primise cu resemnare să­răcia, se coborâse la cele mai înjo­sitoare munci, la cele mai mari pri­vaţiuni. Nici prin minte nu-i trecea să se sustragă de la datoria ei, să bată monedă din frumuseţea ei şi tinereţea ei. îşi ruina frăgezimea şi işi strica forma elegantelor ei mâini, muncind toată ziua. O singură slăbiciune îi rămăsese. Din vremurile ei de bogăţie, avea o mulţime de bucăţi de stofă, de mă­tase mari şi mici, de panglici, dan­tele, museline scumpe, pălării şi blă­nuri. In odaia ei avea o canapea plină cu petici luxoase şi tot timpul liber îl petrecea cosând, potrivind, aşe­zând, călcând, cu un talent fermecă­tor şi un „chic“ cu adevărat tulbură­tor, rochiile ei de plimbare. In nenorocirea ei păstrase această cochetărie inocentă şi când eşea la plimbare cu copii ei, nimeni n’ar fi bănuit tragedia lor intimă!.. îmbrăcată ca o tânără prinţesă a-Domnule, e stai rezemat molatec de faimoase bară de metal dela Capşa, şi pmneşti defileul minunat al femeilor rumoase, mai numeroa­se decât în ni­ce capitală din lume, mai toate egante şi în ori­ce caz curat îmbicate, cu acea cochetărie niţel orient­ă şi foarte pipărată a româncelor te-ai gândit vr’o­dată că pentru m­­ajoritatea dintre ele, a­­ceastă elegiţă şi această c­ochetă­­rie sunt rahatul unui adevărat e­­roim? Pentru njoritatea femeilor, grija de înfăţişa a lor este o preocupare chinuitoare, realizarea acestei ar­monii granise, pe care d-ta o ad­miri uşurec, este datorită unei munci eroe, unei supravegheri con­tinue, une economii tenace. Poporuli delicioasa lui vervă iro­nică, a sp în versuri simple, mun­ca şi­ străfinţa de a părea frumoasă şi a fi „urând cu lumea“. „Fetia care iubeşte apa noaptea şi cârpeşte Şi­­ horă nu lipseşte!“ Câte di femeile ce trec triumfă­toare, cu un zâmbet fluturatec pe buze, cuiguranţă în privire, n'au lucrat zi întregi, poate până adi­neauri, vestmintele ce le desă­vârşesc om frumuseţea? Câte au căutat prăvălioara mi­­nusculă,scrisă într’o stradelă ve­cină Bă­iei, unde se vinde cu preţ redus, idista săracă dar plină de gust, cercueşte la periferie, sau croitorea „mică“ din fundul unui gang înnecos? Şi după zece dru­muri dă o sută de tocmeli, după lături de frumoşii ei copii tot atât ____ de eleganţi ca doi copii de oameni oci uiţ­­i de ezitări, au reuşit să în- bogaţi, cine ar fi bănuit cât de ama­­rgpebezi a ceasta armonie ce se apro-b­­a le era bucata de pâine şi de ame­­pie de eaţiile marilor magazine, nintător viitorul? — î­­v.„— î_ «noi /■«.- Ei bine, nu ştiu părerea dv., dar eu găsesc eroismul tinerei femei ad­mirabil şi mândria ei de cea mai e­­legantă speţă. Totuşi trebue — pentru a nu vă ascunde nimic — trebue să vă spun că biata femee cu tactica ei minde­m­­ânate­că şi inocentă, şi-a auzit nu­mai rău, întâi din partea femeilor care o duşmăneau şi atribuiau lu­xul ei necinstei şi în al doilea rând din partea tuturor celor ce nu vor să creadă în bine, în mare şi frumos şi nu pot admite că poate exista a­­tâta eroism curat şi atâta pasiune pentru eleganţă unită cu atâta cin­ste și decentă. LUCREZZIA KAR Cronica muzicală De la operă Rezentaţia de Sâmbătă seara a mijţ­, în Kaust de Gounod, fru­­moasehibiţiuni vocale şi joc inte­­liger: d-nelor Miciora (Marta) şi Verhe (Siebei). D. Teodorian în Valea care e excelent vocalmente, nu «dă concepţie scenică comu­nicat- Mefistofele interpretat de d. Istri, a avut ca joc ceva din tra­­diţislică a acestui rol, emiţând un fructa diez în actul final, dar fi­­ind fin convingător in diavoleas­ca­­nadă din actul patru. Emi­­siuni vocală e adesea aspră. D-na Antocolescu (Margareta) a exce­­lat firia bijuteriilor; emiterea ac­utele amplă, în medi sunt încă peluri oscilaţii de intonaţie. In volicular d. Rabega expune mu­­zicau un execelent joc, dar vo­caţie nu e genul de op­ţi­une mai mult. In „Noaptea Vulpei" e de remarcat . . ...­. daţii florilor, într'o admirabilă este coreografică. Rezentarea operii „Ebreea“ de Hai pe prima noastră scenă li­­rica atins acuma culmi de admi­­rabieatizări artistice. Calitatea supară a distribuţiei este cauza acesteuşite reprezentaţii. Intr’a­­devnd, Folescu reprezintă echili­bru rfect al gestului şi cântului. tir dacă rolul cardinalului Bro cere calităţile de bas pro­­fituttuşi d. Folescu izbuteşte a dartui sever şi temut persona­­gii într’o artă consumată, în­­treiui caracteristică. Racheta in­­terţfă de astă-dată de d-na E­­nesti s’a părut a fi cea mai în rob­ire interpretele acestui rol­os jbrintr’un joc extrem de sen­­sibi strânsă legătură cu parti­­tiu şi o emisiune vocală egală şi aprn rigestre. iftanovoci (Prinţul Leopold) Tateit în mare progres vocal, lu­­m­e uşurinţă acutele de sonoră 0.1. in legătură cu duetul din acti dintre Pr. Eudoxia şi Pr. m (mi major), care e destul de sii prin însuşi caracterul melo­­deesc că i se dă o execuţie pre­­cip ca tempo, creindu-se o miş­­oră mlădiere, atmosferă mo­­tota momentului şi dificultăţi îi interpreţilor. Eleazar este a­­pon cânt şi joc d. Algazi, im­pend în aria din actul IV. Ru­ta direcţia muzicală a d-lui Ies. Afin CONCERT SIMFONIC satisfacţiuni artistice s’au re­­uitit ocazia apariţiei la pupitrul filmicei a lui Paul Paray, un ixtinar animator, utilizând o la muzicalitate. A dirijat lucrări tatrescute la noi, dar într’o noiă cu totul nouă. Este un in­­ten­bil al acelor bucăţi admira­­bil muzică, dar cari exagerează originii sau stângăcii orchestra­le care le înlătură prin miş­­care, cu multă dexteritate. Programul, compus din simfonia de Franck, Rabaud, procesiune noc­turnă Wagner, preludiul la „Tris­tan şi Isolda“, ucenicul vrăjitor de P. Dukas, a avut din par­tea orches­trei sub formidabila autoritate a di­rijorului francez, o execuţie de mare preciziune dinamică şi agocică. Am regretat însă „Moartea Isoldei“ fără interpreta titulară şi dansurile po­­lovtiene din opera „Prinţul Igor“, fă­ră partea corală, cari ar fi desăvâr­şit execuţia lor, execuţii cari totuşi au fost fără pereche din punct de vedere ritmic şi concepţie interpre­tativă. CONSTANT. C. NOTTARA „Doamna cu Mii“ la Teatrul Naţional Miercuri seara 2 Mai cr­. Teatrul National va relua „Doamna cu Ca­melii“ celebra dramă a lui Alexan­dru Dumas-Fils, in care d-na Maria Filotti, distinsa societară a Teatru­­lului National, are una din cele mai desăvârşite creatiuni. Piesa a fost pusă in scenă cu un fast deosebit si se joacă în costumele epocei. D-na MARIA FILOTTI ­ A apărat cel mai frumos roman­­ de dragoste şi aventuri, „IUBITA PRINŢULUI” Primele 2 fascicole gratuit. Cereţi-le la chioşcuri, debite şi vânzători de ziare. á­m­a­i­at­­ . Numai pentru domni! Nu e vorba de o lucrare erotico­­pornografică, ce’şi face reclamă în felul acesta, pentru a fi cumpărată şi cetită mai cu seamă de către cu­coane şi domnişoare. In secolul de emancipare a femeii, în anul de gra­ţie 1828 după Christos, adică într’un an în care Anglia tradiţionalistă a acordat femeii drepturile integrale de vot, in România mare le e inter­zis doamnelor să ia parte la festivi­tăţile Unirei de la Chişinău. Adică, să ne înţelegem: guvernul nu opreşte pe nici o femeie să călătorească în capitala Basarabiei, dar refuză ho­­tărît şi energic participarea cu ca­racter oficial, a femeilor." . Astfel de pildă, s’a putut ceti in jurnale, cum că în trenurile spe­ciale, ce pleacă la Chişinău, cu oca­zia serbărilor Unirei, sunt rezervate locuri pentru parlamentarii, cores­pondenţii ziarelor străine şi ziariştii din ţară, cu adnotaţia: „Doamnele nu vor putea lua parte”. • 99 la sută din cetitori au înţeles această notiţă, în sensul că soţiile parlamentarilor sau ale ziariştilor nu pot participa, la serbări, o măsură în definitiv inteligibilă, căci statul nu poate suporta o astfel de cheltuială. Ei, dar butada lui Ibsen s’a adeve­rit de astă-dată. Majoritatea com­pactă nu avea dreptate. Nu e vorba în ordonanţa de mai sus numai de cucoane rari vor să se plimbe pe spe­zele statului, ci oricare femee e o­­prită de a pleca la Chişinău, indife­rent dacă reprezintă vre-un ziar sau ba. Aşa dar, dacă te înscrii pe lista corespondenţilor străini, ca repre­zentantul unei gazete dincolo de ho­tarele ţării, cu numele tău şi numai cu iniţiala numelui de botez, eşti pri­mit, deoarece nu ţi se bănueşte sexul. De îndată ce te înscrii cu nu­mele complect, eşti refuzat, deoarece se ştie că eşti femee. Faptul că repre­zinţi o gazetă străină, că serveşti in­teresele ţării informând străinătatea în mod obiectiv, de ceia ce se petrece în cuprinsul statului, în care te afli, nu are nici o însemnătate pentru misogynii de la direcţia presei. Porţi fustă în loc de pantaloni şi deci nu eşti vrednică să participi la serbă­­rilei Unirei! E o lipsă de logică ilariantă în mentalitatea domniilor-lor. Un ziar străin îţi acordă reprezentanţă, adi­că are încredere în tine, că-i vei servi în mod conştiincios şi direcţia presei române te opreşte să-ţi îndeplineşti datoria, motivând refuzul prin fap­tul că eşti femee ! E un punct de vedere cât se poate de original. Şi grozav am vrea să ştim, ce-şi închipuesc organizatorii, cam ce catastrofe sar fi ivit la Chişi­nău, dacă ar fi luat parte la serbă­rile Unirei şi o reprezentantă a unei galete străine, pe lângă alţi repre­zentanţi? O rupere de nouri? Un cutremur de pământ? O revoluţie? Ar fi derar­iat trenul parlamentar? Ce s’ar fi în­tâmplat? — Am luat această măsură, spune d. secretar general dela Preşedinţia consiliului, pentru o mie şi unul de motive. Cam multe, în adevăr, şi poate chiar cam prea multe pentru a fi justificate. Quis nimium probat, ni­hil probat, zice dictonul latin. Şi e poate mai uşor să găseşti o mie şi unul de motive prin care să cauţi a explica o hotărîre inexplicabilă de­cât unul singur, dar plauzibil. E. MARGHITA CARTI-REVISTE A apărut: Romulus Cioflec . PE URMELE BASARABIEI. No­te şi impresii din Revoluţia Ru­sească. Editura „Cultura Româ­nească“,­­ Bucureşti. De vânza­re la toate librăriile. * Metodă pentru tăiatul ghiventului la strung, de inginer George Pope­­scu. Lucrarea cuprinde aritmetica introducătoare în calcule, calculaţia roţilor schimbătoare pentru tăiatul ghiventului la strung şi calculaţia roţilor pentru maşina de frezat u­­niversală şi automată. Este omul liber? de Georges Re­­nard, trad. de B. Marian. Cartea, apărută în editura „Cul­tura Românească“, expune pe înţe­lesul tuturor, într’un stil plăcut şi atrăgător, teoriile determinismului, liberului arbitru şi fatalismului. E o lucrare folositoare mai ales pentru studenţi şi elevii de liceu şi şcoli speciale. A apărut: No. 5—6 din „Sfetnicul Mamelor” revistă pentru populari­zarea ştiinţei educaţiunii de sub di­recţiunea d-nei: Mina Cusiner, cu următorul sumar: Liga Mamelor: Mina Cusiner; Şcoli de joc pentru copii mici: Isa­bela Sadoveanu; Ville Regina: Fai­men; Regele Ferdinand: Gr. Trancu- Iaşi (fost ministru). Balilia: Smara; Sufletul mamei, sufletul copilului: Theodor Gavriloiu; Martiriul unei mame: Mia Cosmin; întrebările co­piilor: Theodor Zaharia (învăţător); Pentru mamele copiilor de 5-7 ani: Alexandrina Botez (învăţătoare); Povestirile unei mame (urmare): Ma­ria Vereanu; Mama?: Preot Ştefan Popescu (Paroh­ Fundulea); Copiii şi vegetaţiile: Dr­. Lazăr, Mayersohn. Copilul şi medicul familiei: Mina Cusiner; Informaţiuni, coresponden­ţa redacţiei; Recenzie: Th. G.; Rubri­ca consultaţiunilor medicale: Dr. Betty Steinhart; Pagina şcolară: Iu­­lia Beri (institutoare); Concurs edu­cativ pentru elevii și elevele școale­­lor secundare. Inaugurarea palatului Băncii Chrisso­veloni dri dimineaţă a avut loc cu un fast deosebit, inaugurarea noului palat din strada Lipscani No. 6 în care şi-a instalat sediul central Banca Chrissoveloni. Despre valoarea arhitecturală şi technică a acestei monumentale con­strucţii, s’a mai vorbit aci şi toţi a­­cei, cari au vizitat-o ori, cu prilejul inaugurării, au avut cuvinte de lau­dă şi admiraţie pentru gustul şi confortul cari domnesc în toate a­­mănuntele palatului. Construcţia acoperă o suprafaţă de 1250 metri patraţi şi e toată în beton armat, cu faţadele îmbrăcate în piatră de Rusciuc. In interiorul monumentalei clă­diri se desfăşoară tot ce arta si tehnica au putut da pentru realiza­rea unui sediu frumos si confortabil pentru o mare instituţie financiară. Un hali, tot din piatră, introduce publicul într’o sală de ghiseuri nu­mai în marmoră. Scări monumen­tale din marmoră şi trei ascensoa­re, din cari unul pater­noster, fac legătura cu cele şase etaje şi a doua subsoluri, în cari sunt răspândite încăperile direcţiunii, serviciilor di­verse, sălile de recepţie, restauran­tul şi instalaţiile de higienă şi agre­ment pentru funcţionari, economa­­tul, frigoriferul cu fabrică proprie de ghiaţă, centrala maşinilor pentru lumină şi căldură, tezaurul cu 300 safeuri şi tezaurul propriu, etc. La solemnitatea inaugurării pala­tului Băncii Chrissoveloni a parti­cipat un public numeros, majorita­tea fiind formată din persoanele re­prezentative ale comerţului si indus­triei, precum si din foarte multi oa­meni politici. In asistentă am remarcat pe d-nii: M. Burileanu, guvernatorul Băncei Nationale; Boambă, preşe­dintele consiliului de administraţie al băncei Chrissoveloni; C. Arge­­toianu, ministrul domeniiilor; I. Mi­­tilineu, fost ministru; general Mo­­şoiu, M. Oromoiu, fost guvernator al Băncei Naţionale ; Sebas­tian Moruzzi, colonel Drossu, dr. Cerkez, preşedintele Camerei de comerţ; Gheorghiu, Bălănescu, Stroescu, director la Banca Naţio­nală; Georgescu, cenzor la Banca Naţională, Lazăr Margulius, direc­torul general al soc. „Textila“, Bu­­huşi; Mişu Cantacuzino, Mihail Po­povich Virgil Madgearu, N. P. Şte­­fănescu, directorul general al Băn­cii Româneşti; Dobroviei, directo­rul Băncii Comerciale române: Th. Orghidan, V. Antonescu, Albert Po­­povici Taşcă, profesor Gh. Taşcă, general Mircescu, fost ministru de războiu; Ştefănescu, consilier la Casaţie; Ilioiu, ministrul palatului; Al. Alexandridi, Cezar Popescu, di­rectorul general al industriei; I. Gr. Dumitrescu, directorul general al comerţului; V. Rădulescu, secre­tar la finanţe; prinţul D. Ghika, dr. Stoicescu. Kogălniceanu, directorul băncii elveţiene de depozit; profe­sor N. Basilescu, Al. Cotescu. O. Kaufman, directorul general al băn­cii de Credit român ; M. Wei­­sengrun, Gh. U. Negropontes, Const. Bursan, deputat; Gh. Popes­cu, directorul general al Creditului industrial; Simionescu Râmniceanu, Semo, general Coandă, fost preșe­­­­dinte de consiliu, general Sinescu, • Răducanu, director la banca Mar­morosch Blanck; I. Culoglu. Do­­brescu, fost primar al Capitalei; Halpern, director banca Comercială italiană și română; general Vicol, Mumuianu, Romulus Angelescu, Banca Generală, A. Pangile Bey, administrator delegat; N. Hiotu, fost sindic al bursei; Pretorian, fost director general c. f. r.; Bocshal, Gr. L. Trancu, director la Banca Comercială română; Chr. Tomules­­cu, Kapralic, Al. Corteanu, Camil Demetrescu, consilier la Curtea de Apel; Săvescu, director Banca Ro­mânească; Cristescu, secretar ge­neral Banca Naţională; Condra Reis, directorul fabricei textile Musi; Armand Iliescu, V. Ratiu, Sanielevici, colonel Vasilescu; Eli­as, directorul fabricei de tricotaj; Miltiadi Iamandi, C. Popovici, fost secretar general la industrie; Mar­­cu Prezenţi, directorul Băncii Agri­cole; Z. Brătescu, directorul gene­ral al Casei de depuneri; A. Simu, Jean Th. Florescu, M. Rosemberg, director Banca de devize şi lom­bard; Ciolac Antici, ministrul Iu­­goslaviei; Barbu Ştirbrey, Collas, ministul Greciei; etc., etc. Solemnitatea inaugurării a fost deschisă printr’un serviciu divin ofi­ciat de vicarul Mitropoliei, asistat de trei preoţi. Cuvântarea de inaugurare a ţi­nut-o de JEAN BOAMBA vice-preşe­­dintele consiliului de administraţie al băncii Chrissoveloni. D-sa a vorbit de rolul importantei instituţii de credit, care e Banca Chrissoveloni, în desvoltarea indus­triei şi comerţului ţării şi de perso­nalitatea proeminentă a regretatului Jean Chrissoveloni, care a fost prin­cipalul făuritor al desvoltării din ul­timii ani a Băncii. D. G. M. DOBROVICI, directorul general al Băncii Comerciale Ro­mâne a schiţat, în cuvinte însufleţi­te, cariera de până acum a Băncii Chrissoveloni şi partea ce i-a reve­nit în opera grea de ridicare a eco­nomiei naţionale. Prin activitatea sa, Banca Chris­soveloni a canalizat spre întreprin­derile productive însemnate capita­luri indigene iar prin legăturile fă­cute cu finanţa externă a înlesnit colaborarea capitalului străin în toate ramurile economice. D. EM. BRANCOVICI, prof. uni­versitar şi director general al soc. „Agricola“ a scos în evidenţă însem­nătatea unui eveniment ca cel de azi, pentru viaţa economică a ţării. S-a servit apoi invitaţilor şampa­nie, după care a avut loc vizitarea frumoaselor încăperi ale palatului. UN GRUP DIN ASISTENŢA: D. Naţionale, dr. Lupu, ministrul K­ul de Burilianu, guvernatorul Băncii muncii, şi d. Argetoianu, minis- Domenii. PALATUL JUSTIŢIEI Rechizitoriul definitiv în afacerea Găetan Am arătat ori că instrucţia tâlhă­riei din str. Roma este complect terminată şi că, în aşteptarea celor două acte, cari încheagă concluziile organelor judiciare de urmărire— rechizitorul definitiv şi ordonanţa definitivă — mandatul de arestare, în temeiul căruia George Găetan este tinut in arest preventiv, a fost reconfirmat din nou, da către trib. Ilfov s. r. Primul act, de care vorbeam, a fost redactat ori. In adevăr, d. pro­curor Gică Ionescu, căruia îi va reveni sarcina de a susţine acuza­rea lui Găetan în faţa juraţilor,­­ a dat rechizitorul defintiv, prin care în numele parchetului de Ilfov, con­chide că este locul ca acuzatul să fie trimes in faţa instantei crimina­le, pentru faptul de tâlhărie cu schin­giuiri, din cari au rezultat răniri gra­ve (o infirmitate permanentă) şi pentru port ilegal de arme. Textele de lege în care au fost încadrate fap­tele săvârşite, sunt următoarele: art. 317 alin. I şi art. 319 alin. II din codul penal — şi art. 32 din legea pentru reglementarea portului armelor — plus art. 40 din codul penal. Rechizitorul vădeşte o examinare şi pătrundere deplină a materialu­lui adunat de către instrucţie. De aceea, deşi sobru şi concis, conţine toate elementele de fapt şi de drept ale cauzei, George Găetan, care deşi s’a dat drept arendaş de moşie, este în realitate un tip fără profesie şi trăind din expediente, a pus la cale jefuirea d-nei Leonida, cu care se afla în relaţiuni; prin manopera în­trebuinţată, cu bijuteriile ce se pot cumpăra pe jumătate de preţ, dân­sul a determinat-o pe d-na Leonida să-şi procure suma de 800.000 de lei, pe care o depuse în cassa de bani ce o avea la domiciliul ei din strada Roma No. 8. In seara de 25 Februa­rie, Găetan sosi, se convinse că ba­nii se află în cassetă, încercă sub formă de glumă sistemul de deschi­dere; și în fine după scena cunoscu­tă, a lovit-o pe d-na Leonida in cap, la început cu ciocanul, apoi, în lup­ta încinsă, cu receptorul bombat al telefonului automat, rănind victima şi umplând-o de sânge; apoi în ha­lul groaznic în care o adusese, cu un ochi scos ce-i atârna, — a silit-o sub ameninţarea revolverului să se târască până în camera de alături şi să nu strige până ce dânsul nu s’a spălat de sânge, s’a îmbrăcat şi a fugit hoţeşte cu prada — cei 800.000 de lei — prin altă eşire a apartamen­tului decât cea pe unde venise. Dosarul împreună cu rechizitorul parchetului, a fost retrimis judelui instructor, d. I. Stănescu, care va da în cel mult două săptămâni, ordo­nanţa definitivă, care va fi foarte cuprinzătoare. Dosarul va trece apoi, prin par­chetul general, la Camera de pune­re sub acuzare, în conformitate cu procedura privitoare la crime. După toate probabilităţile, proce­sul se va judeca in primele zile ale lunei Iunie. Ilfov, a numit un expert pentru ve­rificarea registrelor firmei Kligman et Stoilar (pe d. Gh. Duca) și un ex­pert pentru evaluarea activului în mărfuri (pe d. Radu Teodorescu). Falsificatori de dolari S-au împlinit 30 de zile de la are­starea membrilor bandei, care a fost prinsă falsificând în chip ingenios dolari și încercând a-i pune în cir­culaţie prin mijlocirea directorului sucursalei Băncii Naţionale din Ti­­ghina (care însă i-a denunţat la vre­me). Arestaţii — Avram Lascover, I. Lauer, Andrei Chipriotti, Mişu Gabrielescu şi Ion Dobrea — au fost aduşi­eri în faţa tribunalului Ilfov s. r, care, în urma concluziilor d-lui procuror I. Zamfirescu, a reconfir­mat pentru încă o lună mandatele emise contra lor de judecătorul cab. 7, care instruește afacerea. încă un moratoriu O nouă cerere de moratoriu s’a produs ori. Firma Kligman et Sto­ilav, societate în nume colectiv din str. Şepcari 2, invocând o cauză spe­cială (nişte poliţe în valoare de lei 4.140.000 date firmei E. L. Bogorof şi fabricei „Postavul“ fără a fi primit marfă în schimb şi pe care firma Bogorof se obliga să le restitue achi­tate la scadenţă),­­ a solicitat un moratoriu de 6 luni, arătând că olt­cum, adecă în a­fară de acele poliţe fără cauză, situaţia comerţului nu este deficitară, având 3.157.000 de lei activ şi 2.670.800 lei pasiv. Firma solicitatoare anunţă că va cere anularea acelor poliţie, întrucât atât E. L. Bogorof cât şi „Postavul“, care au scontat mai departe poliţele, au cerut de asemenea moratoriu, astfel că nu sunt în stare acum să le achite şi să le retragă din cir­culaţie. Preşedintele tribunalului comer­cial 1 Fraude la oficiul poștal Soforeni MORENI, 28.­­ La oficiul din localitate s-a descoperit fraude în sumă de 45 de mii de lei. Vino­vatul, impiegatul Iancu Geor­gescu a fost înaintat parchetului. Diverse D. jude-consilier Eug. Enescu, ti­tularul cab. 3 instrucţie, a dat ori ordonanţa definitivă, prin care tri­­mete în judecată pe: Nec. Stoicescu, Const. Chirulescu zis Codin, Simo Tacher şi Alex. Gáspár, — cari au săvârşit o serie de escrocherii, în dauna unor negustori din Capitală, ridicând de la aceştia mărfuri de sute de mii de lei prin mijlocirea unor comenzi ticluite. — Lucrătorul ceramist Voicu Va­sile, care a încercat să omoare pe patronul său şi apoi să se sinucidă (fără rezultat apreciabil nici de o parte nici de alta) a fost depus la Văcăreşti, de către d. judecător I. Stănescu dela cap. 7, însărcinat cu instruirea cazului. Parma 3-a Banca Chrissoveloni în trecut şi azi Sub forma ei actuală de societate anonimă, banca Chrissoveloni, a îm­plinit opt ani de existenţă. Ca întreprindere, ea există din 1866, când şi-a deschis sediul la Galaţi, sub firma „Z. M. Chrisso­veloni“. De la începutul activităţii a ştiut să-şi câştige un loc însemnat în comerţul de bancă din România prin spiritul întreprinzător, corecti­tudinea conducătorilor şi prin im­portantele resurse financiare. Ca bancă de finanţare sau, cum li se mai zice acestor instituţii, ca bancă de afaceri, ea a desfăşurat o vie activitate pe tărâmul indus­trial, creind numeroase întreprin­deri si participând la desvoltarea celor existente. In 1908, principalul coproprietar al firmei, d. N. Chrissoveloni, și a­­sociază pe cei doi fii ai săi, Jean și Dumitru Chrissoveloni, iar firma devine „N. Chrissoveloni, bancheri, societate în nume colectiv. Sub această nouă alcătuire, Ban­ca Chrissoveloni, a luat un mare a­­vânt, spiritul de iniţiativă şi ener­gia regretatului Jean Chrissoveloni fiind dela început un element de progres. Dela 1920 încoace, după ce s’a transformat în societate anonimă banca a luat o desvoltare uimitoa­re. Pe lângă că se bucura de o conducere excelentă al cărei şef şi animator era personalitatea ex­cepţională a regretatului Jean Chrissoveloni, banca a putut ajunge la desvoltarea ce i se cunoaşte prin bogatele sale resurse financiare. Capitalul social, de la 100 milioa­ne, cât a fost în momentul trans­formării în societate anonimă, a fost sporit după primul an de func­ţionare la 150 milioane, în 1923 la 200 milioane, iar în 1924 la 250 mi­lioane. Emisiunile noui au fost plasate cu prime importante, ceea ce a contribuit la creşterea fonduri­lor de rezervă. Acestea figurează în bilanţul pe ziua de 1 ianuarie anul acesta cu 140 milioane lei, aşa că mijloacele proprii se cifrează la 390 milioane lei. Alături de aceste însemnate ca­pitaluri, banca Chrissoveloni s-a bucurat de favoarea deponenţilor şi de sprijinul larg a! finanţelor ex­terne. Depunerile şi creditorii, cari se cifrau, în bilanţul primului an de funcţionare ca societate anonimă cu 137 milioane, însumează acum, du­pă numai opt ani, 1532 milioane lei. După cum vedem dlar, mijloa­cele de acţiune ale băncii, fără a mai socoti reescentul Băncii Naţio­nale (259 milioane în bilanţul pe 1921) se urcă la aproape două mi­liarde lei. Cu asemenea mijloace, nu e de mirare că zeci de întreprinderi in­dustriale şi comerciale au putut lua naştere din iniţiativa şi cu sprijinul financiar al băncii Chrissoveloni, începând cu anul acesta, puterea de expansiune a băncii a devenit şi mai mare, mulţumită unei impor­tante transacţiuni financiare. Prin participaţiunea unui grup financiar străin, capitalul băncii a fost spo­rit de la 250 la 350 milioane lei, în­trucât grupul străin a preluat în­treaga emisiune de 100 milioane pe cursul de 150 suta, sporul real este de 150 milioane lei, iar mijloacele proprii (capital plus rezerve) cresc la 540 milioane lei. Mai importante însă sunt credi­tele în valută pe care i le pune la dispoziţie grupul financiar. Din a­­cest grup fac parte: Niederoes­­terreichische Escompte Gesellschaft din Viena, Hambros Bank din Lon­dra, Banque de Bruxelles şi Comp­toir d’Escompte de Geneve. Inutil să spunem ce reprezintă aceste bănci pe pieţele financiare internaţionale şi mijloacele de care dispun ele. Având la dispoziţie asemenea mijloace si bucurându-se de o con­ducere pricepută, în capul căreia se află d. P. O. Vassalopol, directorul ei general si administrator delegat, Banca Chrisoveroni si-a inaugurat, odată cu noul local, si o nouă eră de activitate intensă si folositoare economiei nationale._____________ A APARUT LECTURA No. 168 MINCIUNA urmată de „VfflLt.!“ o«»TM«»«­de LEONIDA ANDREIEV ~ Genialul scriitor rus —

Next