Dimineaţa, mai 1928 (Anul 24, nr. 7684-7711)
1928-05-01 / nr. 7684
Literatură.—Artă.—Ştiinţă aceastSnie ce le pune în relief calităţile această graţie care o face atât dmândră, atât de sigure de ele jos, în scurtele clipe de plimbare îwme. Auzi punând de o sută de ori. ..cum, femeile de sunt toate elegante, vremurile astea deficile?“ Şi subceastă întrebare se ascunde reped suspiciunea înjositoare, bănuial degradantă, insulta eftină. Căci dinţii nu ştiu cât e de mare eroisti şi puterea de sacrificiu a fomeio ţine să-şi păstreze rangul prin tihaină decentă, să-şi păstreze regalia femenină printr’o înfăţişare atinsă. Irgiduc aminte că am cunoscut SUB OCHII FEMEII Eroismul cochetei odinioară, una din aceste eroine obscure şi modeste. Era o tânără şi frumoasă văduvă, de o cinste ireproşabilă, care trăia dintr'un mic venit, împreună cu doi copii micuţi. Fusese foarte bogată, dar proastele afaceri ale soţului ei îi sărăcise, tocmai când el bolnav de o gravă maladie de rinichi, mult înainte de a fi putut să se ridice din nou. Sărmana femee — poloneză de origină — primise cu resemnare sărăcia, se coborâse la cele mai înjositoare munci, la cele mai mari privaţiuni. Nici prin minte nu-i trecea să se sustragă de la datoria ei, să bată monedă din frumuseţea ei şi tinereţea ei. îşi ruina frăgezimea şi işi strica forma elegantelor ei mâini, muncind toată ziua. O singură slăbiciune îi rămăsese. Din vremurile ei de bogăţie, avea o mulţime de bucăţi de stofă, de mătase mari şi mici, de panglici, dantele, museline scumpe, pălării şi blănuri. In odaia ei avea o canapea plină cu petici luxoase şi tot timpul liber îl petrecea cosând, potrivind, aşezând, călcând, cu un talent fermecător şi un „chic“ cu adevărat tulburător, rochiile ei de plimbare. In nenorocirea ei păstrase această cochetărie inocentă şi când eşea la plimbare cu copii ei, nimeni n’ar fi bănuit tragedia lor intimă!.. îmbrăcată ca o tânără prinţesă a-Domnule, e stai rezemat molatec de faimoase bară de metal dela Capşa, şi pmneşti defileul minunat al femeilor rumoase, mai numeroase decât în nice capitală din lume, mai toate egante şi în orice caz curat îmbicate, cu acea cochetărie niţel orientă şi foarte pipărată a româncelor te-ai gândit vr’odată că pentru majoritatea dintre ele, această elegiţă şi această cochetărie sunt rahatul unui adevărat eroim? Pentru njoritatea femeilor, grija de înfăţişa a lor este o preocupare chinuitoare, realizarea acestei armonii granise, pe care d-ta o admiri uşurec, este datorită unei munci eroe, unei supravegheri continue, une economii tenace. Poporuli delicioasa lui vervă ironică, a sp în versuri simple, munca şi străfinţa de a părea frumoasă şi a fi „urând cu lumea“. „Fetia care iubeşte apa noaptea şi cârpeşte Şi horă nu lipseşte!“ Câte di femeile ce trec triumfătoare, cu un zâmbet fluturatec pe buze, cuiguranţă în privire, n'au lucrat zi întregi, poate până adineauri, vestmintele ce le desăvârşesc om frumuseţea? Câte au căutat prăvălioara minusculă,scrisă într’o stradelă vecină Băiei, unde se vinde cu preţ redus, idista săracă dar plină de gust, cercueşte la periferie, sau croitorea „mică“ din fundul unui gang înnecos? Şi după zece drumuri dă o sută de tocmeli, după lături de frumoşii ei copii tot atât ____ de eleganţi ca doi copii de oameni oci uiţi de ezitări, au reuşit să în- bogaţi, cine ar fi bănuit cât de amargpebezi a ceasta armonie ce se apro-ba le era bucata de pâine şi de amepie de eaţiile marilor magazine, nintător viitorul? — îv.„— î_ «noi /■«.- Ei bine, nu ştiu părerea dv., dar eu găsesc eroismul tinerei femei admirabil şi mândria ei de cea mai elegantă speţă. Totuşi trebue — pentru a nu vă ascunde nimic — trebue să vă spun că biata femee cu tactica ei mindemânatecă şi inocentă, şi-a auzit numai rău, întâi din partea femeilor care o duşmăneau şi atribuiau luxul ei necinstei şi în al doilea rând din partea tuturor celor ce nu vor să creadă în bine, în mare şi frumos şi nu pot admite că poate exista atâta eroism curat şi atâta pasiune pentru eleganţă unită cu atâta cinste și decentă. LUCREZZIA KAR Cronica muzicală De la operă Rezentaţia de Sâmbătă seara a mijţ, în Kaust de Gounod, frumoasehibiţiuni vocale şi joc inteliger: d-nelor Miciora (Marta) şi Verhe (Siebei). D. Teodorian în Valea care e excelent vocalmente, nu «dă concepţie scenică comunicat- Mefistofele interpretat de d. Istri, a avut ca joc ceva din tradiţislică a acestui rol, emiţând un fructa diez în actul final, dar fiind fin convingător in diavoleascanadă din actul patru. Emisiuni vocală e adesea aspră. D-na Antocolescu (Margareta) a excelat firia bijuteriilor; emiterea acutele amplă, în medi sunt încă peluri oscilaţii de intonaţie. In volicular d. Rabega expune muzicau un execelent joc, dar vocaţie nu e genul de opţiune mai mult. In „Noaptea Vulpei" e de remarcat . . .... daţii florilor, într'o admirabilă este coreografică. Rezentarea operii „Ebreea“ de Hai pe prima noastră scenă lirica atins acuma culmi de admirabieatizări artistice. Calitatea supară a distribuţiei este cauza acesteuşite reprezentaţii. Intr’adevnd, Folescu reprezintă echilibru rfect al gestului şi cântului. tir dacă rolul cardinalului Bro cere calităţile de bas profituttuşi d. Folescu izbuteşte a dartui sever şi temut personagii într’o artă consumată, întreiui caracteristică. Racheta interţfă de astă-dată de d-na Enesti s’a părut a fi cea mai în robire interpretele acestui rolos jbrintr’un joc extrem de sensibi strânsă legătură cu partitiu şi o emisiune vocală egală şi aprn rigestre. iftanovoci (Prinţul Leopold) Tateit în mare progres vocal, lume uşurinţă acutele de sonoră 0.1. in legătură cu duetul din acti dintre Pr. Eudoxia şi Pr. m (mi major), care e destul de sii prin însuşi caracterul melodeesc că i se dă o execuţie precip ca tempo, creindu-se o mişoră mlădiere, atmosferă motota momentului şi dificultăţi îi interpreţilor. Eleazar este apon cânt şi joc d. Algazi, impend în aria din actul IV. Ruta direcţia muzicală a d-lui Ies. Afin CONCERT SIMFONIC satisfacţiuni artistice s’au reuitit ocazia apariţiei la pupitrul filmicei a lui Paul Paray, un ixtinar animator, utilizând o la muzicalitate. A dirijat lucrări tatrescute la noi, dar într’o noiă cu totul nouă. Este un intenbil al acelor bucăţi admirabil muzică, dar cari exagerează originii sau stângăcii orchestrale care le înlătură prin mişcare, cu multă dexteritate. Programul, compus din simfonia de Franck, Rabaud, procesiune nocturnă Wagner, preludiul la „Tristan şi Isolda“, ucenicul vrăjitor de P. Dukas, a avut din partea orchestrei sub formidabila autoritate a dirijorului francez, o execuţie de mare preciziune dinamică şi agocică. Am regretat însă „Moartea Isoldei“ fără interpreta titulară şi dansurile polovtiene din opera „Prinţul Igor“, fără partea corală, cari ar fi desăvârşit execuţia lor, execuţii cari totuşi au fost fără pereche din punct de vedere ritmic şi concepţie interpretativă. CONSTANT. C. NOTTARA „Doamna cu Mii“ la Teatrul Naţional Miercuri seara 2 Mai cr. Teatrul National va relua „Doamna cu Camelii“ celebra dramă a lui Alexandru Dumas-Fils, in care d-na Maria Filotti, distinsa societară a Teatrulului National, are una din cele mai desăvârşite creatiuni. Piesa a fost pusă in scenă cu un fast deosebit si se joacă în costumele epocei. D-na MARIA FILOTTI A apărat cel mai frumos roman de dragoste şi aventuri, „IUBITA PRINŢULUI” Primele 2 fascicole gratuit. Cereţi-le la chioşcuri, debite şi vânzători de ziare. ámaiat . Numai pentru domni! Nu e vorba de o lucrare eroticopornografică, ce’şi face reclamă în felul acesta, pentru a fi cumpărată şi cetită mai cu seamă de către cucoane şi domnişoare. In secolul de emancipare a femeii, în anul de graţie 1828 după Christos, adică într’un an în care Anglia tradiţionalistă a acordat femeii drepturile integrale de vot, in România mare le e interzis doamnelor să ia parte la festivităţile Unirei de la Chişinău. Adică, să ne înţelegem: guvernul nu opreşte pe nici o femeie să călătorească în capitala Basarabiei, dar refuză hotărît şi energic participarea cu caracter oficial, a femeilor." . Astfel de pildă, s’a putut ceti in jurnale, cum că în trenurile speciale, ce pleacă la Chişinău, cu ocazia serbărilor Unirei, sunt rezervate locuri pentru parlamentarii, corespondenţii ziarelor străine şi ziariştii din ţară, cu adnotaţia: „Doamnele nu vor putea lua parte”. • 99 la sută din cetitori au înţeles această notiţă, în sensul că soţiile parlamentarilor sau ale ziariştilor nu pot participa, la serbări, o măsură în definitiv inteligibilă, căci statul nu poate suporta o astfel de cheltuială. Ei, dar butada lui Ibsen s’a adeverit de astă-dată. Majoritatea compactă nu avea dreptate. Nu e vorba în ordonanţa de mai sus numai de cucoane rari vor să se plimbe pe spezele statului, ci oricare femee e oprită de a pleca la Chişinău, indiferent dacă reprezintă vre-un ziar sau ba. Aşa dar, dacă te înscrii pe lista corespondenţilor străini, ca reprezentantul unei gazete dincolo de hotarele ţării, cu numele tău şi numai cu iniţiala numelui de botez, eşti primit, deoarece nu ţi se bănueşte sexul. De îndată ce te înscrii cu numele complect, eşti refuzat, deoarece se ştie că eşti femee. Faptul că reprezinţi o gazetă străină, că serveşti interesele ţării informând străinătatea în mod obiectiv, de ceia ce se petrece în cuprinsul statului, în care te afli, nu are nici o însemnătate pentru misogynii de la direcţia presei. Porţi fustă în loc de pantaloni şi deci nu eşti vrednică să participi la serbărilei Unirei! E o lipsă de logică ilariantă în mentalitatea domniilor-lor. Un ziar străin îţi acordă reprezentanţă, adică are încredere în tine, că-i vei servi în mod conştiincios şi direcţia presei române te opreşte să-ţi îndeplineşti datoria, motivând refuzul prin faptul că eşti femee ! E un punct de vedere cât se poate de original. Şi grozav am vrea să ştim, ce-şi închipuesc organizatorii, cam ce catastrofe sar fi ivit la Chişinău, dacă ar fi luat parte la serbările Unirei şi o reprezentantă a unei galete străine, pe lângă alţi reprezentanţi? O rupere de nouri? Un cutremur de pământ? O revoluţie? Ar fi derariat trenul parlamentar? Ce s’ar fi întâmplat? — Am luat această măsură, spune d. secretar general dela Preşedinţia consiliului, pentru o mie şi unul de motive. Cam multe, în adevăr, şi poate chiar cam prea multe pentru a fi justificate. Quis nimium probat, nihil probat, zice dictonul latin. Şi e poate mai uşor să găseşti o mie şi unul de motive prin care să cauţi a explica o hotărîre inexplicabilă decât unul singur, dar plauzibil. E. MARGHITA CARTI-REVISTE A apărut: Romulus Cioflec . PE URMELE BASARABIEI. Note şi impresii din Revoluţia Rusească. Editura „Cultura Românească“, Bucureşti. De vânzare la toate librăriile. * Metodă pentru tăiatul ghiventului la strung, de inginer George Popescu. Lucrarea cuprinde aritmetica introducătoare în calcule, calculaţia roţilor schimbătoare pentru tăiatul ghiventului la strung şi calculaţia roţilor pentru maşina de frezat universală şi automată. Este omul liber? de Georges Renard, trad. de B. Marian. Cartea, apărută în editura „Cultura Românească“, expune pe înţelesul tuturor, într’un stil plăcut şi atrăgător, teoriile determinismului, liberului arbitru şi fatalismului. E o lucrare folositoare mai ales pentru studenţi şi elevii de liceu şi şcoli speciale. A apărut: No. 5—6 din „Sfetnicul Mamelor” revistă pentru popularizarea ştiinţei educaţiunii de sub direcţiunea d-nei: Mina Cusiner, cu următorul sumar: Liga Mamelor: Mina Cusiner; Şcoli de joc pentru copii mici: Isabela Sadoveanu; Ville Regina: Faimen; Regele Ferdinand: Gr. Trancu- Iaşi (fost ministru). Balilia: Smara; Sufletul mamei, sufletul copilului: Theodor Gavriloiu; Martiriul unei mame: Mia Cosmin; întrebările copiilor: Theodor Zaharia (învăţător); Pentru mamele copiilor de 5-7 ani: Alexandrina Botez (învăţătoare); Povestirile unei mame (urmare): Maria Vereanu; Mama?: Preot Ştefan Popescu (Paroh Fundulea); Copiii şi vegetaţiile: Dr. Lazăr, Mayersohn. Copilul şi medicul familiei: Mina Cusiner; Informaţiuni, corespondenţa redacţiei; Recenzie: Th. G.; Rubrica consultaţiunilor medicale: Dr. Betty Steinhart; Pagina şcolară: Iulia Beri (institutoare); Concurs educativ pentru elevii și elevele școalelor secundare. Inaugurarea palatului Băncii Chrissoveloni dri dimineaţă a avut loc cu un fast deosebit, inaugurarea noului palat din strada Lipscani No. 6 în care şi-a instalat sediul central Banca Chrissoveloni. Despre valoarea arhitecturală şi technică a acestei monumentale construcţii, s’a mai vorbit aci şi toţi acei, cari au vizitat-o ori, cu prilejul inaugurării, au avut cuvinte de laudă şi admiraţie pentru gustul şi confortul cari domnesc în toate amănuntele palatului. Construcţia acoperă o suprafaţă de 1250 metri patraţi şi e toată în beton armat, cu faţadele îmbrăcate în piatră de Rusciuc. In interiorul monumentalei clădiri se desfăşoară tot ce arta si tehnica au putut da pentru realizarea unui sediu frumos si confortabil pentru o mare instituţie financiară. Un hali, tot din piatră, introduce publicul într’o sală de ghiseuri numai în marmoră. Scări monumentale din marmoră şi trei ascensoare, din cari unul paternoster, fac legătura cu cele şase etaje şi a doua subsoluri, în cari sunt răspândite încăperile direcţiunii, serviciilor diverse, sălile de recepţie, restaurantul şi instalaţiile de higienă şi agrement pentru funcţionari, economatul, frigoriferul cu fabrică proprie de ghiaţă, centrala maşinilor pentru lumină şi căldură, tezaurul cu 300 safeuri şi tezaurul propriu, etc. La solemnitatea inaugurării palatului Băncii Chrissoveloni a participat un public numeros, majoritatea fiind formată din persoanele reprezentative ale comerţului si industriei, precum si din foarte multi oameni politici. In asistentă am remarcat pe d-nii: M. Burileanu, guvernatorul Băncei Nationale; Boambă, preşedintele consiliului de administraţie al băncei Chrissoveloni; C. Argetoianu, ministrul domeniiilor; I. Mitilineu, fost ministru; general Moşoiu, M. Oromoiu, fost guvernator al Băncei Naţionale ; Sebastian Moruzzi, colonel Drossu, dr. Cerkez, preşedintele Camerei de comerţ; Gheorghiu, Bălănescu, Stroescu, director la Banca Naţională; Georgescu, cenzor la Banca Naţională, Lazăr Margulius, directorul general al soc. „Textila“, Buhuşi; Mişu Cantacuzino, Mihail Popovich Virgil Madgearu, N. P. Ştefănescu, directorul general al Băncii Româneşti; Dobroviei, directorul Băncii Comerciale române: Th. Orghidan, V. Antonescu, Albert Popovici Taşcă, profesor Gh. Taşcă, general Mircescu, fost ministru de războiu; Ştefănescu, consilier la Casaţie; Ilioiu, ministrul palatului; Al. Alexandridi, Cezar Popescu, directorul general al industriei; I. Gr. Dumitrescu, directorul general al comerţului; V. Rădulescu, secretar la finanţe; prinţul D. Ghika, dr. Stoicescu. Kogălniceanu, directorul băncii elveţiene de depozit; profesor N. Basilescu, Al. Cotescu. O. Kaufman, directorul general al băncii de Credit român ; M. Weisengrun, Gh. U. Negropontes, Const. Bursan, deputat; Gh. Popescu, directorul general al Creditului industrial; Simionescu Râmniceanu, Semo, general Coandă, fost președinte de consiliu, general Sinescu, • Răducanu, director la banca Marmorosch Blanck; I. Culoglu. Dobrescu, fost primar al Capitalei; Halpern, director banca Comercială italiană și română; general Vicol, Mumuianu, Romulus Angelescu, Banca Generală, A. Pangile Bey, administrator delegat; N. Hiotu, fost sindic al bursei; Pretorian, fost director general c. f. r.; Bocshal, Gr. L. Trancu, director la Banca Comercială română; Chr. Tomulescu, Kapralic, Al. Corteanu, Camil Demetrescu, consilier la Curtea de Apel; Săvescu, director Banca Românească; Cristescu, secretar general Banca Naţională; Condra Reis, directorul fabricei textile Musi; Armand Iliescu, V. Ratiu, Sanielevici, colonel Vasilescu; Elias, directorul fabricei de tricotaj; Miltiadi Iamandi, C. Popovici, fost secretar general la industrie; Marcu Prezenţi, directorul Băncii Agricole; Z. Brătescu, directorul general al Casei de depuneri; A. Simu, Jean Th. Florescu, M. Rosemberg, director Banca de devize şi lombard; Ciolac Antici, ministrul Iugoslaviei; Barbu Ştirbrey, Collas, ministul Greciei; etc., etc. Solemnitatea inaugurării a fost deschisă printr’un serviciu divin oficiat de vicarul Mitropoliei, asistat de trei preoţi. Cuvântarea de inaugurare a ţinut-o de JEAN BOAMBA vice-preşedintele consiliului de administraţie al băncii Chrissoveloni. D-sa a vorbit de rolul importantei instituţii de credit, care e Banca Chrissoveloni, în desvoltarea industriei şi comerţului ţării şi de personalitatea proeminentă a regretatului Jean Chrissoveloni, care a fost principalul făuritor al desvoltării din ultimii ani a Băncii. D. G. M. DOBROVICI, directorul general al Băncii Comerciale Române a schiţat, în cuvinte însufleţite, cariera de până acum a Băncii Chrissoveloni şi partea ce i-a revenit în opera grea de ridicare a economiei naţionale. Prin activitatea sa, Banca Chrissoveloni a canalizat spre întreprinderile productive însemnate capitaluri indigene iar prin legăturile făcute cu finanţa externă a înlesnit colaborarea capitalului străin în toate ramurile economice. D. EM. BRANCOVICI, prof. universitar şi director general al soc. „Agricola“ a scos în evidenţă însemnătatea unui eveniment ca cel de azi, pentru viaţa economică a ţării. S-a servit apoi invitaţilor şampanie, după care a avut loc vizitarea frumoaselor încăperi ale palatului. UN GRUP DIN ASISTENŢA: D. Naţionale, dr. Lupu, ministrul Kul de Burilianu, guvernatorul Băncii muncii, şi d. Argetoianu, minis- Domenii. PALATUL JUSTIŢIEI Rechizitoriul definitiv în afacerea Găetan Am arătat ori că instrucţia tâlhăriei din str. Roma este complect terminată şi că, în aşteptarea celor două acte, cari încheagă concluziile organelor judiciare de urmărire— rechizitorul definitiv şi ordonanţa definitivă — mandatul de arestare, în temeiul căruia George Găetan este tinut in arest preventiv, a fost reconfirmat din nou, da către trib. Ilfov s. r. Primul act, de care vorbeam, a fost redactat ori. In adevăr, d. procuror Gică Ionescu, căruia îi va reveni sarcina de a susţine acuzarea lui Găetan în faţa juraţilor, a dat rechizitorul defintiv, prin care în numele parchetului de Ilfov, conchide că este locul ca acuzatul să fie trimes in faţa instantei criminale, pentru faptul de tâlhărie cu schingiuiri, din cari au rezultat răniri grave (o infirmitate permanentă) şi pentru port ilegal de arme. Textele de lege în care au fost încadrate faptele săvârşite, sunt următoarele: art. 317 alin. I şi art. 319 alin. II din codul penal — şi art. 32 din legea pentru reglementarea portului armelor — plus art. 40 din codul penal. Rechizitorul vădeşte o examinare şi pătrundere deplină a materialului adunat de către instrucţie. De aceea, deşi sobru şi concis, conţine toate elementele de fapt şi de drept ale cauzei, George Găetan, care deşi s’a dat drept arendaş de moşie, este în realitate un tip fără profesie şi trăind din expediente, a pus la cale jefuirea d-nei Leonida, cu care se afla în relaţiuni; prin manopera întrebuinţată, cu bijuteriile ce se pot cumpăra pe jumătate de preţ, dânsul a determinat-o pe d-na Leonida să-şi procure suma de 800.000 de lei, pe care o depuse în cassa de bani ce o avea la domiciliul ei din strada Roma No. 8. In seara de 25 Februarie, Găetan sosi, se convinse că banii se află în cassetă, încercă sub formă de glumă sistemul de deschidere; și în fine după scena cunoscută, a lovit-o pe d-na Leonida in cap, la început cu ciocanul, apoi, în lupta încinsă, cu receptorul bombat al telefonului automat, rănind victima şi umplând-o de sânge; apoi în halul groaznic în care o adusese, cu un ochi scos ce-i atârna, — a silit-o sub ameninţarea revolverului să se târască până în camera de alături şi să nu strige până ce dânsul nu s’a spălat de sânge, s’a îmbrăcat şi a fugit hoţeşte cu prada — cei 800.000 de lei — prin altă eşire a apartamentului decât cea pe unde venise. Dosarul împreună cu rechizitorul parchetului, a fost retrimis judelui instructor, d. I. Stănescu, care va da în cel mult două săptămâni, ordonanţa definitivă, care va fi foarte cuprinzătoare. Dosarul va trece apoi, prin parchetul general, la Camera de punere sub acuzare, în conformitate cu procedura privitoare la crime. După toate probabilităţile, procesul se va judeca in primele zile ale lunei Iunie. Ilfov, a numit un expert pentru verificarea registrelor firmei Kligman et Stoilar (pe d. Gh. Duca) și un expert pentru evaluarea activului în mărfuri (pe d. Radu Teodorescu). Falsificatori de dolari S-au împlinit 30 de zile de la arestarea membrilor bandei, care a fost prinsă falsificând în chip ingenios dolari și încercând a-i pune în circulaţie prin mijlocirea directorului sucursalei Băncii Naţionale din Tighina (care însă i-a denunţat la vreme). Arestaţii — Avram Lascover, I. Lauer, Andrei Chipriotti, Mişu Gabrielescu şi Ion Dobrea — au fost aduşieri în faţa tribunalului Ilfov s. r, care, în urma concluziilor d-lui procuror I. Zamfirescu, a reconfirmat pentru încă o lună mandatele emise contra lor de judecătorul cab. 7, care instruește afacerea. încă un moratoriu O nouă cerere de moratoriu s’a produs ori. Firma Kligman et Stoilav, societate în nume colectiv din str. Şepcari 2, invocând o cauză specială (nişte poliţe în valoare de lei 4.140.000 date firmei E. L. Bogorof şi fabricei „Postavul“ fără a fi primit marfă în schimb şi pe care firma Bogorof se obliga să le restitue achitate la scadenţă), a solicitat un moratoriu de 6 luni, arătând că oltcum, adecă în afară de acele poliţe fără cauză, situaţia comerţului nu este deficitară, având 3.157.000 de lei activ şi 2.670.800 lei pasiv. Firma solicitatoare anunţă că va cere anularea acelor poliţie, întrucât atât E. L. Bogorof cât şi „Postavul“, care au scontat mai departe poliţele, au cerut de asemenea moratoriu, astfel că nu sunt în stare acum să le achite şi să le retragă din circulaţie. Preşedintele tribunalului comercial 1 Fraude la oficiul poștal Soforeni MORENI, 28. La oficiul din localitate s-a descoperit fraude în sumă de 45 de mii de lei. Vinovatul, impiegatul Iancu Georgescu a fost înaintat parchetului. Diverse D. jude-consilier Eug. Enescu, titularul cab. 3 instrucţie, a dat ori ordonanţa definitivă, prin care trimete în judecată pe: Nec. Stoicescu, Const. Chirulescu zis Codin, Simo Tacher şi Alex. Gáspár, — cari au săvârşit o serie de escrocherii, în dauna unor negustori din Capitală, ridicând de la aceştia mărfuri de sute de mii de lei prin mijlocirea unor comenzi ticluite. — Lucrătorul ceramist Voicu Vasile, care a încercat să omoare pe patronul său şi apoi să se sinucidă (fără rezultat apreciabil nici de o parte nici de alta) a fost depus la Văcăreşti, de către d. judecător I. Stănescu dela cap. 7, însărcinat cu instruirea cazului. Parma 3-a Banca Chrissoveloni în trecut şi azi Sub forma ei actuală de societate anonimă, banca Chrissoveloni, a împlinit opt ani de existenţă. Ca întreprindere, ea există din 1866, când şi-a deschis sediul la Galaţi, sub firma „Z. M. Chrissoveloni“. De la începutul activităţii a ştiut să-şi câştige un loc însemnat în comerţul de bancă din România prin spiritul întreprinzător, corectitudinea conducătorilor şi prin importantele resurse financiare. Ca bancă de finanţare sau, cum li se mai zice acestor instituţii, ca bancă de afaceri, ea a desfăşurat o vie activitate pe tărâmul industrial, creind numeroase întreprinderi si participând la desvoltarea celor existente. In 1908, principalul coproprietar al firmei, d. N. Chrissoveloni, și asociază pe cei doi fii ai săi, Jean și Dumitru Chrissoveloni, iar firma devine „N. Chrissoveloni, bancheri, societate în nume colectiv. Sub această nouă alcătuire, Banca Chrissoveloni, a luat un mare avânt, spiritul de iniţiativă şi energia regretatului Jean Chrissoveloni fiind dela început un element de progres. Dela 1920 încoace, după ce s’a transformat în societate anonimă banca a luat o desvoltare uimitoare. Pe lângă că se bucura de o conducere excelentă al cărei şef şi animator era personalitatea excepţională a regretatului Jean Chrissoveloni, banca a putut ajunge la desvoltarea ce i se cunoaşte prin bogatele sale resurse financiare. Capitalul social, de la 100 milioane, cât a fost în momentul transformării în societate anonimă, a fost sporit după primul an de funcţionare la 150 milioane, în 1923 la 200 milioane, iar în 1924 la 250 milioane. Emisiunile noui au fost plasate cu prime importante, ceea ce a contribuit la creşterea fondurilor de rezervă. Acestea figurează în bilanţul pe ziua de 1 ianuarie anul acesta cu 140 milioane lei, aşa că mijloacele proprii se cifrează la 390 milioane lei. Alături de aceste însemnate capitaluri, banca Chrissoveloni s-a bucurat de favoarea deponenţilor şi de sprijinul larg a! finanţelor externe. Depunerile şi creditorii, cari se cifrau, în bilanţul primului an de funcţionare ca societate anonimă cu 137 milioane, însumează acum, după numai opt ani, 1532 milioane lei. După cum vedem dlar, mijloacele de acţiune ale băncii, fără a mai socoti reescentul Băncii Naţionale (259 milioane în bilanţul pe 1921) se urcă la aproape două miliarde lei. Cu asemenea mijloace, nu e de mirare că zeci de întreprinderi industriale şi comerciale au putut lua naştere din iniţiativa şi cu sprijinul financiar al băncii Chrissoveloni, începând cu anul acesta, puterea de expansiune a băncii a devenit şi mai mare, mulţumită unei importante transacţiuni financiare. Prin participaţiunea unui grup financiar străin, capitalul băncii a fost sporit de la 250 la 350 milioane lei, întrucât grupul străin a preluat întreaga emisiune de 100 milioane pe cursul de 150 suta, sporul real este de 150 milioane lei, iar mijloacele proprii (capital plus rezerve) cresc la 540 milioane lei. Mai importante însă sunt creditele în valută pe care i le pune la dispoziţie grupul financiar. Din acest grup fac parte: Niederoesterreichische Escompte Gesellschaft din Viena, Hambros Bank din Londra, Banque de Bruxelles şi Comptoir d’Escompte de Geneve. Inutil să spunem ce reprezintă aceste bănci pe pieţele financiare internaţionale şi mijloacele de care dispun ele. Având la dispoziţie asemenea mijloace si bucurându-se de o conducere pricepută, în capul căreia se află d. P. O. Vassalopol, directorul ei general si administrator delegat, Banca Chrisoveroni si-a inaugurat, odată cu noul local, si o nouă eră de activitate intensă si folositoare economiei nationale._____________ A APARUT LECTURA No. 168 MINCIUNA urmată de „VfflLt.!“ o«»TM«»«de LEONIDA ANDREIEV ~ Genialul scriitor rus —