Dimineaţa, iunie 1928 (Anul 24, nr. 7712-7741)
1928-06-15 / nr. 7726
Vineri IB Iunie 1888 Luptele politice din Sft. Gheorghe, continuu Hotărârea consiliului comunal atinsă de nulitate.Suspendarea şi rejudecarea primarului BRAŞOV. 13. — După îndepărtarea d-lui Isidor Rauca Rânceanu din fruntea primăriei Sf. Gheorghe, o delegaţie de consilieri s'a prezentat d-lui Duca, prezentându-i hotărîrea. Ministrul internelor, a promis delegaţiei că, ţinând seama de motivele determinante ale hotărîrii, va îndepărta pe necinstitul primar. Aceasta însă, nu s’a produs „imediat", cum a promis d. ministru ei a mai zăbovit RESPINGEREA HOTĂRÂRII Hotărârea a fost, supusă consiliului superior administrativ, iar între timp, fratele condamnatului, d.deputat V. Rauca Rânceanu sosind în grabă în Capitală, a sesizat suprema instanță invocând nulitatea de drept a hotărîrii deoarece ea a fost votată și de un membru... supleant. Consiliul superior legislativ, pentru acest viciu de formă a respins hotărârea consiliului comunal din Sf. Gheorghe, trimiţând cazul spre judecare. D. Vicenţiu Rauca înapoindu-se în oraşul său plin de bucurie, a pus... să se ijată torş, anunţând populaţiii că, va avea fericirea... să fie gospodărită tot de fratele său şi că, în felul acesta a câştigat bătălia cu şeful organizaţiei liberale d. Al. Iteanu şi prefectul judeţului, d. Cernat. O DEZILUZIE: SUSPENDAREA PRIMARULUI Bucuria i-a fost însă de scurtă , durată căci, după câteva ore, cu trenul următor, reprezentantul ministerului de interne a adus un comunicat dezastruos şi concret. D. Duca, văzând acuzaţiile grave şi temeinice aduse primarului Isidor Rauca Rânceanu şi înţelegând că, din pricina, unui viciu de fonna, aceste acuzaţii nu pot fi nesocotite, a dispozat suspendarea primarului abuziv, prin ordinul No. 11320.1928. Ordinul ministrului de interne, care analizează fiecare cap de acuzare, cuprinde şi o motivare originală. Anume, suspendarea d-lui Isidor Rauca este terminată şi de faptul că,prezenţa d-sele in fruntea comunei „ATINGE SI ORDINEA PUBLICA" I. CÂND SE VA REJUDECA PROCESUL? Gestul ministrului de interne a avut darul să satisfacă întreaga populaţie din Sft. Gheorghe, care, la un moment dat, crezuse că, va avea nefericirea să mai suporte un primar care a „sărăcit comuna". Tot prin ordinul de mai sus, a fost numit în postul de primar al oraşului Sf. Gheorghe, consilierul d. Ludovic Ferencz. Consiliul comunal a hotărât ca rejudecarea d-lui Isidor Rauca Rânceanu să se facă Sâmbătă după amiază, când se va da citire din nou capetelor de acuzare şi se va da cuvântul acuzatului. Desbaterile nu vor mai fi prelungite la rândul trecut, întrucât toţi consilierii sunt lămuriţi asupra acuzaţiilor ce se aduc fostului primar, P. C. In jurul evadării delalui Brasov BRAŞOV, 13. — Revenim cu amănunte în chestiunea încercării de evadare de la închisoarea locală. P. procuror V. Ionescu a stabilit că arestaţii Lungu Ct, Dinu Andrei Iosif, Almăşeanu Iosif şi Halet Iosif au încercat să evadeze deschizând uşa de la camera lor CU un passepartout şi refugiindu-se în port. ... Când au voit să treacăde aci în curte, au fost surprinşi de sentinele, care au tras două salve în aer. Arestaţii, intimidaţi, s-au refugiat în altă încăpere, unde au fost prinşi. O anomalie administrativă Cum se păgubesc câteva zeci de mii de locuitori.Să se revină asupra unei legi nedrepte Prin noua lege administrativă, au fost nedreptăţiţi câteva zeci de mii de locuitori, a fost desechilibrată situaţia economică a două judeţe. Fără un studiu amănunţit, fără a fi consultată populaţia şi organele competinte, plasa Careii Mari ce aparţinea până acum câtva timp judeţului Satu Mare, a fost trecută judeţului Sălaj. Pentru ce s'a făcut aceasta nimeni n’a putut spune precis. Probabil că n’a fost vorba de o raţională împărţire a celor două judeţe de graniţă, ci mai mult de câteva meschine interese politice. Câtă stăruinţă s’a pus ca faptul să se întâmple cât mai repede o dovedesc sacrificiile ce le-a făcut judeţul Satu Mare, fiindcă a pierdut folosinţa a două edificii superbe: palatul construit de contele Karoly la Careii, palat ce servea de prefectură şi care era o adevărată capodoperă, şi clădirea administraţiei financiare. Dar să ne oprim puţin asupra câtorva consideraţiuni de ordin general- Plasa Careii Mari este mult mai aproape de Sătmar ca de Zălău, capitala acelui judeţ. De la Careii la Sătmar sunt 37 km., iar până la Zălău 84 km. Cu trenul Satu-Mare- Carei faci maximul o oră, iar cu căruţa maximul 3 ore. La Zălău cu trenul faci 5—7 ore, iar cu căruţa 2—3 zile pe drumurile desfundate, cari nici peste un deceniu nu vor putea fi reparate. Bieţii locuitori din Careii, odinioară îşi isprăveau afacerile în Satu- Mare, la reşedinţa judeţului în 2-3 ore. Astăzi numai funcţionarii spre a-şi lua lefurile de pe la Zalău pired câteva zile. Deşi în prezent plasa Careii Mari este ataşată jud. Sălaj, desfacerea produselor se face pe piaţa Sătmarului ca şi mai înainte, fiindcă situaţia ei din toate punctele de vedere face să aibă cele mai apropiate legături economice cu această piaţă. De câtva timp deci asistăm la curioasa situaţie când locuitorii câtorva zeci de comune sunt nevoiţi să umble zile întregi pe drumuri, fiindcă aşa au voit câţiva oameni nepricepuţi. * Numeroase au fost intervenţiile locuitorilor către organele superioare, spre a se reveni asupra nouei împărţiri administrative. Mirarea tuturor a fost mare constatându-se că parlamentul în seziunea trecută, printr-un proect de lege din iniţiativă parlamentară a hotărlt să revină asupra legii votate anterior prin care reşedinţa judeţului se mutase la Baia Mare, dar în ce priveşte revenirea plăşii Careii Mari la Satu Mare nu s’a hotărît nimic. In prezent s’a început o puternică acţiune atât din partea locuitorilor, cât şi din partea organelor administrative şi economice. Camera de agricultură şi cea de comerţ vor face un memoriu amănunţit guvernului cerând ca plasa Careii Mari să revină judeţului Satu Mare. ■ Tot astfel şi locuitori. Zilele trecute delegaţi din toate categoriile sociale s’au întrunit la Careii Mari alcătuind şi ei un memoriu pe care vor înainta guvernului. Tot in această chestiune, d. prefect Bellu a fost interpelat în consilul judeţean. D-sa a promis că va lucra din răsputeri pentru a satisface dreptele cereri ale locuitorilor Desigur revenirea la judeţul Satmar a celei mai bogate plăşi va aduca şi veniturile necesare spre a se gospodări cum trebue un judeţ de frontieră, căci aproape 1/3 din =«T/;ü"d,.S.i'S4“I'er,'‘pr,n Arestarea lui KoJoman Muller rn^mAMA’ 13‘ - D- Koloman Mne Ier secretarul general al pa,” munci,oresc' arestat acum ?**? **“£»■ los» Înaintat Consiliului de război din Cluj și închis acolo. Vestindu-se că in Închisoarea din SîL* fuferi‘ maltratări, prefectul Judejmui nostru d. Coste a Intervenit in favoarea deținutului. BRAD, 13. — Dela Arad, calea ferată merge spre Brad, şerpuind peste ogoarele roditoare din pusta Utvinişului până la Sântana, pentru ca apoi luând-o la dreapta, să treacă pe la poalele podgoriilor de la Mâsca, Maderat, Mocrea, Târnova şi Ineu. De aici, după ce părăeşte reguinea viticolă, drumul se strâmtează, între cele două rânduri de munţi, care se închid în tunelul Gorgona de la Cinciu, pentru a se redeschide într’un luminiş la Hălmagiu. Nu ştiu să fi văzut un drum mai interesant ca acesta. Fosta stăpânire, la croirea lui, a avut grije să-l ducă printre toate bogăţiile pe care le exploata. Cărând grâul din pusta Utviniş, vinul din podgorii, a trebuit să-l traseze şi prin sărăcia lucie a Hălmagiului, care n’are altă bogăţie decât carierele de piatră, pentru a scormoni bogăţiile în aur ale fostelor mine romane de la Ruda 12 Apostoli. Care este trecutul Bradului, nu voiu stărui asupra acestui lucru. Un sat de români oropsit, la distanţă de trei sferturi de ceas în jos de Ţebea lui Iancu, care îţi atrage atenţia din tren prin clopotele bisericei puse pe deal şi la uşa ăreia străjueşte de câteva secole gornul lui Ilirea. Horia şi căpitanul Iancu, au trăit pe aici purtând în inimile lor durerea moţilor, ce şi astăzi frământă piatra în fundul pământului la Buda. Cuiburile acestea ale românismului erau afurisite de stăpâni şi ele trebuiau să rămână în starea cea mai primitivă, de aceia, când m’am dat jos din tren, Bradul mi-a făcut o impresie dureroasă. Străzile, — drumuri de ţară, — pline de noroaie şi hârtoape, casele mici şi neregulate, împrejmuite de grădini, îţi fac impresia unui sătuc puţin înstărit. In centru piaţa şi două trei străzi sunt pietruite, având şi trotuare de ciment. După informaţiile pe cari le-am cules, tot ce se vede făcut astăzi, nu se datoreşte decât epocei noastre. Sub vechea stăpâniră Bradul n’a fost decât un sat de valahi plin de noroi şi cu orice posibilităţi de desvoltare interzise. Din cuibul acesta stăpânii n’aveau alt interes decât de a stoarce averi. La croirea unei vieţi omeneşti pentru locuitorii Bradului, foştii stăpâni nici că se gândeau. Singurul bun pe care l’au îngăduit stăpânii acestor sclavi, a fost funcţionarea unui gimmnaziu românesc confesional, cu patru clase. PROBLEME EDILITARE Bradul aşa cum este astăzi, are cca. 4000 locuitori, dintre care 80 la sută români, restul minoritari. Abia la 1 Ianuarie 1926 a fost declarată comună urbană, așa că de la această dată s’a început amenajarea lui ca oraş. Bugetul primăriei nu este decât 2.000.000 lei anual, sumă cu totul insuficientă pentru o desvoltare pe care o pretinde un oraş. Cauza acestui buget anemic se datoreşte sărăciei în care se află populaţia. Ca avere oraşul nu are decât localul în care se află instalată primăria, localul de închisoare şi abatorul comunal, apoi 400 jugăre pădure şi 6 jugăre fâneţe. Nevoi edilitare Bradul are destule, dar nu le poate asana, deoarece îi este peste putinţă din venitul pe care l-am pomenit mai sus. SOCIETATEA „MICA“ FRUSTEAZA STATUL Oraşul Brad mai adăposteşte pe teritoriul său centrul societăţii „Mica” pentru exploatarea aurului. Ea are în Brad case pentru direcţia societăţii şi pentru funcţionari, iar pe teritoriul judeţului minele şi diferite uzini de exploatare. Deoarece este o societate naţionalizată de partidul averescan în frunte cu d. general Averescu şi cu inginerul Gigurtu, sub domnia acestora, au căutat să impuie societatea „Mica” cu o cotă de impuneri de mântuială la cca. 60.000 lei anual. După prăbuşirea domniei averesoane la 1924, „Mica” a fost impusă cu 16 milioane lei anual, iar pe 1926 cu 700.000 lei. Oscilaţiile acestea ridicole nu pot fi decât o evidentă frustare a fiscului, care are în acelaş timp şi o răsfrângere dezastruoasă asupra bugetului judeţului Hunedoara şi al oraşului Brad, pe terenul cărora se adăposteşte societatea „Mica”. Bradul în special are foarte mult de pierdut. Prin mijlocul lui se scurg toate bogăţiile acestei societăţi de milionari şi în schimb el să nu poată încasa cel puţin dările prevăzute de lege, care să-i ajute la desvoltarea sa ca oraş minier. Pentru anul în curs, oraşul a impus societatea „Mica“ la impozitul de 209.000 Iei pentru toate clădirile pe care le are pe teritoriul oraşului, totuşi şi la această infimă sumă societatea a făcut apel. Dacă „Mica“ vrea să tragă chiulul statului şi implicit oraşului care o adăposteşte, cum poate atunci Bradul să progreseze când este ştiută vitregia cu care a fost tratat de fosta stăpânire, cât şi populaţia săracă care îl formează? INSTITUŢIILE BRADULUI Afară de sediul societăţii „Mica“ pentru exploatarea aurului, care are instalaţiile cele mai puternice din Europa centrală, Bradul mai adăposteşte un liceu de băeţi care are o vechime de peste 50 ani şi care poartă numele eroului Avram Iancu. O şcoală secundară de fete gr. I, o şcoală primară cu 8 învăţători şi 300 elevi, o şcoală de ucenici cu 130 elevi, centrul preturei, judecătorie de ocol, poliţie, perceptorat, şi o staţie de cale ferată. Bradul are o biserică greco-ortodoxă, una romano-catolică, una reformată şi o sinagogă. De unele din aceste instituţii vom vorbi în articolele viitoare. ALTE NEVOI In Brad se află sediul unui protopopiat greco-ortodox, care stă de 2 ani fără titular. Dela demisia lui Pompiliu Piso, guvernele nu s’au hotărât nici până azi să complecteze acest loc. Dar o indolenţă se observă şi din partea autorităţilor superioare bisericeşti, care din motive ce nu le vom discuta, au anulat alegerea ca protopop a părintelui Indrei şi menţine în postul de administrator parohial pe preotul....Cristiudin. Potingari, un om de o cartufie redusa şi neapreciat de popor. In orice caz şeful bisericei ortodoxe de la Sibiu ar trebuisă pună capăt acestei stări de lucruri care numai în favoarea bisericei strămoşeşti nu pledează. O altă nevoie de capitală importantă pentru Brad este regularea albiei Crişului, care inundă oraşul aproape în fiecare an. Apa a ajuns la acelaş nivel cu holdele locuitorilor şi cu oraşul care şi de altcum este aşezat pe vale. De la 1894 şi până azi, societatea „Mica“ a depus tot măcinişul de piatră după extragerea aurului pe valea Crişului Alb, care a fost dus de apă şi în felul acesta matca râului s’a ridicat cu 1 metru. Oraşul a cerut societăţii să întreprindă lucrări hidraulice pentru adâncirea albiei râului, pe care l-a astupat dealungul anilor cu măcinişul de piatră. Societatea „Mica“ a refuzat pur şi simplu să întreprindă aceste lucrări. Oraşul a adus ca expert pe cunoscutul geolog Popescu- Voiteşti profesor la universitatea din Cluj, care făcând sondagii, a găsit că mai mult de o jumătate de metru Crişul a fost astupat de răcinişul de piatră depus de „Mica“, şi a încheiat un proces verbal în acest sens. Nici la acest consult societatea n’a răspuns favorabil. La 1922, serviciul hidraulic s’a ocupat cu regularea şi diguirea Crişului la Brad, a ridicat planuri după teren, dar planurile au rămas planuri şi totul a căzut în baltă. Oraşul nu are mijloacele materiale să înceapă aceste lucrări cari ar înghiţi milioane şi ca atare stă expus inundaţiilor. In anul 1925 Crişul Alb a inundat întreg oraşul. Şi astăzi unele beciuri ale caselor din centru adăpostesc urmele inundaţiei de atunci, iar clădirile cu parter sunt toate egrasioase. Noi ne facem o datorie cu ocazia anchetei noastre, să atragem atenţia forurilor superioare, şi aşteptăm ca ministerul de lucrări publice să dea o mâna de sprijin oraşului Brad pientru Rădâftoi albia Crişului, ferindu-l de inundaţiile pustiitoare. In acelaş timp şi societatea „Mica“ ar fi obligată sa dea acest sprijin. Pentru restul problemelor, in articolele viitoare. ION MEHEDINŢEANU ANCHETELE NOASTRE Un cuib al românismului: Bradul, aspecte, fapte şi nevoi Vizita d-lui Cipăianu in Ardeal BRAŞOV, 13. — După vizita făcută la Sibiu, d. Cipăianu însoţit de d-nii Nasta, Opran, inspector general Al. Ştefănescu şi Oromoiu au sosit la Făgăraş. Prefectul judeţului a condus oaspeţii în diferite comune din judeţ, pentru a se informa despre felul cum s’a făcut reforma agrară. Ziariştii poloni la Braşov BRAŞOV, 13. — Astăseară la orele 6 şi jumătate vor sosi In localitate ziariştii polonezi. La gară vor fi întâmpinaţi de autorităţi şi ziariştii locali. DIMINEAȚA s »ssa»,i3sijt Tunelul dela Teliu ameninţă să se prăbuşească ? Lucrările au fost sistate din lipsă de fonduri BRAŞOV, 13. — In câteva rânduri ne-am ocupat de stadiul în care se află lucrările dela tunelul Teliu, arătând cum din cauză că, nu se găsesc fondurile necesare, lucrările au fost întrerupte lăsându-se pe drumuri un important număr de muncitori. Faţă de hârţuelile ministerului şi sgârcenia acestuia, în acordarea fondurilor, situaţia dela tunelul Teliu, a luat o întorsătură cât se poate de gravă. O TRÂMBIŢARE INUTILĂ Precum se ştie acum un an jumătate, după ce s’a străpuns muntele, s’a făcut cu o deosebită solemnitate inaugurarea acestui eveniment şi oficialitatea a anunţat deschiderea traficului într’un timp scurt. Societatea care a luat lucrările în antepriză, convinsă fiind că, pentru moment, visteria statului nu avea bani şi că, guvernul va înţelege până in cele din urmă să-şi facă datoria pentru realizarea acestei opere de interes social, a învestit capitalul său, făcând totdeodată şi mari împrumuturi pentru continuarea lucrărilor. SISTAREA LUCRULUI ŞI DEMONTAREA INSTALAŢIILOR Povestea „lipsei fondurilor" repetându-se până în ultimul timp, când societatea îşi epuizase toate rezervele, aceasta a fost constrânsă să avizeze la diferite somaţii şi în cele din urmă la o soluţie definitivă, adică: sistarea lucrărilor în aşteptarea fondurilor. Dar, membrii guvernului, nu s-au pătruns nici de data aceasta de datoria ce o au, fapt care a determinat societatea să se refugieze la încheerea complectă a campaniei de lucru. In consecinţă, inginerii şi toţi specialiştii au primit ordin să înceapă demontarea tuturor instalaţiilor, societatea declinându-şi orice responsabilitate. TUNELUL AMENINŢĂ SA SE SURPE . Lucrările de betonarea tuneluluisăP*t acum un an jumătate, neputându-se efectua din cauzele arătate mai sus, pământul a început să se nărite în diferite puncte, astfel încât întregul tunel este ameninţat să se prăbuşească. Dealtfel, acesta a fost — probabil — şi unul din motivele care a determinat societatea antreprenoare să-şi decline responsabilitatea. Nepăsarea aceasta a guvernului, este cât se poate de condamnabilă. Părăsirea lucrărilor de la tunelul Teliu prilejueşte statului o păgubi de sute de milioane. —valoarea materialelorşi lucrărilor efectuate până acum. DIFICULTĂŢILE VIEŢII ECONOMICE Dacă ţinem seamă de scopul pentru care s’a hotărît înfiinţarea liniei Braşov-Galaţi care a ocazionat lucrarea celui mai mare tunel din ţară, constatăm că întârzierea acestei realizări, produce o pagubă tot atât de mare vieţii noastre economice. După cum am spus, înfiinţarea acestei linii a fost determinată de câteva cerinţe ale vieţii noastre economice, între cari nevoile exportului de lemne şi cherestea. In Secuime şi în Buzeul Ardelean, sunt întinse păduri cu esenţe de lemn foarte căutate dar care, din pricina dificultăţilor transportului nu pot fi exploatate. Dacă linia Braşov-Galaţi ar fi fost dată circulaţiei, viaţa economică a acestor ţinuturi ar fi luat o desvoltare nebănuită. Producătorii având o comunicaţie directă cu porturile noastre importante, exportul ar fi fost intensificat iar populaţia satelor din acest ţinut ar fi avut existenţa asigurată prin exploatarea pădurilor. Tot ca o urmare a acestei acţiuni, s’ar fi produs şi o simţitoare scădere a preţului lemnelor de toate calităţile. Se pare însă că, problemele acestea nu preocupă pe guvernanţii noştri, deoarece nu se explică altfel indolenţa lor şi nepăsarea cu care este tratată o chestiune de interes vital pentru viaţa noastră economică. PETCAN Pagina S-a gdf % 13 . Ardealul cultural Festivalul „Cruciş Roşii“ la Arad Duminică 10 iunie col., a avut loc şi sala teatrului orăşenesc un foarte frumos festival artistic aranjat de societatea „Crucea Roşie", secţia Arad, cu concursul şcoalelor superioare de fete şi băeţi şi al muzicei regimentului 93 infanterie de sub conducerea d-lui locot. Mazilu. Sala teatrului a fost arhiplină, luând parte şi populaţia minoritară, din program fiind trecute şi cântece populare maghiare. Regretabil e faptul, că totdeauna la asemenea festivităţi oficialitatea străluceşte prin absenţa ei, mai ales prefectul de judeţ, care se ocupă mai mult de politică decât de misiunea sa de şef administrator al ţinutului. Programul care s'a executat cu această ocazie este următorul : Festivalul s'a deschis cu Imnul regal executat de muzica reg. 93 infanterie. După aceasta, eleva Ecaterina Voiculescu a recitat poezia „De demult" de Zaharia Bârsan. „Zâna Florilor" piesă într’un act de Constanţa Hodoş, a fost jucată cu nespusă drăgălăşenie de micuţele eleve ale şcoalei primare de fete No. 2 din Arad. Regisoratul acestei piese a fost superb aranjat de directoarea şcoalei. Fetiţele îmbrăcate în costumul diferitelor flori, a stârnit admiraţia şi aplauzele vitregei săli. „Fracul şi cojocul“, poezie de V. Militaru, a fost recitată de eleva Minerva Popoviei. „Vitejia degerată“, poezie tot de V. Militaru, a fost recitată de eleva N. Zărescu, iar „Peneş Curcanul“ a fost recitat de elevul M. Lucuţu. Elevele şcoalei comerciale superioare au jucat dansurile naţionale „Calabreaza“ şi „Brâuleţul“, iar elevele şcoalei normale au jucat dansul „Cracoveanca". Elevii şcoalei maghiare medii de băeţi au executat sub conducerea d-lui profesor P. Szántó, trei cântece populare maghiare. Serbarea a fost încheiată cu „Marşul tinerimei române“ cântat de capul academiei teologice din Arad. Tot timpul micuţele eleve au vândut în sală programe şi ilustrate in folosul coloniei de copii de Săvârşim Festivalul a fost cât se poate de reuşit şi nu putem decât să aducem laude comitetului organizator. MONOGRAFIA CIMNĂRULUI ROMAI# ţIUBIţGCLORT. DIN BRAD Fiecare monografie ardelenească este un crâmpgi,, rupt din muntele de suferinţi ae acestei prigineii. Monografiile oraşelor şi instituţiilor ardelene laolaltă formează cea mai complexă istorie a luptelor şi străduinţelor spre libertate. La 1998, gimnaziul român din Brad, publică cu ocazia jubileului de 50 ani de la înfiinţarea lui o monografie, alcătuită de actualul director al gimnaziului (azi liceu), dr. Ioan Radu. Din această carte de 160 file se desprinde clar nemărginita dragoste de carte pe care a avut-o poporul român cutropit de maghiarime şi de câtă jertfă dădeau dovadă preoţii pe vremuri, singurii îndrumători ai poporului asuprit. Iată cum a luat fiinţă gimnaziul de la Brad. „Idea înfiinţării unui gimnaziu român în Brad a izvorît din inima preoţimei drept-măritoare din Zărand. Eram trei inşi: eu, Ioan Ficher, preot în Buda, şi popa Aron Suciu din Podele, — povestea odată fericitul Georgiu Bogdan, preot în Brad — şi după soborul scaunului protopopesc a mai venit şi Henţu de la Rişca, Comşa dela Ribiţa, Ioachim dela Zdrapţi, şi mai ştiu cam. Ne întâlnirăm la un pahar de vin într’una din încăperile zidirei de acum a gimnaziului, unde mai târziu a fost cazino, apoi prăvălie. Era iarpă grea, în câşlegl zi de joi. Ne încălzeam inima cu vin şi alungam foamea cu cârnaţi. Şi Franţi (Francisc Zawartzky, proprietarul de atunci al zidirei, unde stăm), ţinea cu noi. Un om pururea vesel şi glumeţ. Născut de cârciumar. Povesteam una, povesteam alta. Noi preoţii despre şcoală, căci despre şcoale ne cetise şi protopopul mai înainte la sobor. Frânţi povestea despre casele sale, cari arseseră la 1849, iar acuma zăceau acoperite cu coceni de cucuruz şi ferestrele ţintuite cu scânduri. Sunt aşezate în mijlocul comunei, dar în zadar! Totuşi se vor ruina pe nimica, căci nimănui nu-i trebuesc. Viaţa omului nu-i sigură de azi pe mâine.I... Se însenină insă faţa lui Franţi — Dumnezeu să-l ierte! — când vorbiam de târg, şi aduce la „părechi" fără a cere. Bietul om era constrâns să-şi vândă casa, căci copii nu aveau, iar câştiguri nu erau. Dintr’una contr’alta am ajuns la „ultimat”: 2.000 florini şi dreptul de a locui şi folosi rândul dedesubt (parterul) „până voi trăi eu şi soţia mea Elena, iar după moartea noastră, să ne pomeniţi şi pe noi între binefăcătorii şcoalei !“ Iată aşa a luat fiinţă gimnaziul din Brad. O vorbă la un pahar de vin. Apoi satele Zărăndeul l’au plătit dând fiecare dintr-un împrumut pe care îl primiseră dela statul maghiar pentru nevoile lor. Şi întreaga monografie e plină de date istorice şi înălţătoare pilde de sacrificiu pentru cultură, pe care preoţimeaşi intelectualii ardeleni le făceau într’o vreme de Întuneric, şi asuprire pentru elementul românesc din Transilvania. REVISTA „VIAŢA MEDICALĂ“ Primim de la Timişoara în fiecare lună revista de specialitate „Viaţa Medicală" de sub direcţia eminentului medic dr. Virgiliu Popoviciu. Această revistă este singura în genul ei care întruneşte laolaltă studiile şi observaţiile medicilor ardeleni. Numărul 5 de pe luna Maiu al revistei „Viaţa Medicală" a apărut cu următorul sumar: Prof. dr. N. Zaharescu: „Determinismul fenomenelor ciclului ovariu în evoluţia sarcinei“; dr. L Gavrilă: „Isulina in vărsăturile incoercibile al sarcinei”; Docent dr. Axente Iancu: „Contagiunile interioare de poliomielită epidemică"; Dr. A. Spiru: „Epidemia de poliomielită"; Medic căpitan dr. Tănăsescu: „Câteva consideraţiuni şi observaţiuni clinice despre reumatism". Cărţi noue, revista revistelor, informaţiuni, congrese, cursuri de perfecţionare, etc. Numărul 6 de pe luna iunie al revistei a apărut cu următorul sumar: Dr. Emil Pocrean: „Superioritatea Tubajului gastroduodenal simultan’’; Dr. Traian Raicu: „Importanţa practică a placentelor accesorii“; Dr. Od. Apostol: „Starea statică şi dinamică a pupilei în diferite stări şi boli“ ; Dr. Radu Corneliu: „O scurtă privire asupra problemei profilaxiei sifilisului ereditar"; Dr. Dominic Stanca : „Neomesarea" în tratamentul Sifilisului şi malariei". Cărţi noui, revista revistelor, infirmaţiuni, Congrese internaţionale, reuniuni medicale şi cursuri de perfecţionare, închee bogatul număr al revistei. „CHESTIA TRATAMENTULUI ABORTIV AL SIFILISULUI“, DE PROF. DR. NICOLAU Cele 16 pagini cari cuprind cartea eruditului profesor al facultăţii de medicină din Bucureşti, au format obiectul conferinţei d-sale pe care a ţinut-o la Arad în ziua de 18 Decembrie 1927, cu ocazia primului congres ştiinţific al Asociaţiei medicilor din România. Cu o deosebită competinţă, d. prof. dr. Nicolau împarte întreaga expunere a tratamen-,luii abortiv al sifilisului în trei capitole : 1) Condiţiunile cerute de tratamtntui abortiv şi alegerea cenzorilor; 2) Modul de conducere al tratamentului abortiv; 3) Rezultatul tratamentului abortiv. Modul de expunere clară cât şi abundenţa materialului biografic pe care îşi reazimă concluziile cât şi observaţiile făcute de d-sa în laborioasa experienţă medicală, fac din această cărţulie un studiu de mare importanţă medicală, care nu trebue să scape niciunui specialist. I. M. Mari inundaţii în Ardea! GOSPODĂRII DISTRUSE. — VICTIME OMENEŞTI CLUJ,3. — De 2 zile, ploi torenţiale au căzut asupra judeţelor Cluj, Someş şi Bistriţa-Năsăud. Din această cauză Someşul a eşit din matcă inundând malurile, şoselele şi arăturile pe întinderi mari. Au fost înecate numeroase animale precum şi multe gospodării distruse. La Cluj, a fost pescuit azi în Someş cadavrul unui copil de 2 ani. Deasemeni Someşul a mai pătruns în uzina de apă de la Floreşti şi Şapca-Verde inundând-o. Filtrele nemaiputând să lucreze apa este tulbure. Primăria a luat măsuri, prin pompieri. Catastrofă de cale ferată evitată BRAŞOV, 13. — Ploile abundente căzute in Ardeal au avut un caracter oarecum general. Numeroase holde au fost inundate pe întinderi destul de mari. Tot datorită acestui fapt, s’a întâmplat astănoapte un accident, care la un moment dat, era să ia proporţiile unei catastrofe. Torentele, venind repezi şi mari, au sfărâmat complect podul de peste linia ferată, dintre staţiile Westem şi Sellmberg situate intre Făgăraş şi Sibiu. La 2 ore după producerea acestui accident, urma să treacă trenul personal care plecase din Făgăraş in spre Sibiu, şi dacă sfărâmarea podului nu ar fi fost observată la timp, trenul s’ar fi prăbuşit în prăpastie, în puterea nopţii. Alia ravagii au fost produse în partea de Nord a judeţului Făgăraş şi In judeţul Târnava-Mare. Prin aceste locuri a căzut grindina, in mărime neobişnuit de mare, care a compromis recolta semănăturilor și a fructelor.