Dimineaţa, iulie 1928 (Anul 24, nr. 7742-7772)
1928-07-01 / nr. 7742
to PAGINII———— Prețul Abonamentelor Lei 750—pe timp de un an n 380— H ii f* 6 luni n 200— » if n 3 „ In străinătate dublu NI 3 LEI BIROURILE : București, Str. Sărindar No. 7 9-113 LEI 11 telefoanelfI NOASTRE 1 Anii XXIV 70.7748 DUMINICA 1 IULIE 1928 Centrala 1 300/67. 324/73. 340/70. 353 04. Direcția: 357/72. Ata 307/69. Provincia 310/60. FAPTE DIVERSE DAR ELOCVENTE Elocvente pentru starea unor moravuri sociale mai mult decât alarmante. Nimeni nu predică — cel puţin cu vorba — răul şi nu se constituesc asociaţii — cel puţin făţişe — pentru răspândirea viţiului. Dimpotrivă, n’auzi propovăduindu-se pe toate căile decât binele, decât cultivarea virtuţilor alese, înălţarea şi întărirea simţului moral, sentimentului de cinste şi de datorie. Pentru scopurile acestea şi stat şi particulari îşi impun însemnate sacrificii şi fac o mare cheltuială de energie. Instituţii şi societăţi, cari urmăresc schimbarea noastră în bine şi stârpirea din noi a tot ce e rău şi stricat, se creiază şi se înmulţesc încontinuu. Prin şcoală, prin biserică, prin cărţi şi prin tot felul de publicaţii se caută ca această fiinţă, care este omul, să fie scoasă din noroiul stricăciunei şi menţinută la o treaptă morală cât mai înaltă. Rezultatul acestor nobile şi costisitoare strădanii ? II găsim în bună parte în elocinţa „Faptelor diverse", asupra cărora mulţi dintre noi trecem cu vederea, fără să le dăm atenţie. Totuşi, ele sunt cel mai bun index, oglindă cea mai fidelă a situaţiei în care se prezintă societatea noastră din punctul de vedere moral şi social. Iată, de pildă, câteva „fapte diverse“, culese la întâmplare intr’un singur număr de ziar. La Chişinău e descoperită o bandă de minori — şeful ei n’are decât vârsta de 14 ani — cari au săvârşit până acum mai multe tainării şi s’au dedat chiar la atacuri la drumul mare. La Bucureşti, tribunalul condamnă pe un tânăr, fiindcă şi-a făurit un certificat fals de absolvire a liceului şi se înscrie la Facultate, reuşind totodată a fi incorporatein termen redus. Acela? tribunal condamna pe un alt tânăr, care dându-se drept corespondent de ziare străine şi om cu trecere, escrochează pe mai mulţi comercianţi. La Huşi şase tineri, ademenesc două minore, după ce le batjocoresc, împing sadismul până a le maltrata în chip sălbatic, rupândule părul şi înţepându-le cu cuţitele. Iată ce fac tineri, cărora li se spune mereu prin graiu viu şi prin scris să fie oameni cinstiţi, buni şi milostivi faţă de semenii lor. Se prezintă oare mai bine, din aceste puncte de vedere, aceia cărora vârsta le impune mai mult scrupul şi o judecată mai cumpănită? Răspunsul să-l căutăm tot la rubrica „faptelor diverse". Iată ce citim în acelaş număr de ziar, din care am scos cazurile enumărate mai sus. :In comuna Fundul Moldovei din Bucovina femeia Axenia Varlam şi-a ucis părinţii, o soră, un frate şi un cumnat. Crimele au fost săvârşite în decurs de câţiva ani şi au fost descoperite abia acum, când aceiaşi femeie a încercat să-şi asasineze o fată“. Vedeţi, nu sunt crime comise într-un moment de furie sau de alienaţie mentală, ci metodic pregătite în timp de ani de zile. Tot rubrica „faptelor diverse“ ne anunţă că un sei de gară — inutil să-i mai dăm numele — uşura, prin stricarea plumbului, vagoanele de grâu de conţinutul lor. Aceiaşi rubrică înregistrează mai multe cazuri de sinucidere sau încercări de sinucidere ale unor nenorocite abandonate. Se vor găsi, poate, unii cari să obiecteze spunând că avem de a face cu cazuri izolate, care nu reflectează o stare de lucruri generală. Am fi dorit să fie aşa şi suntem foarte dispuşi să ne lăsăm convinşi şi câştigaţi pentru o astfel de credinţă optimistă. Din nenorocire, însă, ceea ce am vrea să numim „cazuri izolate“ sunt aşa de numeroase si atât de elocvente, încât nu mai este îngăduit a le socoti ca atari si a le privi cu un sentiment de supărare. Aceste asa zise „cazuri izolate“ sunt îngrijorătoarele simptome ale unei grave boli sociale. O boală care se caracterizează prin o mereu crescândă sălbăticire a moravurilor, prin scăderea până la stingere a simţului moral, precum şi a sentimentelor de cinste şi omenie. E o nenorocită stare de lucruri împotriva căreia se impune să reacţionăm cu toată energia. Dar să nu fie o reacţiune de vorbe, a căror eficacitate e aproape nulă,, ci să reacţionăm prin faptele noastre, prin purtarea noastră, prin exemplul nostru. Iar pentru ca reacţiunea aceasta să fie cu adevărat eficace, ea trebue să pornească de sus în jos, cei mari dând ei cei dintâi exemplul bun. N. BATZARIA întâmplările zilei UN OM SUCIT Şi nu mă sfie.ic a mărturisi că omul acesta sunt cu insu,mi în persoană. Sunt sucit, pentru că nu judec aşa cum judecă semenii din jurul meu. Bunăoară, orice mi-aţi face, dar eu nu împărtăşesc entuziasmul de care a fost cuprinsă toată lumea de la noi, fiindcă o domnişoară a făcut călare drumul de la Paris la Bucureşti. Mă ştiţi cât sunt de delicat şi de prevenitor faţă de sexul frumos. Cu toate acestea, nu e chip să mă faceţi să văd un eveniment ce merită să fie sărbătorit şi proslăvit în faptul că mergând cu picioarele şi osteneala altuia şi aprovizionat cu toate cele de trebuinţă, ai ajuns de la Paris la Bucureşti, parcurcănd 10 sau cel mult 50 de chilometri pe zi. Tot mai înţeleg entuziasmul şi sărbătorirea, dacă distanţa aceasta ar fi fost străbătută pe jos. Dar in raidul care a stârnit atâta explozie de entuziasm, nu prea vedem care e meritul extraordinar al gentilei parizience. A străbătut doar prin ţări civilizate, unde nu o ameninţa nici o primejdie din partea oamenilor sau altor vieţuitoare, a trecut pe drumuri umblate, a găsit peste tot hoteluri confortabile, mâncare bună. Părinţii şi părinţii părinţilor noştri îşi petreceau o bună parte din viaţa lor călări şi călătoreau în corudiţiuni incomparabil mai pufin prielnice decât acelea in cari a făcut drumul Întrire cele două capitale amazoana de la Paris. Totuşi nimeni nu-i sărbătorea şi nici lor nu le trecea prin gând că ar fi făcut cine ştie ce ispravă. Şi — ca să fim drepţi — de ce nu- ar avea calul un merit mai mare decât călăreţul? Succesul călătoriei a depins parcă de el, de puterea lui de rezistenţă. Intru cât mă priveşte, cu un cal bun şi rezistent eu unul m-aş duce şi până la capătul pământului, numai să fie cine să-mi plătească cheltuiala. ELVIN D. Chamberlain despre chestiunea evacuării Rhenaniei VIENA. — „Neue Freie Presse" anunţă din Londra: La o întrebare făcută in Camera Comunelor, dacă faţă de declaraţia ministrului de externe polonez, Za Ieski, ar trebui să se dea noui garanţii, înainte ca Rhenania să fie evacuată, d. Chamberlain a răspuns că guvernul englez a explicat in repetite rânduri că Anglia nu poate da alte garanţii şi nu poate lărgi obligaţiunile sale. Guvernul are deplină mână liberă în ce priveşte evacuarea Rhenaniei şi n’a acceptat nici un fel de obligaţiuni de orice natură ar fi, faţă de vreo tară. Cu privire la evacuarea Rhenaniei nu sunt în curs tratative. BĂILE NOASTRE — Nu știi că nu e voe să faci baie in Dâmboviţa ? — M’aşi duce la baia din sector, dar aici e mai cuurat» Moştenirea de 57 miliarde Chestiunea începe să devie serioasă Am vorbit deunăzi de moştenirea de 57 miliarde, rămasă de pe urma unor transilvăneni emigraţi în California, unde au devenit posesorii unor mine de aur. S-au făcut încercări acum câţiva ani, pentru a se pune mâna pe această moştenire fantastică. Afacerea a ajuns la un punct mort, deoarece toate demersurile, urmaşilor direcţi, spre a obţine lămuriri, au fost paralizate de lipsa lor de bani. Avocatul plecat cu procură în regulă în America a devenit. American, căci pare că nu s’a mai întors. Sunt două moştenitoare directe surorile lui Cârstocea. Una se numeşte Elisabeta şi cealaltă Eufrosina, sau Frosa. Una din ele locueşte în Bucureşti şi are o avere destul de mare, care o face să fie indiferentă faţă de perspectiva miliardelor ce ar avea de încasat; cealaltă se află în Ploeşti, este foarte săracă, şi are o fată cam de 11 ani, care la rândul ei are băeţi şi fete căsătorite cu oameni de ispravă. Mama acestor copii mari, este o funcţionară modestă la stat, dar pare animată de o mare energie în urmărirea ideii dîn a intra în posesia moştenirii. Am vorbit din nou cu dânsa şi de astă dată mi-a arătat câteva documente şi mi-a dat noui şi foarte interesante detalii asupra rudelor şi a filiaţiunii In legătură cu moştenirea aceasta care pare a fi ca din „o mie şi una de nopţi“, mult de curiozitate. Dar mi s’a părut că deşi datele furnizate de moştenitoare corespundeau cu cele ale ginerelui ei, aveau însă câteva lacune. Nu au putut să-mi prezinte nici un act precis. Şi... am lăsat lucrurile baltă. Actele ies la iveală Acuma după trecerea de un an, văd că lucrurile s'au schimbat. Am văzut acte, am citit date precise, pe cari le voi publica, la timp, şi m-am convins că „funcţionara modestă”, are toate aparenţele de dreptate. Moştenirea există. Este de văzut numai dacă există vreun mijloc de a intra în posesia ei. -57 miliarde de lei, este o sumă aproape de două ori cât bugetul României Mari. Şi nu ştiu dacă „funcţionara“ care are drept la această sumă, primeşte „în mână" 3000 lei lunar. , Cât timp va dura până la facerea tuturor formelor, este greu de spus, mai ales dacă se are în vedere că de la publicarea anunţului făcut de Consulatul american în „Gazeta Transilvaniei“ şi într’un ziar din Capitală, au trecut atâţia ani fără a se ajunge la nici un rezultat. Dar cine ştie? Poate că nu aduc anii ce aduce... ceasul. Probabil că într'un număr viitor voi putea publica numele persoanelor „împricinate“, şi apoi, câteva acte cari să justifice toate cele scrisepână aci. VASILE POP Cum poţi fi implicat intro afacere mare Nostim e felul în care am fost pus în curent cu această afacere. Intr’o zi anul trecut am fost oprit pe stradă de „funcţionara de stat“ care este fiica moştenitoarei directe. — Domnule — mi-a spus femeia — am auzit că primiţi mai multe ziare din Statele Unite. Nu cumva aveţi şi cunoscuţi pe acolo, căci am aflat că aţi stat vreo 3 ani în America. — Am. Dar numai cunoscuţi ziarişti. Insă numai în Youngstown, Detroit, Cleveland, şi în New-York. — Minunat! Nu aţi putea Dv. să luaţi informaţii prin aceşti prieteni despre o moştenire mare? ...Şi mi-a povestit întreaga chestie cu cele 300 milioane dolari. De politeţă mi-am scos notesul şi am însemnat exact fiecare nume, data, etc. Apoi, făgăduindu-i că am să scriu amicilor mei din America, am salutat-o, plecând ceva mai repede decât ar fi fost protocolar. Să se gândească oricine, cam ce senzaţie poate avea un om, matur ca mine, când cineva îi vorbeşte de o asemenea sumă alcătuită din nouă cifre şi cam tradusă în lei ajung la 11 cifre, adică zeci de miliarde. Şi era vorba de 57 miliarde cu nu mai puţin, ci ceva mai mult, vreo câteva sute de milioane. Aşa o cifră dă visuri ciudate In noaptea aceea am visat de miliardele ce mi s’ar fi cuvenit ■ de pe urma făgăduelilor femeiei. Și în somn făceam planul de unde să cumpăr o lopată automată, fie cu aburi, fie cu motor cu benzină, sau cu unul electric, ca să pot aduna atâta bănet cât reprezintă partea mea, — comisionul mă rog, — din ducerea la capăt a acestei afaceri. După câteva zile, când şi uitasem de această chestie, am fost rugat să mă pun in contact cu ginerele „modestei funcţionare“, şi m’am dus mai EVENIMENTELE DIN BELGRAD. PAVLE RĂDICI ASASINAT, flau pe plaje numeroși vizitatori, lui. Pentru salvarea lui Amundsen Miss Boyd, milionara americană, proprietara vaporului „Hobby“, a telegrafiat regelui Norvegiei că pune vaporul la dispoziţia unei noui expediţii de salvare a lui Amundsen, şi se angajează să suporte toate cheltuelile. Vaporul, care se afla la Tromsoe, a plecat imediat spre Spitzberg. * Ziarele norvegiene au organizat o subscripţie publică ca să se strângă fondurile necesare unei expediţii de ajutor pentru Amundsen şi Guifbaud. IN CĂUTAREA ECHIPAGIULUI „ITALIEI“ ROMA. 29. (Radorl. — Vaporul „Braganza" continuă a fi blocat lângă Capul Nord, din cauza timpului defavorabil. Grupul de salvare condus de Viglieri semnalează că se află la zece mile, spre Nord de Capul Logesmith, in căutarea celor trei oameni din echipagiul „Italiei", cari, sub conducerea suedezului Malgreeff, au plecat încă dela 30 Mai pe jos spre a atinge uscatul. Despre grupul Mariano lipsește orice știre. Primo de Rivera iar se însoară MADRID. 29. (Rador). Ziarele anunță că d. Primo de Rivera s’ar fi împăcat cu fosta sa logodnică. Căsătoria va avea loc în curând. UDO A FOST DISTRUS DE INCENDIU ROMA, 28. — Celebrul stabili- \ Toate cabinele, restaurantele, terament de băi de mare Lido de lângă sele și magazinele au fost distruse Veneția a fost distrus aseară de in-jde incendiu. Nu s’a putut salva decendiu. Focul a izbucnit intr’o ca-1 cât o mică parte din mărfuri și obină din partea rezervată doamne-sbiectele de valoare depuse de vizitor, intr’un moment când se mai adiaturi la direcţiunea stabiliment!! ilii finiiiiiTniw».! ■!!■ ii «ii imiincM Uraganul din judeţul Iaşi Numeroase victime omeneşti.Sute de vite ucise. Pagube de zece milioane IAŞI. 29. Ploaia torenţială care a căzut alaltăeri în regiunea Podul Iloaei, a făcut mai multe victime omeneşti. Pe la orele 4 a căzut trăsnetul in comuna Focuri surprinzând pe flăcăii Aftimie Popa Borş, Ştefan Acostăchioaei şi fata Porcescu care veneau de la câmp spre casă. Flăcăul Popa, în vârstă de 18 ani, a fost ucis iar fata şi celălalt flăcău grav răniţi. Ei au fost internaţi la spital. La Tg.-Frumos pe când se revărsa apa Bahlueţului, doi copii ce se jucau la moară au fost luaţi de valuri şi înecaţi. Alţi copii au fost de asemenea înecaţi. In oraş au fost sparte 400 de geamuri. SEMĂNĂTURI ŞI VII DISTRUSE Uraganul a păgubit semănăturile din judeţele Iaşi, Fălticeni şi Botoşani. Pagubele trec de zece milioane lei. Au suferit stricăciuni viile d-lor Al. Darvari, Spiru Donescu, d-na Teodoru, Iancu Segal, Nicu State, Iosif Tesaru, Nicu Teodorescu. Sute de vite mari şi mici au fost ucise. Butoaiele din crame pluteau pe valuri. Podul din apropierea Tg.-Frumos a fost rupt. Satele Jora şi Dudeşti au fost cu totul inundate. Un copil a fost inecat. Două clădiri din Tg.-Frumos au fost năruite. Podul de piatră din oraş distrus. La moara „Furtuna“ au fost risipite 30 de vagoane făină şi tărâţe. Pe linia Iaşi-Paşcani, un tren de călători a fost surprins de furtună la Cucuteni. Trenul a fost ţinut pe loc timp de două ore. * Furtună puternică la Ploeşti PLOEŞTI, 29. Aseară, pe la orele 7, s’a deslănţuit asupra oraşului o furtună puternică, urmată de o ploae torenţială care a durat mai bine de două ore. Circulaţia vehiculelor a fost întreruptă până la 8 luni. In cartierul Tabaci, în străzile Poştei, Oilor, Cazărmei, Mihai Bravu şi în toate străzile din valea oraşului, apele au năvălit în curţi şi pivniţe, pe alocurea şi în case. Abia pe la orele 9 jum. seara apa s’a retras. Telefoanele şi telegraful cu cele trei judeţe limitrofe, au fost deranjate. Uraganul din Tg. Frumos Noui amănunte TG.FRUMOS, 29. — Asupra orășelului nostru și împrejurul lui s’a abătut în ziua de 27 ort. pe la orele 5 seara un puternic uragan urmat de o grindină foarte deasă, în mărimea oului de porumbel care a durat 15 minute. Acoperămintele și străzile erau acoperite de mormane de ghiaţă, care au rămas până a doua zi. Au fost sparte sute de geamuri. Mai târziu ploaia s’a transformat într’o puternică rupere de nori. De pe urma uraganului au avut de suferit peste o sută de comune din judeţele limitrofe: Fălticeni, Botoşani, Roman, Iaşi. VII ŞI SEMĂNĂTURI COMPLECT DISTRUSE Torentele de apă au inundat toate semănăturile, făcând pagube de zeci de milioane, iar grindina a distrus complect toate semănăturile şi viile, ca şi cum n’ar fi existat. Viile Alexandru Darvari, Teodoriu, Spiridonescu Iancu, Segal, Nicu State, Iosef Tessaro-Costeşti, Milu Teodorescu-Ruginoasa, Nicu Ghencea şi Buznea. Sute de vite, porci, vase de la crame, butoaie de vin au fost luate de curentul apei. Podul de piatră de la satul nou de pe şoseaua Hârlău a fost distrus de apă. Semănăturile şi via Harhaz au fost rase de pe suprafaţa pământului. Satele Ruginoasa, Jorjeşti, Costeşti (jud. Fălticeni) şi satele Buznea, Prigoreni, Cucuteni, Băiceni, Satul-Nou şi Tg.-Frumos precum şi moşiile, viile din Strunga, jud. Roman, sunt pline de jale. Uraganul şi grindina au distrus tot ce le-a stat în cale. Agricultorii au rămas săraci. REVĂRSAREA BAHLUETULUI După această mare nenorocire a venit alta. Potolindu-se uraganul după o jumătate de oră, pârâul Bahlueti a început sa crească. Ploile căzute pe teritoriul Fălticeni au făcut să se rupă iazurile de pe Ruginoasa, Jorjeşti, Costeşti, astfel că apele au inundat satele Dudeşti şi Jora. Intrând în Tg.-Frumos, au inundat jumătate din oraş. De la ba- triera Jorei, toată lipovimea, strada Plugarilor, Măicuţa, strada Ion Iamandi, strada Verdeanu, Piaţa Baldovici, iarmarocul de vite, strda Gărei şi altele au fost sub apă. In satele Dădeşti şi Jora n’a rămas o casă neinundată. Clădirile cu mobilier cu tot au fost inundate, neputându-se salva nimic. Văduva Mitocăniţa, bolnavă, a fost scoasă din apă. Soţia d-lui comisar Prăjescu, lăuză de câteva ore, a trebuit scoasă pe braţe cu noul născut prin apa de peste un metru. Apa a dărâmat 2 clădiri de cărpici, podul din Hele şi podul din Jora. Moara „Furtuna“ are pagube de peste un milion, apa intrând în casa motorului în momentul când era motorul desfăcut, la silozuri erau depozitate 30 vagoane făină şi târâte. Apa a stricat două rânduri de saci de la aceste 30 vagoane. D. primar Iosef Tessaro a luat cele mai energice măsuri pentru salvare, punând la dispoziţie tot personalul primăriei, podari, gardişti şi pompieri, camioanele şi toate căruţele pentru salvarea inundaţilor. Au fost scoşi copii, vite şi parte din mobilier. D. P. Dumitriu şeful poliţiei şi d-nii subcomisari Prăjescu, Grigoreanu şi Filip cu toţi sergenţii au intrat în apă şi au salvat tot ce le-a fost cu putinţă. La 10 noaptea apele s’au retras. Catastrofală ciocnire de trenuri in Anglia Se anunţă din Londra că în apropiere de Burlington un tren de escursionişti s’a ciocnit cu un tren de marfă. Douăzeci şi două de persoane au fost ucise şi 4L grav rănite. Actualitatea in caricatură D-ra RACHELLE D’ORANGE