Dimineaţa, octombrie 1928 (Anul 24, nr. 7834-7864)

1928-10-01 / nr. 7834

la PAGINI Prețul Abonamentelor Lei 750 — pe timp de un an » 380 — 11 ni 1­­6 luni » 200 — 11 n 11 3 11 In străinătate dublu Fondată in 1904 de CONST. MILLEN­ 3 LEI 1BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7­9-11 13 LEI II tELEFOANELE I NOASTRE• 1 1 Anni HIT No. 783 LUNI OCTOMBRIE 1928 Centralas 306/67. 824/73. 346/78. 353 54. Direcția: 357/72. A­tla 307/61 Provincia 310/61 ft Viena in ajunul războiului civil? De câţiva ani se dă în Austria o luptă aprigă a reacţiunii împotri­va elementelor democrate. In tâ­năra republică dunăreană social­­democraţii au reuşit să se impue ca factor decisiv în conducerea statului şi mai ales a metropolei mondiale: Viena. S’au ferit cu precauţiune şi cu înţeleaptă prevedere de mişcările extremiste, au cât­igat încrederea, nu numai a masselor muncitoreşti, ci şi a majorităţii intelectualilor. De ani de zile Viena este admi­nistrată de primari social-demo­­craţi şi poate servi ca pildă ori­unde şi oricui. Astfel mişcarea democrată câş­tiga din zi în zi aderenţi noui, în dauna partidelor de dreapta. Sub presiunea greutăţii lor po­litice, social-democraţii au ştiut să realizeze multe reforme preţi­oase pentru proletariatul de toate categoriile şi a încurajat în maş­tele muncitoreşti dorinţa unui trai mai bun, mai omenesc. Aceste realizări admirabile au alarmat însă marea industrie şi marea proprietate urbană. Falan­ga bine orgnizată a muncitorimii social-democrate nu mai permitea un tratament exploatator, iar prin zecile de mii de locuinţe eftine pentru proletariatul de toate ca­tegoriile, proprietarii de case de raport, de enorme cazărmi nehigi­­enice, au fost privaţi de un mijloc foarte lucrativ al exploatării ne­voiaşilor. Cele două interese combinate, ale marei industrii şi ale marii proprietăţi urbane au ţinut să re­acţioneze. Dorind să zdrobească formidabila ascensiune a social­­democraţiei, au inventat foarte ciu­date mijloace politice de luptă. Pretextând primejdia pe care massa populară o prezintă într’un stat fără armată ,suficientă, au organi­zat un fel de „miliţie” a partide­lor burgheze. Iar pentru ziua de 7­ Octombrie această „armată al­bă” urmează să fie adunată la Wiener-Neustadt, la un fel de con­gres, o repetiţie generală, care să impresioneze lumea. Social-democraţii au considerat această concentrare drept o pro­­vocare­ şi au hotărît să organizeze şi ei, în acelaş loc, o desfăşurare de forţe. De aci rezultă primejdia gravă că cele două grupări se vor ciocni şi va curge­­sânge. Pri­mejdia persistă pentru că partidele de dreapta au refuzat să accepte propunerea social-democraţilor, ca guvernul să interzică ambele ma­nifestaţii. Partidele de dreapta vor cu ori­ce preţ să dea măsura puterii lor. Iar social-democraţii sunt hotărîţi să facă zid în jurul Vienei, având informaţiuni că încercarea unui.. marş asupra capitalei nu ar fi im­posibilă. Ei sunt hotărîţi să apere echilibrul politic de astăzi, rezul­tat din manifestarea legală şi ne­stânjenită a voinţei civice, cu a­celeaşi mijloace. Dacă reacţionarii vor aduce 18.000 de miliţieni la Wiener-Neustadt, social-democraţii fie vor opune 60.000 de muncitori şi la nevoie chiar mai mulţi. Mun­citorimea vieneză a dovedit din iulie trecut, că poate merge până la supremul sacrificiu, înfruntând baionete şi gloanţe. După concep­ţia lor la Wiener-Neustadt trebue să apere republica şi democraţia împotriva asaltului furios al celor cu tendinţe de dictatură fascistă Nici guvernul, căruia pare să-i convie manifestarea de forţe a partidelor de dreapta, n’a accep­tat soluţiunea onorabilă propusă de social-democraţi. Tratativele ur­mează, înlesnite prin deschiderea parlamentului austriac, după o va­canţă de două luni, dar nu prea sunt speranţe că marea primejdie va fi înlăturată. Guvernul se bizue pe cei două mii de jandarmi, pe cari îi concentrează la Wiener Neustadt. Dar ce pot face ei, când mulţimi de câte zeci de mii vor sta faţă’n faţă... De aceea ziua de 7 octombrie e aşteptată cu îngrijorare la Viena L. P. NASTA Violent incen­diu în India LONDRA. — Se anunţă din La­hore, ziarului „Times”, din Srina­gar se comunică, că un grav incen­diu a izbucnit in acest oraş, distru­gând 100 de clădiri din cartierul central. Pagubele sunt evaluate la 150 de mii de lire sterline. O mie de persoane au rămas fără adăpost,­comune. CATASTROFA DE LA MADRID Teatrul Novidades in flăcări Taina moştenirii de 57 miliarde Ce se spune în satul de unde a plecat Ion Ne-am ocupat într'o serie de arti­cole de chestiunea faimoasei moş­teniri de­ 57 de miliarde de lei, pe care ar­ fi lăsat-o la Tenessy în sta­tul California (­America de Nord), emigrantul Ion Cărstocea din cor­muna Turcheş de lângă Braşov. Moştenirea ar fi rămas în America şi atât înainte de războiu cât şi du­pă războiu, moştenitorii nu au putut fi puşi în stăpânirea ei dintr'o mulţime de motive între care cel mai de seamă era acela a imposibi­lităţii de stabilire exactă a identită­ţii lui Ion Cărstocea, mort la Te­nessy cu emigrantul Ion Cărstocea (Lela Jurches. In lipsă de moştenitori direcţi, adică în lipsă de copii, moştenirea urma să fie atribuită unor erezi de al doilea şi al treilea grad. Aceşti erezi mai mult sau mai puţin în­dreptăţiţi ne-au arătat, într'o foar­te bogată serie de scrisori, motivele cari îi fac să aspire la tainica moş­tenire a „Unchiului din America”. MĂTUŞA CARE ŞTIE CEVA Cu prilejul unei călătorii făcută astăvară în Ardeal am căutat să luăm informaţiuni la locul de ori­gină al testatorului. Am putut, astfel, afla că tot Tur­­cheşul cunoaşte povestea tainicei moşteniri. Aproape tot, Tur­heşul par’că ar fi gata’să ia parte la moş­tenirea fostului cetăţean al poştei ----***“*’' II ! Am găsit o mătuse rudă a de­functului Cârstocea­n, sau cel pu­ţin care afirma a fi rudă. Bătrâna, în vârstă de vreo 70 de ani, avea toată siguranţa existenţei acestei­ moşteniri, însă îşi amintea amă­nuntul foarte interesant, că,­ după plecarea lui Ion Cărstocea din ţară, şi după ajungerea lui în Califor­nia, a mai plecat încă un Cârsto­cea tot în California şi că acesta din urmă a muncit alături de Ion Cârstocea, care nu era căutător de aur şi care din întâmplare a dat peste acele filoane de aur — for­midabila moştenire atât­­ de­­ mult căutată. Acest al doilea Cârstocea s’a re­întors în Ardeal în satul lui, un­de ar fi povestit existenţa averii, anunţând el moartea lui Ion Căr­­stocea. El a dat toate­­ amănuntele asupra locului unde s’ar găsi moş­tenirea şi îndemna să se formeze un fel de consorţiu care să delege­ze cineva să se întoarcă în Califor­nia. S’au ţinut cu acel prilej con­sfătuiri despre care bătrâna mă­tuse îşi amintea ca şi preotul Pas­cu, despre­­care s’a scris că păstra pe fundul lăzii un testament al lui Ion Cârstocea. . . Afară de toate acestea, bătrâna nu-şi mai aminteşte nimic şi­­a­­ceasta e foarte admisibil, dată fiind vârsta ei.­­ taxe sunt enorme. Cam 90 la Sufl din totalul moştenirii. Rămâne de împărţit numai 10 la sută moştenitorilor. Rămâne de împărţit, e numai o vorbă, fiindcă diverse organe care regulează moş­tenirea, măi percep şi ele diferite taxe la carie trebue să se adauge şi cheltuiala deplasării­­moştenitori­lor in California. 7 . Autorităţile locale trebue să con­state,­ ele, identitatea şi îndreptăţi­rea moştenitorilor, sprijinită cu toate actele posibile şi imposiibile, cred încă o­ mare cheltuială, care­­trebue să se scadă din moştenire şi care până una alta, trebue să fie făcută din buzunarul viitorilor... fericiţi moştenitori. Adăugaţi la aceste amănunte destul de descurajatoare — nu e vina noastră — şi afirmaţiunea ce ni s’a făcut din Cernăuţi, că una din moştenitoare a plecat prin 1903 în California, de unde s’a reîntors cu dolari pentru a se înapoia din nou în America şi se va vedea că moştenitorii trebue sau să se gră­bească să întreprindă o acţiune co­lectivă pentru stabilirea drepturi­lor lor, sau pur şi simplu să se gândească fiecare la acel vis care era atât de frumos, încât trebuia să piară. DINU DUMBRAVA Dovada cea mare Păin­tele Pascu a murit. Actualul preot de la Turcheş pare a şti şi el ceva. Mai mult de acest „ceva“, nu vrea să spuie nimic şi desigur acea­sta fiindcă aproape 100 de copeti­­tori s’au prezentat la el ca îndrep­tăţiţi la moştenire. Ca şi părintele Pascu actualul preot cere şi el dovadă, un act care să stabilească că emigrantul Ion Câr­stocea e una şi aceiaşi persoană cu aventurierul Ion Cârstocea mort In California. Acest act produs, chestiu­­nea moşteniri s’ar reduce numai la s*evîlirea îndreptăţirii diferiţilor moştenitorii rhl'lţi mal prin toate o *1 Suntem siliţi acum să adminis­trăm şi un mic duş de apă rece a­­celor ce se consideră ca fericiţi moştenitori ai lui Ion Cărstocea. Ca şi la noi, în Statele Unite ale Americei de Nord există taxe suc­cesorale pentru moştenire. Sunt cu atât mai mari aceste taxe,­ cu cât, interesele tezaurului american cer ca averile făcute pe pământul Re­publicei, să nu treacă în alte conti­nente. Tazcete variază de la stat la stat. • A. " ’. ' ,’f , , r Pe cât știm, în statul California, v­­ede A murit ioa Orestecea, acaste CÂTE CASE SUNT LIBERE Multe case, puţini chiriaşi Apropierea Sfântului Dumitru a readus în planul preocupărilor coti­diene problema locuinţelor. De da­ta aceasta, intensitatea şi cadrele crizei fiind tot cele de altădată, as­pectul luptei şi raportul forţelor dintre chiriaşi şi proprietari se schimbă. O ANCHETĂ ŞI O STATISTICĂ Pentru a fixa precis evoluţia pro­blemei sub forma la care a ajuns, am întreprins o anchetă, dublată de o statistică, printre toate agenţiile de închiriere din Capitală. Ne-am adresat directorilor aces­tor întreprinderi şi numeroşilor pro­prietarii sau chiriaşilor care fac zil­nic pelerinagiu la agenţii, în aştep­tarea unor nouă faze ale crizei. Răspunsurile ce ne-au fost date in agenţiile de închiriere sunt invaria­bile. „ Avem foarte multe case de în­chiriat şi extrem de puţine cereri. Această rezervă a chiriaşilor se ex­plică prin chiriile foarte mari pe care le oferă astăzi orice locuinţă. Situaţia în cifre este frică şi mai elocventă: agenţiile de închiriere, cu toate că nu sunt singurele oficii de mijlocire şi că nu toţi proprietarii apelează la serviciile lor, au astăzi pentru închiriat peste trei mii de a­­partamente. CATE case sunt împărţite pe categorii, după chi­riile cerute pentru ele, sunt libere: 500 de apartamente cu o chirie sub 80.000 lei; 2000 de apartamente cu preţuri între 80—150.000 lei şi restul cu chirii peste această cifră. „ In acelaş timp, cu toată această e­­normă afluenţă de apartamente li­bere, cererea este cu totul redusă. Sunt agenţii, care având la dis­poziţie 2500 de apartamente libere nu au isbutit să închirieze până a­­­cum nici unul, cu toate că nu mai departe de anul trecut, aveau închi­riate până la data aceasta peste 500 de locuinţe. Amatorii ce se ivesc întâmplător în agenţii, caută, în mare majorita­te, numai locuinţe mici, cuprinse dintr’o cameră de dormit, un an­treu şi o bucătărie, desinteresându­­se de orice confort şi fixând maxi­mum de chirie de 30-40.000 lei a­­nual. Alături de agenţii, aspectul pre­cis al problemei locuinţelor se poa­te obţine cercetând „mica publicita­te“ a ziarelor. Raportul de cifre că­pătat în agenţii, ş­ase cereri pentru o sută de apartamente oferite, se păstrează şi aici. „Dimineaţa“ de Duminică a pu­blicat 213 oferte de locuinţe intre care quasi unanimitatea în condi­­tiuni de confort, cu preţuri peste 80 000 lei, iar cererea, numărând 15 amatori, se arată numai pentru a­­partamente cu minimum de preţ şi de confort. EVOLUŢIA ZILNICA Fiecare zi aduce nu numai înmul­ţirea ofertelor, ci, din cauza parali­ziei tranzacţiunilor, scăderea preţu­rilor, mai ales la apartamentele a căror chirie trece de 150.000 lei a­­nual şi dintre care nu mai puţin de 300 au rămas neînchiriate încă din Aprilie. Chiriaşii, strâmtoraţi din cauza crizei, nu pot oferi, în nici un caz ch­iriile zilei. Pe de altă parte, nu se poate spera într-o scădere continuă şi mare a chiriilor, cele mai multe locuinţe, în special cele confortabi­le, noui, rămânând inabordabile. Ardealul pustiit De­minează populaţia Cel dintâi care a dat alarma — dovedind cu cifre ale oficiilor stării civile care nu pot fi puse la îndo­ială — că Ardealul se depopulează pe an ce merge, a fost directorul gene­ral al Statisticii de la ministerul de interne. Acum avem şi rapoartele ins­pectoratelor generale sanitare. Primul a studiat numai satistica mişcării populaţiei. Acum vin medicii şi studiază cauzalitatea acestei pu­stiiri a frumoaselor provin­ii de peste Carpaţi. Citiţi numai câteva cifre: In judeţul Timiş — de exemplu — la o populaţie totală rurală de 400 mii de suflete, a fost în 1920 un excedent de născuţi peste cifra morţilor numai de 130 suflete, şi ca să vedeţi vadlarea acestei cifre, să vă citez un judeţ mic din vechiul regat, judeţul Roman cu o populaţie mai mică, numai 130.000 suflete. Ei bine în acest mic judeţ „regăţean” tot în 1926 a fost un excedent de 1847 suflete (faţă de 130 din Timiş). O comparaţie şi mai luminoasă o dă judeţul Teleorman, care cu o populaţie de 280.000 suflete, deci tot mai mică de­cât jud. Timiş. Ei bine, în acest judeţ „regăţean” ex­cedentul în acelaş an 1926 a fost de 6908 suflete faţă de 130 suflete ale Timişului. Şi ca judeţul Timiş sunt cele mai multe judeţe din Ardeal. Ba sunt şi judeţe cari arată chiar deficite anuale. Cum e, de o pildă, Carasul, care are un deficit de 265 suflete în 1926. In 1927 deftatul a crescut şi mai mult atingând cifra de­­ 345. In oraşele Ardealului aceeaşi des­creştere a form­atiei în Timişoara, Oradea, Abrud, Arad etc. etc. Toată lumea se va întreba de­si­gur: care să fie cauzele pustiire­ pro­gresive a Ardealului. Iată-le: Un inspector general sanitar no­tează: SISTEMUL DE DOUĂ COPII „In multe sate există obiceiul de a nu avea de­cât unul sau cel mult doi copii — o dorinţă cunoscută a­­vând ca scop de a nu se împărţi averea, obiceiu ce a trecut din neno­rocire din satele şvăbeeti în cele ro­mâneşti. Şi mijlocul de realizare con­stă in provocarea avorturilor pe o scară întinsă. CĂSĂTORII PREMATURE ŞI CON­­SANGUINE încă o cauză a micii natalităţi. „Se căsătoresc adevăraţi copii şi în aşa stare de debilitate, că nu numai că nu pot procrea, dar ei înşişi cad răpuşi de boală în plină tinereţe. Şi apoi se fac căsătorii între con­­sanguini, cu gândul de a nu se în­­streina averile, sistem care aduce sterilitate şi degenerare în familii- MIZERIA Inspectorul general sanitar mai notează : Natalitatea mică în unele părţi este influenţată de o stare economi­că proastă, cum e de ex. judeţul Caraş, care are cea mai mică nata­litate şi unde excedentul este aproa­pe inexistent. In judeţul Caraş situaţia este des­tul de ingrijitoare cu atât mai mult cu cât este o populaţie de lucrători, care se extenuează prin munci exa­gerate în industrii. Alcoolismul (acolo unde se fabrică ţuică) hrana insuficientă şi proastă, sunt cauze determinante ale descre­şterii populaţiei. IN ORAŞELE ARDEALULUI Din raportul inspectorului sanitar cităm iarăşi: „In mediul urban ,nortalitatea în­trece natalitatea din cauza tuber­culozei, care e in continuă creştere. Condiţiunile igienice devin în ora­şe din an în an mai rele prin criza de locuințe şi locuinţe nesănătoase. Şi acum : Caveant consules. DR. YGREC Escortarea unor auto­mobiliști prin Sahara

Next