Dimineaţa, octombrie 1928 (Anul 24, nr. 7834-7864)
1928-10-01 / nr. 7834
la PAGINI Prețul Abonamentelor Lei 750 — pe timp de un an » 380 — 11 ni 16 luni » 200 — 11 n 11 3 11 In străinătate dublu Fondată in 1904 de CONST. MILLEN 3 LEI 1BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 79-11 13 LEI II tELEFOANELE I NOASTRE• 1 1 Anni HIT No. 783 LUNI OCTOMBRIE 1928 Centralas 306/67. 824/73. 346/78. 353 54. Direcția: 357/72. Atla 307/61 Provincia 310/61 ft Viena in ajunul războiului civil? De câţiva ani se dă în Austria o luptă aprigă a reacţiunii împotriva elementelor democrate. In tânăra republică dunăreană socialdemocraţii au reuşit să se impue ca factor decisiv în conducerea statului şi mai ales a metropolei mondiale: Viena. S’au ferit cu precauţiune şi cu înţeleaptă prevedere de mişcările extremiste, au câtigat încrederea, nu numai a masselor muncitoreşti, ci şi a majorităţii intelectualilor. De ani de zile Viena este administrată de primari social-democraţi şi poate servi ca pildă oriunde şi oricui. Astfel mişcarea democrată câştiga din zi în zi aderenţi noui, în dauna partidelor de dreapta. Sub presiunea greutăţii lor politice, social-democraţii au ştiut să realizeze multe reforme preţioase pentru proletariatul de toate categoriile şi a încurajat în maştele muncitoreşti dorinţa unui trai mai bun, mai omenesc. Aceste realizări admirabile au alarmat însă marea industrie şi marea proprietate urbană. Falanga bine orgnizată a muncitorimii social-democrate nu mai permitea un tratament exploatator, iar prin zecile de mii de locuinţe eftine pentru proletariatul de toate categoriile, proprietarii de case de raport, de enorme cazărmi nehigienice, au fost privaţi de un mijloc foarte lucrativ al exploatării nevoiaşilor. Cele două interese combinate, ale marei industrii şi ale marii proprietăţi urbane au ţinut să reacţioneze. Dorind să zdrobească formidabila ascensiune a socialdemocraţiei, au inventat foarte ciudate mijloace politice de luptă. Pretextând primejdia pe care massa populară o prezintă într’un stat fără armată ,suficientă, au organizat un fel de „miliţie” a partidelor burgheze. Iar pentru ziua de 7 Octombrie această „armată albă” urmează să fie adunată la Wiener-Neustadt, la un fel de congres, o repetiţie generală, care să impresioneze lumea. Social-democraţii au considerat această concentrare drept o provocare şi au hotărît să organizeze şi ei, în acelaş loc, o desfăşurare de forţe. De aci rezultă primejdia gravă că cele două grupări se vor ciocni şi va curgesânge. Primejdia persistă pentru că partidele de dreapta au refuzat să accepte propunerea social-democraţilor, ca guvernul să interzică ambele manifestaţii. Partidele de dreapta vor cu orice preţ să dea măsura puterii lor. Iar social-democraţii sunt hotărîţi să facă zid în jurul Vienei, având informaţiuni că încercarea unui.. marş asupra capitalei nu ar fi imposibilă. Ei sunt hotărîţi să apere echilibrul politic de astăzi, rezultat din manifestarea legală şi nestânjenită a voinţei civice, cu aceleaşi mijloace. Dacă reacţionarii vor aduce 18.000 de miliţieni la Wiener-Neustadt, social-democraţii fie vor opune 60.000 de muncitori şi la nevoie chiar mai mulţi. Muncitorimea vieneză a dovedit din iulie trecut, că poate merge până la supremul sacrificiu, înfruntând baionete şi gloanţe. După concepţia lor la Wiener-Neustadt trebue să apere republica şi democraţia împotriva asaltului furios al celor cu tendinţe de dictatură fascistă Nici guvernul, căruia pare să-i convie manifestarea de forţe a partidelor de dreapta, n’a acceptat soluţiunea onorabilă propusă de social-democraţi. Tratativele urmează, înlesnite prin deschiderea parlamentului austriac, după o vacanţă de două luni, dar nu prea sunt speranţe că marea primejdie va fi înlăturată. Guvernul se bizue pe cei două mii de jandarmi, pe cari îi concentrează la Wiener Neustadt. Dar ce pot face ei, când mulţimi de câte zeci de mii vor sta faţă’n faţă... De aceea ziua de 7 octombrie e aşteptată cu îngrijorare la Viena L. P. NASTA Violent incendiu în India LONDRA. — Se anunţă din Lahore, ziarului „Times”, din Srinagar se comunică, că un grav incendiu a izbucnit in acest oraş, distrugând 100 de clădiri din cartierul central. Pagubele sunt evaluate la 150 de mii de lire sterline. O mie de persoane au rămas fără adăpost,comune. CATASTROFA DE LA MADRID Teatrul Novidades in flăcări Taina moştenirii de 57 miliarde Ce se spune în satul de unde a plecat Ion Ne-am ocupat într'o serie de articole de chestiunea faimoasei moşteniri de 57 de miliarde de lei, pe care ar fi lăsat-o la Tenessy în statul California (America de Nord), emigrantul Ion Cărstocea din cormuna Turcheş de lângă Braşov. Moştenirea ar fi rămas în America şi atât înainte de războiu cât şi după războiu, moştenitorii nu au putut fi puşi în stăpânirea ei dintr'o mulţime de motive între care cel mai de seamă era acela a imposibilităţii de stabilire exactă a identităţii lui Ion Cărstocea, mort la Tenessy cu emigrantul Ion Cărstocea (Lela Jurches. In lipsă de moştenitori direcţi, adică în lipsă de copii, moştenirea urma să fie atribuită unor erezi de al doilea şi al treilea grad. Aceşti erezi mai mult sau mai puţin îndreptăţiţi ne-au arătat, într'o foarte bogată serie de scrisori, motivele cari îi fac să aspire la tainica moştenire a „Unchiului din America”. MĂTUŞA CARE ŞTIE CEVA Cu prilejul unei călătorii făcută astăvară în Ardeal am căutat să luăm informaţiuni la locul de origină al testatorului. Am putut, astfel, afla că tot Turcheşul cunoaşte povestea tainicei moşteniri. Aproape tot, Turheşul par’că ar fi gata’să ia parte la moştenirea fostului cetăţean al poştei ----***“*’' II ! Am găsit o mătuse rudă a defunctului Cârstocean, sau cel puţin care afirma a fi rudă. Bătrâna, în vârstă de vreo 70 de ani, avea toată siguranţa existenţei acestei moşteniri, însă îşi amintea amănuntul foarte interesant, că, după plecarea lui Ion Cărstocea din ţară, şi după ajungerea lui în California, a mai plecat încă un Cârstocea tot în California şi că acesta din urmă a muncit alături de Ion Cârstocea, care nu era căutător de aur şi care din întâmplare a dat peste acele filoane de aur — formidabila moştenire atât de mult căutată. Acest al doilea Cârstocea s’a reîntors în Ardeal în satul lui, unde ar fi povestit existenţa averii, anunţând el moartea lui Ion Cărstocea. El a dat toate amănuntele asupra locului unde s’ar găsi moştenirea şi îndemna să se formeze un fel de consorţiu care să delegeze cineva să se întoarcă în California. S’au ţinut cu acel prilej consfătuiri despre care bătrâna mătuse îşi amintea ca şi preotul Pascu, desprecare s’a scris că păstra pe fundul lăzii un testament al lui Ion Cârstocea. . . Afară de toate acestea, bătrâna nu-şi mai aminteşte nimic şiaceasta e foarte admisibil, dată fiind vârsta ei. taxe sunt enorme. Cam 90 la Sufl din totalul moştenirii. Rămâne de împărţit numai 10 la sută moştenitorilor. Rămâne de împărţit, e numai o vorbă, fiindcă diverse organe care regulează moştenirea, măi percep şi ele diferite taxe la carie trebue să se adauge şi cheltuiala deplasăriimoştenitorilor in California. 7 . Autorităţile locale trebue să constate, ele, identitatea şi îndreptăţirea moştenitorilor, sprijinită cu toate actele posibile şi imposiibile, cred încă o mare cheltuială, caretrebue să se scadă din moştenire şi care până una alta, trebue să fie făcută din buzunarul viitorilor... fericiţi moştenitori. Adăugaţi la aceste amănunte destul de descurajatoare — nu e vina noastră — şi afirmaţiunea ce ni s’a făcut din Cernăuţi, că una din moştenitoare a plecat prin 1903 în California, de unde s’a reîntors cu dolari pentru a se înapoia din nou în America şi se va vedea că moştenitorii trebue sau să se grăbească să întreprindă o acţiune colectivă pentru stabilirea drepturilor lor, sau pur şi simplu să se gândească fiecare la acel vis care era atât de frumos, încât trebuia să piară. DINU DUMBRAVA Dovada cea mare Păintele Pascu a murit. Actualul preot de la Turcheş pare a şti şi el ceva. Mai mult de acest „ceva“, nu vrea să spuie nimic şi desigur aceasta fiindcă aproape 100 de copetitori s’au prezentat la el ca îndreptăţiţi la moştenire. Ca şi părintele Pascu actualul preot cere şi el dovadă, un act care să stabilească că emigrantul Ion Cârstocea e una şi aceiaşi persoană cu aventurierul Ion Cârstocea mort In California. Acest act produs, chestiunea moşteniri s’ar reduce numai la s*evîlirea îndreptăţirii diferiţilor moştenitorii rhl'lţi mal prin toate o *1 Suntem siliţi acum să administrăm şi un mic duş de apă rece acelor ce se consideră ca fericiţi moştenitori ai lui Ion Cărstocea. Ca şi la noi, în Statele Unite ale Americei de Nord există taxe succesorale pentru moştenire. Sunt cu atât mai mari aceste taxe, cu cât, interesele tezaurului american cer ca averile făcute pe pământul Republicei, să nu treacă în alte continente. Tazcete variază de la stat la stat. • A. " ’. ' ,’f , , r Pe cât știm, în statul California, vede A murit ioa Orestecea, acaste CÂTE CASE SUNT LIBERE Multe case, puţini chiriaşi Apropierea Sfântului Dumitru a readus în planul preocupărilor cotidiene problema locuinţelor. De data aceasta, intensitatea şi cadrele crizei fiind tot cele de altădată, aspectul luptei şi raportul forţelor dintre chiriaşi şi proprietari se schimbă. O ANCHETĂ ŞI O STATISTICĂ Pentru a fixa precis evoluţia problemei sub forma la care a ajuns, am întreprins o anchetă, dublată de o statistică, printre toate agenţiile de închiriere din Capitală. Ne-am adresat directorilor acestor întreprinderi şi numeroşilor proprietarii sau chiriaşilor care fac zilnic pelerinagiu la agenţii, în aşteptarea unor nouă faze ale crizei. Răspunsurile ce ne-au fost date in agenţiile de închiriere sunt invariabile. „ Avem foarte multe case de închiriat şi extrem de puţine cereri. Această rezervă a chiriaşilor se explică prin chiriile foarte mari pe care le oferă astăzi orice locuinţă. Situaţia în cifre este frică şi mai elocventă: agenţiile de închiriere, cu toate că nu sunt singurele oficii de mijlocire şi că nu toţi proprietarii apelează la serviciile lor, au astăzi pentru închiriat peste trei mii de apartamente. CATE case sunt împărţite pe categorii, după chiriile cerute pentru ele, sunt libere: 500 de apartamente cu o chirie sub 80.000 lei; 2000 de apartamente cu preţuri între 80—150.000 lei şi restul cu chirii peste această cifră. „ In acelaş timp, cu toată această enormă afluenţă de apartamente libere, cererea este cu totul redusă. Sunt agenţii, care având la dispoziţie 2500 de apartamente libere nu au isbutit să închirieze până acum nici unul, cu toate că nu mai departe de anul trecut, aveau închiriate până la data aceasta peste 500 de locuinţe. Amatorii ce se ivesc întâmplător în agenţii, caută, în mare majoritate, numai locuinţe mici, cuprinse dintr’o cameră de dormit, un antreu şi o bucătărie, desinteresânduse de orice confort şi fixând maximum de chirie de 30-40.000 lei anual. Alături de agenţii, aspectul precis al problemei locuinţelor se poate obţine cercetând „mica publicitate“ a ziarelor. Raportul de cifre căpătat în agenţii, şase cereri pentru o sută de apartamente oferite, se păstrează şi aici. „Dimineaţa“ de Duminică a publicat 213 oferte de locuinţe intre care quasi unanimitatea în conditiuni de confort, cu preţuri peste 80 000 lei, iar cererea, numărând 15 amatori, se arată numai pentru apartamente cu minimum de preţ şi de confort. EVOLUŢIA ZILNICA Fiecare zi aduce nu numai înmulţirea ofertelor, ci, din cauza paraliziei tranzacţiunilor, scăderea preţurilor, mai ales la apartamentele a căror chirie trece de 150.000 lei anual şi dintre care nu mai puţin de 300 au rămas neînchiriate încă din Aprilie. Chiriaşii, strâmtoraţi din cauza crizei, nu pot oferi, în nici un caz chiriile zilei. Pe de altă parte, nu se poate spera într-o scădere continuă şi mare a chiriilor, cele mai multe locuinţe, în special cele confortabile, noui, rămânând inabordabile. Ardealul pustiit Deminează populaţia Cel dintâi care a dat alarma — dovedind cu cifre ale oficiilor stării civile care nu pot fi puse la îndoială — că Ardealul se depopulează pe an ce merge, a fost directorul general al Statisticii de la ministerul de interne. Acum avem şi rapoartele inspectoratelor generale sanitare. Primul a studiat numai satistica mişcării populaţiei. Acum vin medicii şi studiază cauzalitatea acestei pustiiri a frumoaselor provinii de peste Carpaţi. Citiţi numai câteva cifre: In judeţul Timiş — de exemplu — la o populaţie totală rurală de 400 mii de suflete, a fost în 1920 un excedent de născuţi peste cifra morţilor numai de 130 suflete, şi ca să vedeţi vadlarea acestei cifre, să vă citez un judeţ mic din vechiul regat, judeţul Roman cu o populaţie mai mică, numai 130.000 suflete. Ei bine în acest mic judeţ „regăţean” tot în 1926 a fost un excedent de 1847 suflete (faţă de 130 din Timiş). O comparaţie şi mai luminoasă o dă judeţul Teleorman, care cu o populaţie de 280.000 suflete, deci tot mai mică decât jud. Timiş. Ei bine, în acest judeţ „regăţean” excedentul în acelaş an 1926 a fost de 6908 suflete faţă de 130 suflete ale Timişului. Şi ca judeţul Timiş sunt cele mai multe judeţe din Ardeal. Ba sunt şi judeţe cari arată chiar deficite anuale. Cum e, de o pildă, Carasul, care are un deficit de 265 suflete în 1926. In 1927 deftatul a crescut şi mai mult atingând cifra de 345. In oraşele Ardealului aceeaşi descreştere a formatiei în Timişoara, Oradea, Abrud, Arad etc. etc. Toată lumea se va întreba desigur: care să fie cauzele pustiire progresive a Ardealului. Iată-le: Un inspector general sanitar notează: SISTEMUL DE DOUĂ COPII „In multe sate există obiceiul de a nu avea decât unul sau cel mult doi copii — o dorinţă cunoscută având ca scop de a nu se împărţi averea, obiceiu ce a trecut din nenorocire din satele şvăbeeti în cele româneşti. Şi mijlocul de realizare constă in provocarea avorturilor pe o scară întinsă. CĂSĂTORII PREMATURE ŞI CONSANGUINE încă o cauză a micii natalităţi. „Se căsătoresc adevăraţi copii şi în aşa stare de debilitate, că nu numai că nu pot procrea, dar ei înşişi cad răpuşi de boală în plină tinereţe. Şi apoi se fac căsătorii între consanguini, cu gândul de a nu se înstreina averile, sistem care aduce sterilitate şi degenerare în familii- MIZERIA Inspectorul general sanitar mai notează : Natalitatea mică în unele părţi este influenţată de o stare economică proastă, cum e de ex. judeţul Caraş, care are cea mai mică natalitate şi unde excedentul este aproape inexistent. In judeţul Caraş situaţia este destul de ingrijitoare cu atât mai mult cu cât este o populaţie de lucrători, care se extenuează prin munci exagerate în industrii. Alcoolismul (acolo unde se fabrică ţuică) hrana insuficientă şi proastă, sunt cauze determinante ale descreşterii populaţiei. IN ORAŞELE ARDEALULUI Din raportul inspectorului sanitar cităm iarăşi: „In mediul urban ,nortalitatea întrece natalitatea din cauza tuberculozei, care e in continuă creştere. Condiţiunile igienice devin în oraşe din an în an mai rele prin criza de locuințe şi locuinţe nesănătoase. Şi acum : Caveant consules. DR. YGREC Escortarea unor automobiliști prin Sahara