Dimineaţa, noiembrie 1928 (Anul 24, nr. 7865-7894)

1928-11-01 / nr. 7865

Anal xxnr Re. 7865 1 O PAGINI fcgMraBseaiwaramagaéáSBMiBmgBHiM&si J 0 I 1 HOEMBRIE 1921 Prețui Alsonameiîteîor Lei 750 — pe timp de s un a«r H 380— „ „ „ 6 luni » 200— o n ii 3 I, In străinătate dubli' Fondată in 1904 de 1 f 3 lei 11 BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7­ 9-11 3 I.11] tELEFOANELFr NOASTRE 1 Centrala: 306/87, 323/73, 346/70, 353 54 Direcția: 357/72, A­tla 307/60, Provincia 310/68, ÎMPRUMUTUL ŞI PROSPERITATEA După cât se pare, nu mai există motive de a pune la îndoială apro­piata încheere a împrumutului ex­tern. Faptele toate, câte s’au aflat în ultimul timp, prevestesc produ­cerea în­ curând a evenimentului a­­tât de mult aşteptat. Din rândurile celor ce pot fi bine Informaţi porneşte ştirea că numai evenimente extraordinare ar putea zădărnici realizarea operaţiunilor financiare protesate, în cursul lunii Noembrie. E drept că au mai vorbit ei şi altă­dată astfel, iar faptele i-au desmin­­fcit. De astă­ dată însă nu lipsesc in­dicii serioase din afară, că împru­mutul e ca şi încheiat. Convingerea aceasta a şi început Să-şi producă efectele. De câteva zile, operaţiunile în bursa de efecte şi acţiuni sunt mai vii, iar cursurile în urcare. După cum vedem s-a şi început Să se sconteze viitorul. Lumea este atât de convinsă că odată cu îm­prumutul şi stabilizarea va începe o eră de mare prosperitate pentru toate ramurile de activitate din ţa­ră, încât nu ezită să-şi rişte din a­­verea sigură de azi pentru benefi­cii probabile din viitor. Nu ne gândim cât de cât să ne pronunţăm dacă fac bine sau rău. Ceea ce socotim însă necesar să discutăm sunt urmările ce trebue să aşteptăm de la împrumut şi sta­bilizare. E o datorie a noastră, pen­tru că am fost printre cei cari au cerut necontenit guvernului român să facă împrumutul şi stabilizarea. Ne pare foarte rău că nu putem împărtăşi credinţa celor mai mulţi că după împrumut toate relele de cari suferim vor dispare ca prin farmec. Nu vom tăgădui marile bi­nefaceri ale împrumutului, însă nu putem lăsa nejrpevenit publicul des­pre unele amăgiri primejdioase. împrumutul de stabilizare, ca oricare alt împrumut de bani, nu ne va scoate din starea de mizerie generală de azi decât dacă va în­lesni desvoltarea producţiei. Toate relele de cari suferim a­­cum isvorăsc din acel întreg com­plex de măsuri prin care s’a împie­decat activitatea productivă. In a­­ceastă activitate, banul nu este de cât unul din factori. Presupunând că imediat după Stabilizare, creditele vor fi înde­­stulătoare şi oftine — încă rămân o mulţime de alte piedici cari se o­­pun la reanimarea producţiei şi comerţului. Nimic n’ar putea lămu­ri mai bine acest adevăr decât un fapt care se petrece sub ochii no­ştri. Aşa, de pildă, se prezintă cazul recoltei agricole din anul acesta. Cu toate că, în afară de porumb, celelalte cereale au dat o recoltă superioară mediei din anii trecuţi, ele nu se pot exporta din cauză că sunt prea scumpe. De vină sunt taxele de export, tarifele de transport prea scumpe, impozitele prea mari și, în bună parte scumperea banului. Când aceasta din urmă cauză va dispare, prin împrumut și stabili­zare, vor rămâne toate celelalte. De aceia spuneam că trebue să ne pătrundem de adevărul că mai sunt de făcut multe până ce toată criza economică să fie înlăturată. Mai cu seamă că nici acea mare abundență de capital, ce se speră, nu se va produce atât de curând. Ceea ce putem, spera, cu toată con­vingerea, din partea operațiunilor financiare pe cale de înfăptuire, este că guvernul, după ce va fi pă­răsit cea mai puternică redută din sistemul său de greșită apărare e­conomică, adică restricțiunile față de capitalul străin, nu va pregeta să libereze și­ pe producătorii ro­mâni de toate măsurile ce-i stin­gheresc, pe nedrept, activitatea. Numai după ce se vor fi făcut a­­cestea, era de prosperitate, atât de mult sperată, va putea începe. J. B. FLORIAN Dr­a din gelozie la o biserică din Cernăuţi MIREASA STROPITĂ CU VITRIOL DE SORA SA CERNĂUȚI, 30. — O impresionan­ta dramă din gelozie s'a petrecut la­ biserica romano-catolică din lí­rasul nostru. Eri s'a celebrat în această biseri­că căsătoria religioasă a lucrătoru­lui N. Ga­nezar cu tânăra Maria Kukla, ambii dintr’o suburbie a o­­raşului Cernăuţi. După terminarea ceremoniei reli­gioase, pe când perechea se îndrep­ta spre uşa bis­ericei, şi-a făcut loc printre invitaţi sora miresei, s’a re­pezit asupra acesteia şi i-a aruncat în faţă conţinutul unei sticluţe cu vitriol. Din fericire, atentatoarea n’a prea fost îndemânatică, aşa că vitriolul, a curs mai mult pe jos. Totuşi mi­reasa a fost stropită, cauzându-i-se răni dureroase, dar nu grave. Atentatoarea a fost imediat ares­tată. La poliţie a declarat că timp de trei ani, a întreţinut legături in­time cu lucrătorul N. Ganezar, și că are chiar un copil cu acesta. Numitul a părăsit-o și s-a căsătorit cu sora sa mai mică Maria Kukla. Cercetările continuă. Ciocnire de trenuri in Bulgaria SOFIA, 30. (Rador). — In gara Novoselii, lângă Sofia, trenul de călători venind, din Plovdiv, s’a ciocnit cu cinci vagoane de marfă, aflate pe o linie de garaj. V­ago­anele au fost impin­­se și au lovit un alt tren, ce venea din Sofia. Trei vagoane au deraiat. Linia a fost însă deblocată în scurt timp. Nu se semna­lează nici o victimă. Pa­gubele sunt destul de mari. Călătorii au fost în­să timp de câteva clipe în prada unei panici extra­ordinare. Accidentul se datorește greșitei manipulări a ace­lor. Rezultatul general al exa­menelor de bacalaureat La ministerul, instrucţiunii au so­sit toate rezultatele examenelor de bacalaureat ţinut în sesiunea de toamnă. IN ÎNTREAGA ŢARĂ s-au pre­zentat la acest examen, 9983 de can­didaţi. Dintre aceştia au reuşit la pro­bele scrise 5686, adică 56,90 la sută. La proba orală din 5686 de candi­daţi au reuşit 3883, adică 38,88 la sută. Din totalizarea acestor date re­zultă că in toamna aceasta, din can­didaţii prezentaţi la examenul de bacalaureat, peste 61 la sută au fost respinşi. SERBĂRILE CINCINTERARUL­UI BOBROJiEI Defilarea carelor ale­gerice la Constanța Ex-regine Bisateta a Greciei operată de LONDRA, 30 (Rador).— Agenţia „Reuter“ anun­ţă: Regina EBisafceta a Gre­ciei, născtută principesă a EX-REGINA ELISABETA României, a fost operată ori după amiază de apen­dicită, la una din princi­palele clinici din Londra. Operaţia a reuşit pe de­plin. Starea augustei pacien­te este foarte bună. Ciocnire la Bruxelles intre fascişti şi anti-fascişti Fasciştii din Bruxelles au orga­nizat un mare meeting pentru a celebra aniversarea marşului asu­pra Romei. Cu această ocazie s-a produs o ciocnire sângeroasă între fascişti şi antifascişti. Au fost ră­nite 15 persoane. Intervenind poliția, ordinea a fost restabilită după ce s-au operat mai multe arestări. jMwt.m­m Mk* Tratativele cu Germania Ultimele instrucţiuni date delegaţiei române In vederea instrucţiunilor pe cari d. Vintilă Brătianu urmează să le dea delegaţiei române de la Berlin, a fost convocată ori dimineaţă o conferinţă la ministerul de finanţe, înainte de deschiderea conferin­ţei, d. Vintilă Brătianu a avut o consfătuire prealabilă cu d-nii Du­ca, Oscar Kiriacescu şi I. Lapedatu. Conferinţa s-a deschis la ora 10 şi jumătate. Au luat parte d-nii: V. Brătianu, Petrescu-Comnen, I. La­pedatu, inginer Răileanu, secretar general al ministerului de comuni­caţii, Victor Rădulescu, secretar general al ministerului de finanţe, avocat Rosenthal şi Emil Qiuan, di­rector general al despăgubirilor de război. Conferinţa a avut de obiect nu a­­tât examinarea cuantumului bănesc oferit de Germania, asupra căruia delegaţii români au făcut toate o­­biecţiunile ce aveau de făcut, ci fap­tul dacă modul cum e formulat a­­cordul propus de Germania nu este prea generic şi dacă prin lipsa stipulaţiunilor de detaliu, n’ar putea da naştere la viitoare neînţelegeri. D. Vintilă Brătianu ţine ca, după ce a făcut toate concesiile posibile, cel puţin să stabilească un acord care să însemne o înţelegere per­fectă cu Germania, fără posibilităţi de divergenţe asupra interpretării acordului. In consecinţă, d-sa a propus une­le modificări de formă ce urmează să fie supuse Germaniei de delega­ţii noştri.­ ­ Intr’o nouă conferinţă, ce va avea loc azi după amiază la ora 4, modi­ficările propuse de d. Vintilă Bră­tianu vor fi complectate şi preci­zate. D-nii Lapedatu şi Petrescu-Co­­men se vor înapoia probabil mâine la Berlin. In ce priveşte tratativele, cum ambele părţi au căzut în principiu de acord asupra proectului de con­venție, este aproape sigur că sfâr­șitul lor nul va mai întârzia decât câteva zile. Th. V. # Presa franceză despre incidentele de la Pens PARIS, 30 (Rador). — Cu prile­jul incidentului din Pops, ziarul re­galist „­Action Francaise“ a apărut în doliu, declarând că tulburările se datoresc unei provocări a stân­gei. Marele număr de­ soldaţi, şi de jandarmi ar fi putut uşor respinge şi aresta pe puţinii „cameloţi ai re­gelui“. Ziarul radical ,,Le Quotidien“ scrie că episcopii din Rochelle şi Bordeaux sunt răspunzători că prin aţâţările lor au împins­ la in­cidentul sângeros. „Figaro" şi „Gaulois", ziare de dreapta, constată că sentimentul public nu se înşelase când soco­tea inaugurarea monumentului lui Emile Combes ca o provocare. „Gaulois“ afirmă că deputaţii din gruparea Uniunii naţionale, ar considera ca inevitabilă demi­sia d-lui Herriot­ şi remanierea cabinetului, în urma acestui inci­dent. Ziarul „Ere Nouvelle“, radical­­socialist, subliniază că drama din Pons s’a desfăşurat sub ochii mi­nistrului, care a făcut cele mai mari sacrificii pentru a garanta „Uniunea Naţională“. Drama dovedeşte, scrie acest ziar, că reacţionarii n’au învăţat şi n’au uitat, nimic, iar acum, neres­pectând moratoriul politic, se pre­gătesc de revanşă. Dar, armistiţiul partidelor nu implică armistiţiul legilor. Singura politică, de împă­ciuire, e aceea care menţine legis­laţia laică. Episcopul din La Rochelle, pu­blică o notă , prin care reamintind, mMVildnie ite mare. Împotriva ceremoniilor de preamărire a fos­­tului prim-ministru, Cormbes, pre­cizează că nici o grupare catolică nu a luat parte la manifestaţia din Paris. Manifestaţii la primăria Lyon LYON, 30. (Rador). — D. Harriot, ministrul instrucţiunii şi primar al oraşului Lyon, a convocat ori con­siliul municipal, pentru a discuta chestiuni curente edilitare. îndată după deschiderea şedinţei, cineva din băncile rezervate publicului, a început să vocifereze in legătură cu incidentul din Pons şi a adresat d-lui Herriot cuvinte insultătoare. S’a produs o încăerare între par­tizanii d-lui Herriot şi grupul ce însoţea pe autorul scandalului. Câteva geamuri au fost sparte. D. Herriot a suspendat şedinţa şi a cerut intervenţia agenţilor forţei publice, cari au scos din sală pe manifestanţi şi au arestat trei per­soane. Negocierile româno-ungare Vineri seara va pleca la Eapallo delegaţia română pentru tratativele directe cu Ungaria în chestiunea optanţilor. Delegaţia se compune din d-nii: G. Derussi, preşedinte N. Patrescu- Comanen, I. Lapedatu, V. V. Polla, Al. Nasta, V. Onişor, Al. Radian, membri: E. Ciuntă și Sănescu, se­­creteri. România şi capitalurile străine Un articol dintr’un ziar francez PARIS. — Cele mai multe ziare de aci au publicat d­in zilele de 23 şi 24 Oct. o telegramă din Bucu­reşti în care se spune că negocie­rile relative la împrumutul de sta­bilizare sunt socotite ca încheiate; că diferitele convenţii intre statul român şi Banca Franţei, care asu­mă realizarea împrumutului, intre statul român şi Banca Naţională Română, pentru reevaluarea stocu­lui aur şi intre Banca Naţională Română şi băncile de emisiune străine sunt în pregătire şi că totul va fi semnat la Bucureşti în pri­mele zile ale lunei Noembrie. ..‘aris-Midi“ dela 24 Oct., co­mentând telegrama, face câteva observaţii şi care merită să fie cu­noscute in ţară. După ce spune că, din cauza a tot soiul de obstacole de ordin in­ternaţional şi intern, România n’a putut face mai repede stabilizarea şi că, astfel, mai multe state balca­nice, i-au luat înainte în această direcţie, ziarul scrie: „România ajunge la stabilizare după Franţa. Institutul francez de emisiune a putut deci să joace, in opera de stabilizare a leului, rolul care reese din telegrama (din Bu­cureşti) reprodusă. ...„Ceeace a hotărît România să stabilizeze este nevoia de capita­luri. Este exact contrariul de ceea­ce s’a întâmplat la Paris. Guver­nul francez s’a decis la stabilizare pentru a opri afluxul fără control al capitalurilor, străine. Guvernul din București stabilizează pentru a atrage în România disponibilităţile internaţionale. ...„Împrumutul va da României capitaluri pe termen lung. Guver­nul român speră că, sub regimul monedei stabile, capitalurile pe ter­men scurt vor veni şi ele. Franţa anume, are bani pe term­en scurt de­plasat în străinătate. „Berliner Tageblatt“ intri un ar­ticol al d-rului Kaskelin a subliniat repeziciunea cu care se reconsti­­tuesc economiile franceze şi am­­­ploarea concursului pe care aceste­­ economii le şi aduc pieţei germane. ...„Guvernul român trebue să în­ţeleagă că depinde de el ca să gră­bească afluxul de capitaluri străine ce doreşte. Dacă românii vor să vadă capitalurile internaţionale pr­ecipitându-se la ei, trebue să fa­că astfel ca aceste capitaluri să se simtă atrase să vie în România. Banul se duce acolo unde i se acor­dă un profit ridicat şi siguranţă deplină. „Profiturile sunt adesea destul de mari în România. Decât, fiscali­tatea excesivă şi politica de naţio­nalizare financiară au descurajat uneori capitalurile care păreau dis­puse să se învestească în industrii­le româneşti: petrol, drumuri de fer, etc., etc. „Dar, fără îndoială, toate acestea sunt de acum istorie veche. Româ­nia deschide azi porţile capitaluri­lor străine şi dă, pentru aceasta, monetei sale baza fermă a aurului. Nu-i aşa că o face pentru a stabili un principiu de sinceră cooperare cu capitalul străin?" I. La Iași un avion incendiat s’a prăbușit DOI MILITARI AU FOST CARBONIZAT! IAȘB, 30.— Azi diminea­ța­ la orele 9 jumătate, ae­­roplanul cu Dia. 35, din grupul de aviație Iaşi, fă­cea evoluții deasupra ae­rodromului dela abator, când, deodată, s’a defec­tat motorul și s’a aprins. Avionul s’a prăbușit în flăcări la pământ. Plutonierul Botez Con­stantin și sergentul Du­mitru­ Silan, au fost car­bonizați. Au fost avizate autori­tățile militare, cari au so­sit asudată la fața Socului. Raidul de intime în Europa al Zeppelin­ului La ora 3 şi 16 minute noaptea, după orarul american, Zeppelinul a zburat deasupra New-Yorkului După direcţia pe care a luat-o Zeppelinul, se crede că d-rul Ecke­­ner vrea să zboare spre Irlanda. Dimineaţa, dirijabilul a părăsit coastele America, începându-şi zbo­rul deasupra Oceanului. In acel mo­ment comandantul Eckener a trimis telegrame de mulţumire preşedin­telui Coolidge, ministrului marinei şi comandantului aerodromului de la Lakehurst, pentru primirea ce s’a făcut în Statele­ Unite echipajului. Vaporul „American Trade“ a te­­legrafiat că la ora 9.15 a zărit Zep­pelinul zburând peste Ocean în di­recţia sud-est. Vânturile sunt favo­rabile. La Friedrichsh­afen dirijabilul e aşteptat pentru Miercuri seara sau cel mai târziu Joi dimineaţa. DECLARAŢIILE D-RULUI ECKE­NER Câteva ceasuri după începerea călătoriei a fost descoperit într’un colţ al dirijabilului un călător de contrabandă. Este un tânăr de 17 ani, funcţionar în biroul unui avo­cat din New-York, care a voit să-şi asigure o călătorie gratuită din A­­merica în Europa. El se numeşte Clarence Terr­e. Nu se ştie cum a reuşit să se strecoare pe bordul di­rijabilului. D-rul Eckener a autorizat pe co­respondentul special al ziarului „Lokalanzeiger“ din Berlin să tri­mită ziarului său ştiri despre raid, deşi „Lokalanzeiger“ nu a intrat în trustul de ziare care a monopolizat ştirile despre zborul Zeppelinului. D-rul Eckener înainte de a pleca din Lakehurst a vorbit cu cores­pondentul special al ziarului „8-Uhr Blatt“. Comandantul spune că a voit să dovedească prin raidul său că transportul de pasageri este po­sibil cu dirijabilul și a făcut în ade­văr dovada. Pe viitor dirijabilul va servi pen­tru şcoala echipagiilor­­viitoarelor Zeppeline. De asemenea transpor­tul poştei ar fi o afacere foarte ren­tabilă, dacă vor scădea taxele la un shiling de scrisoare. Inginerul Durr, constructorul Zeppelinului, a obţinut titlul de doc­tor „honoris cauza“ de la facultatea de ştiinţe din Tübingen. & LONDRA, 30 (Rador).— Zborul Zeppelinului con­tinuă in mod normal. Dirijabilul a fost sărit la ora I noaptea de vapo­rul „Laconia“ la 70 miile spre Sud-Vest de capul Sabie, punctul cel mai su­dic al peninsulei Noua Scoţie. NEW-YORK, SO (Ra­dor). — Circoală azi zvo­­nuri că­ Zeppelinul ar fi întâmpinat furtuni ex­trem de violente, la 300 miile de coasta america­nă. Lipsește însă orice con­firmare. iff Vas olandez împotmolit şi avariat CONSTANTA, 30.­­ A­­genţia Watson şi Yonell a primit o telegramă din Constamtinopol că vapo­rul „Orion“, sub pavilion olandez, din cauza ceţei a naufragiat în drum spre Constanta, în dreptul Bardanetelor. Vaswî s’a împotmolit în­tr’un banc de nisip și a su­ferit avarii serioase. Mai multe remorchere de sal­vare au venit să-l despot­­molească. Mărfurile au suferit și ele avarii.

Next