Dimineaţa, noiembrie 1928 (Anul 24, nr. 7865-7894)
1928-11-01 / nr. 7865
Anal xxnr Re. 7865 1 O PAGINI fcgMraBseaiwaramagaéáSBMiBmgBHiM&si J 0 I 1 HOEMBRIE 1921 Prețui Alsonameiîteîor Lei 750 — pe timp de s un a«r H 380— „ „ „ 6 luni » 200— o n ii 3 I, In străinătate dubli' Fondată in 1904 de 1 f 3 lei 11 BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7 9-11 3 I.11] tELEFOANELFr NOASTRE 1 Centrala: 306/87, 323/73, 346/70, 353 54 Direcția: 357/72, Atla 307/60, Provincia 310/68, ÎMPRUMUTUL ŞI PROSPERITATEA După cât se pare, nu mai există motive de a pune la îndoială apropiata încheere a împrumutului extern. Faptele toate, câte s’au aflat în ultimul timp, prevestesc producerea în curând a evenimentului atât de mult aşteptat. Din rândurile celor ce pot fi bine Informaţi porneşte ştirea că numai evenimente extraordinare ar putea zădărnici realizarea operaţiunilor financiare protesate, în cursul lunii Noembrie. E drept că au mai vorbit ei şi altădată astfel, iar faptele i-au desminfcit. De astă dată însă nu lipsesc indicii serioase din afară, că împrumutul e ca şi încheiat. Convingerea aceasta a şi început Să-şi producă efectele. De câteva zile, operaţiunile în bursa de efecte şi acţiuni sunt mai vii, iar cursurile în urcare. După cum vedem s-a şi început Să se sconteze viitorul. Lumea este atât de convinsă că odată cu împrumutul şi stabilizarea va începe o eră de mare prosperitate pentru toate ramurile de activitate din ţară, încât nu ezită să-şi rişte din averea sigură de azi pentru beneficii probabile din viitor. Nu ne gândim cât de cât să ne pronunţăm dacă fac bine sau rău. Ceea ce socotim însă necesar să discutăm sunt urmările ce trebue să aşteptăm de la împrumut şi stabilizare. E o datorie a noastră, pentru că am fost printre cei cari au cerut necontenit guvernului român să facă împrumutul şi stabilizarea. Ne pare foarte rău că nu putem împărtăşi credinţa celor mai mulţi că după împrumut toate relele de cari suferim vor dispare ca prin farmec. Nu vom tăgădui marile binefaceri ale împrumutului, însă nu putem lăsa nejrpevenit publicul despre unele amăgiri primejdioase. împrumutul de stabilizare, ca oricare alt împrumut de bani, nu ne va scoate din starea de mizerie generală de azi decât dacă va înlesni desvoltarea producţiei. Toate relele de cari suferim acum isvorăsc din acel întreg complex de măsuri prin care s’a împiedecat activitatea productivă. In această activitate, banul nu este de cât unul din factori. Presupunând că imediat după Stabilizare, creditele vor fi îndestulătoare şi oftine — încă rămân o mulţime de alte piedici cari se opun la reanimarea producţiei şi comerţului. Nimic n’ar putea lămuri mai bine acest adevăr decât un fapt care se petrece sub ochii noştri. Aşa, de pildă, se prezintă cazul recoltei agricole din anul acesta. Cu toate că, în afară de porumb, celelalte cereale au dat o recoltă superioară mediei din anii trecuţi, ele nu se pot exporta din cauză că sunt prea scumpe. De vină sunt taxele de export, tarifele de transport prea scumpe, impozitele prea mari și, în bună parte scumperea banului. Când aceasta din urmă cauză va dispare, prin împrumut și stabilizare, vor rămâne toate celelalte. De aceia spuneam că trebue să ne pătrundem de adevărul că mai sunt de făcut multe până ce toată criza economică să fie înlăturată. Mai cu seamă că nici acea mare abundență de capital, ce se speră, nu se va produce atât de curând. Ceea ce putem, spera, cu toată convingerea, din partea operațiunilor financiare pe cale de înfăptuire, este că guvernul, după ce va fi părăsit cea mai puternică redută din sistemul său de greșită apărare economică, adică restricțiunile față de capitalul străin, nu va pregeta să libereze și pe producătorii români de toate măsurile ce-i stingheresc, pe nedrept, activitatea. Numai după ce se vor fi făcut acestea, era de prosperitate, atât de mult sperată, va putea începe. J. B. FLORIAN Dra din gelozie la o biserică din Cernăuţi MIREASA STROPITĂ CU VITRIOL DE SORA SA CERNĂUȚI, 30. — O impresionanta dramă din gelozie s'a petrecut la biserica romano-catolică din lírasul nostru. Eri s'a celebrat în această biserică căsătoria religioasă a lucrătorului N. Ganezar cu tânăra Maria Kukla, ambii dintr’o suburbie a oraşului Cernăuţi. După terminarea ceremoniei religioase, pe când perechea se îndrepta spre uşa bisericei, şi-a făcut loc printre invitaţi sora miresei, s’a repezit asupra acesteia şi i-a aruncat în faţă conţinutul unei sticluţe cu vitriol. Din fericire, atentatoarea n’a prea fost îndemânatică, aşa că vitriolul, a curs mai mult pe jos. Totuşi mireasa a fost stropită, cauzându-i-se răni dureroase, dar nu grave. Atentatoarea a fost imediat arestată. La poliţie a declarat că timp de trei ani, a întreţinut legături intime cu lucrătorul N. Ganezar, și că are chiar un copil cu acesta. Numitul a părăsit-o și s-a căsătorit cu sora sa mai mică Maria Kukla. Cercetările continuă. Ciocnire de trenuri in Bulgaria SOFIA, 30. (Rador). — In gara Novoselii, lângă Sofia, trenul de călători venind, din Plovdiv, s’a ciocnit cu cinci vagoane de marfă, aflate pe o linie de garaj. Vagoanele au fost impinse și au lovit un alt tren, ce venea din Sofia. Trei vagoane au deraiat. Linia a fost însă deblocată în scurt timp. Nu se semnalează nici o victimă. Pagubele sunt destul de mari. Călătorii au fost însă timp de câteva clipe în prada unei panici extraordinare. Accidentul se datorește greșitei manipulări a acelor. Rezultatul general al examenelor de bacalaureat La ministerul, instrucţiunii au sosit toate rezultatele examenelor de bacalaureat ţinut în sesiunea de toamnă. IN ÎNTREAGA ŢARĂ s-au prezentat la acest examen, 9983 de candidaţi. Dintre aceştia au reuşit la probele scrise 5686, adică 56,90 la sută. La proba orală din 5686 de candidaţi au reuşit 3883, adică 38,88 la sută. Din totalizarea acestor date rezultă că in toamna aceasta, din candidaţii prezentaţi la examenul de bacalaureat, peste 61 la sută au fost respinşi. SERBĂRILE CINCINTERARULUI BOBROJiEI Defilarea carelor alegerice la Constanța Ex-regine Bisateta a Greciei operată de LONDRA, 30 (Rador).— Agenţia „Reuter“ anunţă: Regina EBisafceta a Greciei, născtută principesă a EX-REGINA ELISABETA României, a fost operată ori după amiază de apendicită, la una din principalele clinici din Londra. Operaţia a reuşit pe deplin. Starea augustei paciente este foarte bună. Ciocnire la Bruxelles intre fascişti şi anti-fascişti Fasciştii din Bruxelles au organizat un mare meeting pentru a celebra aniversarea marşului asupra Romei. Cu această ocazie s-a produs o ciocnire sângeroasă între fascişti şi antifascişti. Au fost rănite 15 persoane. Intervenind poliția, ordinea a fost restabilită după ce s-au operat mai multe arestări. jMwt.mm Mk* Tratativele cu Germania Ultimele instrucţiuni date delegaţiei române In vederea instrucţiunilor pe cari d. Vintilă Brătianu urmează să le dea delegaţiei române de la Berlin, a fost convocată ori dimineaţă o conferinţă la ministerul de finanţe, înainte de deschiderea conferinţei, d. Vintilă Brătianu a avut o consfătuire prealabilă cu d-nii Duca, Oscar Kiriacescu şi I. Lapedatu. Conferinţa s-a deschis la ora 10 şi jumătate. Au luat parte d-nii: V. Brătianu, Petrescu-Comnen, I. Lapedatu, inginer Răileanu, secretar general al ministerului de comunicaţii, Victor Rădulescu, secretar general al ministerului de finanţe, avocat Rosenthal şi Emil Qiuan, director general al despăgubirilor de război. Conferinţa a avut de obiect nu atât examinarea cuantumului bănesc oferit de Germania, asupra căruia delegaţii români au făcut toate obiecţiunile ce aveau de făcut, ci faptul dacă modul cum e formulat acordul propus de Germania nu este prea generic şi dacă prin lipsa stipulaţiunilor de detaliu, n’ar putea da naştere la viitoare neînţelegeri. D. Vintilă Brătianu ţine ca, după ce a făcut toate concesiile posibile, cel puţin să stabilească un acord care să însemne o înţelegere perfectă cu Germania, fără posibilităţi de divergenţe asupra interpretării acordului. In consecinţă, d-sa a propus unele modificări de formă ce urmează să fie supuse Germaniei de delegaţii noştri. Intr’o nouă conferinţă, ce va avea loc azi după amiază la ora 4, modificările propuse de d. Vintilă Brătianu vor fi complectate şi precizate. D-nii Lapedatu şi Petrescu-Comen se vor înapoia probabil mâine la Berlin. In ce priveşte tratativele, cum ambele părţi au căzut în principiu de acord asupra proectului de convenție, este aproape sigur că sfârșitul lor nul va mai întârzia decât câteva zile. Th. V. # Presa franceză despre incidentele de la Pens PARIS, 30 (Rador). — Cu prilejul incidentului din Pops, ziarul regalist „Action Francaise“ a apărut în doliu, declarând că tulburările se datoresc unei provocări a stângei. Marele număr de soldaţi, şi de jandarmi ar fi putut uşor respinge şi aresta pe puţinii „cameloţi ai regelui“. Ziarul radical ,,Le Quotidien“ scrie că episcopii din Rochelle şi Bordeaux sunt răspunzători că prin aţâţările lor au împins la incidentul sângeros. „Figaro" şi „Gaulois", ziare de dreapta, constată că sentimentul public nu se înşelase când socotea inaugurarea monumentului lui Emile Combes ca o provocare. „Gaulois“ afirmă că deputaţii din gruparea Uniunii naţionale, ar considera ca inevitabilă demisia d-lui Herriot şi remanierea cabinetului, în urma acestui incident. Ziarul „Ere Nouvelle“, radicalsocialist, subliniază că drama din Pons s’a desfăşurat sub ochii ministrului, care a făcut cele mai mari sacrificii pentru a garanta „Uniunea Naţională“. Drama dovedeşte, scrie acest ziar, că reacţionarii n’au învăţat şi n’au uitat, nimic, iar acum, nerespectând moratoriul politic, se pregătesc de revanşă. Dar, armistiţiul partidelor nu implică armistiţiul legilor. Singura politică, de împăciuire, e aceea care menţine legislaţia laică. Episcopul din La Rochelle, publică o notă , prin care reamintind, mMVildnie ite mare. Împotriva ceremoniilor de preamărire a fostului prim-ministru, Cormbes, precizează că nici o grupare catolică nu a luat parte la manifestaţia din Paris. Manifestaţii la primăria Lyon LYON, 30. (Rador). — D. Harriot, ministrul instrucţiunii şi primar al oraşului Lyon, a convocat ori consiliul municipal, pentru a discuta chestiuni curente edilitare. îndată după deschiderea şedinţei, cineva din băncile rezervate publicului, a început să vocifereze in legătură cu incidentul din Pons şi a adresat d-lui Herriot cuvinte insultătoare. S’a produs o încăerare între partizanii d-lui Herriot şi grupul ce însoţea pe autorul scandalului. Câteva geamuri au fost sparte. D. Herriot a suspendat şedinţa şi a cerut intervenţia agenţilor forţei publice, cari au scos din sală pe manifestanţi şi au arestat trei persoane. Negocierile româno-ungare Vineri seara va pleca la Eapallo delegaţia română pentru tratativele directe cu Ungaria în chestiunea optanţilor. Delegaţia se compune din d-nii: G. Derussi, preşedinte N. Patrescu- Comanen, I. Lapedatu, V. V. Polla, Al. Nasta, V. Onişor, Al. Radian, membri: E. Ciuntă și Sănescu, secreteri. România şi capitalurile străine Un articol dintr’un ziar francez PARIS. — Cele mai multe ziare de aci au publicat din zilele de 23 şi 24 Oct. o telegramă din Bucureşti în care se spune că negocierile relative la împrumutul de stabilizare sunt socotite ca încheiate; că diferitele convenţii intre statul român şi Banca Franţei, care asumă realizarea împrumutului, intre statul român şi Banca Naţională Română, pentru reevaluarea stocului aur şi intre Banca Naţională Română şi băncile de emisiune străine sunt în pregătire şi că totul va fi semnat la Bucureşti în primele zile ale lunei Noembrie. ..‘aris-Midi“ dela 24 Oct., comentând telegrama, face câteva observaţii şi care merită să fie cunoscute in ţară. După ce spune că, din cauza a tot soiul de obstacole de ordin internaţional şi intern, România n’a putut face mai repede stabilizarea şi că, astfel, mai multe state balcanice, i-au luat înainte în această direcţie, ziarul scrie: „România ajunge la stabilizare după Franţa. Institutul francez de emisiune a putut deci să joace, in opera de stabilizare a leului, rolul care reese din telegrama (din Bucureşti) reprodusă. ...„Ceeace a hotărît România să stabilizeze este nevoia de capitaluri. Este exact contrariul de ceeace s’a întâmplat la Paris. Guvernul francez s’a decis la stabilizare pentru a opri afluxul fără control al capitalurilor, străine. Guvernul din București stabilizează pentru a atrage în România disponibilităţile internaţionale. ...„Împrumutul va da României capitaluri pe termen lung. Guvernul român speră că, sub regimul monedei stabile, capitalurile pe termen scurt vor veni şi ele. Franţa anume, are bani pe termen scurt deplasat în străinătate. „Berliner Tageblatt“ intri un articol al d-rului Kaskelin a subliniat repeziciunea cu care se reconstituesc economiile franceze şi amploarea concursului pe care aceste economii le şi aduc pieţei germane. ...„Guvernul român trebue să înţeleagă că depinde de el ca să grăbească afluxul de capitaluri străine ce doreşte. Dacă românii vor să vadă capitalurile internaţionale precipitându-se la ei, trebue să facă astfel ca aceste capitaluri să se simtă atrase să vie în România. Banul se duce acolo unde i se acordă un profit ridicat şi siguranţă deplină. „Profiturile sunt adesea destul de mari în România. Decât, fiscalitatea excesivă şi politica de naţionalizare financiară au descurajat uneori capitalurile care păreau dispuse să se învestească în industriile româneşti: petrol, drumuri de fer, etc., etc. „Dar, fără îndoială, toate acestea sunt de acum istorie veche. România deschide azi porţile capitalurilor străine şi dă, pentru aceasta, monetei sale baza fermă a aurului. Nu-i aşa că o face pentru a stabili un principiu de sinceră cooperare cu capitalul străin?" I. La Iași un avion incendiat s’a prăbușit DOI MILITARI AU FOST CARBONIZAT! IAȘB, 30.— Azi dimineața la orele 9 jumătate, aeroplanul cu Dia. 35, din grupul de aviație Iaşi, făcea evoluții deasupra aerodromului dela abator, când, deodată, s’a defectat motorul și s’a aprins. Avionul s’a prăbușit în flăcări la pământ. Plutonierul Botez Constantin și sergentul Dumitru Silan, au fost carbonizați. Au fost avizate autoritățile militare, cari au sosit asudată la fața Socului. Raidul de intime în Europa al Zeppelinului La ora 3 şi 16 minute noaptea, după orarul american, Zeppelinul a zburat deasupra New-Yorkului După direcţia pe care a luat-o Zeppelinul, se crede că d-rul Eckener vrea să zboare spre Irlanda. Dimineaţa, dirijabilul a părăsit coastele America, începându-şi zborul deasupra Oceanului. In acel moment comandantul Eckener a trimis telegrame de mulţumire preşedintelui Coolidge, ministrului marinei şi comandantului aerodromului de la Lakehurst, pentru primirea ce s’a făcut în Statele Unite echipajului. Vaporul „American Trade“ a telegrafiat că la ora 9.15 a zărit Zeppelinul zburând peste Ocean în direcţia sud-est. Vânturile sunt favorabile. La Friedrichshafen dirijabilul e aşteptat pentru Miercuri seara sau cel mai târziu Joi dimineaţa. DECLARAŢIILE D-RULUI ECKENER Câteva ceasuri după începerea călătoriei a fost descoperit într’un colţ al dirijabilului un călător de contrabandă. Este un tânăr de 17 ani, funcţionar în biroul unui avocat din New-York, care a voit să-şi asigure o călătorie gratuită din America în Europa. El se numeşte Clarence Terre. Nu se ştie cum a reuşit să se strecoare pe bordul dirijabilului. D-rul Eckener a autorizat pe corespondentul special al ziarului „Lokalanzeiger“ din Berlin să trimită ziarului său ştiri despre raid, deşi „Lokalanzeiger“ nu a intrat în trustul de ziare care a monopolizat ştirile despre zborul Zeppelinului. D-rul Eckener înainte de a pleca din Lakehurst a vorbit cu corespondentul special al ziarului „8-Uhr Blatt“. Comandantul spune că a voit să dovedească prin raidul său că transportul de pasageri este posibil cu dirijabilul și a făcut în adevăr dovada. Pe viitor dirijabilul va servi pentru şcoala echipagiilorviitoarelor Zeppeline. De asemenea transportul poştei ar fi o afacere foarte rentabilă, dacă vor scădea taxele la un shiling de scrisoare. Inginerul Durr, constructorul Zeppelinului, a obţinut titlul de doctor „honoris cauza“ de la facultatea de ştiinţe din Tübingen. & LONDRA, 30 (Rador).— Zborul Zeppelinului continuă in mod normal. Dirijabilul a fost sărit la ora I noaptea de vaporul „Laconia“ la 70 miile spre Sud-Vest de capul Sabie, punctul cel mai sudic al peninsulei Noua Scoţie. NEW-YORK, SO (Rador). — Circoală azi zvonuri că Zeppelinul ar fi întâmpinat furtuni extrem de violente, la 300 miile de coasta americană. Lipsește însă orice confirmare. iff Vas olandez împotmolit şi avariat CONSTANTA, 30. Agenţia Watson şi Yonell a primit o telegramă din Constamtinopol că vaporul „Orion“, sub pavilion olandez, din cauza ceţei a naufragiat în drum spre Constanta, în dreptul Bardanetelor. Vaswî s’a împotmolit într’un banc de nisip și a suferit avarii serioase. Mai multe remorchere de salvare au venit să-l despotmolească. Mărfurile au suferit și ele avarii.