Dimineaţa, decembrie 1928 (Anul 24, nr. 7895-7922)

1928-12-02 / nr. 7896

Duminică 2 Decemb. 1929 SITUAȚIA ÎMPRUMUTULUI DE CE A INTERVENIT O PAUZĂ CARE SUNT PERSPECTIVELE E natural ca opinia publică aș­teaptă cu cea mai mare încordare, demersurile și hotărîrile guvernului cu privire la grelele probleme fi­nanciare ale momentului. Criza financiară coincide la noi cu o teribilă criză economică a că­rei cauză este în bună parte. Peste interesul obştesc ce prezintă deci finanţele statului, se îmbină cu ele interesul fiecărui cetăţean, al fie­cărei întreprinderi. Viaţa noastră economică se asfi­xiază. Numai un aflux considerabil de capitaluri străine, fie pe calea împrumuturilor de stat, fie pe cea a creditelor private sau a partici­pării la întreprinderi vechi și a în­vestirii în altele nouă, o poate scoa­te din starea gravă în care se gă­sește. Or, acest aflux de capital nu se va produce până când statul nu va fi contractat împrumutul, care-i este indispensabil pentru ca să poată proceda la opera de stabilizare a monetei. Fără stabilizare, nici vorbă nu poate fi de un aflux al capitalurilor străine. Dar şi după stabilizare a­­cest aflux nu va putea fi considera­bil dacă nu se vor revoca de ur­genţă măsurile menite să asigure capitalurilor străine o libertate de mişcare fără de care nu înţeleg să se hazardeze peste graniţele lor na­ţionale. Dar cu împrumutul, lucrurile nu stau ca şi cu acordul cu Germa­nia. Acesta e încheiat şi se poate considera chiar mobilizarea resur­selor financiare ce ne oferă. D. Ră­­ducanu s’a dus în acest scop la Berlin. Nu pentru a discuta o modificare a condițiamilor acordului­, ministrul t­uncii va lua contact cu guvernul german. Credem că din capul locu­lui, ministerul d-lui Maniu nu s’a gândit să ridice o asemenea dis­­cuţiune tardivă. Dar azi se știe că guvernul german a manifestat în M10 integrităţii acordului, nu este rezultatul unor laborioase tra­tative, care au durat trei luni de zile şi au fost pline de peripeţii dra­matice. in trei rânduri au fost a­­proape rupte şi numai cu mari di­ficultăţi reinnodate. In ce priveşte însă mobilizarea sumei de 75 milioane şi jumătate mărci aur, guvernul pare a fi avut de la d. Schacht, preşedintele Reichs­­bankului, prin intermediul unei per­soane de Încredere, o indicaţiune favorabilă. Dacă scontarea se va putea face la Berlin, direct de băncile germa­ne, este greu de spus. In acest mo­ment Berlinul nu este In situaţiune de a mobiliza şi a transfera sume mari. Poate că pentru aceasta nu sunt hotărîtoare atât motive finan­ciare, cât motive politice. In ajunul regularii reparaţhullor, printr’o nouă comisiune de experţi, e natural că se impune Berlinului oarecare rezervă. Dar Berlinul, dacă vroeşte să pre­întâmpine dorinţele guvernului nos­tru — şi cum cunoaştem noi dispo­ziţia sufletească a cercurilor condu­cătoare ale vieţii economice ger­mane — voinţa aceasta există, cum există la ele dorinţa de a crea o at­mosferă cordială intre ambele ţări, atitudine in care primirea acordu­lui in România nu le-a Încurajat. — Berlinul dară dacă vroieşte, va găsi şi calea, ea duce prin Olanda, Anglia şi mai ales America şi aci chestiunea aceasta incă se întâl­neşte cu problema mai mare a Îm­prumutului de stabilizare. * In acest punct guvernul nostru însă s’a lovit şi se lo­veşte de mari dificultăţi. Căci, după cum am spus, pe când guvernul liberal plecând a lă­sat acordul cu Germania ca şi încheiat, împrumutul l-a lăsat departe de Încheiere. După opt luni de tratative cu grupul Blair, nimic definitiv nu era stabilit. Din potrivă, după ce acceptase un şir de condiţii destul de grele, d. Vintilă Bră­tianu refuzase incă alte con­diţii. Aceasta este faza in care d- Vintilă Brătianu a lăsat Îm­prumutul. ■ ’ L ' După plecarea sa, un punct mai fost câştigat. După a­­cordul cu Germania, creditul băncilor de emisiune a patru­zeci de milioane de dolari, da­că nu ne înşelăm, a fost asi­gurat. Dar în schimb pentru împrumutul de stabilizare, condiţiunile s’au agravat. încă sub guvernul Brătianu, grupul Blair declarase că mo­mentul pentru a emite un îm­prumut pe piaţa americană nu e propice. Situaţia aceasta nu s’a modificat şi în Berlin, în cercuri informate, se afir­mă că înainte de Februarie a­­nul viitor, cu greu s’ar putea face emisiunea. S’ar putea în­să ca grupul de bănci să avan­seze întreaga sumă, în ipote­za că preia prima tranşă de optzeci de milioane dolari ferm, ceea ce, după ştirea noas­tră, este cazul, după „Argus“, ale cărui legături cu guvernul sunt cunoscute, însă nu. *■ La dificultatea aceasta externă se adaugă una internă: deficitul. Deficitul nu este opera actualu­lui guvern. E o boală moștenită, o mare dificultate căreia va trebui să facă faţă, întâi acoperind golul din trecut şi al doilea echilibrând bugetul viitor. Aceasta-i o condi­­ţiune esenţială a stabilizărei şi a împrumutului de stabilizare. Cum va face aceasta,­­ iată problema cea grea ce se pune gu­vernului. Liberalii ii impută d-lui Maniu că n’a acceptat un guvern de coa­liţie care se va fi încărcat el cu răspunderea acestor dificultăţi. Această imputare cuprinde se în­ţelege mărturisirea că nici par­tidul liberal nu s’a mai simţit in stare să le rezolve şi că ar fi pre­ferit să treacă o parte din răspun­derea sa celorlalte partide şi gru­pări politice. Dar in sine greutatea nu s’ar fi modificat. Ea ar fi fost aceiaş­­i probabil că la aceleaşi mijloace s’ar fi recurs pentru a o înlătura. Partidul naţional-ţărănesc dacă nu poartă răspunderea problemei, s’a hotărît însă s’o ia pe cea a so­­luţiunei. E pentru dânsul o mare încercare, dar faptil că nu s’a dat la o parte s’o ia asupra-şi, arată că totuşi îl stăpâneşte altă mentali­tate decât pretind adversarii săi. El a căutat dificultăţile şi dacă le va înfrânge, ceiace e de sperat şi credem, atunci va fi făcut o do­vadă a capacităţei sale de guvern cum nici n’a fost dat altui guvern, s’o facă, în condiţii identic de grele. * * EL DIMINUATA O crimă senzaţională la Botoşani Proprietarul Goli­av ucis de tâlhari BOTOŞANI, 30.­­ O crimă care a impresionat adânc populaţia, a fost descoperită azi dimineaţă. In str. Eminescu No. 13, a fost gă­sit omorât, tânărul Goilav, ce apar­ţine unei cunoscute familii de aci.­­ Iată amănunta : Azi dimineaţă, o servitoare a d-lui Goilav, intrigată de faptul că stăpâ­nul ei, nu s’a sculat, a bătut la uşă. Neprimind nici un răspuns, şi bă­nuind că s'a petrecut ceva, a forţat uşa. Intrând în cameră, a dat peste cadavrul stăpânului ei, ce zăcea pe podea, într’un lac de sânge. Un şifo­nier răvășit, era răsturnate peste dânsul. In cameră, era dezordine, ceia ce arată din primul moment că tâlharii au intrat ca să fure. Surprinși de proprietar s’a produs o luptă, Insă victima a fost răpusă. S'a constatat că Goilav a fost ucis cu câteva lovituri de topor. ANCHETA Fiind avizate autorităţile, au sosit imediat primul procuror Adam şi judecătorul de instrucţie Gorovei. S-a stabilit imediat că mobilul tâl­hăriei, a fost furtul, căci din şifo­nier lipseşte o sumă importantă de bani. Cadavrul lui Goilav, prezintă trei răni, în regiunea capului. Din felul cum bandiţii au operat s’a constatat din primul moment că trebuie să fie familiarizaţi cu casa. Pentru a încurca cercetările, şi sugera un accident, ciminalii, după ispravă, au acoperit cadavrul cu un Şifonier greu. DOUA ARESTĂRI Magistraţii au procedat imediat la ascultarea personalului casei. Cel dintâi a fost interogat servitorul Gheorghe Atanasiu. Acesta a dat răspunsuri Încurcate. Fiind perche­ziţionat, s’au constatat pe corpul luni urme proaspete de lovituri, şi mai multe sgârieturi, pe faţă şi mâini. Dânsul însă neagă că ar fi autorul crimei. A fost interogată şi soţia lui, Pro­fira, de fel din Hagieni-Dorohoi. Ambii au fost arestaţi. Până acum nu s’a putut stabili precis ce anume s’a furat. Această crimă, a produs o pro­fundă impresie în localitate, unde familia Goilav, e foarte cunoscută. Vom reveni cu amănunte. COR. Grav incident între doi diplomaţi -----­---------- — 1 1 -----------------­Un ministru plenipotenţiar, d. Anton Bibescu, lovit de d. Vasile Stoica, consilier de legaţie­ 1 c­­ătrSbttty­ uri de dimineaţă a avut loc la preşidenţia consiliului, un violent şi penibil incident între d. Anton Bibescu, fost ministrul ţării la­­rul ţării la Madrid, şi d. Vasile Stoica, consilier de legaţie în mi­nisterul de externe. D. Anton Bibescu eşta din cabine­tul d-lui Iuliu Maniu, preşedintele consiliului, care-l primise în au­dienţă. D. Vasile Stoica a vnit să-i adre­­seze un cuvânt d-lul Anton Bibescu. Acesta a reuzat să stea de vorbă cu d. Vasile Stoica, refuzul fiind fă­cut în termeni violenţi. Atunci d. Vasile Stoica l-a păl­muit pe d. Anton Bibescu. Acesta, a reclamat, Îndată, d-lui Iuliu Maniu, care a comunicat cele întâmplate d-lui Gh. Gh. Mironescu, ministru de externe, rugându-l să avizeze asupra măsurilor pe care se crede de cuviinţă. D. Maniu a invitat apoi pe d. V. Stoica să părăsească focalul prezi­denţiei. Cauzele conflictului dintre cei doi diplomaţi După cum se ştie, d. Bibescu a fost multă vreme ministru pleni­potenţiar al României la Washing­ton, unde funcţionase, înaintea lui, ca trimis extraordinar, d. Vasile Stoica. In această calitate d. Stoica, şi-a câştigat merite apreciate de Ion I. C. Brătianu şi mai ales­ de Take Ionescu. După normalizarea serviciului diplomatic al ţării cadrele serviciului diplomatic In calitate de secretar de legaţie, a D. VASILE STOICA stăruit să fie retrimis In Statele­ Unite, spre a-şi continua activita­tea In­ ţara In care Îşi creiase legă­turi. Se pare că Take Ionescu avea in­tenţia să satisfacă această dorinţă d d-lui Sterea şi a cerut de această privinţă avisul d-lui Bibescu, pe atunci încă ministru la Washing­ton. D. Bibescu a trimis însă lui Take Ionescu un lung raport In care ii aducea d-lui Vasile Stoica grave acuzaţii, cari loveau nu nu­­ma! In diplomat, ci atingeau onoa­rea personală a d-sale. Take Iones­cu, care 11 aprecia totuşi pe d. Stoi­ca, i-a arătat acestuia raportul d-lu Bibescu, spre a-l convinge că o co­laborare la aceiaşi legaţiune cu Bibescu este imposibilă. De aci s’a născut conflictul. D Vasile Stoica i-a cerut socotea" d-lui Bibescu, fără a primi însă satisfacţia pe care o dorea. D. Stoi­ca, l-a atacat apoi pe prinţul Bi­bescu intr’o lungă scrisoare des­chisă, publicată de ziarul „Adevă­rul“. Scrisoarea deschisă era foar­te injurioasă pentru reprezentantul nostru diplomatic la Washington care totuş n­ a reacţionat. Incidentul de astăzi, provocat probabil de întâlnirea neaşteptată a celor doi adversari Înverşunaţi, nu este decât o continuare a con­flictului arătat mai sus. D. ANTON BIBESCU .î ' ti vlisdOjen­SiL­i. h m ŞTIRI DIVERSE Consiliul de miniştri a însărcinat pe d. general Alevra, ministrul co­municaţiilor, să studieze modalită­­ț­­ile după care se vor face trans­porturile gratuite ale alegătorilor pe căile ferate, cu ocazia alegerilor. In curând membrii guvernului vor pleca în campanie electorală. Daasemeni şi d. Iuliu Maniu. D­ar va vorbi la întrunirile publice din principalele centre ale ţării şi anu­me la: Bucureşti, Cluj, Cernăuţi, Chişinău şi Craiova. De va avea timp va merge şi la Oradea Mare şi Lugoj. , , In aproape toate aceste oraşe d. Iuliu Maniu va fi întovărăşit de d. Ion Mihalache ministrul agricultu­rii. D. Eduard Werts va însoţi pe pre­şedintele consiliului la Chişinău. D. Virgil Madgearu nu va părăsi Capitala, în tot timpul campaniei electorale. Din Cluj se anunţă că eri a sosit regio d. Vintilă Brătianu. Numeroşi cetăţeni cari au ieşit în întâmpina­re, au început să-l huiduiască. Partizanii preşedintelui partidului liberal i-au făcut apoi o manifesta­ţie de simpatie. Nu s-au înregistrat alte incidente. După ultimele rapoarte sosite la ministerul sănătăţii situaţia epide­miilor­ din Capitală este următoarea: Scarlatina 278 pazuri, difterie 12, febră tifoidă 2â, paratifus T, erizipel­­ .. ii ■ jwst«gi­tuilină 1 M» ... 1 Evadarea ii­­ssă de la închisoarea din Arad AU DISPĂRUT 30 DE DEŢINUŢI CLUJ­ 30.­ O telegramă din Arad anunţă că din in­ch­isoarea parchetului au evadat astărtoapte 30 de deţinuţi. Cercetările întreprinse imediat de reprezentanţii autorităţilor au stabilit că evadarea a fost înlesnită de unul din deţinuţii anu­me Vasile Lasi­o, care se bucura de protecţia direc­torului închisorii. Laslo şi-a procurat o pilă cu ajutorul căreia a tăiat gratiile ferestrele»*. Evadarea unui defraudator la doi ani închisoare, a reușit să fr­­vadeze din spitalul local Până in prezent el nu a putut fi prins. Piața cerealelor la Brăila In­dber s’au vândut 4 care grâu­­ cu 7­50—8.40 și 20 care orz cu 5.58— 5.00. Piața a calmă Serbările de astăzi de la Mărăşeşti D. general Ciipachi, ministrul de război, a plecat ori la Mărăşeşti pen­tru a reprezenta guvernul la serbă­rile ce vor avea loc astăzi cu oca­­ziunea aniversării a 10 ani de la u­­nirea Ardealului şi Bucovinei cu patria-mumă. " Coincidenţa a vrut ca reprezentan­tul guvernului­­ general Ciboschi, | Reşiţa ex. cupon să fi fost pe vremuri comandantul uneia din.' cele mai Încercate divi­zii In luptele dela Mărăşeşti, divizia In zilele de 3. 5 şi 6 August 1927 | Mta» «*• c.uP°n „ această divizie a Înscria una dinIMod. Româneasc cele mai frumoase pagini de glorie din cursul bătăliei de la Mărășești. D. Al. Vaida-Voevod, ministru de interne, a fost primit, astăzi la ora 11 dim., în audientă de regina Ma­ria. Comisia pentru combaterea frau­delor în vinicultură s-a întrunit as­tăzi dimineaţa la ministerul de agri­cultură şi domenii. D. inginer I. Vidraşcu, secretarul general al ministerului de agricul­tură şi domenii a fost însărcinat să întocmească un raport privitor la organizaerea cadastrului prin intro­ducerea „cărţilor funduare", cari e­­xistă în Ardeal şi în restul ţarei. D. inginer Vidraşcu intenţionează să introducă sistemul "funduar la noi, bazându-se pe tot ce-i mai bun in această’direcţie, şi Franţa, Italia Noul primar al Chişinăului CHIŞINĂU, 30. — Aseară s’a întru­nit consiliul comunal pentru a alege un nou primar în locul d-lui Gher­man Pântea, demisionat. Au asistat toţi membrii aleşi şi de drept, şi un numeros public. D. Stanev, ajutor de primar, dă ce­tire telegramei prin care sunt nu­miţi noui consilieri de drept în locul celor liberali. Unul dintre aceştia, d. Apostolescu, protestează contra Înlo­cuirii consilierilor liberali, ceea ce dă naştere la o vie altercaţie între fos­tul primar averescan Sebastian Teo­­dorescu şi fostul primar liberal, Gherman Pântea. Cel dintâi ame­ninţă cu bătaia pe al doilea. După aplanarea conflictului se trece la alegerea noului primar. D. prof. Negrescu, întrunind 42 de vo­turi, este proclamat ales. In locul său este ales în delegaţia permanentă d. Mihail Smniceanu. DOSARELE MILITARE AUSTRO­­UNGARE INTERESÂND ROMÂNIA -------- Lire otomane VARŞOVIA, 30 (Rador.)—D. Jac-1 JVlărci germane Kovski, dirijorul Departamentului Zloti polot­ezi politic din Ministerul Externelor şi Signsh­ anctriari d. Davila, ministrul României, au l­aust­aci semnat convenţia privitoare la ngo , , schimbul de dosare şi documente I­­or- cehoslovace care au aparţinut fostelor autori- Dinari­tăţi militare austro-ungare şi care­­ Drahma Ad­eniiaae TÂRGUL LIBER BRAILA SC. — Deținutul Const. I PETROLIFERE Coroi, fost funcţionar al primăriei Astra Română 3275—3325 oraşului, condamnat pentru ^fraude I Steaua Română 1880—1900 Dacia-România 7250—7300 Naţionala 1050-1100 Urania 3200- "SRI Agricola 1050—1100 ■'teaua României 970— 000 Generala 2700—2900 DIVERSE SOCIETĂȚI 820- 810 Govora-Călimănești nom. 260— 270­0 Idem purtător Textila Buhușî 260- 270 580- 590 710— 720 910— 920 1130—1140 1160—1170 1000 63.5Q 63 H 88—58 % 55.%—55. H Letea optate S. T. B. Credit Industrial EFECTE împrumutul Unirii 5% Impr. Ref. 1920 ex. c. Renta Impr. ex. cup. Scrisuri Urb. laşi 5% Scrisuri Urbane Buc. Franco-Română Credit Minier opt. ... 1180—1160 Credit Minier pui 1110—1120 Speranţa optate 1400—1450 Speranţa pui Petrol-Block Concordia Petrol Govora BĂNCI Banca Naţionala 12050 Blank ex. cupon 1540 Comerțului Craiova opt. 1025—1040 Agricola 240— 250 G-rală a Țării Rom. 790- 800 Românească v. ex epp. 1080—1060 Dacia-Traiana 500— 520 Fortuna 500— 510 Viticolă ex. cpp. 480— 485 Sind. Agr. Ialomița 60— 70 of Roumania Ltd orig. 3000—­1050 de Credit Român 1210 Comercială Română 1900 Țărănească 70— 80­­■irpatiior 350— 100 Minelor 335— 340 Sindic. Agricol Ilfov 780— 800 Com. It­alo-Română 800 Albina-Sibiu 1200—1280 Cerealiștilor 510— 520 370- 380 400 1625-1650 700— 725 100— 120 380- 400 750- 800 800— 850 230- 225 1025—1050 505— 510 Petrolul Redeveni» Petrolul Bucureşti Sirius Subsolul Român ŢTI v. Petrol Românesc J. R. D. P. TRANSPORTURI România ex. cupon 1300—1350 Maritimă Brăila 85— 90 S. R. D. 850 Dunărea 200— 250 ASIGURĂRI Cursul monedelor străin Franci francezi Franci elveţieni Franci belgieni Lire sterline Lire italiene Lire otomane Mărci germane Zloţi polonezi Schilingi austriaci Pengi? Coroane cehoslovace Dinari, ■ Drachme Leve - Fiorini olandezi Dolari 6.55— 6250 32- 32-80 4.55- 4.65 808-812.00 8.73-86-39.50— 18.50— 19.00 23.45— 23250 29— 29250 4.90- 4SS 2.93— 2S6 2.13- 210 1.20— 235 65.50— 66250 165250—166.00 56 00 lei 15,40 fr.fr. la Paris 100 lei 3,12 fr. elv. la Zurich FRANCUL FRANCEZ neschimbat la Zurich la cursul da 20.30 fr elv. LIRA ITALANA negociată la 27.20 fr. elv. la Zurich. LIRA STERLINA cotează 124.08 fr. fr. la Paris si 25.18 fr. elv. la Zu­­rich. La noi devizele susţinute Târgul nostru de devise se pre­zintă mai susţinut. Cursurile in ur­care. Devisele din ce in ce mai rare. Transacţiunile reduse, in târgul liber au cotat: Franci francezi Franci elveţieni Belgas Lire sterline Lire italiene 6.51— 6.54 32.08— 32.20 23.15— 23.25 807.00­ 807.50 8.73—8.76 — 84.00— 84.50 39.70— 39.85 18.75— 19.25 23.42— 23252 29.05— 29.17 4.93 K—4.95 V* 2.92— 2­95 2.22—­­2.25 122— 120 agina BUCUREȘTI, 30 Noemb. 1928 Piaţa slabă. Au încheiat urmă­toarele valori la BURSA OFICIALĂ B-ca Naţională 12.050 B-ca Românească vechi 1080, 60 B-ca Italiană 1 800 B-ca Minelor 335 tired. Industrial 1000 Reşiţa 820, 10, 05, 800, 05, 800, 10 Cred. Minier opt. 1180, 70, 65, 60 I. R. D. P. " - 505, 10 Petrol Blok 400 Subsolul 830, 85 Renta Impropriei >8, 58 % Scris. Urb. București 56 Rurale 58 Ultimele cotaţiuni ale leului 83.35 leve = 100 lei la Sofia. 806 lei = o liră sterlină la Lon­dra. 3.44 % Pengő = 100 lei la Buda­pesta.­­ 20.29 coroane cehe — 100 lei la Praga. 2.52** mărci germane — 100 lei la Berlin. 3.12 franci elveţieni = 100 lei la Zurich. 15.40 franci francezi = 100 W Ifl Paris. Florini olandezi Dolari FINANJE-CBERI.-ESIE B URS X 66.85- er. 15 " 166.25—166.75 Schimbul in străinătate DEVIZELE LA ZÜRICH Berlin Amsterdam New-York Londra Paris Milano Praga Irad­­ Bucureşti, Varşovia Viena DEVIZELE LA PARIS Londra 1241 123.72 208.52 519 25.18 20.30 27.20 15.39 90253 9.12 11 3.12 58.20 73 New-York Germania Belgia Italia Praga România Serbia Elveţia Viena Grecia 24.08 25.57 Vs 609.75 355.75 134 75.15 15.40 45 492.75 360 33 Starea regelui Angliei s’a ameliorat Starea regelui Angliei s’a îmbit, nătătit mult. Oficial se dezminte ştirea că aa Întoarce in ţară şi fiul cel mai nfic al regelui, prinţul de Glauceas­ter. Prinţul este la vânătoare lu A­­irica şi nici nu ştie de boala tată­lui său. Fiul mai mare, prinţul da Walle», nu s’a îmbarcat încă pentru Euro­pa. Crucişetorul „Entreprise“, pa care urmează să se îmbarce, va sosi abia Duminică în portul unde îl aş­teaptă prinţul. * LONDRA, 30 (Rador). — Balato­nul medical publicat aseară anunţa că Regele George a petrecut o zi liniştită şi a putut dormi puțin. Starea generală s a­nnsrhimbată. ANCHETA dela primăria Capitalei Eri dimineaţă d-nii Al. Ştefănes­­cu şi Ile Gănescu, Inspectori gene­rali administrativi, s-au prezentat d-lor dr. L Costinescu, primarul Ca­pitalei şi dr. Gh. Gheorghian, locţii­tor de primar ca decepaţi ai minis­terului de interne pentru a proceda la ancheta administrativă rânduită de minister în urma unui memoriu prezentat­­ministerului de către d. Chiriță Vasilescu, consilier comunal ales. După cum arătăm în altă parte a ziarului, memoriul cuprinde o în­treagă serie de învinuiri privitoare la activitatea administrației comu­nale încredinţată d-lui dr.­­ Costi­nescu şi delegaţiunei permanente a primăriei municipiului. In legătură cu această anchetă d-nii dr­­. Costinescu şi Gh. Gheor­­ghian s’au prezentat azi la ministe­rul de interne pentru a cere d-lui ministru Vaida Voevod lămuriri. In şedinţa de azi d. a., a consiliu­lui general al muncipiului se va a­­duce în discuţie şi chestiunea an­chetei

Next