Dimineaţa, decembrie 1928 (Anul 24, nr. 7895-7922)
1928-12-02 / nr. 7896
Duminică 2 Decemb. 1929 SITUAȚIA ÎMPRUMUTULUI DE CE A INTERVENIT O PAUZĂ CARE SUNT PERSPECTIVELE E natural ca opinia publică așteaptă cu cea mai mare încordare, demersurile și hotărîrile guvernului cu privire la grelele probleme financiare ale momentului. Criza financiară coincide la noi cu o teribilă criză economică a cărei cauză este în bună parte. Peste interesul obştesc ce prezintă deci finanţele statului, se îmbină cu ele interesul fiecărui cetăţean, al fiecărei întreprinderi. Viaţa noastră economică se asfixiază. Numai un aflux considerabil de capitaluri străine, fie pe calea împrumuturilor de stat, fie pe cea a creditelor private sau a participării la întreprinderi vechi și a învestirii în altele nouă, o poate scoate din starea gravă în care se găsește. Or, acest aflux de capital nu se va produce până când statul nu va fi contractat împrumutul, care-i este indispensabil pentru ca să poată proceda la opera de stabilizare a monetei. Fără stabilizare, nici vorbă nu poate fi de un aflux al capitalurilor străine. Dar şi după stabilizare acest aflux nu va putea fi considerabil dacă nu se vor revoca de urgenţă măsurile menite să asigure capitalurilor străine o libertate de mişcare fără de care nu înţeleg să se hazardeze peste graniţele lor naţionale. Dar cu împrumutul, lucrurile nu stau ca şi cu acordul cu Germania. Acesta e încheiat şi se poate considera chiar mobilizarea resurselor financiare ce ne oferă. D. Răducanu s’a dus în acest scop la Berlin. Nu pentru a discuta o modificare a condițiamilor acordului, ministrul tuncii va lua contact cu guvernul german. Credem că din capul locului, ministerul d-lui Maniu nu s’a gândit să ridice o asemenea discuţiune tardivă. Dar azi se știe că guvernul german a manifestat în M10 integrităţii acordului, nu este rezultatul unor laborioase tratative, care au durat trei luni de zile şi au fost pline de peripeţii dramatice. in trei rânduri au fost aproape rupte şi numai cu mari dificultăţi reinnodate. In ce priveşte însă mobilizarea sumei de 75 milioane şi jumătate mărci aur, guvernul pare a fi avut de la d. Schacht, preşedintele Reichsbankului, prin intermediul unei persoane de Încredere, o indicaţiune favorabilă. Dacă scontarea se va putea face la Berlin, direct de băncile germane, este greu de spus. In acest moment Berlinul nu este In situaţiune de a mobiliza şi a transfera sume mari. Poate că pentru aceasta nu sunt hotărîtoare atât motive financiare, cât motive politice. In ajunul regularii reparaţhullor, printr’o nouă comisiune de experţi, e natural că se impune Berlinului oarecare rezervă. Dar Berlinul, dacă vroeşte să preîntâmpine dorinţele guvernului nostru — şi cum cunoaştem noi dispoziţia sufletească a cercurilor conducătoare ale vieţii economice germane — voinţa aceasta există, cum există la ele dorinţa de a crea o atmosferă cordială intre ambele ţări, atitudine in care primirea acordului in România nu le-a Încurajat. — Berlinul dară dacă vroieşte, va găsi şi calea, ea duce prin Olanda, Anglia şi mai ales America şi aci chestiunea aceasta incă se întâlneşte cu problema mai mare a Împrumutului de stabilizare. * In acest punct guvernul nostru însă s’a lovit şi se loveşte de mari dificultăţi. Căci, după cum am spus, pe când guvernul liberal plecând a lăsat acordul cu Germania ca şi încheiat, împrumutul l-a lăsat departe de Încheiere. După opt luni de tratative cu grupul Blair, nimic definitiv nu era stabilit. Din potrivă, după ce acceptase un şir de condiţii destul de grele, d. Vintilă Brătianu refuzase incă alte condiţii. Aceasta este faza in care d- Vintilă Brătianu a lăsat Împrumutul. ■ ’ L ' După plecarea sa, un punct mai fost câştigat. După acordul cu Germania, creditul băncilor de emisiune a patruzeci de milioane de dolari, dacă nu ne înşelăm, a fost asigurat. Dar în schimb pentru împrumutul de stabilizare, condiţiunile s’au agravat. încă sub guvernul Brătianu, grupul Blair declarase că momentul pentru a emite un împrumut pe piaţa americană nu e propice. Situaţia aceasta nu s’a modificat şi în Berlin, în cercuri informate, se afirmă că înainte de Februarie anul viitor, cu greu s’ar putea face emisiunea. S’ar putea însă ca grupul de bănci să avanseze întreaga sumă, în ipoteza că preia prima tranşă de optzeci de milioane dolari ferm, ceea ce, după ştirea noastră, este cazul, după „Argus“, ale cărui legături cu guvernul sunt cunoscute, însă nu. *■ La dificultatea aceasta externă se adaugă una internă: deficitul. Deficitul nu este opera actualului guvern. E o boală moștenită, o mare dificultate căreia va trebui să facă faţă, întâi acoperind golul din trecut şi al doilea echilibrând bugetul viitor. Aceasta-i o condiţiune esenţială a stabilizărei şi a împrumutului de stabilizare. Cum va face aceasta, iată problema cea grea ce se pune guvernului. Liberalii ii impută d-lui Maniu că n’a acceptat un guvern de coaliţie care se va fi încărcat el cu răspunderea acestor dificultăţi. Această imputare cuprinde se înţelege mărturisirea că nici partidul liberal nu s’a mai simţit in stare să le rezolve şi că ar fi preferit să treacă o parte din răspunderea sa celorlalte partide şi grupări politice. Dar in sine greutatea nu s’ar fi modificat. Ea ar fi fost aceiaşi probabil că la aceleaşi mijloace s’ar fi recurs pentru a o înlătura. Partidul naţional-ţărănesc dacă nu poartă răspunderea problemei, s’a hotărît însă s’o ia pe cea a soluţiunei. E pentru dânsul o mare încercare, dar faptil că nu s’a dat la o parte s’o ia asupra-şi, arată că totuşi îl stăpâneşte altă mentalitate decât pretind adversarii săi. El a căutat dificultăţile şi dacă le va înfrânge, ceiace e de sperat şi credem, atunci va fi făcut o dovadă a capacităţei sale de guvern cum nici n’a fost dat altui guvern, s’o facă, în condiţii identic de grele. * * EL DIMINUATA O crimă senzaţională la Botoşani Proprietarul Goliav ucis de tâlhari BOTOŞANI, 30. O crimă care a impresionat adânc populaţia, a fost descoperită azi dimineaţă. In str. Eminescu No. 13, a fost găsit omorât, tânărul Goilav, ce aparţine unei cunoscute familii de aci. Iată amănunta : Azi dimineaţă, o servitoare a d-lui Goilav, intrigată de faptul că stăpânul ei, nu s’a sculat, a bătut la uşă. Neprimind nici un răspuns, şi bănuind că s'a petrecut ceva, a forţat uşa. Intrând în cameră, a dat peste cadavrul stăpânului ei, ce zăcea pe podea, într’un lac de sânge. Un şifonier răvășit, era răsturnate peste dânsul. In cameră, era dezordine, ceia ce arată din primul moment că tâlharii au intrat ca să fure. Surprinși de proprietar s’a produs o luptă, Insă victima a fost răpusă. S'a constatat că Goilav a fost ucis cu câteva lovituri de topor. ANCHETA Fiind avizate autorităţile, au sosit imediat primul procuror Adam şi judecătorul de instrucţie Gorovei. S-a stabilit imediat că mobilul tâlhăriei, a fost furtul, căci din şifonier lipseşte o sumă importantă de bani. Cadavrul lui Goilav, prezintă trei răni, în regiunea capului. Din felul cum bandiţii au operat s’a constatat din primul moment că trebuie să fie familiarizaţi cu casa. Pentru a încurca cercetările, şi sugera un accident, ciminalii, după ispravă, au acoperit cadavrul cu un Şifonier greu. DOUA ARESTĂRI Magistraţii au procedat imediat la ascultarea personalului casei. Cel dintâi a fost interogat servitorul Gheorghe Atanasiu. Acesta a dat răspunsuri Încurcate. Fiind percheziţionat, s’au constatat pe corpul luni urme proaspete de lovituri, şi mai multe sgârieturi, pe faţă şi mâini. Dânsul însă neagă că ar fi autorul crimei. A fost interogată şi soţia lui, Profira, de fel din Hagieni-Dorohoi. Ambii au fost arestaţi. Până acum nu s’a putut stabili precis ce anume s’a furat. Această crimă, a produs o profundă impresie în localitate, unde familia Goilav, e foarte cunoscută. Vom reveni cu amănunte. COR. Grav incident între doi diplomaţi --------------- — 1 1 -----------------Un ministru plenipotenţiar, d. Anton Bibescu, lovit de d. Vasile Stoica, consilier de legaţie 1 cătrSbttty uri de dimineaţă a avut loc la preşidenţia consiliului, un violent şi penibil incident între d. Anton Bibescu, fost ministrul ţării larul ţării la Madrid, şi d. Vasile Stoica, consilier de legaţie în ministerul de externe. D. Anton Bibescu eşta din cabinetul d-lui Iuliu Maniu, preşedintele consiliului, care-l primise în audienţă. D. Vasile Stoica a vnit să-i adreseze un cuvânt d-lul Anton Bibescu. Acesta a reuzat să stea de vorbă cu d. Vasile Stoica, refuzul fiind făcut în termeni violenţi. Atunci d. Vasile Stoica l-a pălmuit pe d. Anton Bibescu. Acesta, a reclamat, Îndată, d-lui Iuliu Maniu, care a comunicat cele întâmplate d-lui Gh. Gh. Mironescu, ministru de externe, rugându-l să avizeze asupra măsurilor pe care se crede de cuviinţă. D. Maniu a invitat apoi pe d. V. Stoica să părăsească focalul prezidenţiei. Cauzele conflictului dintre cei doi diplomaţi După cum se ştie, d. Bibescu a fost multă vreme ministru plenipotenţiar al României la Washington, unde funcţionase, înaintea lui, ca trimis extraordinar, d. Vasile Stoica. In această calitate d. Stoica, şi-a câştigat merite apreciate de Ion I. C. Brătianu şi mai ales de Take Ionescu. După normalizarea serviciului diplomatic al ţării cadrele serviciului diplomatic In calitate de secretar de legaţie, a D. VASILE STOICA stăruit să fie retrimis In Statele Unite, spre a-şi continua activitatea In ţara In care Îşi creiase legături. Se pare că Take Ionescu avea intenţia să satisfacă această dorinţă d d-lui Sterea şi a cerut de această privinţă avisul d-lui Bibescu, pe atunci încă ministru la Washington. D. Bibescu a trimis însă lui Take Ionescu un lung raport In care ii aducea d-lui Vasile Stoica grave acuzaţii, cari loveau nu numa! In diplomat, ci atingeau onoarea personală a d-sale. Take Ionescu, care 11 aprecia totuşi pe d. Stoica, i-a arătat acestuia raportul d-lu Bibescu, spre a-l convinge că o colaborare la aceiaşi legaţiune cu Bibescu este imposibilă. De aci s’a născut conflictul. D Vasile Stoica i-a cerut socotea" d-lui Bibescu, fără a primi însă satisfacţia pe care o dorea. D. Stoica, l-a atacat apoi pe prinţul Bibescu intr’o lungă scrisoare deschisă, publicată de ziarul „Adevărul“. Scrisoarea deschisă era foarte injurioasă pentru reprezentantul nostru diplomatic la Washington care totuş n a reacţionat. Incidentul de astăzi, provocat probabil de întâlnirea neaşteptată a celor doi adversari Înverşunaţi, nu este decât o continuare a conflictului arătat mai sus. D. ANTON BIBESCU .î ' ti vlisdOjenSiLi. h m ŞTIRI DIVERSE Consiliul de miniştri a însărcinat pe d. general Alevra, ministrul comunicaţiilor, să studieze modalitățile după care se vor face transporturile gratuite ale alegătorilor pe căile ferate, cu ocazia alegerilor. In curând membrii guvernului vor pleca în campanie electorală. Daasemeni şi d. Iuliu Maniu. Dar va vorbi la întrunirile publice din principalele centre ale ţării şi anume la: Bucureşti, Cluj, Cernăuţi, Chişinău şi Craiova. De va avea timp va merge şi la Oradea Mare şi Lugoj. , , In aproape toate aceste oraşe d. Iuliu Maniu va fi întovărăşit de d. Ion Mihalache ministrul agriculturii. D. Eduard Werts va însoţi pe preşedintele consiliului la Chişinău. D. Virgil Madgearu nu va părăsi Capitala, în tot timpul campaniei electorale. Din Cluj se anunţă că eri a sosit regio d. Vintilă Brătianu. Numeroşi cetăţeni cari au ieşit în întâmpinare, au început să-l huiduiască. Partizanii preşedintelui partidului liberal i-au făcut apoi o manifestaţie de simpatie. Nu s-au înregistrat alte incidente. După ultimele rapoarte sosite la ministerul sănătăţii situaţia epidemiilor din Capitală este următoarea: Scarlatina 278 pazuri, difterie 12, febră tifoidă 2â, paratifus T, erizipel .. ii ■ jwst«gituilină 1 M» ... 1 Evadarea iissă de la închisoarea din Arad AU DISPĂRUT 30 DE DEŢINUŢI CLUJ 30. O telegramă din Arad anunţă că din inchisoarea parchetului au evadat astărtoapte 30 de deţinuţi. Cercetările întreprinse imediat de reprezentanţii autorităţilor au stabilit că evadarea a fost înlesnită de unul din deţinuţii anume Vasile Lasio, care se bucura de protecţia directorului închisorii. Laslo şi-a procurat o pilă cu ajutorul căreia a tăiat gratiile ferestrele»*. Evadarea unui defraudator la doi ani închisoare, a reușit să frvadeze din spitalul local Până in prezent el nu a putut fi prins. Piața cerealelor la Brăila Indber s’au vândut 4 care grâu cu 750—8.40 și 20 care orz cu 5.58— 5.00. Piața a calmă Serbările de astăzi de la Mărăşeşti D. general Ciipachi, ministrul de război, a plecat ori la Mărăşeşti pentru a reprezenta guvernul la serbările ce vor avea loc astăzi cu ocaziunea aniversării a 10 ani de la unirea Ardealului şi Bucovinei cu patria-mumă. " Coincidenţa a vrut ca reprezentantul guvernului general Ciboschi, | Reşiţa ex. cupon să fi fost pe vremuri comandantul uneia din.' cele mai Încercate divizii In luptele dela Mărăşeşti, divizia In zilele de 3. 5 şi 6 August 1927 | Mta» «*• c.uP°n „ această divizie a Înscria una dinIMod. Româneasc cele mai frumoase pagini de glorie din cursul bătăliei de la Mărășești. D. Al. Vaida-Voevod, ministru de interne, a fost primit, astăzi la ora 11 dim., în audientă de regina Maria. Comisia pentru combaterea fraudelor în vinicultură s-a întrunit astăzi dimineaţa la ministerul de agricultură şi domenii. D. inginer I. Vidraşcu, secretarul general al ministerului de agricultură şi domenii a fost însărcinat să întocmească un raport privitor la organizaerea cadastrului prin introducerea „cărţilor funduare", cari există în Ardeal şi în restul ţarei. D. inginer Vidraşcu intenţionează să introducă sistemul "funduar la noi, bazându-se pe tot ce-i mai bun in această’direcţie, şi Franţa, Italia Noul primar al Chişinăului CHIŞINĂU, 30. — Aseară s’a întrunit consiliul comunal pentru a alege un nou primar în locul d-lui Gherman Pântea, demisionat. Au asistat toţi membrii aleşi şi de drept, şi un numeros public. D. Stanev, ajutor de primar, dă cetire telegramei prin care sunt numiţi noui consilieri de drept în locul celor liberali. Unul dintre aceştia, d. Apostolescu, protestează contra Înlocuirii consilierilor liberali, ceea ce dă naştere la o vie altercaţie între fostul primar averescan Sebastian Teodorescu şi fostul primar liberal, Gherman Pântea. Cel dintâi ameninţă cu bătaia pe al doilea. După aplanarea conflictului se trece la alegerea noului primar. D. prof. Negrescu, întrunind 42 de voturi, este proclamat ales. In locul său este ales în delegaţia permanentă d. Mihail Smniceanu. DOSARELE MILITARE AUSTROUNGARE INTERESÂND ROMÂNIA -------- Lire otomane VARŞOVIA, 30 (Rador.)—D. Jac-1 JVlărci germane Kovski, dirijorul Departamentului Zloti polotezi politic din Ministerul Externelor şi Signsh anctriari d. Davila, ministrul României, au laustaci semnat convenţia privitoare la ngo , , schimbul de dosare şi documente Ior- cehoslovace care au aparţinut fostelor autori- Dinarităţi militare austro-ungare şi care Drahma Adeniiaae TÂRGUL LIBER BRAILA SC. — Deținutul Const. I PETROLIFERE Coroi, fost funcţionar al primăriei Astra Română 3275—3325 oraşului, condamnat pentru ^fraude I Steaua Română 1880—1900 Dacia-România 7250—7300 Naţionala 1050-1100 Urania 3200- "SRI Agricola 1050—1100 ■'teaua României 970— 000 Generala 2700—2900 DIVERSE SOCIETĂȚI 820- 810 Govora-Călimănești nom. 260— 2700 Idem purtător Textila Buhușî 260- 270 580- 590 710— 720 910— 920 1130—1140 1160—1170 1000 63.5Q 63 H 88—58 % 55.%—55. H Letea optate S. T. B. Credit Industrial EFECTE împrumutul Unirii 5% Impr. Ref. 1920 ex. c. Renta Impr. ex. cup. Scrisuri Urb. laşi 5% Scrisuri Urbane Buc. Franco-Română Credit Minier opt. ... 1180—1160 Credit Minier pui 1110—1120 Speranţa optate 1400—1450 Speranţa pui Petrol-Block Concordia Petrol Govora BĂNCI Banca Naţionala 12050 Blank ex. cupon 1540 Comerțului Craiova opt. 1025—1040 Agricola 240— 250 G-rală a Țării Rom. 790- 800 Românească v. ex epp. 1080—1060 Dacia-Traiana 500— 520 Fortuna 500— 510 Viticolă ex. cpp. 480— 485 Sind. Agr. Ialomița 60— 70 of Roumania Ltd orig. 3000—1050 de Credit Român 1210 Comercială Română 1900 Țărănească 70— 80■irpatiior 350— 100 Minelor 335— 340 Sindic. Agricol Ilfov 780— 800 Com. Italo-Română 800 Albina-Sibiu 1200—1280 Cerealiștilor 510— 520 370- 380 400 1625-1650 700— 725 100— 120 380- 400 750- 800 800— 850 230- 225 1025—1050 505— 510 Petrolul Redeveni» Petrolul Bucureşti Sirius Subsolul Român ŢTI v. Petrol Românesc J. R. D. P. TRANSPORTURI România ex. cupon 1300—1350 Maritimă Brăila 85— 90 S. R. D. 850 Dunărea 200— 250 ASIGURĂRI Cursul monedelor străin Franci francezi Franci elveţieni Franci belgieni Lire sterline Lire italiene Lire otomane Mărci germane Zloţi polonezi Schilingi austriaci Pengi? Coroane cehoslovace Dinari, ■ Drachme Leve - Fiorini olandezi Dolari 6.55— 6250 32- 32-80 4.55- 4.65 808-812.00 8.73-86-39.50— 18.50— 19.00 23.45— 23250 29— 29250 4.90- 4SS 2.93— 2S6 2.13- 210 1.20— 235 65.50— 66250 165250—166.00 56 00 lei 15,40 fr.fr. la Paris 100 lei 3,12 fr. elv. la Zurich FRANCUL FRANCEZ neschimbat la Zurich la cursul da 20.30 fr elv. LIRA ITALANA negociată la 27.20 fr. elv. la Zurich. LIRA STERLINA cotează 124.08 fr. fr. la Paris si 25.18 fr. elv. la Zurich. La noi devizele susţinute Târgul nostru de devise se prezintă mai susţinut. Cursurile in urcare. Devisele din ce in ce mai rare. Transacţiunile reduse, in târgul liber au cotat: Franci francezi Franci elveţieni Belgas Lire sterline Lire italiene 6.51— 6.54 32.08— 32.20 23.15— 23.25 807.00 807.50 8.73—8.76 — 84.00— 84.50 39.70— 39.85 18.75— 19.25 23.42— 23252 29.05— 29.17 4.93 K—4.95 V* 2.92— 295 2.22—2.25 122— 120 agina BUCUREȘTI, 30 Noemb. 1928 Piaţa slabă. Au încheiat următoarele valori la BURSA OFICIALĂ B-ca Naţională 12.050 B-ca Românească vechi 1080, 60 B-ca Italiană 1 800 B-ca Minelor 335 tired. Industrial 1000 Reşiţa 820, 10, 05, 800, 05, 800, 10 Cred. Minier opt. 1180, 70, 65, 60 I. R. D. P. " - 505, 10 Petrol Blok 400 Subsolul 830, 85 Renta Impropriei >8, 58 % Scris. Urb. București 56 Rurale 58 Ultimele cotaţiuni ale leului 83.35 leve = 100 lei la Sofia. 806 lei = o liră sterlină la Londra. 3.44 % Pengő = 100 lei la Budapesta. 20.29 coroane cehe — 100 lei la Praga. 2.52** mărci germane — 100 lei la Berlin. 3.12 franci elveţieni = 100 lei la Zurich. 15.40 franci francezi = 100 W Ifl Paris. Florini olandezi Dolari FINANJE-CBERI.-ESIE B URS X 66.85- er. 15 " 166.25—166.75 Schimbul in străinătate DEVIZELE LA ZÜRICH Berlin Amsterdam New-York Londra Paris Milano Praga Irad Bucureşti, Varşovia Viena DEVIZELE LA PARIS Londra 1241 123.72 208.52 519 25.18 20.30 27.20 15.39 90253 9.12 11 3.12 58.20 73 New-York Germania Belgia Italia Praga România Serbia Elveţia Viena Grecia 24.08 25.57 Vs 609.75 355.75 134 75.15 15.40 45 492.75 360 33 Starea regelui Angliei s’a ameliorat Starea regelui Angliei s’a îmbit, nătătit mult. Oficial se dezminte ştirea că aa Întoarce in ţară şi fiul cel mai nfic al regelui, prinţul de Glauceaster. Prinţul este la vânătoare lu Airica şi nici nu ştie de boala tatălui său. Fiul mai mare, prinţul da Walle», nu s’a îmbarcat încă pentru Europa. Crucişetorul „Entreprise“, pa care urmează să se îmbarce, va sosi abia Duminică în portul unde îl aşteaptă prinţul. * LONDRA, 30 (Rador). — Balatonul medical publicat aseară anunţa că Regele George a petrecut o zi liniştită şi a putut dormi puțin. Starea generală s annsrhimbată. ANCHETA dela primăria Capitalei Eri dimineaţă d-nii Al. Ştefănescu şi Ile Gănescu, Inspectori generali administrativi, s-au prezentat d-lor dr. L Costinescu, primarul Capitalei şi dr. Gh. Gheorghian, locţiitor de primar ca decepaţi ai ministerului de interne pentru a proceda la ancheta administrativă rânduită de minister în urma unui memoriu prezentatministerului de către d. Chiriță Vasilescu, consilier comunal ales. După cum arătăm în altă parte a ziarului, memoriul cuprinde o întreagă serie de învinuiri privitoare la activitatea administrației comunale încredinţată d-lui dr. Costinescu şi delegaţiunei permanente a primăriei municipiului. In legătură cu această anchetă d-nii dr. Costinescu şi Gh. Gheorghian s’au prezentat azi la ministerul de interne pentru a cere d-lui ministru Vaida Voevod lămuriri. In şedinţa de azi d. a., a consiliului general al muncipiului se va aduce în discuţie şi chestiunea anchetei