Dimineaţa, decembrie 1928 (Anul 24, nr. 7895-7922)

1928-12-06 / nr. 7900

Joi 6 Decembrie 1928 Răspunsul Angliei la memorandul german Conferinţa in Lugano asup­a chestiunii reparaţiilor LONDRA. — Ziarul „Times" a­­nunţă că răspunsul englez la de­mersul german în chestia repara­ţiilor, răspuns al cărui text a fost comunicat guvernelor aliate, salută cu căldură colaborarea experţilor americani, limitează numărul ex­perţilor la doi, propune oraşele Pa­ris şi Berlin ca sediu al conferinţei şi sugerează, să se lase Germaniei Iniţiativa invitării experţilor ame­ricani, şi anume sub forma, ca am­basadorul german la Washington, sprijinit diplomaticeşte de către co­legii aliaţi de acolo, să transmită Invitaţimea. Guvernul englez indi­că că nu menţine in întregime tex­tul publicat de curând de către zia­rul „Times", cu privire la manda­tul comisiunii, ci va admite even­tual modificări. Din partea guvernului francez s’a răspuns până acum că experţii ar trebui să fie numiţi de către Com­i­sia Reparaţiilor, iar din partea gu­vernului german s’ar fi respins i­­deia iniţiativei germane la Was­hington. Ziarul „Times“ crede a şti, că soluţiunea materială a chestiunii re­paraţiilor şi discutarea chestiunii rhenane, abia pomenită de la ultima sesiune din Geneva încoace, vor alcătui obiectul cel mai important al convorbirii din Lugano dintre d-nii Stresemann, Chamberlain şi Briand. Această convorbire va a­­vea loc, bine­înţeles, în afară de şedinţele oficiale ale consiliului. Guvernul englez nu are nimic de obiectat împotriva strămutării con­ferinței la Lugano. ŞTIRI DIVERSE Luni seara, d. Ed. Mirto, subsecretar de stat la interne, a plecat in Ba­sarabia spre a vizita regiunea de frontieră a Nistrului. D-sa este În­soţit de reprezentanţi ai ziarelor caii, la­ înapoiere, vor relata ce au văzut şi impresiile culese in acest voiaj. E pentru prima oară, când i se permite presei accesul în această regiune­, misterioasă, d­in care nu ne venea decât ecoul unor tragedii sfâşietoare. Cititorii „Adevărului“ şi „Dimine­ţii“ vor fi informaţi de cele consta­tate in această vizită-inspecţiune, prin reportagiile redactorului nos­tru, d. Brunea-Fox, care însoţeşte pe d. Mirto­­n Basarabia. Luni seara urma să fie, la Dacia, o întrunire a Uniunei evreilor ro­mâni. întrunirea a fost zădărnicită de un număr de evrei cari prin voci­ferurile lor au făcut cu desăvârşire imposibilă orice cuvântare. E de prisos să mai spunem că dezaprobăm In chipul cel mai ho­­tărît asemenea procedeie. De altfel, nu Înţelegem ce scop au atins tur­burătorii: împiedicând discursu­rile, au pierdut şi prilejul de a demonstra că politica Uniunii ar fi greşită — şi doară e de presu­pus că, In mintea lor, vor fi ur­mărit o asemenea demonstrație. Faptul că în fruntea tulburăto­rilor se aflau membri ai partidu­lu­i națio­nal-țărănesc, ba chiar un șef de sector, agravează chestiu­nea. Presupunem că direcția ace■ lui partid va chema la disciplina cuvenită pe membrii lui, spre a-i feri, de un oprobriu pe care-l spe­răm nemeritat. In legătură cu aceasta mai e de făcut şi altă observaţie. Conducătorii U. E. R. trebuie să se ferească de-a aluneca pe panta politicii de partid. Un cartel electoral e admisibil, pentru că altfel, cu actuala lege electorală, orice candidatură în numele U. E R. ar fi zadarnică. Dar un ase­menea, cartel ocazional îndreptă­ţeşte numai o împreunare de vo­turi, iar nu o acţiune propriu zisă de partid, in favoarea liberalilor sau în potriva naţional-ţărănişti­lor. Evreii cari vor să lupte pentru un partid se înscriu in acel partid. „Uniunea", prin menirea şi pro­gramul ei, trebuie să fie absolut neutră, şi conducătorii ei ar greşi profund dacă s’ar abate dela acest principiu. Oficiul international de higienă din Paris a făcut cunoscut ministe­rului sănătăţii că s'au ivit următoa­rele cazuri de epidemii : Ciumă, 4 cazuri in Egipt, 1 Beyrout şi 3 cazuri la Bagdat. Variolă: 14 cazuri la Bagdad, 13 Basarab, 31 Mosul şi alte 107 ca­­zuri în restul Irakului; în Transior­dania s’au ivit 6 cazuri şi 38 in Su­dan.­­ colonel Marin Seinescu, mem­bru,în delegaţiunea permanentă primăriei municipiului Bucureşti, primit conducerea direcţiunii gene­rate financiare. In actuala delegatiune permanen­tă Vor rămâne d-nii dr. Gh. Gheor­­ghian, dr. I. Costinescu şi Anibal Teodorescu. Vor intra In delegatiune In locuri­le devenite vacante d-nii Cezar Si­mionescu, Filip Chelner şi probabil d. Achilla Şaraga. Eri dimineaţă s'a întrunit la Poşta centrală, comisia de numiri şi în­­noîn­tări a acestei instituţiuni. Comisia compusă din directorii centrali şi regionali a fost prezidată d­e: d. inginer Roşea, subdirectorul general al P­­T. T. Coaliţia Iorga­ Averescu a afişat ori în Capitală apeluri electo­rale. Cu această ocazie s-a făcut o inovaţie în materie : afişul conţine nu numai lista propriilor candidaţi, ci şi listele partidelor adverse, pen­tru ca „cetăţenii, prin vot liber, să poată decide în cunoştinţă de cau­ză care din liste prezintă cele mai bune garanţii de o bună adminis­trare a ţării“. Cu Viena, firul telegrafic nu a fost restabilit până la ora 12. Firul bun pe teritoriul nostru a fost luat pentru Belgrad. Telegramele pentru Austria sunt tranzitate prin Radio. Vineri se va ţine şedinţa consiliu­lui comunal al sectorului III (albas­trul pentru delegarea unui repre­zentant al primăriei în consiliul ge­neral al municipiului. E sigur că va fi desemnat d. Rem. Dobrescu, consilier ales, indicat a fi primarul general al Capitalei, în Miercuri 5 Decembrie, la orele k d. a, se va întruni la ministerul muncii comisia pentru examinarea candida­ţilor cari doresc să obţină diploma de technician-dentar. Regenţa a lucrat­eri dimineaţă cu d-l general Alevra ministrul comu­nicaţiilor. Comisiunea însărcinată cu studie­rea chestiunei exportului de fructe şi vinuri în Polonia s-a întrunit ori dim. la ministerul agriculturii. Au luat parte la şedinţă d-nii I. Teodorescu, directorul general al viticulturei, Georgian directorul hor­­ticulturei, Gică Dragomirescu pod­gorean şi vice-preşedinte al Uniunei sindicatelor viticole inginer Anghe­ Iescu Gheţu. D. I. Vidraşcu, secretarul general al ministerului de domenii — a fost însărcinat de d. ministru I. Mihala­­che să cerceteze toate serviciile pen­dinte de Casa Pădurilor cât şi de administraţia pescăriilor Statului — pentru a vedea cum­ ar fi mijloacele cele mai nimerite pentru intensifi­carea producţiei şi mărirea venitu­rilor Statului la aceste două mari ramuri de bogăţie naţională. D. dr. Aurel Voina, medic primar al secţiei dermato-venerice de la spi­talul din Braşov, a fost delegat a în­deplini funcţiunea de consilier tech­nic al ministerului sănătăţii s ocro­trilor sociale. Un mare faliment la Cernăuţi CERNĂUŢI, 4.­­ Marea bancă „Tranzit ’ din strada Tancu Flondor, a dat faliment, având un pasiv de 50 milioane. Se spune că banca ar fi făcut serie de speculaţii nechibzuite, care au dus instituţia la ruină. Parchetul face cercetări. Zăpadă şi viscol la Fălticeni FĂLTICENI, 2. — De eri dimi­neaţă ne găsim In plină iarnă. In oraşul şi judeţul Fălticeni a nins abundent, zăpada ajungând In u­­nele părţi la înălţimea de 30—40 cm. Astă-noapte a suflat un vânt p­u­­ternic cri ninsoare. Pe alocuri dru­murile au fost trocnite, împiedicând cu desăvârșire­ circulația vehicule­lor. D­IMF ««TAT* VIAŢA POLITICĂB­URSA BUCUREŞTI, 4 Decembrie Tendinţa mai susţinută. Au încheiat următoarele valori : La : BURSA OFICIALĂ B-ca Naţională 12050. 100­­B-ca Românească vechi 1060 B-ca Românească pui 930, 45, 50 B-ca Blank B-ca Viticolă S. T. B. Reşiţa Creditul Technic Creditul Extern Astra Română Steaua Română 1475 470 1150, 30, 50 S10, 30, 10, 15 485 350 3200 1875 Credit Minier opt. 1160, 50, 60, 70 65 Credit Minier pui 1085 I. R. D. P. 540, 45, 50 Petrol Blok 400 România Petroliferă 500 împrumutul Refacerei 63 % Scrisuri Rurale 56 57 Scrisuri Urbane București 55 % TÂRGUL LIBER BĂNCI Franci francezi ranci elveţieni Belgas Lire sterline ire italiene ire otomane Mărci germane Zloţi polonezi Schillingi austriaci Pengő , Coroane cehoslovace Dinari Drachme Leve Fiorini olandezi Dolari Ultimele cotaţiuni ale leului 3,12 trs. elv. = 100 lei la Zurich 820 lei — o­­ră sterlină la Londra 15.25 frs. ir. = 100 lei la Paris 8335 leve = 100 lei la Sofia .42.50 pengő = 100 lei la Buda­pesta 0.21 cor. cehe = 100 lei la Fraga­­23.75 silingi ■== 100 lei la Viena 2.50.75 mărci germ. — 100 lei la Berlin Cursul monedelor străine Schimbul in străinătate DEVIZELE LA ZÜRICH Franco-Română Idem purtător Textila Buhuși |Mica ex. cupon |C­ăd. Românească Letea optate |S. T. B. Credit Industrial Cartea Românească EFECTE împrumutul Unirii 5% Impr. Ref. 1920 ex. c. Rentă Impr. ex. cup. 260- 270 580— 590 675— 685 910— 920 1000—1010 1150—1130 975 1000—1100 2700—280— 625­ 650 410— 420 62.75 63.75 ■■ ■ ■ _ ■ _ * I iwiun iiujji. 6A, vut­. 57—57.50 um industria metalur-1scrisuri urb. iaşi 5% 55.K-55.H Scrisuri Urbane Buc. 55% In târgul liber au cotat : Banca Naţională Blank ex. cupon Comerţului Craiova opt. 1 Agricola [u-rală a Țării Rom. Românească v. ex. cup. Dacia­ Traiană Fortuna Viticolă ex. cup* [Sind. Agr. Ialomița in Roumania Ltd orig. Ide Credit Român I Comercială Română I’ă­rănească 3a maților I Minelor 12050—12100 1475 925— 950 230- 240 810- 820 1060 500- 520 500- 510 480- 485 40— 50 3000—3051 1210 1900 70— 80 350—­­ 335— 340 780- 800 800— 810 12(H)—1250 510- 520 370- 380 PETROLIFERE Astra Română 3200 Steua Română 1875 Credit Minier opt. 1160—1165 Credit Minier pui 1085 Speranța optate 1400—1450 Speranța pui 900— 950 Petrol-Block 400 Concordia îfion—Ifi^s Petrol Govora 700— 725 Petrolul 100- 120 Redeventa 368 Petrolul București 750— 800 Sirius 800— 850 Subsolul Român 230 Petrol Românesc 915— 930 I. R. D. P. 540— 550 România Petroliferă 500 Petrolul Rom. (2 vărs.) 500— 510 Belga Română 375— 400 TRANSPORTURI România ex. cupon 1200—1250 Maritimă Brăila 85— 90 S. R. D. 700- 725 Dunărea 200— 250 ASIGURĂRI Dacia-România 7250—7300 Naţionala 1050-1100 Urania 2200- 1­00 Agricola 1050—1100 Steaua României 1200—1250 Generala 27(H)—2900 DIVERSE SOCIETĂȚI I Reşiţa ex. cupon 810— 815 Govora-Călimăneşti nom. 260— 270 6.60— 6.63 32.50— 32.65 23.45—23.55 807.00— 807.50 8.83— 8.88 85.50— 86.00 40.20— 40.50 19.00— 1925 23.75— 23.85 29.42— 29.55 5.00— 5.03 2.95— 2.97 2.18­ 2.20 1.20­ 125 67.50— 68.00 168.00— 169.00 ranci francezi Franci elvețieni ranci belgieni ire sterline fre italiene fre otomane Mărci germane Zloți polonezi Shilingi austriaci Zenge Cor. cehoslovace Dinari Drahme­­eve Fiorini olandezi Dolari 6.65— 6.70 32.75— 33.25 4.76— 4.80 812.00—820.00 8.80­ 8.88 86.50— 88.00 39.75— 4025 18.75—19.50 23.60— 24.00 29.50— 30.00 4.90— 5.00 2.95— 3.00 2.15­ 220 120— 1.30 66.00— 67.00 167.50— 168.50 Berlin 123.71 Amsterdam 208.52 'New-York 5.19 Londra 25.17 51! Paris . >? ;. 20.29 ’ Milano 27.18 -Praga 15.38 W Budapesta 90.52 « Belgrad 9-12 Bucureşti 3.12 Varşovia 58.20 Viena 72.98 DEVIZELE LA PARIS Londra 124.12 New-York 25.58 li Germania 609.75 Belgia 355.75 Italia 133.90 Praga 75.80 România 1530 Serbia 45 Elveţia 493 Viena 360 Grecia 33 Olanda 1027.75 Interviewul d-lui Vintilă Brătianu­ ­?% Interviewul anunţat &! d-lui Vin­tilă Brătianu a apărut in „Uni­versul“ de Duminică dimineaţă, cât şi in „Viitorul“ de aseară. Menţinân­­du-se la punctul său de vedere că numai d-sa a procedat bine, în che­stia Împrumutului şi a stabilizării, şi că naţional-ţărăniştii nu trebuiau să vie singuri la putere, d. Brătianu are totuşi în ultimele sale declaraţii atitudine mai puţin dârză de­cât aceea cu care ne obişnuise după căderea dela putere. D. Vintilă Brătianu nu mai face afirmaţiunea precisă că atunci n­r­ a părăsit puterea. Împrumutul era încheiat şi trebuia m­un­i­nat, ci lasă ca lumea „să aprecieze stadiul in care se afla chestiunea, inând cont de faptul că la loc de emisiune au semnat contractul cu Banca Naţională”. In acel mo­ment, spune fostul ministru, ar fi fost necesar un guvern national pen­tru asigurarea creditului ţării, dar lucrul n'a fost posibil da oarece s’a opus partidul naţional-ţărănesc. Cum se vede, d. Vintilă Brătianu nu ţine cont de declaraţia d-lui N. Titulescu, bărbatul politic care fu­sese însărcinat cu formarea unui guvern naţionali şi care spusese că nu s'a putut forma un guvern naţio­nal pentru că o soluţie nu fusese cceptată de naţional-ţărănişti, că a doua soluţie nu fusese acceptată de liberali. Deci, dacă se poate vorbi de vină în această chestie, ea se îm­parte între ambele partide mari. De asemenea, d. Brătianu nu ex­plică de ce a demisionat Înainte de semnarea Împrumutului, dacă tra­tativele erau atât de avansate. ECHILIBRAREA BUGE­TULUI Pentru ca stabilizarea să reuşeas­că, d. Brătianu spune că se cer ur­mătoarele condiţii: 1 Să nu se facă alte încercări, ci să se continue tratativele începute de d-sa. 2. Să avem un buget echilibrat, pentru care toate partidele trebuiau să-și împartă răspunderea. In această privință, d. Brătianu repetă că în ziua de 15 Decembrie este un termen fatal, dar nu mai spurie că până atunci bugetul trebue să fie realmente votat, ci numai că până a­­tunci trebue afirmată hotărârea de a I *. mm 's-UZ— ajunge la echilibrarea lui cu orice sacrificiu, hotărâre pe care de­sigur o poate afirma şi actualul guvern— ba a şi afirmat-o, prin declaraţia de Sâmbătă a noului ministru de fi­nanţe, d. Mihai Popovici. Da altfel, această declaraţie a d-lui Brătianu dovedeşte că nici d-sa n’ar fi putut face stabilizarea in Octom­brie sau Noembrie, căci atunci defi­citul era de aproape şeapte miliar­de, şi anume deficit din bugetul în curs, peste acela din „creanţe din exerciţii închise”. , D. Brătianu îşi mai exprimă te­merea că noul parlament va lucra în atmosfera surescitată de cei zece ani de opoziţie. Poate că acuma îşi dă seama şi d. Brătianu de ceea ce noi afirmăm de atâţia ani, că era profund păgubitor pentru interesele statului de a menţine în opoziţie, prin violenţă şi teroare, un partid care avea conştiinţa de a fi susţinut de imensa majoritate a ţării. Dacă totuşi unele ziare atacă, pe Gr. Iunian, în această chestiune, ele o fac numai pentru a băga groa­za in lume, dar ştiind perfect că ministrul de justiţie nu poate pro­ceda altfel. CONTRA ZVONURILOR VĂTĂMĂTOARE In ce priveşte menţinerea stabili­zării de fapt, d. Brătianu crede că trebuesc evitate zvonurile lansate de membrii influenţi ai partidului... naţional-ţărănesc. D-sa găseşte foar­te normal ceea ce face „Viitorul", care lansează zilnic altă Infamie: ba că guvernul vrea să scadă leul la două centime şi jumătate, ba că gu­vernul a dat mâna cu comuniştii, ba cine ştie ce altă bazaconie. Singurul lucru de care ţi e frică şefului par­tidului liberal este ca nu cumva guvernul să lanseze el ştiri fanta­­ziste, menite să-i zdruncine pro­priul său credit. D. Brătianu termină recunoscând în fine, că avem deficit bugetar, dar arătând că el nu este de zece miliarde, cum pretindeau naţional­­ţărăniştii, ci mai mic, mai ales dacă se va strânge şurubul, pentru ca în cele şase luni de încasări ce mai rămân, să se obţie de la popula­ţie sume cât mai mari. Luăm şi noi notă de această recunoaştere, dar mărturisim că nu am auzit până acuma vorbindu-se de un deficit de zece miliarde, ci numai de unul de 6,7 miliarde, scuza vina, arătând că nu ai comis o altă vină şi mai mare. Candidatura d-lui Boris Ştefanof Conform legii electorale, ea nu putea fi respinsă Ziarele „Universul" şi „Viitorul", în ura lor contra guvernului, au în­ceput o violentă campanie pe tema acceptării candidaturii d-lui Boris Ştefanof. Se ştie că aceste ziare, ge­loase de reputaţia şi mai ales de cre­ditul ţării, vor cu orice preţ să in­filtreze în Europa ideea că avem la cârmă un guvern.... bolşevic, pus de Moscova. Ori­ce argument în acest sens le e bine venit. Şi acuma au dat de argumentul cu candidatura d-lui Boris Ştefanof. Mai întâi, faptele: D. Boris Ştefanof, fost deputat co­munist, este actualmente închis la Jilava, unde se află de aproape trei ani, acuzat de crimă contra siguran­ţei Statului. In momentul de faţă, procesul este pendinte la Curtea de Casaţie, la care d. Ştefanof a făcut recurs con­tra condamnării la 8 ani închisoare, pe care o pronunţase consiliul de războiu. Boris Ştefanof a candidat la toate alegerile trecute. Şi sub liberali, in 1927, el a candidat, dar a căzut Îm­preună cu toate listele blocului mun­citoresc, care n’a obţinut două la sută din voturi pe ţară. Şi pentru alegerile actuale i s’a pus candidatura de către tovarăşii săi de idei. Preşedintele biroului electoral ju­deţean din Ilfov a respins candi­datura, pe motiv că cel propus fiind condamnat, a pierdut exerci­ţiul drepturilor politice. Dar propunătorii au socotit res­pingerea ilegală, bazându-se pe art. 44 din legea electorală, care spune: „Preşedintele se va pronunţa de îndată asupra valabilităţii candida­turii şi va face această atestare şi pe exemplarul ce se restitue depu­nătorului. El va examina numai dacă can­didaturile îndeplinesc următoarele condiţiuni: a) dacă s'a propus numărul e­xact de candidaţi pe care-l cere legea; b) dacă propunătorii sunt ale­gători în colegiul respectiv și dacă sunt nu numărul cerut de lege; c) în cazul când nu s-au prezen­tat personal dacă semnăturile pro­punătorilor sunt legalizate conform legii; , . d) dacă candidaturile au fost­­ depusa in termenul legal; ^­­ ~"r JMin • e) dacă semnul ce candidaţii şi-au ales este din acelea cuprinse in tablou; f) dacă a depus costul fixat pen­tru imprimarea buletinelor". Atât și nimic mai mult. Conform prevederilor exprese ale legii, bi­roul electoral judeţean nu are drep­tul să cerceteze dacă un candidat este sau nu lovit de incapacitate, nedemnitate sau incompatibilitate. Pe această bază, propunătorii d-lui Boris Ştefanof au făcut contestaţie la ministerul de justiţie, contra de­ciziei preşedintelui biroului electo­ral judeţean, aşa cum s’a făcut şi pentru alte candidaturii respinse, ca, de pildă, pentru lista lupistă la Huşi. Ce putea face ministrul de jus­tiţie? Intr’un stat guvernat cu hap­­ca, el ar fi spus: — E vorba de un comunist, deci mi-e indiferent dacă el are sau nu dreptate, şi s’ar fi pronunţat con­tra lui. Aşa ar fi dorit „Viitorul” şi „U­­niversul” să procedeze ministrul de justiţie. Dar d. Gr. Iunian a proce­dat aşa cum se cere într'un stat de drept, în care numai legea hotă­răşte. D-sa n’a rezolvat singur con­testaţia, ci a înaintat-o intanţei ju­decătoreşti superioare—biroul elec­toral central. Iar biroul electoral central jude­­când contestaţia, a recunoscut că legea nu dă drept Mroului judeţean să respingă o candidatură, de­cât in cele şease cazări arătate. Deci admis contestaţia şi candidatura rămas valabilă. Bine­înţeles că de aci nu rezultă că dacă d. Boris Ştefanof va fi ales, d-sa îşi va putea menţine mandatul. Chestia se va discuta la validare. Art. 25 din legea electorală spune că pentru a fi ales deputat se cere, în­tre altele, a avea exerciţiul dreptu­rilor civile şi politice,, a avea vârsta de 25 de ani împliniţi, a fi cetăţean român etc. Dacă cineva nu îndeplineşte aces­te condiţiuni, el poate fi contestat cu ocazia, validărilor. Dacă la vali­dări, majoritatea va fi de părere că d. Ştefanof este condamnat definitiv şi că şi-a pierdut exerciţiul dreptu­rilor politice, el va fi invalidat. Aceasta este singura cale legală, ce s’a putut urma în chestia candido,­­Jmi d-lui Emu­jit&laaat . Uşoară ameliorare in starea regelui Angliei LONDRA, 4. (Rador). — Uşoa­ra ameliorare in strea regelui Ge­orge, anunţată in buletinul de a­­seară, s’a menţinut si in timpul nopţii. LONDRA, 1. (Rador). — O mare mulţime s’a adunat aseară In Îm­prejurimile palatului Buckingham, voind să afle ştiri despre starea Re­gelui. La ora 11, când s’a afișat buletinul semnat de cei patru medici s’a for­mat o coloană imensă, a tuturor per­­soanelor cari au defilat apoi pentru a citi buletinul. Ducele de Gloucester in drum spre Londra LONDRA, 4. (Ritdor). — Ducele de Gloucester, fiul regelui, a sosit ori la Livingstone, de unde a plecat i­­mediat spre Capetown. De aci se va îmbarca pentru Anglia. Rezultatul alegerilor­­. . .Sindic. Agricol Ilfov pentru dietele provin- com­­itato-Româna diale din Cehoslovacia! Cer­ealiş­tilor PRAGA, 4. (Rador).—Alegerile din Cehoslovacia neutru Dietele provin­­ciale şi consiliile judeţene au de­curs in perfectă ordine. Fără a an­ticipa asupra rezultatelor definitive, care vor fi cunoscute de abea azi, se r- , , , , , ,, poate constata că partidul comunist a pierdut cel puţin 100.000 voturi, care au fost câştigate de partidul so­cialist ceh, şi partidul socialist ger­man. In Slovacia, partidul populist al preotului Hlinka a pierdut aproxi­mativ 120.009 voturi. Situaţia partidelor din coaliţia gu­vernamentală rămâne în general ne­­schimbată. Pierderile suferite de cele două partide guvernamentale, ger­mane, Uniunea ţărănească şi parti­­dul creştin-social, sunt compensate prin câştigările partidelor cehe din guvern, dintre cari partidul agrarian înregistrează un plus de 12 la sută din numărul voturilor. Potrivit nouei legi de organizare administrativă, Dietele provinciale vor avea pe de o parte unele atri­­buţiuni ale autorităţilor de Stat, şi atribuţiuni administrative autonome. Teritoriul Republicei este împărţit în patru provincii, Boemia, Moravia şi Silezia, Slovacia şi Rusia sub­carpatică. Din membrii Dietei, do­uă treimi au fost aleşi­eri prin vot direct aniversar. O treime va fi nu­mită de guvern. Reintroducerea jocurilor de noroc in Elveţia BERNA, 4. (Rador). — Referen­dumul organizat în Elveţia pentru revizuirea legii care interzice jocu- nivu­­rile de noroc în cazinourile mai mici I Carpatina s’a terminat cu victoria revizioniş- Qasa Ruraig­­ilor. Majoritatea s’a exprimat pen- Construcția Modernă tru reintroducerea acestor jocuri. Conflictul­ gică germană BERLIN, L (Rador).—D. Severing, ministrul de Interne al Reichului, acceptând să se arbitra In conflictul metalurgic, a plecat eri­­n Ruhr. Se crede că sentinţa arbitrală va putea o dată până la sfârşitul acestei săp­tămâni. Victimele accidentului hidroavio- K17 *­­nului american PARIS, 4. (Rador). — Din Rio de Janeiro se telegrafiază că până a­­cum au fost pescuite 11 din cada­­vrele hidroaviomilui plecat în în­tâmpinarea lui Santos Dumont ii—■ ■■im 100 lei 15,30 fr. fr. la Paris 100 lei 3,12 fr. elv. la Zürich Francul francez e calm la 20.29 la Zürich; la Paris lira sterlină e negociată la 124.12. Lira italiană e staţionară la 27.18 la Zürich. Lira­­ sterlină e negociată la La noi devizele calme "târgul nostru de devize prezintă aceiaşi situaţie. Transacţiunile fără de impor­tantă. .Cursurile aceleaşi •.% * ,r­ Pagina II -ai i Condamnarea antrepre­norului imobilului care s-a prăbușit la Vincennes PARIS, 4. (Rador). — Tribunalul a condamnat la doi ani Închisoare, cu suspendarea executării, pe antre­prenorul imobilului care s'a dărâ­mat la Vincennes în ziua de 18 Oc­tombrie, făcând 18 victime. Vina antreprenorului a fost califi­­cată omor din imprudență. comitetului de higienă a Ligii Naţiunilor ATENA, 4. (Rador).—Azi a ple­cat la Lugano un reprezentant al ministerului de higienă, spre a participa la sesiunea comitetului de higiena a Ligei Naţiunilor. a­ t Şeful bandei din Dobro­­gea a fost arestat CONSTANŢA. 4. — In comuna Sabla a fost arestat şeful bandei care a comis recentele tâlhării la drumul mare în Dobrogea. El se numeşte Iani Giahlă, din comuna Calaigidere, jud. Can­­acra. Bandi­tul a declarat că urma să prade pe mai mulţi mari proprietari din co­muna Băjenari, anume Cristu, Gu­­dej şi Gheorghe Nencov. Dumitrache Săvulescu, funcţio­nar c­e. re venind cu trenul din Ba­za­rgic la Caraomer,­ în drum spre casă, la podul de pe şosea, i-au ie­şit în Cale doi bandiţi care ’’au bă­tut şi i-au furat 3500 1»’ n *

Next