Dimineaţa, decembrie 1928 (Anul 24, nr. 7895-7922)
1928-12-06 / nr. 7900
Joi 6 Decembrie 1928 Răspunsul Angliei la memorandul german Conferinţa in Lugano asupa chestiunii reparaţiilor LONDRA. — Ziarul „Times" anunţă că răspunsul englez la demersul german în chestia reparaţiilor, răspuns al cărui text a fost comunicat guvernelor aliate, salută cu căldură colaborarea experţilor americani, limitează numărul experţilor la doi, propune oraşele Paris şi Berlin ca sediu al conferinţei şi sugerează, să se lase Germaniei Iniţiativa invitării experţilor americani, şi anume sub forma, ca ambasadorul german la Washington, sprijinit diplomaticeşte de către colegii aliaţi de acolo, să transmită Invitaţimea. Guvernul englez indică că nu menţine in întregime textul publicat de curând de către ziarul „Times", cu privire la mandatul comisiunii, ci va admite eventual modificări. Din partea guvernului francez s’a răspuns până acum că experţii ar trebui să fie numiţi de către Comisia Reparaţiilor, iar din partea guvernului german s’ar fi respins ideia iniţiativei germane la Washington. Ziarul „Times“ crede a şti, că soluţiunea materială a chestiunii reparaţiilor şi discutarea chestiunii rhenane, abia pomenită de la ultima sesiune din Geneva încoace, vor alcătui obiectul cel mai important al convorbirii din Lugano dintre d-nii Stresemann, Chamberlain şi Briand. Această convorbire va avea loc, bineînţeles, în afară de şedinţele oficiale ale consiliului. Guvernul englez nu are nimic de obiectat împotriva strămutării conferinței la Lugano. ŞTIRI DIVERSE Luni seara, d. Ed. Mirto, subsecretar de stat la interne, a plecat in Basarabia spre a vizita regiunea de frontieră a Nistrului. D-sa este Însoţit de reprezentanţi ai ziarelor caii, la înapoiere, vor relata ce au văzut şi impresiile culese in acest voiaj. E pentru prima oară, când i se permite presei accesul în această regiune, misterioasă, din care nu ne venea decât ecoul unor tragedii sfâşietoare. Cititorii „Adevărului“ şi „Dimineţii“ vor fi informaţi de cele constatate in această vizită-inspecţiune, prin reportagiile redactorului nostru, d. Brunea-Fox, care însoţeşte pe d. Mirton Basarabia. Luni seara urma să fie, la Dacia, o întrunire a Uniunei evreilor români. întrunirea a fost zădărnicită de un număr de evrei cari prin vociferurile lor au făcut cu desăvârşire imposibilă orice cuvântare. E de prisos să mai spunem că dezaprobăm In chipul cel mai hotărît asemenea procedeie. De altfel, nu Înţelegem ce scop au atins turburătorii: împiedicând discursurile, au pierdut şi prilejul de a demonstra că politica Uniunii ar fi greşită — şi doară e de presupus că, In mintea lor, vor fi urmărit o asemenea demonstrație. Faptul că în fruntea tulburătorilor se aflau membri ai partidului național-țărănesc, ba chiar un șef de sector, agravează chestiunea. Presupunem că direcția ace■ lui partid va chema la disciplina cuvenită pe membrii lui, spre a-i feri, de un oprobriu pe care-l sperăm nemeritat. In legătură cu aceasta mai e de făcut şi altă observaţie. Conducătorii U. E. R. trebuie să se ferească de-a aluneca pe panta politicii de partid. Un cartel electoral e admisibil, pentru că altfel, cu actuala lege electorală, orice candidatură în numele U. E R. ar fi zadarnică. Dar un asemenea, cartel ocazional îndreptăţeşte numai o împreunare de voturi, iar nu o acţiune propriu zisă de partid, in favoarea liberalilor sau în potriva naţional-ţărăniştilor. Evreii cari vor să lupte pentru un partid se înscriu in acel partid. „Uniunea", prin menirea şi programul ei, trebuie să fie absolut neutră, şi conducătorii ei ar greşi profund dacă s’ar abate dela acest principiu. Oficiul international de higienă din Paris a făcut cunoscut ministerului sănătăţii că s'au ivit următoarele cazuri de epidemii : Ciumă, 4 cazuri in Egipt, 1 Beyrout şi 3 cazuri la Bagdat. Variolă: 14 cazuri la Bagdad, 13 Basarab, 31 Mosul şi alte 107 cazuri în restul Irakului; în Transiordania s’au ivit 6 cazuri şi 38 in Sudan. colonel Marin Seinescu, membru,în delegaţiunea permanentă primăriei municipiului Bucureşti, primit conducerea direcţiunii generate financiare. In actuala delegatiune permanentă Vor rămâne d-nii dr. Gh. Gheorghian, dr. I. Costinescu şi Anibal Teodorescu. Vor intra In delegatiune In locurile devenite vacante d-nii Cezar Simionescu, Filip Chelner şi probabil d. Achilla Şaraga. Eri dimineaţă s'a întrunit la Poşta centrală, comisia de numiri şi înnoîntări a acestei instituţiuni. Comisia compusă din directorii centrali şi regionali a fost prezidată de: d. inginer Roşea, subdirectorul general al PT. T. Coaliţia Iorga Averescu a afişat ori în Capitală apeluri electorale. Cu această ocazie s-a făcut o inovaţie în materie : afişul conţine nu numai lista propriilor candidaţi, ci şi listele partidelor adverse, pentru ca „cetăţenii, prin vot liber, să poată decide în cunoştinţă de cauză care din liste prezintă cele mai bune garanţii de o bună administrare a ţării“. Cu Viena, firul telegrafic nu a fost restabilit până la ora 12. Firul bun pe teritoriul nostru a fost luat pentru Belgrad. Telegramele pentru Austria sunt tranzitate prin Radio. Vineri se va ţine şedinţa consiliului comunal al sectorului III (albastrul pentru delegarea unui reprezentant al primăriei în consiliul general al municipiului. E sigur că va fi desemnat d. Rem. Dobrescu, consilier ales, indicat a fi primarul general al Capitalei, în Miercuri 5 Decembrie, la orele k d. a, se va întruni la ministerul muncii comisia pentru examinarea candidaţilor cari doresc să obţină diploma de technician-dentar. Regenţa a lucrateri dimineaţă cu d-l general Alevra ministrul comunicaţiilor. Comisiunea însărcinată cu studierea chestiunei exportului de fructe şi vinuri în Polonia s-a întrunit ori dim. la ministerul agriculturii. Au luat parte la şedinţă d-nii I. Teodorescu, directorul general al viticulturei, Georgian directorul horticulturei, Gică Dragomirescu podgorean şi vice-preşedinte al Uniunei sindicatelor viticole inginer Anghe Iescu Gheţu. D. I. Vidraşcu, secretarul general al ministerului de domenii — a fost însărcinat de d. ministru I. Mihalache să cerceteze toate serviciile pendinte de Casa Pădurilor cât şi de administraţia pescăriilor Statului — pentru a vedea cum ar fi mijloacele cele mai nimerite pentru intensificarea producţiei şi mărirea veniturilor Statului la aceste două mari ramuri de bogăţie naţională. D. dr. Aurel Voina, medic primar al secţiei dermato-venerice de la spitalul din Braşov, a fost delegat a îndeplini funcţiunea de consilier technic al ministerului sănătăţii s ocrotrilor sociale. Un mare faliment la Cernăuţi CERNĂUŢI, 4. Marea bancă „Tranzit ’ din strada Tancu Flondor, a dat faliment, având un pasiv de 50 milioane. Se spune că banca ar fi făcut serie de speculaţii nechibzuite, care au dus instituţia la ruină. Parchetul face cercetări. Zăpadă şi viscol la Fălticeni FĂLTICENI, 2. — De eri dimineaţă ne găsim In plină iarnă. In oraşul şi judeţul Fălticeni a nins abundent, zăpada ajungând In unele părţi la înălţimea de 30—40 cm. Astă-noapte a suflat un vânt puternic cri ninsoare. Pe alocuri drumurile au fost trocnite, împiedicând cu desăvârșire circulația vehiculelor. DIMF ««TAT* VIAŢA POLITICĂBURSA BUCUREŞTI, 4 Decembrie Tendinţa mai susţinută. Au încheiat următoarele valori : La : BURSA OFICIALĂ B-ca Naţională 12050. 100B-ca Românească vechi 1060 B-ca Românească pui 930, 45, 50 B-ca Blank B-ca Viticolă S. T. B. Reşiţa Creditul Technic Creditul Extern Astra Română Steaua Română 1475 470 1150, 30, 50 S10, 30, 10, 15 485 350 3200 1875 Credit Minier opt. 1160, 50, 60, 70 65 Credit Minier pui 1085 I. R. D. P. 540, 45, 50 Petrol Blok 400 România Petroliferă 500 împrumutul Refacerei 63 % Scrisuri Rurale 56 57 Scrisuri Urbane București 55 % TÂRGUL LIBER BĂNCI Franci francezi ranci elveţieni Belgas Lire sterline ire italiene ire otomane Mărci germane Zloţi polonezi Schillingi austriaci Pengő , Coroane cehoslovace Dinari Drachme Leve Fiorini olandezi Dolari Ultimele cotaţiuni ale leului 3,12 trs. elv. = 100 lei la Zurich 820 lei — oră sterlină la Londra 15.25 frs. ir. = 100 lei la Paris 8335 leve = 100 lei la Sofia .42.50 pengő = 100 lei la Budapesta 0.21 cor. cehe = 100 lei la Fraga23.75 silingi ■== 100 lei la Viena 2.50.75 mărci germ. — 100 lei la Berlin Cursul monedelor străine Schimbul in străinătate DEVIZELE LA ZÜRICH Franco-Română Idem purtător Textila Buhuși |Mica ex. cupon |Căd. Românească Letea optate |S. T. B. Credit Industrial Cartea Românească EFECTE împrumutul Unirii 5% Impr. Ref. 1920 ex. c. Rentă Impr. ex. cup. 260- 270 580— 590 675— 685 910— 920 1000—1010 1150—1130 975 1000—1100 2700—280— 625 650 410— 420 62.75 63.75 ■■ ■ ■ _ ■ _ * I iwiun iiujji. 6A, vut. 57—57.50 um industria metalur-1scrisuri urb. iaşi 5% 55.K-55.H Scrisuri Urbane Buc. 55% In târgul liber au cotat : Banca Naţională Blank ex. cupon Comerţului Craiova opt. 1 Agricola [u-rală a Țării Rom. Românească v. ex. cup. Dacia Traiană Fortuna Viticolă ex. cup* [Sind. Agr. Ialomița in Roumania Ltd orig. Ide Credit Român I Comercială Română I’ărănească 3a maților I Minelor 12050—12100 1475 925— 950 230- 240 810- 820 1060 500- 520 500- 510 480- 485 40— 50 3000—3051 1210 1900 70— 80 350— 335— 340 780- 800 800— 810 12(H)—1250 510- 520 370- 380 PETROLIFERE Astra Română 3200 Steua Română 1875 Credit Minier opt. 1160—1165 Credit Minier pui 1085 Speranța optate 1400—1450 Speranța pui 900— 950 Petrol-Block 400 Concordia îfion—Ifi^s Petrol Govora 700— 725 Petrolul 100- 120 Redeventa 368 Petrolul București 750— 800 Sirius 800— 850 Subsolul Român 230 Petrol Românesc 915— 930 I. R. D. P. 540— 550 România Petroliferă 500 Petrolul Rom. (2 vărs.) 500— 510 Belga Română 375— 400 TRANSPORTURI România ex. cupon 1200—1250 Maritimă Brăila 85— 90 S. R. D. 700- 725 Dunărea 200— 250 ASIGURĂRI Dacia-România 7250—7300 Naţionala 1050-1100 Urania 2200- 100 Agricola 1050—1100 Steaua României 1200—1250 Generala 27(H)—2900 DIVERSE SOCIETĂȚI I Reşiţa ex. cupon 810— 815 Govora-Călimăneşti nom. 260— 270 6.60— 6.63 32.50— 32.65 23.45—23.55 807.00— 807.50 8.83— 8.88 85.50— 86.00 40.20— 40.50 19.00— 1925 23.75— 23.85 29.42— 29.55 5.00— 5.03 2.95— 2.97 2.18 2.20 1.20 125 67.50— 68.00 168.00— 169.00 ranci francezi Franci elvețieni ranci belgieni ire sterline fre italiene fre otomane Mărci germane Zloți polonezi Shilingi austriaci Zenge Cor. cehoslovace Dinari Drahmeeve Fiorini olandezi Dolari 6.65— 6.70 32.75— 33.25 4.76— 4.80 812.00—820.00 8.80 8.88 86.50— 88.00 39.75— 4025 18.75—19.50 23.60— 24.00 29.50— 30.00 4.90— 5.00 2.95— 3.00 2.15 220 120— 1.30 66.00— 67.00 167.50— 168.50 Berlin 123.71 Amsterdam 208.52 'New-York 5.19 Londra 25.17 51! Paris . >? ;. 20.29 ’ Milano 27.18 -Praga 15.38 W Budapesta 90.52 « Belgrad 9-12 Bucureşti 3.12 Varşovia 58.20 Viena 72.98 DEVIZELE LA PARIS Londra 124.12 New-York 25.58 li Germania 609.75 Belgia 355.75 Italia 133.90 Praga 75.80 România 1530 Serbia 45 Elveţia 493 Viena 360 Grecia 33 Olanda 1027.75 Interviewul d-lui Vintilă Brătianu ?% Interviewul anunţat &! d-lui Vintilă Brătianu a apărut in „Universul“ de Duminică dimineaţă, cât şi in „Viitorul“ de aseară. Menţinându-se la punctul său de vedere că numai d-sa a procedat bine, în chestia Împrumutului şi a stabilizării, şi că naţional-ţărăniştii nu trebuiau să vie singuri la putere, d. Brătianu are totuşi în ultimele sale declaraţii atitudine mai puţin dârză decât aceea cu care ne obişnuise după căderea dela putere. D. Vintilă Brătianu nu mai face afirmaţiunea precisă că atunci nr a părăsit puterea. Împrumutul era încheiat şi trebuia muninat, ci lasă ca lumea „să aprecieze stadiul in care se afla chestiunea, inând cont de faptul că la loc de emisiune au semnat contractul cu Banca Naţională”. In acel moment, spune fostul ministru, ar fi fost necesar un guvern national pentru asigurarea creditului ţării, dar lucrul n'a fost posibil da oarece s’a opus partidul naţional-ţărănesc. Cum se vede, d. Vintilă Brătianu nu ţine cont de declaraţia d-lui N. Titulescu, bărbatul politic care fusese însărcinat cu formarea unui guvern naţionali şi care spusese că nu s'a putut forma un guvern naţional pentru că o soluţie nu fusese cceptată de naţional-ţărănişti, că a doua soluţie nu fusese acceptată de liberali. Deci, dacă se poate vorbi de vină în această chestie, ea se împarte între ambele partide mari. De asemenea, d. Brătianu nu explică de ce a demisionat Înainte de semnarea Împrumutului, dacă tratativele erau atât de avansate. ECHILIBRAREA BUGETULUI Pentru ca stabilizarea să reuşească, d. Brătianu spune că se cer următoarele condiţii: 1 Să nu se facă alte încercări, ci să se continue tratativele începute de d-sa. 2. Să avem un buget echilibrat, pentru care toate partidele trebuiau să-și împartă răspunderea. In această privință, d. Brătianu repetă că în ziua de 15 Decembrie este un termen fatal, dar nu mai spurie că până atunci bugetul trebue să fie realmente votat, ci numai că până atunci trebue afirmată hotărârea de a I *. mm 's-UZ— ajunge la echilibrarea lui cu orice sacrificiu, hotărâre pe care desigur o poate afirma şi actualul guvern— ba a şi afirmat-o, prin declaraţia de Sâmbătă a noului ministru de finanţe, d. Mihai Popovici. Da altfel, această declaraţie a d-lui Brătianu dovedeşte că nici d-sa n’ar fi putut face stabilizarea in Octombrie sau Noembrie, căci atunci deficitul era de aproape şeapte miliarde, şi anume deficit din bugetul în curs, peste acela din „creanţe din exerciţii închise”. , D. Brătianu îşi mai exprimă temerea că noul parlament va lucra în atmosfera surescitată de cei zece ani de opoziţie. Poate că acuma îşi dă seama şi d. Brătianu de ceea ce noi afirmăm de atâţia ani, că era profund păgubitor pentru interesele statului de a menţine în opoziţie, prin violenţă şi teroare, un partid care avea conştiinţa de a fi susţinut de imensa majoritate a ţării. Dacă totuşi unele ziare atacă, pe Gr. Iunian, în această chestiune, ele o fac numai pentru a băga groaza in lume, dar ştiind perfect că ministrul de justiţie nu poate proceda altfel. CONTRA ZVONURILOR VĂTĂMĂTOARE In ce priveşte menţinerea stabilizării de fapt, d. Brătianu crede că trebuesc evitate zvonurile lansate de membrii influenţi ai partidului... naţional-ţărănesc. D-sa găseşte foarte normal ceea ce face „Viitorul", care lansează zilnic altă Infamie: ba că guvernul vrea să scadă leul la două centime şi jumătate, ba că guvernul a dat mâna cu comuniştii, ba cine ştie ce altă bazaconie. Singurul lucru de care ţi e frică şefului partidului liberal este ca nu cumva guvernul să lanseze el ştiri fantaziste, menite să-i zdruncine propriul său credit. D. Brătianu termină recunoscând în fine, că avem deficit bugetar, dar arătând că el nu este de zece miliarde, cum pretindeau naţionalţărăniştii, ci mai mic, mai ales dacă se va strânge şurubul, pentru ca în cele şase luni de încasări ce mai rămân, să se obţie de la populaţie sume cât mai mari. Luăm şi noi notă de această recunoaştere, dar mărturisim că nu am auzit până acuma vorbindu-se de un deficit de zece miliarde, ci numai de unul de 6,7 miliarde, scuza vina, arătând că nu ai comis o altă vină şi mai mare. Candidatura d-lui Boris Ştefanof Conform legii electorale, ea nu putea fi respinsă Ziarele „Universul" şi „Viitorul", în ura lor contra guvernului, au început o violentă campanie pe tema acceptării candidaturii d-lui Boris Ştefanof. Se ştie că aceste ziare, geloase de reputaţia şi mai ales de creditul ţării, vor cu orice preţ să infiltreze în Europa ideea că avem la cârmă un guvern.... bolşevic, pus de Moscova. Orice argument în acest sens le e bine venit. Şi acuma au dat de argumentul cu candidatura d-lui Boris Ştefanof. Mai întâi, faptele: D. Boris Ştefanof, fost deputat comunist, este actualmente închis la Jilava, unde se află de aproape trei ani, acuzat de crimă contra siguranţei Statului. In momentul de faţă, procesul este pendinte la Curtea de Casaţie, la care d. Ştefanof a făcut recurs contra condamnării la 8 ani închisoare, pe care o pronunţase consiliul de războiu. Boris Ştefanof a candidat la toate alegerile trecute. Şi sub liberali, in 1927, el a candidat, dar a căzut Împreună cu toate listele blocului muncitoresc, care n’a obţinut două la sută din voturi pe ţară. Şi pentru alegerile actuale i s’a pus candidatura de către tovarăşii săi de idei. Preşedintele biroului electoral judeţean din Ilfov a respins candidatura, pe motiv că cel propus fiind condamnat, a pierdut exerciţiul drepturilor politice. Dar propunătorii au socotit respingerea ilegală, bazându-se pe art. 44 din legea electorală, care spune: „Preşedintele se va pronunţa de îndată asupra valabilităţii candidaturii şi va face această atestare şi pe exemplarul ce se restitue depunătorului. El va examina numai dacă candidaturile îndeplinesc următoarele condiţiuni: a) dacă s'a propus numărul exact de candidaţi pe care-l cere legea; b) dacă propunătorii sunt alegători în colegiul respectiv și dacă sunt nu numărul cerut de lege; c) în cazul când nu s-au prezentat personal dacă semnăturile propunătorilor sunt legalizate conform legii; , . d) dacă candidaturile au fost depusa in termenul legal; ^ ~"r JMin • e) dacă semnul ce candidaţii şi-au ales este din acelea cuprinse in tablou; f) dacă a depus costul fixat pentru imprimarea buletinelor". Atât și nimic mai mult. Conform prevederilor exprese ale legii, biroul electoral judeţean nu are dreptul să cerceteze dacă un candidat este sau nu lovit de incapacitate, nedemnitate sau incompatibilitate. Pe această bază, propunătorii d-lui Boris Ştefanof au făcut contestaţie la ministerul de justiţie, contra deciziei preşedintelui biroului electoral judeţean, aşa cum s’a făcut şi pentru alte candidaturii respinse, ca, de pildă, pentru lista lupistă la Huşi. Ce putea face ministrul de justiţie? Intr’un stat guvernat cu hapca, el ar fi spus: — E vorba de un comunist, deci mi-e indiferent dacă el are sau nu dreptate, şi s’ar fi pronunţat contra lui. Aşa ar fi dorit „Viitorul” şi „Universul” să procedeze ministrul de justiţie. Dar d. Gr. Iunian a procedat aşa cum se cere într'un stat de drept, în care numai legea hotărăşte. D-sa n’a rezolvat singur contestaţia, ci a înaintat-o intanţei judecătoreşti superioare—biroul electoral central. Iar biroul electoral central judecând contestaţia, a recunoscut că legea nu dă drept Mroului judeţean să respingă o candidatură, decât in cele şease cazări arătate. Deci admis contestaţia şi candidatura rămas valabilă. Bineînţeles că de aci nu rezultă că dacă d. Boris Ştefanof va fi ales, d-sa îşi va putea menţine mandatul. Chestia se va discuta la validare. Art. 25 din legea electorală spune că pentru a fi ales deputat se cere, între altele, a avea exerciţiul drepturilor civile şi politice,, a avea vârsta de 25 de ani împliniţi, a fi cetăţean român etc. Dacă cineva nu îndeplineşte aceste condiţiuni, el poate fi contestat cu ocazia, validărilor. Dacă la validări, majoritatea va fi de părere că d. Ştefanof este condamnat definitiv şi că şi-a pierdut exerciţiul drepturilor politice, el va fi invalidat. Aceasta este singura cale legală, ce s’a putut urma în chestia candido,Jmi d-lui Emujit&laaat . Uşoară ameliorare in starea regelui Angliei LONDRA, 4. (Rador). — Uşoara ameliorare in strea regelui George, anunţată in buletinul de aseară, s’a menţinut si in timpul nopţii. LONDRA, 1. (Rador). — O mare mulţime s’a adunat aseară In Împrejurimile palatului Buckingham, voind să afle ştiri despre starea Regelui. La ora 11, când s’a afișat buletinul semnat de cei patru medici s’a format o coloană imensă, a tuturor persoanelor cari au defilat apoi pentru a citi buletinul. Ducele de Gloucester in drum spre Londra LONDRA, 4. (Ritdor). — Ducele de Gloucester, fiul regelui, a sosit ori la Livingstone, de unde a plecat imediat spre Capetown. De aci se va îmbarca pentru Anglia. Rezultatul alegerilor. . .Sindic. Agricol Ilfov pentru dietele provin- comitato-Româna diale din Cehoslovacia! Cerealiştilor PRAGA, 4. (Rador).—Alegerile din Cehoslovacia neutru Dietele provinciale şi consiliile judeţene au decurs in perfectă ordine. Fără a anticipa asupra rezultatelor definitive, care vor fi cunoscute de abea azi, se r- , , , , , ,, poate constata că partidul comunist a pierdut cel puţin 100.000 voturi, care au fost câştigate de partidul socialist ceh, şi partidul socialist german. In Slovacia, partidul populist al preotului Hlinka a pierdut aproximativ 120.009 voturi. Situaţia partidelor din coaliţia guvernamentală rămâne în general neschimbată. Pierderile suferite de cele două partide guvernamentale, germane, Uniunea ţărănească şi partidul creştin-social, sunt compensate prin câştigările partidelor cehe din guvern, dintre cari partidul agrarian înregistrează un plus de 12 la sută din numărul voturilor. Potrivit nouei legi de organizare administrativă, Dietele provinciale vor avea pe de o parte unele atribuţiuni ale autorităţilor de Stat, şi atribuţiuni administrative autonome. Teritoriul Republicei este împărţit în patru provincii, Boemia, Moravia şi Silezia, Slovacia şi Rusia subcarpatică. Din membrii Dietei, două treimi au fost aleşieri prin vot direct aniversar. O treime va fi numită de guvern. Reintroducerea jocurilor de noroc in Elveţia BERNA, 4. (Rador). — Referendumul organizat în Elveţia pentru revizuirea legii care interzice jocu- nivurile de noroc în cazinourile mai mici I Carpatina s’a terminat cu victoria revizioniş- Qasa Ruraigilor. Majoritatea s’a exprimat pen- Construcția Modernă tru reintroducerea acestor jocuri. Conflictul gică germană BERLIN, L (Rador).—D. Severing, ministrul de Interne al Reichului, acceptând să se arbitra In conflictul metalurgic, a plecat erin Ruhr. Se crede că sentinţa arbitrală va putea o dată până la sfârşitul acestei săptămâni. Victimele accidentului hidroavio- K17 *nului american PARIS, 4. (Rador). — Din Rio de Janeiro se telegrafiază că până acum au fost pescuite 11 din cadavrele hidroaviomilui plecat în întâmpinarea lui Santos Dumont ii—■ ■■im 100 lei 15,30 fr. fr. la Paris 100 lei 3,12 fr. elv. la Zürich Francul francez e calm la 20.29 la Zürich; la Paris lira sterlină e negociată la 124.12. Lira italiană e staţionară la 27.18 la Zürich. Lira sterlină e negociată la La noi devizele calme "târgul nostru de devize prezintă aceiaşi situaţie. Transacţiunile fără de importantă. .Cursurile aceleaşi •.% * ,r Pagina II -ai i Condamnarea antreprenorului imobilului care s-a prăbușit la Vincennes PARIS, 4. (Rador). — Tribunalul a condamnat la doi ani Închisoare, cu suspendarea executării, pe antreprenorul imobilului care s'a dărâmat la Vincennes în ziua de 18 Octombrie, făcând 18 victime. Vina antreprenorului a fost calificată omor din imprudență. comitetului de higienă a Ligii Naţiunilor ATENA, 4. (Rador).—Azi a plecat la Lugano un reprezentant al ministerului de higienă, spre a participa la sesiunea comitetului de higiena a Ligei Naţiunilor. a t Şeful bandei din Dobrogea a fost arestat CONSTANŢA. 4. — In comuna Sabla a fost arestat şeful bandei care a comis recentele tâlhării la drumul mare în Dobrogea. El se numeşte Iani Giahlă, din comuna Calaigidere, jud. Canacra. Banditul a declarat că urma să prade pe mai mulţi mari proprietari din comuna Băjenari, anume Cristu, Gudej şi Gheorghe Nencov. Dumitrache Săvulescu, funcţionar ce. re venind cu trenul din Bazargic la Caraomer, în drum spre casă, la podul de pe şosea, i-au ieşit în Cale doi bandiţi care ’’au bătut şi i-au furat 3500 1»’ n *